Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,28.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi, 28 iunie 2016, consacrată declaraţiilor politice.

Încep cu domnul deputat Sorin-Avram Iacoban, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi şi colege,

Astăzi, declaraţia politică "Guvernul Cioloş, o recidivă a Guvernului Boc."

Dragi colegi,

Haideţi să facem un mic exerciţiu de logică: dacă eliminăm ilicitul penal din definiţia recidivei, aceasta ar putea fi definită ca fapta unei persoane care, după promovarea unei politici total iresponsabile şi nedrepte, o lege sancţionată de popor, săvârşeşte cu intenţie sau cu intenţie depăşită, după o perioadă de timp, aceeaşi faptă cu aceleaşi rezultate sociale.

În baza acestei definiţii, adaptate la realităţile zilei, dacă analizăm declaraţiile guvernanţilor din 2010 cu cele ale guvernanţilor din 2016, putem constata, fără echivoc, că actualul guvern tehnocrat se află în stare de recidivă faţă de Guvernul Băsescu-Boc în ceea priveşte dezastrul social în care urmează să arunce ţara.

Astfel, în 6 mai 2010, Traian Băsescu, în calitate de preşedinte, făcea următoarele declaraţii care îngrozeau poporul român, citez: "În şedinţa de guvern de miercuri probabil că se va adopta o hotărâre. Nu este o reţetă uşoară, dar e necesară, pentru că în momentul de faţă lucrează maximum 3 milioane de oameni. Economia reală e cea care s-a restructurat puternic în 2009. Ea a reacţionat corect la priză. Cel care nu a reacţionat corect la criză este statul. Statul arată aşa, ca un om foarte gras, care s-a căţărat în spatele cuiva subţirel, iar asta e economia. Reducerea fondului de salarii pentru tot aparatul bugetar din România cu 25%, iar până la sfârşitul anului şefii de instituţii au obligaţia să facă selecţia şi să-i aleagă pe cei mai buni. Toate salariile vor fi afectate, inclusiv salariul minim, însă Guvernul va compensa diferenţa, astfel încât salariul minim să nu scadă sub 600 de lei. Ajutorul de şomaj se reduce cu 15%. Este previzibilă o reducere a pensiilor cu 15%. Se va proceda şi la reducerea masivă a subvenţiilor".

Revenind la anul de graţie 2016, în care domneşte politica tehnocrată, să comparăm aceste declaraţii cu declaraţiile noului ministru al muncii şi protecţiei sociale, care sunt parcă desprinse din manualul de politică PDL-istă, manual folosit cu fidelitate şi de fostul preşedinte Traian Băsescu, singurul preşedinte care a condus o ţară suspendat fiind de Parlamentul reprezentativ, fără ca decizia de suspendare să fie revocată.

Iată ce declară domnul ministru al muncii: "Nu există nicio ţară în lume care să aibă mai multe beneficii din partea statului, salarii mai mari pentru funcţionari şi, în acelaşi timp, taxe mai mici. Nu există aşa ceva. Deci trebuie să păstrăm un echilibru, pentru că la finalul zilei, dacă nu ne mai ajung banii, va trebui să tăiem de undeva. Şi vom tăia iar din salariile publice. Este un avertisment foarte serios." Un avertisment serios?

Dragi colegi,

Mi se pare că este o ameninţare atât la adresa Parlamentului şi, implicit, la adresa poporului român. În primul rând, domnul ministru se pare că nu cunoaşte Constituţia, adică legea fundamentală în care se explică în clar până unde pot acţiona şi care sunt limitele puterii statului.

Domnule ministru, dumneavoastră reprezentaţi puterea executivă, adică puterea care asigură punerea în aplicare a politicilor asumate de legislativ. În ce ţară civilizată, domnule ministru, aţi auzit dumneavoastră că reprezentanţii puterii urechează politicile promovate de reprezentanţii puterii legislative... şi se pare că această putere este ridicată la nivel de politică de stat în guvernul tehnocrat!

Iată că după doar după câteva zile recidivează şi doamna ministru al justiţiei, Raluca Prună, care declara, nici mai mult, nici mai puţin faptul că, citez: "Am fost nu de mult somată să spun ce înţeleg prin restauraţie. Exact asta, mai înţeleg - parafrazând - o tiranie parlamentară."

Domnilor guvernanţi,

Domnilor miniştri,

Chiar dacă aţi lipsit de la lecţia de bun-simţ faţă de naţiune, ţinem să vă precizăm totuşi că atributul suveranităţii în România îl deţine poporul, atribut pe care îl exercită, prin organele sale reprezentative, adică prin Parlamentul României. A acuza Parlamentul României de tiranie nu este altceva decât a acuza însuşi poporul de tiranie, considerând că tirania poporului afectează în mod nedrept, spuneţi dumneavoastră, valorile unui stat democratic.

De ce să fie tăiate salariile din sectorul bugetar şi de ce să nu fie executate averile marilor corupţi, de exemplu, domnilor miniştri? Întrebări la care, domnilor guvernanţi, bunul-simţ ar trebui să vă facă să reflectaţi.

Dragi colegi liberali, în încheiere, o scurtă întrebare pentru Domniile Voastre: puteţi credita politica de genocid social anunţată de către Guvernul tehnocrat? Să fie la români memoria colectivă chiar atât de scurtă?

La aceste întrebări, dragi colegi din Partidul Naţional Liberal, aveţi obligaţia să răspundeţi urgent nu mie, nu colegilor din Parlament, ci poporului român, cel care a trecut epoca Băsescu la pagina de erată din istoria românilor!

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult.

În continuare, domnul deputat Aurelian Mihai, Grupul PNL. Vă rog.

Şi apoi domnul deputat Florin Tătaru de la Baia Mare.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

24-25 iunie au fost zilele în care pentru prima dată în România s-a organizat, sub egida Parlamentului, fireşte, Congresul românilor de pretutindeni, congres în urma căruia s-a ales Consiliul pentru românii de pretutindeni.

