|
Domnul Ovidiu-Cristian Iane (secretar de stat, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Mulţumesc domnului deputat pentru interpelarea făcută. Şi acum am să citesc răspunsul. Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 572B/2017, vă comunicăm următoarele. Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în conformitate cu Programul de guvernare şi Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni pentru 2017-2020, sprijină afirmarea, conservarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice şi spirituale a românilor din afara graniţelor, precum şi întărirea legăturilor acestora cu România. În acest context, în relaţia cu comunităţile româneşti din afara graniţelor, autorităţile române au obligaţia asigurării unui cadru adecvat de afirmare identitară şi a spiritualităţii româneşti specifice acestora şi protejarea bunurilor culturale, a monumentelor istorice, religioase şi culturale aparţinând moştenirii culturale şi spirituale româneşti din afara frontierelor României. În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 17/2017 privind înfiinţarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni şi a Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni şi Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni 2017-2020, ministerul acordă o atenţie deosebită sprijinirii comunităţilor româneşti, prin refacerea obiectivelor culturale aflate în diverse stadii de degradare şi punerea în valoare a acestora. Totodată, susţine edificarea pe repere culturale noi pentru promovarea valorilor culturale româneşti în afara graniţelor, atât a celor din comunităţile istorice, cât şi a celor emergente. În Ucraina, comunitatea românească reprezintă a treia etnie, ca pondere, din acea ţară, după ucraineni şi ruşi. Minoritatea românească este recunoscută, dar se confruntă cu o problemă de durată, respectiv, diviziunea etnică dintre români şi moldoveni, care continuă cu separarea lingvistică - limba română şi limba moldovenească. Conform ultimului recensământ, făcut de autorităţile ucrainene în 2001, populaţia românească atinge cifra de 417.657 români şi moldoveni, împreună cu populaţia română din alte etnii, adică, cei care declară limba română ca limbă maternă, deşi au altă naţionalitate. Pol de concentrare şi exprimare a identităţii româneşti, Regiunea Cernăuţi numără aproximativ 181.780 de românofoni, dintre care 114.555, circa 12,5% din populaţia regiunii, s-au declarat de etnie română, comunitate cu grad ridicat de urbanitate, potenţial de afirmare pe zona de cultură, educaţie şi mass-media. Tocmai de aceea este important ca românii de aici să beneficieze de un cadru neîngrădit de dezvoltare şi afirmare identitară şi prin protejarea bunurilor de patrimoniu ce aparţin moştenirii culturale româneşti. Unul dintre obiectivele de prim interes în vederea asigurării identităţii culturale şi etnice a românilor din Regiunea Cernăuţi este reprezentat de Casa Memorială "Aron Pumnul". Monumentul, de importanţă culturală pentru comunitatea românească şi obiectiv prioritar în cadrul Programului de guvernare 2017-2020, se află în prezent într-o stare avansată şi continuă de degradare. Clădirea a făcut subiectul a numeroase cereri de restaurare către statul român şi statul ucrainean, din partea comunităţii româneşti din Cernăuţi. În perioada 2014-2016, aceasta a reprezentat obiectul mai multor demersuri finanţate de Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, iniţiate de Fundaţia "Casa Limbii Române" din Cernăuţi. Solicitantul s-a aflat în imposibilitatea prezentării unei documentaţii complete, astfel că nu s-a putut da curs solicitării privind renovarea imobilului. Imobilul în cauză a aparţinut Primăriei Cernăuţi, care l-a cedat Muzeului Etnografic Regional Cernăuţi, coordonat de Consiliul Regional Cernăuţi. Terenul adiacent, în suprafaţă de circa 1 ha, aparţine în continuare de Primăria Cernăuţi. În cadrul Muzeului Etnografic Regional Cernăuţi a fost înfiinţată Secţia "Muzeul Mihai Eminescu", care va gestiona Casa "Aron Pumnul". În anul 2014, Fundaţia "Casa Limbii Române", avându-l ca preşedinte pe domnul Vasile Tărâţeanu, a primit în folosinţă imobilul de la Muzeul Regional Cernăuţi, pe o durată de cinci ani, în vederea renovării. Guvernul României a dat Hotărârea de Guvern nr. 1008 din 12 noiembrie 2014, prin care a fost suplimentat bugetul Ministerului de Externe şi al Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, cu suma de 1.125.000 de lei, circa 25.000 de euro. Banii alocaţi în luna noiembrie nu au putut fi cheltuiţi până la sfârşitul anului bugetar. În anul 2015, Ministerul de Externe a alocat fonduri în valoare de 625.393 de lei pentru renovarea Casei "Aron Pumnul", pe amplasamentul actual, urmând ca într-o a doua etapă să fie construite clădiri anexe pentru un viitor complex muzeal. A fost întocmit Caietul de sarcini, în vederea îndeplinirii procedurilor de achiziţie publică. Acestea urmau să fie desfăşurate de o societate comercială din Ucraina. Pentru ca lucrările să poată începe, erau necesare avizele de specialitate, care urmau să fie eliberate de autorităţile locale din Cernăuţi. Fundaţia "Casa Limbii Române" ar fi trebuit să le fi obţinut în prealabil, pentru ca renovarea imobilului să se finalizeze până la sfârşitul anului bugetar 2015. Construcţia originală, făcută din chirpici, este într-o stare avansată de degradare, iar structura de rezistenţă, din lemn, este deja compromisă. Având în vedere şi lucrările anexe, construite în perioada sovietică, este oportun ca imobilul să fie renovat integral. Păstrarea formei actuale ar denatura valoarea muzeală a obiectivului. De precizat că această variantă este agreată atât de domnul Vasile Tărâţeanu, cât şi de autorităţile ucrainene. După cum se ştie, în perioada 20-22 august, am efectuat o vizită de lucru în Ucraina, la Kiev şi Cernăuţi, în vederea realizării de discuţii cu reprezentanţii autorităţilor centrale şi locale ucrainene, precum şi cu membrii mediului asociativ românesc. Programul vizitei a cuprins întâlniri cu oficialii...
|