Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Sedinta Camerei Deputatilor din 23 martie 2004
- Sumarul sedintei
- Stenograma completa
- publicata in Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/2004
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Sedinta Camerei Deputatilor din 23 martie 2004 |
Sedinta Camerei Deputatilor din 23 martie 2004
| 1. | Intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.42 | Dumitru Bentu - declaraţie politică intitulată: "Alexandru Ioan Cuza"; | ![]() |
||
|
Declaraţie politică intitulată: "Alexandru Ioan Cuza". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, De peste două decenii, bârlădenii au o sărbătoare a lor, unică la nivel naţional prin subiect şi modalităţi de desfăşurare. Între 18-20 martie au loc zilele "Alexandru Ioan Cuza" dedicate celui mai ilustru fiu al oraşului, domnul Unirii de la 1859. Nu vom încerca astăzi să reluăm marile împliniri ale domniei acestuia, contribuţia sa la modernizarea vieţii economice, sociale, spirituale a României acelor timpuri. Dorim doar a aduce, încă o dată, în atenţie şi a clarifica în acest sens un adevăr istoric incontestabil. Bârladul este locul naşterii domnitorului A.I.Cuza, întrucât în această dispută au mai intrat oraşele Galaţi şi Huşi. Astfel, istoricul Constantin C.Giurescu, pe baza cercetărilor minuţioase ale Arhivei Cuza, a pus la dispoziţia specialiştilor două documente de valoare excepţională. Primul este "Diploma de bacalaureat", emisă la 18 decembrie 1836, de Universitatea din Paris, a cărei traducere sună astfel: "Având în vedere Certificatul de aptitudine cu titlul de bacalaureat în litere, acordat la 21.11.1836 de către decanul şi profesorii facultăţii de litere, domnului Cuza (Alexandru Ioan), născut la Bârlad, Moldova ..., dăm prin aceste prezenţe ... diploma de bacalaureat spre a se bucura de drepturile şi prerogativele care-i sunt consacrate prin legi". Al doilea document, indiscutabil, de asemenea, este Actul de deces, aflat în Arhiva Municipalităţii din Heidelberg, unde apare o adnotare oficială, la intervenţia doamnei Elena Cuza, ce a insistat să fie corectată informaţia furnizată de doctorul Gustav Dobelman, cel care anunţase decesul la 15 mai 1873. "Cu aprobarea judecătoriei ducale din Heidelberg din 23 mai, una mie opt sute şapte zeci şi trei, anexa 32, se înştiinţează necesitatea înscrierii că în loc de "Bucureşti" se va citi "Bârlad". Fără a avea valoarea acestor documente, poate fi inserată şi telegrama doamnei Elena Cuza la mesajul de condoleanţe transmis de o delegaţie în numele municipalităţii bârlădene, telegramă publicată în ziarul "Semănătorul" din 24 iunie 1873. "Oricât de uimită sunt de manifestarea de unanimă iubire şi recunoştinţă, care onorează memoria Prinţului Cuza, vreau a şti că sunt mai deosebit simţitoare pentru suvenirurile oraşului Bârlad, patria neuitată a mult-iubitului meu soţ". Iată de ce Bârladul, patria neuitată a lui Alexandru Ioan Cuza, a instituit zilele ce-i poartă numele şi îl omagiază ca fiu al său, ca domn al Principatelor Unite, ca personalitate strălucită a istoriei naţionale. |