Ceea ce doresc să transmit este faptul că acest for, constituit sută la sută din reprezentanţii românilor care trăiesc în străinătate, ei înşişi venind din diaspora în acele zile în Parlamentul României, este un for care are un caracter consultativ şi, evident, prin textul legii, prevederea este destul de clară pentru activitatea dumnealor de a trimite informări, analize şi recomandări, atât comisiilor parlamentare, Ministerului Afacerilor Externe, Departamentului Politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni sau oricărei alte instituţii cu atribuţii în ceea ce priveşte diaspora românească.

Deci, având în vedere un astfel de caracter consultativ, salut încă o dată pe toţi cei care au dorit să participe la acest eveniment, pe cei care i-au susţinut şi, bineînţeles, începând de aici înainte îmi exprim bucuria de a putea colabora cu dumnealor în ceea ce priveşte atragerea de beneficii pentru românii din diaspora. Este o noutate, de asemenea, faptul că la nicio săptămână de zile după încheierea acestor lucrări, aici, în Parlamentul României, avem deja patru iniţiative legislative pe care le vom depune, iniţiative legislative la care au lucrat aceşti oameni, iniţiative legislative care nu fac altceva decât să privească în mod direct românii din diaspora şi, evident, găsirea de noi şi noi soluţii pentru atragerea de rezultate, tocmai pentru aceşti cetăţeni care trăiesc departe de casă.

Încă o dată îmi exprim mulţumirea pentru reuşita acestei organizări şi, repet încă o dată, chiar dacă legea s-a lăsat aşteptată timp de 9 ani pentru a fi aplicată şi respectată, iată că de această dată, an de an, aşa cum este şi caracterul legii, pentru că acest congres se va organiza an de an, vom avea posibilitatea, românii care au experienţa vieţii departe de casă, să ne angajăm într-un astfel de proiect, pentru a participa şi la viitoarele ediţii ale congresului.

Îl salut încă o dată pe preşedintele acestui for, domnul Marius Livanu, un român care trăieşte în Italia, cel care va conduce Consiliul românilor de pretutindeni de aici înainte, pe durata a cel puţin un an de zile.

Felicitări!

Domnul Florin Iordache:

Domnul Florin Tătaru.

Se pregăteşte doamna Marioara Nistor, Grupul UNPR.

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am să vă rog frumos să-mi daţi voie să dau citire la două declaraţii, ambele fiind de mare actualitate.

Prima declaraţie se numeşte "Absenţa proiectelor de infrastructură generează o situaţie alarmantă pentru România".

Prin Programul Operaţional pentru Infrastructură Mare, POIM, 2014- 2020, România are alocate aproximativ 9,4 miliarde de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională şi prin Fondul de Coeziune. Mai mult de jumătate din finanţarea totală pentru POIM, 6,8 miliarde de euro, sunt prevăzute pentru infrastructura de transport, 37% pentru dezvoltarea sectorului de mediu, iar 5% pentru sectorul energetic.

Banii ne stau la dispoziţie, însă noi nu reuşim să aplicam proiecte noi pentru perioada de finanţare 2014-2020. Ritmul de pregătire a proiectelor privind infrastructura de transport este unul extrem de lent, fapt cel puţin îngrijorător. În plus, avem proiecte nefinalizate din punct de vedere al documentelor necesare pentru Bruxelles, ceea ce înseamnă că există riscul ca România să nu poată folosi banii europeni alocaţi şi să suporte din bugetul naţional cheltuielile necesare.

Cetăţenii români au nevoie de trenuri rapide, însă pentru asta avem nevoie de sine de tren noi, avem nevoie de autostrăzi si infrastructură. România are nevoie de acestea pentru a se putea dezvolta, pentru a-şi putea dezvolta turismul şi industriile.

Să vă dau un exemplu. Eu sunt din Baia Mare. O călătorie cu trenul până la Bucureşti durează aproximativ 12 ore, uneori chiar mai mult, ceea ce este inacceptabil. Italia îşi schimbă pentru a doua oară şinele de tren tot pe bani europeni. Noi de ce nu putem? Investitorii din zona Maramureşului se plâng că nu avem infrastructură şi ştiu foarte bine că aceasta este o problemă naţională.

Fac un apel la dumneavoastră, stimaţi colegi, şi la ministrul transporturilor, Dan Marian Costescu. Reprezentanţii de la Bruxelles ne trimit semnale constante şi avertismente cu privire la această situaţie alarmantă şi cu privire la faptul că încă nu s-a adoptat Masterplanul General de Transport, în forma agreată în cadrul negocierilor din 2015 dintre Comisia Europeană şi Guvernul României. Vom pierde banii de la Uniunea Europeană pentru infrastructură din cauza lipsei de eficienţă a ministerului în a genera proiecte care să fie finanţate prin fondurile structurale şi de investiţii europene. Pierdem deja şi vom pierde în continuare investitori şi turişti şi nu ne permitem acest lucru. România şi românii nu îşi permit acest lucru, aşa că solicit Guvernului Cioloş să facă un efort pentru a valorifica la maximum fondurile structurale şi de investiţii europene pentru proiectele de transport.

Cea de-a doua declaraţie, domnule preşedinte, se numeşte "Criza Brexit şi impactul asupra României".

Referendumul din Marea Britanie şi criza numită Brexit prin care toată Uniunea Europeană trece în această perioadă pare a fi o glumă pentru preşedintele României. Domnul Klaus Iohannis ne anunţa la finalul săptămânii trecute că Brexit-ul naşte oportunităţi pentru România şi că astfel va începe un nou proiect de ţară. Îl aşteptăm şi sunt convins că oamenii politici din PSD vor colabora pentru a dezvolta şi pentru a implementa acest proiect de ţară.

Totuşi, domnule preşedinte, ne tot anunţaţi şi ne tot vorbiţi despre acest proiect de la preluarea mandatului de preşedinte al României. De aceea, îl aşteptăm încă şi sperăm că acesta există şi în realitate.

Cu toate acestea, îmi permit să îl contrazic pe preşedintele Iohannis cu privire la Brexit. Ba da, Brexit-ul va afecta România şi va afecta românii, şi nu doar pe cei plecaţi la muncă în Marea Britanie. Regatul Unit a dat naştere unui bulgăre foarte periculos, care momentan zdruncină stabilitatea construcţiei europene.

Nu, nu este suficient, domnule preşedinte, să le spuneţi românilor să îşi păstreze calmul, pentru că sunt părinţi ai căror copii lucrează sau învaţă acolo, sau invers, copii ce au rămas singuri sau în grija rudelor pentru ca părinţii să le ofere un trai mai bun. Oamenii au nevoie de răspunsuri şi este datoria dumneavoastră să le oferiţi.

În Maramureş, mii de oameni lucrează în fabricile de confecţii ce produc pentru clienţi din Marea Britanic, firme care au relaţii contractuale directe cu firme din Anglia, firme care creează locuri de muncă şi care acum se află în incertitudine. Aceste firme lucrează atât cu lire, cât şi cu lei şi, din păcate, au pierdut aproximativ 20% prin deprecierea cursului valutar. În Vrancea, situaţia este similară.

Aşa că haideţi să fim sinceri! Românii, la fel ca toate naţiunile implicate în tot ceea ce înseamnă comerţ internaţional şi libera circulaţie în spaţiul european, vor fi afectaţi, însă procesul de negociere pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană este abia la început. Aşadar, românii şi firmele româneşti care lucrează cu cele din Anglia au timp să îşi evalueze direcţiile şi să schimbe modul de operare pentru a scădea pierderile şi pentru a optimiza producţia şi profitul. Este important însă să nu pierdem locuri de muncă din cauza acestei crize, iar aici este necesar un efort comun al autorităţilor naţionale şi al antreprenorilor.

În mod cert, urmează o nouă configuraţie economică, politică şi socială pentru Uniunea Europeană, însă sper ca Uniunea Europeană să iasă mai puternică în urma Brexit-ului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Marioara Nistor, Grupul UNPR.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Îmbătrânirea populaţiei, o problemă de siguranţă naţională".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România se confruntă în ultimii ani cu o problemă critică, aceea a îmbătrânirii populaţiei. Datele prezentate de Institutul Naţional de Statistică atrag atenţia că procesul de îmbătrânire a populaţiei s-a adâncit în ultimul an, un lucru alarmant pentru ţara noastră. Acestei probleme trebuie să i se ofere un răspuns din partea statului român cât mai curând.

Scăderea natalităţii trebuia să fie încă de acum 10-15 ani un motiv de îngrijorare pentru autorităţile române, deoarece este afectată forţa de muncă a ţării, este afectat viitorul României. Factorii principali care influenţează procesul de îmbătrânire sunt migraţia, rata scăzută a natalităţii, nesiguranţa zilei de mâine.

În privinţa problemei natalităţii, noi, politicienii, avem responsabilitatea să gândim acele programe sociale care să contribuie la întinerirea populaţiei şi să le oferim posibilitatea să rămână în ţara lor celor care îşi propun să plece în străinătate la muncă.

Problema natalităţii în România este într-adevăr una reală şi trebuie tratată serios de orice guvern şi partid responsabil. Încurajarea natalităţii trebuie să fie o prioritate pentru orice guvernare. Oferirea de sprijin familiilor pentru creşterea copiilor, acordarea de facilităţi pentru tinerele familii, toate acestea sunt modalităţi prin care politica de natalitate a ţării noastre poate să se dezvolte.

Mulţi români aleg să plece în căutarea unui trai mai bun pentru ei şi familiile lor. Criza economică prin care a trecut România a încurajat acest curent care a făcut ca populaţia să îmbătrânească, iar forţa de muncă să scadă. România se află într-un moment economic prielnic, care poate fi utilizat pentru a propune măsuri prin care românii plecaţi în afara graniţelor să se întoarcă acasă. Sunt sigură că mulţi dintre cei care şi-au lăsat în urmă familiile sunt dornici să revină acasă dacă li se oferă condiţiile necesare pentru a avea un trai decent.

Pentru UNPR, problema demografică este una extrem de importantă. În vara anului 2015, a fost lansat Programul naţional "Siguranţă şi prosperitate pentru România". Primul punct al planului este cel referitor la renaşterea naţională, prin care înţelegem restabilirea echilibrului demografic, grav afectat în ultimii ani.

Prin urmare, ceea ce propunem noi pe scena politică este guvernarea orientată spre familii şi nu spre indivizi. Familia trebuie să fie unul dintre principalii beneficiari ai politicilor guvernamentale.

Creşterea natalităţii este principala soluţie pe termen lung la criza demografică. Politicile de creştere a natalităţii nu trebuie să se reducă doar la sprijinul material pentru familiile tinere. Cred că trebuie să pornim în dezbaterile publice asupra unui acord privind politicile natalităţii de la respectul faţă de natalitate şi, în mod firesc, de la respectul faţă de mame. Cred că abia din acel moment vom fi motivaţi să aplicăm politici publice care să reuşească să readucă familia pe primul loc al societăţii româneşti.

Vă mulţumesc.

Marioara Nistor, deputat, Colegiul nr. 9 Brăila.

Domnul Florin Iordache:

(Coboară la tribună.)

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Am şi eu o declaraţie: "Proiectul Uniunii Europene, un proiect care trebuie să continue".

Am văzut cu toţii referendumul din Marea Britanie, atât de controversatul Brexit. S-au pronunţat locuitorii din Marea Britanie pentru acest referendum de săptămâna trecută şi, iată că, printr-un vot majoritar, 52%, au decis că trebuie să iasă din Uniunea Europeană.

Din punctul meu de vedere, clasa politică şi premierul David Cameron este primul care ar trebui să înţeleagă că a abordat greşit această problematică. S-a văzut că odată cu adoptarea acestui referendum lira sterlină a scăzut dramatic, sunt o serie de repercusiuni care, din punctul meu de vedere, piaţa muncii, piaţa financiară şi toate celelalte, vor avea efecte nefaste pentru Marea Britanie. Dar problematica, din punctul meu de vedere, trebuie privită altfel. Adică, s-a văzut că sunt anumite probleme şi la Bruxelles şi cred că, cu înţelepciune, cu tact, cei care... reprezentantul comisiei, Parlamentul European, toţi ceilalţi trebuie să gândească în urma acestui referendum, iar cuvântul de ordine este acesta, că Proiectul Uniunii Europene, ca proiect global, trebuie să continue cu anumite reformulări, regândiri şi reorganizări.

Este un proiect la care România cred că a demonstrat că este parte importantă a Uniunii Europene şi cu toţii trebuie să învăţăm că acest referendum, care din păcate, din punctul meu de vedere, a fost validat, este un referendum care nu mai trebuie să se repete în Uniunea Europeană.

Mulţumesc.

(Revine la prezidiu.)

Domnule Mihai Deaconu, vă rog.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Casa Regală, mai aproape de statul român".

Când vorbim despre suveranitate şi independenţă naţională ne gândim cu toţii în mod inevitabil la monarhie, la Casa Regală a României, care a condus statul român spre modernizare, având la bază principii europene pe care în secolul al XIX-lea le admiram atât de mult, încât am fost dispuşi să ne punem viaţa în joc de nenumărate ori.

Abdicarea forţată a Regelui Mihai la 30 decembrie 1947 a schimbat soarta ţării noastre şi modul în care românii s-au raportat la monarhie. Chiar şi acum, la 26 de ani de la schimbarea regimului comunist cu unul democratic, există susţinători puternici ai revenirii la monarhie ca regim politic, deşi după 1990 s-au făcut paşi lenţi pentru recunoaşterea drepturilor familiei regale a României.

Imediat după alegerile locale din 5 iunie 2016, s-a creat o dispută pe apropierea de Casa Regală între politicienii de la vârful PSD şi PNL care s-au întrecut în a-şi adjudeca rolul de iniţiatori ai proiectului legislativ privind Statutul Casei Regale a României.

Se pune întrebarea dacă interesul manifestat de aceştia este unul normal, de punere în legalitate a înaltei instituţii regale, prin crearea unui cadru normativ specific, sau este doar un nou prilej de imagine şi cu ţintă electorală, având în vedere numărul destul de mare de pro monarhişti care refuză să meargă la vot de 26 de ani.

Iar faptul că, chiar şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că acest act normativ ar trebui adoptat cât mai repede printr-o ordonanţă de Guvern, mă face să cred că presiunile privind recunoaşterea personalităţii juridice a Casei Regale vin şi din interiorul acesteia, moştenitorii regelui fiind conştienţi de consecinţele trecerii în nefiinţă a suveranului.

Proiectul propune, pentru buna organizare şi funcţionare a persoanei juridice, acordarea posibilităţii de angajare a unui aparat administrativ format din 20 de persoane şi darea în folosinţă pentru 99 de ani a Palatului Elisabeta. Devenind o instituţie de utilitate publică care va fi sprijinită financiar din bugetul de stat pentru cheltuielile curente şi o parte din proiecte, Şeful Casei Regale va fi invitat, cel puţin o dată pe an, să se adreseze senatorilor şi deputaţilor prin prezentarea unui raport de activitate.

În contextul dat, ţin să mă adresez Guvernului şi celorlalte autorităţi ale statului şi, în calitate de parlamentar de Argeş, să le amintesc faptul că tot din aceste motive ar trebui să se urgenteze lucrările de la Catedrala Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş care va adăposti criptele familiei regale a României şi a cărei construcţie a început în anul 2009, fiind preconizată a fi terminată în cinci ani. La această necropolă se lucrează însă şi acum, cele 16 morminte aflate la intrare fiind finalizate, însă mai sunt multe lucrări de executat. Probabil principala cauză a prelungirii proiectului sunt banii care, deşi provin de la Ministerul Culturii, de la Fundaţia Regală Principesa Margareta şi de la Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, din donaţii, aceştia au fost viraţi în cont pe rând, lucrările executându-se în raport de alocările bugetare.

Mă adresez în mod direct domnului prim-ministru Cioloş să analizeze acest aspect şi, dacă este posibil, în situaţia unei rectificări bugetare, Guvernul să aloce banii necesari pentru finalizarea acestui edificiu de o mare însemnătate pentru poporul român.

Nimeni nu cred că şi-ar dori ca atunci când inevitabilul se va întâmpla, alteţele regale ale lumii să fie nevoite să treacă printre schele pentru a-l conduce spre odihnă veşnică pe ultimul Suveran al României.

Vă mulţumesc.

Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3, Circumscripţia nr. 3 Argeş.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Carmen Hărău, Grupul Partidului Naţional Liberal.

Se pregăteşte domnul Virgil Guran.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Recentul vot al britanicilor pentru ieşirea din Uniunea Europeană dovedeşte ce este în stare să facă populismul în politică. Actorii politici, susţinători ai ieşirii britanicilor din Uniunea Europeană, încep să dea rând pe rând înapoi şi să-şi recunoască minciunile din campania Brexit. Trist, adevărat şi, din păcate, cu influenţă asupra întregului continent european. Dacă tot s-a întâmplat lucrul acesta, va trebui să fim foarte atenţi la posibilitatea noastră, a tuturor, de a învăţa ceva din acest incident nefericit. E foarte greu să te baţi cu argumente raţionale cu populismul.

Un eveniment sau o întâmplare, un fenomen de dată recentă: mi-aduc aminte în 2012 de cele 20.000 de euro promise de domnul Diaconescu tuturor celor care vor vota astfel încât Domnia Sa să ajungă la guvernare. Era evident o imposibilitate. Dar n-a fost percepută ca imposibilitate, şi nefiind percepută ca imposibilitate, partidul Domniei Sale a ajuns în Parlament pentru scurtă durată, e foarte adevărat, dar lucrul acesta s-a întâmplat.

Va trebui să gestionăm situaţia politică a României noi, ca politicieni responsabili, astfel încât să evităm oricare dintre noi derapajele populiste aducătoare de mare nefericire pe termen mediu şi lung, inclusiv pentru manipulatori şi pentru cei care le propagă.

Am trecut în sensul acesta printr-o experienţă de acest tip, o experienţă nefericită, pierderea de către candidatul liberal al Primăriei Municipiului Hunedoara. Deci ne-am confruntat, din punct de vedere politic, noi, hunedorenii, foarte recent cu o astfel de problemă.

Pe de altă parte, Brexit-ul, care fără doar şi poate va fi în cele din urmă înfăptuit, că democraţiile vechi sunt democraţii adevărate, peste vocea poporului n-au cum trece elitele, va trebui să ne găsească pregătiţi să utilizăm oportunităţile care ni se deschid în faţă, mai cu seamă în ceea ce priveşte relocarea fondurilor financiare, relocare care va trebui să găsească în România un partener credibil, un partener stabil, un partener dezirabil.

Închei, solicitându-vă şi dumneavoastră, tuturor, sprijinul de a tempera panica fără rost care a început să se manifeste în societatea românească, şi anume aceea că România va avea de suferit din punct de vedere economic, in integrum, şi fiecare cetăţean în parte, din cauza Brexit-ului. Slavă Domnului, Anglia, Regatul Unit, nu face parte din Uniunea Euro, moneda lor nu ne afectează în tranzacţiile economice, iar mişcările bruşte economice făcute de indivizi şi de colectivităţi umane se pot întoarce dramatic împotriva acestora.

Deocamdată, să contribuim la consolidarea mesajului oficial transmis de Preşedintele României şi de Guvernatorul Băncii Naţionale, şi anume acela că România se găseşte la adăpost de fluctuaţiile de bursă şi de fluctuaţii majore de curs.

În final, doresc succes delegaţiei României la Uniunea Europeană, pentru susţinerea cât mai bună a intereselor României în noua configuraţie europeană care începe acum să se construiască.

Carmen Hărău, deputat liberal de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Virgil Guran.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Se pregăteşte doamna deputat Florica Cherecheş.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Europa este frământată de multe lucruri, în momentul de faţă, dar în afară de subiectul zilei, Brexit, Europa este preocupată în ultimul timp şi de fotbal.

Este adevărat că pentru noi, pentru români, această etapă s-a încheiat foarte repede. Am auzit tot felul de explicaţii, de lamentări. Ce este foarte clar: lipsa de interes pentru sport în România se dovedeşte că nu aduce rezultate şi dovedeşte că atât pe plan sportiv, cât şi pe planul sănătăţii, avem mari probleme.

În schimb, am văzut aseară o lecţie - unii spun o lecţie de fotbal, eu nu o consider o lecţie de fotbal, ci o lecţie de viaţă: o naţiune mică, Islanda, care este cât municipiul Cluj-Napoca, a dat o adevărată lecţie, calificându-se, în detrimentul Angliei. Astfel s-a dovedit că seriozitatea, că naţionalismul, că pregătirea şi hotărârea sunt foarte importante.

Este adevărat, mulţi nu dau o importanţă deosebită sportului, dar sportul spune mult despre o naţiune. Şi sportul spune mult despre hotărârea unei naţiuni, despre felul în care se luptă acea naţiune.

Şi uite că aseară am văzut că nu mai există naţiuni mari, naţiuni mici, ci există naţiuni care reuşesc să îşi facă un cult din a se prezenta, din a câştiga, din a se ridica - şi aceste naţiuni de fapt se dovedeşte că reuşesc acest lucru - şi naţiuni care, din păcate, merg cu capul plecat.

Ţin mult la această ţară şi consider că sunt un naţionalist de felul meu, dar cred că în momentul de faţă noi avem o problemă din multe puncte de vedere. În ultimul timp am demonstrat-o că şi în sport.

Dar totul se amplifică şi eu cred că trebuie să gândim, să regândim tot ce construim în această ţară, dacă vrem să fim între naţiunile dezvoltate, între naţiunile mândre ale acestui continent, ale acestei lumi.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Florica Cherecheş. Se pregăteşte doamna deputat Lucia-Ana Varga.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "To be or not to be".

În urmă cu câteva zile, 17 milioane de britanici au votat la referendum pentru părăsirea Uniunii Europene, în vreme ce 16 milioane au optat pentru rămânerea în blocul comunitar.

Începând cu a doua zi, când mulţi britanici care votaseră ieşirea din Uniune şi-au dat seama de unele consecinţe negative care se vor răsfrânge asupra lor, au demarat o acţiune de strângere de semnături prin care se solicită un nou referendum.

Aproape 3 milioane de britanici au semnat petiţia prin care cer repetarea scrutinului, iar Scoţia şi Irlanda de Nord ameninţă cu referendumuri care să le asigure locul în Uniunea Europeană, în condiţiile în care cetăţenii lor au votat rămânerea în Uniune.

Rezultatul referendumului a stârnit imediat tensiuni în societatea britanică şi a ieşit la iveală o mare prăpastie care există între generaţii.

În general, tinerii au votat pentru rămânerea în Uniunea Europeană, conştientizând importanţa acestei uniuni, dar oamenii mai în vârstă care s-au lăsat mai uşor convinşi de extremişti au militat pentru exit.

"Mulţi tineri britanici au fost şocaţi, au exprimat furie sau disperare că părinţii şi bunicii lor au decis limitarea libertăţii de circulaţie, interacţiunile cu alte culturi şi oportunităţile de lucru şi studii în străinătate oferite de Uniunea Europeană" - notează ziarul "The New York Times", citat de Mediafax.

"Noi suntem cei care ar trebui să trăim cu situaţia aceasta mult timp, dar un grup de pensionari a luat decizia pentru noi", afirmă Lewis Phillips, în vârstă de 27 de ani, referindu-se la decizia majorităţii britanicilor privind ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

Un alt tânăr britanic, pe nume Dean Boden, a afirmat: "Suntem cu adevărat dezamăgiţi că bunicii noştri au decis pur şi simplu că îi urăsc pe străini mai mult decât ne iubesc pe noi şi viitorul nostru", închei citatul din Mediafax.

Toate acele discursuri populiste rostite în ultimii ani de extremiştii naţionalişti au adus în prim plan problematica muncitorilor din ţările est-europene care vin şi iau locurile de muncă ale britanicilor, conform spuselor lor, astfel încât străinii au fost făcuţi responsabili de problemele economice şi sociale existente.

Românii au fost adesea ţinta acestor atacuri naţionaliste antieuropene şi continuă să fie şi acum, după Brexit, alături de polonezi.

Din nefericire, în ultimele zile s-au înmulţit incidentele xenofobe şi un sentiment de rasism post referendum este din ce în ce mai acut, primii vizaţi de atacurile verbale şi chiar fizice fiind, din nou, românii şi polonezii.

Rezultatul referendumului a determinat un cutremur pe pieţele financiare, lira sterlină a ajuns la cel mai scăzut nivel în ultimii 31 de ani şi continuă să scadă, blocajele unor instituţii, nesiguranţa investitorilor care nu ştiu când şi cum va ieşi Marea Britanie din Uniunea Europeană, multe companii din domeniul IT şi nu numai, care angajează est-europeni în mare măsură, se pregătesc să-şi mute birourile şi lista consecinţelor negative ar putea continua.

În ceea ce ne priveşte, imediat după aflarea rezultatului, se înregistrează pierderi de 1,2 miliarde euro pe zi, pentru exportatorii români, în special pentru producătorii de maşini şi echipamente, confecţii, componente auto.

Ca parlamentar român şi membru al Comisiei parlamentare de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, îmi exprim speranţa că şefii de stat din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene care se vor reuni azi la Consiliul Europei, printre care şi preşedintele Klaus Iohannis, vor avea înţelepciunea de a găsi metodele cele mai potrivite pentru punerea în practică a Brexit-ului, deşi politicienii britanici refuză să depună cererea de ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană, fără de care nu se poate începe nimic.

Politicienii se contrazic între ei, unii considerând referendumul doar un act consultativ, Parlamentul fiind cel care ia astfel de decizii majore, legat de viitorul Regatului Unit, iar Scoţia doreşte să rămână în Uniunea Europeană.

Devine din ce în ce mai evident că politicienii englezi nu s-au pregătit corespunzător pentru acest demers atât de important şi nu au anticipat consecinţele dezastruoase pe care le are asupra propriului popor, dar şi a Europei şi lumii întregi.

Avem cu toţii de învăţat din această experienţă şi de conştientizat că unitatea şi solidaritatea între membrii Uniunii Europene sunt condiţia primordială ca tuturor să le meargă bine.

Avem de învăţat că discursurile populiste şi lipsa informaţiilor complete duc la manipulare şi la efecte nefaste pe termen lung.

Având în vedere faptul că au apărut şi alţi extremişti - vezi cazul Franţei şi Olandei care au cerut deja referendum, pentru ca şi ţările lor să iasă din Uniune - devine importantă şi urgentă necesitatea regândirii proiectului european şi eliminarea tratamentului favorizant aplicat unor state membre.

Avem de asemenea nevoie să elaborăm urgent o strategie pentru a atrage în România firmele care se pregătesc să plece din Marea Britanie, astfel încât această situaţie să devină o oportunitate economică pentru ţara noastră, prin crearea de locuri de muncă şi consolidarea dezvoltării economice.

Cer Guvernului condus de premierul Cioloş să elaboreze rapid un plan de acţiune, pentru ca această oportunitate nou apărută să fie fructificată la maximum.

Şi le mai cer, atât premierului, cât şi preşedintelui, să apere cetăţenii români care locuiesc şi muncesc în Marea Britanie şi să le reprezinte interesele. Chiar dacă pentru o vreme au ales să trăiască acolo, ei sunt şi vor rămâne cetăţeni români şi e datoria noastră sfântă să-i apărăm şi să le căutăm binele.

Deputat PNL de Oradea, Florica Cherecheş.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Lucia Varga.

Se pregăteşte doamna deputat Ana Birchall.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este un apel la responsabilitate, atunci când vorbim despre Legea prevenţiei în sănătate.

În urmă cu aproape un an, împreună cu 124 de deputaţi şi senatori liberali, dar şi de la alte formaţiuni politice, am venit în faţa dumneavoastră cu un Proiect de Lege al prevenţiei în sănătate. Am depus acest Proiect de Lege a prevenţiei, în urma unor dezbateri pe care le-am avut în întreaga societate românească.

Am avut-o în dezbateri, în comisia de la Cameră, Comisia pentru sănătate, însă ea a trecut tacit de Camera Deputaţilor. Astăzi însă este în Senat, în dezbatere, având un raport de adoptare, cu amendamente.

Fac de la acest microfon apel la responsabilitate, fac apel la toţi senatorii, indiferent de culoarea politică, să lase orgoliile politice la o parte şi să voteze o lege de care România are nevoie.

Dacă ne uităm la indicatorii de sănătate, observăm că rata de mortalitate este de 1.596,7 la suta de mii de locuitori în România, faţă de 1.168,9 la suta de mii de locuitori, media în Uniunea Europeană. Rata mortalităţii la copii este de 9 la mia de nou-născuţi, faţă de 4 la mia de nou-născuţi, cât este media europeană.

Speranţa de viaţă la naştere pentru femei în România este de 78,1 ani, faţă de 82,2 ani, media în Uniunea Europeană, iar la bărbaţi, speranţa de viaţă la naştere este de 71 de ani, faţă de 76 de ani, media în Uniunea Europeană.

Specialiştii ne spun că multe din bolile societăţii moderne pot fi prevenite, pot fi tratate atunci când sunt depistate din timp. Astăzi în Senat avem o lege care ar da o şansă românilor, care ar da o şansă acestei naţiuni să devină o naţiune mai sănătoasă. Această lege ar responsabiliza statul să finanţeze activităţile de prevenţie, să finanţeze activităţile prin care să-i informăm, să-i conştientizăm, să-i educăm pe cetăţeni pentru a adopta un stil de viaţă sănătos.

Această lege a prevenţiei ar face ca programele de prevenţie să fie aplicate pe termen mediu şi lung, să fie finanţate, astfel încât cetăţenii să poată beneficia gratuit de screeninguri pentru depistarea precoce a bolilor şi aceste boli să poată fi tratate.

Totodată, această lege stabileşte un cadru de colaborare intersectorial, astfel încât să consumăm alimente mai sănătoase, să respirăm aer mai curat, să avem o infrastructură pentru desfăşurarea activităţilor sportive şi a mişcării.

Avem nevoie de această lege a prevenţiei, avem nevoie de o lege care să reglementeze viitorul, din punctul de vedere al sănătăţii acestei naţiuni. Şi fac apel la toţi colegii, din Senat, dar şi colegii din Cameră, să facă tot ce le stă în putinţă pentru a vota astăzi această lege.

Eu am avut o şansă, eu am avut o şansă în a depista din timp şi a mă trata din timp de o boală incurabilă.

Prin această lege cred că am da o şansă şi altor oameni la viaţă, am da o şansă la o calitate a vieţii mai bună.

Mulţumesc.

Lucia Varga, deputat PNL.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Ana Birchall.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Florin.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În declaraţia politică din această săptămână doresc să vă vorbesc despre una dintre cele mai presante probleme de pe agenda europeană, şi anume rezultatul referendumului din Marea Britanie, care aprobă ieşirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, şi consecinţele acestuia asupra construcţiei europene în ansamblu şi asupra României în mod deosebit.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Rezultatul referendumului privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană reprezintă o zi tristă pentru proiectul european şi ne arată, din păcate, că pericolul euroscepticismului şi extremismului, la nivelul Uniunii Europene, este acum mai mare ca oricând.

Asistăm astăzi la o întărire fără precedent a discursului antieuropean şi a extremismului naţionalist şi populist, precum şi la o tendinţă de repoziţionare faţă de leadershipul european de la Bruxelles.

Este adevărat că, în ultima perioadă, Uniunea Europeană s-a confruntat cu tot mai multe provocări, cu foarte multe crize care au determinat intensificarea curentelor eurosceptice şi antieuropene.

Ca răspuns, eu cred că este nevoie ca Uniunea Europeană să-şi regândească strategia pe termen mediu şi lung, iar familia europeană trebuie să fie solidară şi unită, mai ales în asemenea momente.

Sper că prin dialog, consens şi fără reacţii emoţionale, Uniunea Europeană va strânge rândurile şi va merge mai departe, respectând valorile europene.

Sunt sigură că împreună putem contracara posibilele efecte negative ale acestui referendum, astfel încât curentele eurosceptice şi antieuropene din alte state membre să nu utilizeze cazul Marii Britanii ca un precedent sau ca un element propagandistic, creând astfel un efect de "bulgăre de zăpadă" la nivelul Uniunii.

În acelaşi timp, referendumul din Marea Britanie este o opţiune legitimă a cetăţenilor Marii Britanii.

Trebuie să luăm act de acest rezultat şi să respectăm alegerea făcută de britanici, chiar dacă, aşa cum am afirmat de fiecare dată, personal consider că locul Marii Britanii este alături de marea familie europeană şi că Uniunea Europeană ar fi fost mult mai întărită dacă Marea Britanie rămâne sau rămânea în interiorul Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte efectele pe care decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană le va avea asupra României şi mai ales asupra românilor care trăiesc în Regatul Unit, eu cred că este esenţial să rămânem în continuare vigilenţi, să gestionăm eficient efectele fiscale ale Brexit-ului şi să negociem în beneficiul românilor care locuiesc şi muncesc în Marea Britanie.

De asemenea, parteneriatul strategic pe care îl avem cu Marea Britanie trebuie să continue, iar colaborarea bilaterală să continue să se întărească şi să se dezvolte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Cred că acest moment atrage atenţia asupra viitorului construcţiei europene. Uniunea Europeană pe care o ştim nu va mai fi la fel. În egală măsură, multe din problemele ridicate de Marea Britanie constituie semnale de alarmă, inclusiv la nivelul Bruxelles-ului, care ar trebui să ţină cont mult mai mult, de acum înainte, de rolul şi de implicarea fiecărui stat membru în procesul de luare a deciziilor la nivelul instituţiilor europene.

Şi sper că şi la acest Consiliu European care se desfăşoară în aceste zile vor fi discutate aceste aspecte.

În acest context, România trebuie să rămână ferm ataşată valorilor europene, implicată în proiectul european şi să susţină, ca şi până acum, importanţa unităţii Uniunii Europene şi nevoia identificării unor soluţii comune şi responsabile la actualele provocări europene.

Unitatea proiectului european este fundamentală, mai ales în aceste momente de cumpănă, deoarece numai împreună putem fi cu adevărat o voce puternică în arena politică globală. Dar pentru a se realiza toate aceste lucruri, trebuie restabilită încrederea între statele membre, trebuie restabilită încrederea în proiectul european.

În acelaşi timp, în actuala paradigmă a redefinirii construcţiei europene, România are oportunitatea să îşi asume un rol mult mai important la nivelul Uniunii Europene, să devină un actor puternic şi un generator de politici europene, atât la nivel regional, cât şi la nivelul Uniunii Europene, în ansamblu.

Aceasta poate fi şansa noastră să demonstrăm că locul României este în elita europeană şi că putem contribui în mod constructiv şi decisiv la consolidarea unei Uniuni Europene solidare, puternice şi competitive, având la bază încrederea şi respectul faţă de valorile europene.

Vă mulţumesc.

Ana Birchall, deputat, Colegiul nr. 5, Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Gheorghe Florin.

Se pregăteşte domnul deputat Mircea Lubanovici, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se numeşte "Garanţii mari pentru toate lucrările publice".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deputaţii tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor au votat săptămâna trecută iniţiativa legislativă privind instituirea obligaţiei asigurării garanţiei pentru lucrările publice, în special pentru cele de infrastructură.

Cred că fiecare român este revoltat atunci când vede că lucrările făcute din banii săi, strânşi prin taxe şi impozite, sunt realizate în bătaie de joc, de cea mai proastă calitate şi nu durează mai mult de o ploaie.

Ne-am săturat cu toţii să vedem cum strada asfaltată acum câteva luni este astăzi mai plină de gropi decât înainte de reabilitare, cum cade faianţa prin spitale sau cum se rănesc copiii în şcolile abia renovate.

Când vorbim despre responsabili, toată lumea, atât constructorul, cât şi autoritatea contractantă, dau din umeri nevinovaţi şi nimeni nu este tras la răspundere, nimeni nu plăteşte pentru risipa făcută din banii publici.

De săptămâna trecută, datorită votului Camerei Deputaţilor, lucrurile se schimbă radical. Adio autostrăzi pe care constructorii să le garanteze mai puţin decât are garanţie un frigider.

De la publicarea în Monitorul Oficial a legii, garanţia pentru lucrările publice va fi de cel puţin 5 ani, un termen care cred că-i va face să se răzgândească pe mulţi abonaţi la banii publici să se mai înscrie la unele licitaţii.

Adio lucrări profitabile făcute în batjocură, pentru că dacă vor continua să le facă ei, constructorii, vor fi chemaţi să refacă lucrările din buzunarul lor.

Până la această lege, garanţia pentru lucrări era ceva opţional, lăsat la latitudinea autorităţilor publice, care, în cele mai multe cazuri, uitau să o specifice în contractele de atribuire.

Când am elaborat această lege, obiectivul principal al acesteia a fost acela al creşterii calităţii lucrărilor făcute din banii noştri.

Am toată convingerea că, mai ales în contextul în care prin noul pachet legislativ privind achiziţiile publice s-a renunţat la criteriul "preţul cel mai mic", orice constructor declarat câştigător la o licitaţie se va gândi de două ori la ce materiale utilizează, pentru că dacă face o lucrare proastă, tot el va plăti pentru reparaţii.

Aşadar, am convingerea că această lege nu va aduce numai lucrări de o calitate superioară, ci şi mult mai mult respect pentru banii plătiţi de români la bugetul naţional.

Florin Gheorghe, deputat PSD de Constanţa.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Lubanovici, vă rog.

Aveţi trei minute, domnule deputat.

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin declaraţia de astăzi doresc să aduc în atenţie evenimentul care s-a desfăşurat zilele trecute la Palatul Parlamentului, este vorba de mult aşteptatul Congres al Românilor de Pretutindeni, la care am participat.

Doresc să menţionez şi pe această cale şi să amintesc tuturor că atât Partidul Naţional Liberal, din care fac parte, cât şi personal, încă de la începutul mandatului meu, în calitate de deputat, reprezentant al românilor din Colegiul nr. 3 - Diaspora, dar şi de preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, am promovat şi am dorit să se organizeze Congresul Românilor de Pretutindeni, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 299 din 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, în scopul unei reprezentări cât mai eficiente, precum şi pentru întărirea legăturilor dintre reprezentanţii instituţiilor statului român şi diaspora. Însă, de fiecare dată am solicitat imperativ ca evenimentul să fie organizat în condiţii optime care să ofere şanse egale pentru toţi românii care doresc să participe, indiferent de ţara în care au ales să locuiască. Fiind adeptul lucrului bine făcut, am reclamat organizarea pompieristică a unui eveniment de o asemenea amploare, cu atât mai mult cu cât sunt implicaţi bani publici.

Tergiversarea în mod nejustificat de către Birourile permanente reunite ale celor două Camere, în ceea ce priveşte redactarea şi adoptarea Hotărârii privind convocarea primului Congres al Românilor de Pretutindeni, comunicată comisiilor de specialitate abia în data de 24 martie 2016, deşi cele două comisii de specialitate au aprobat, încă din 13 octombrie 2015, Metodologia privind organizarea alegerii delegaţilor la Congresul Românilor de Pretutindeni, a condus în cele din urmă la organizarea pe fugă şi cu reducerea drastică a termenelor stabilite iniţial, ceea ce a creat în rândul românilor din diaspora suspiciune, neîncredere, de aceea fiind multe reclamaţii, nu de puţine ori legitime, la adresa Congresului.

Totuşi, de departe, principalul neajuns al evenimentului care tocmai s-a încheiat l-a constituit numărul mic al delegaţilor la Congres şi în plus lipsa reprezentanţilor din ţări precum Canada, Australia, Franţa, Germania.

De-a lungul timpului, prin luările mele de poziţie, nu am făcut altceva decât să ţin cont de doleanţele cetăţenilor români din diaspora cu care sunt în permanent contact, prin prisma activităţii mele şi să apăr dreptul românilor stabiliţi în străinătate, ceea ce m-a determinat ca în mod repetat să solicit respectarea unor termene care ar fi permis organizaţiilor româneşti din afara graniţelor ţării să-şi desemneze delegaţii care să reprezinte cel mai bine comunităţile de români.

În acest sens, ţinând cont de toate mulţumirile şi nemulţumirile care au fost exprimate în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea Congresului, putem să apreciem faptul că, deşi nu s-a ridicat nici pe departe la aşteptările celor care ne-am dorit acest eveniment, este totuşi un început care va permite, în măsura în care va exista voinţa necesară, o următoare ediţie care cel puţin să se apropie de ceea ce ar trebui să însemne un congres al românilor de pretutindeni.

Deocamdată nu putem decât să sperăm că noul Consiliu format va deveni funcţional şi îşi va îndeplini misiunea care îi revine conform legii şi să urăm succes în activitate membrilor acestuia, care, pentru a-l face viabil, vor avea nevoie de implicarea şi sprijinul autorităţilor de la Bucureşti.

În acest sens, doresc, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru românii din afara graniţelor ţării din Camera Deputaţilor, să îi asigur de sprijinul nostru necondiţionat în demersurile ce privesc realizarea obiectivelor asumate.

Închei acest mesaj, subliniind că, aşa cum a declarat Preşedintele României, diaspora trebuie să fie o prioritate naţională pentru România şi, aşa cum am afirmat în nenumărate rânduri, românii din străinătate merită aceasta.

Dumnezeu să binecuvânteze România şi pe români, oriunde s-ar afla ei!

Vă mulţumesc.