Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan-Cristian Chirteş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În data de 8 septembrie 2016 am participat la Zilele Forestierului, care în acest an s-au desfăşurat pe platforma industrială a uzinei IRUM Reghin, singura unitate care produce renumitul TAF -Tractor Articulat Forestier. În aceeaşi zi s-au desfăşurat şi lucrările şedinţei Asociaţiei Forestierilor din România, ASFOR, unde s-au ridicat problemele sectorului forestier din România. Au participat forestieri din toată ţara, administratori şi proprietari de păduri, exploatatori, procesatori şi mobilişti, reprezentanţi ai diferitelor asociaţii profesionale şi ai administraţiei centrale.

Am susţinut faptul că în sectorul forestier se duce un adevărat război mediatic, o ofensivă fără precedent care face rău acestui sector deosebit de important pentru economia României. Din punct de vedere legislativ, în Parlamentul României există proiecte de legi populiste care pot să distrugă tot ceea ce înseamnă dezvoltarea durabilă a fondului forestier, de la interzicerea totală a exploatărilor forestiere, pe care mulţi populişti şi neprofesionişti o numesc defrişare, până la interzicerea totală a exportului de lemn, inclusiv cherestea, sau, în alte cazuri, defrişări necontrolate pentru cartiere şi pârtii de schi, până la împroprietărirea fără drept a unor entităţi publice sau private.

Acestui asalt mediatic este imperios necesar să i se opună toţi cei care activează în sectorul forestier, indiferent de care parte a baricadei se află. Ei depind unii de alţii, iar mai devreme sau mai târziu acest război va afecta fiecare domeniu din sector. Profesioniştii vor trebui să sancţioneze fiecare derapaj al oamenilor politici sau răuvoitori, iar implicarea lor este determinantă în ceea ce înseamnă crearea cadrului legislativ şi elaborarea strategiei forestiere naţionale.

"Dacă avem 8,8 milioane m.c. tăieri ilegale, aşa cum se vehiculează în spaţiul public, cum este posibil ca administraţia silvică, cu peste 20.000 de angajaţi, cu răspundere gestionară pentru orice tăiere ilegală, să identifice în pădure prejudicii de doar 100.000 m.c. anual, iar toate organele de control, la care se adaugă sesizările populaţiei prin Serviciul 112 şi Inspectorul pădurii, să conducă la confiscări fizice - prin toate controalele - de sub 30.000 m.c.?" spunea Cătălin Tobescu, vicepreşedintele "Nostra Silva".

Aceasta înseamnă că eficienţa măsurilor de control este în continuare foarte redusă, controlul fiind orientat numai spre transportatori şi procesatori şi nu către pădure. Eu, personal, am cerut, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, organelor competente, ca acest control să se orienteze spre pădure, prin declanşarea unor controale încrucişate. De asemenea, am solicitat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor redimensionarea Corpului de Control din cadrul Departamentului Pădurilor, având în vedere că astăzi această structură deosebit de importantă este formată dintr-o singură persoană. În urmă cu 10 ani aici lucrau circa 30 de persoane. Să nu uităm şi de gradul înalt de profesionalism al angajaţilor Regiei Naţionale a Pădurilor, care pot, prin modificări de atribuţii, să îmbunătăţească activitatea de control în pădure.

Se cunoaşte că cel mai mult lemn tăiat ilegal ajunge pe piaţa lemnului de foc pentru populaţie. Conform datelor din raportul furnizat de Institutul Naţional de Statistică, 3,5 milioane de locuinţe se încălzesc în România cu biomasă, consumul total fiind de 19,5 milioane tone. Din acest total de biomasă, biomasa forestieră reprezintă ponderea covârşitoare. Totalul biomasei forestiere legal exploatate - lemn de foc propriu-zis, la care se adaugă peleţi, lătunoaie şi rumeguş din prelucrarea lemnului - care ajunge la dispoziţia populaţiei este de maximum 11 milioane m.c. Diferenţa o reprezintă lemn tăiat ilegal, care alimentează această piaţă a lemnului de foc. Iată, în mod evident, aceasta este marea piaţă a lemnului tăiat ilegal.

Inventarul Fondului Forestier Naţional este practic singura referinţă şi sursă de informaţii de încredere, când vorbim despre starea pădurilor. În declaraţia politică pe care am susţinut-o în Parlamentul României, în iunie 2016, am solicitat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să transforme acest aşa-numit serviciu de specialitate din cadrul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice într-o instituţie serioasă şi credibilă, care să ofere în cel mai elocvent mod date şi statistici necesare luării celor mai bune decizii pentru sectorul forestier. Până astăzi nu am primit nicio poziţie referitoare la acest aspect.

Consider astăzi, mai mult decât oricând, că este nevoie ca toţi factorii decidenţi să sprijine acest sector în care îşi desfăşoară activitatea peste 160.000 de oameni, să înlăture anatema care, voit, a fost aruncată asupra silvicultorilor şi forestierilor din România, iar expresia "codru-i frate cu românul" să devină o realitate a spaţiului naţional românesc.

Deputat al PNL Mureş, Cristian Chirteş.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule Stănescu.

Domnul Alexandru Stănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu prezenta declaraţie politică, prin care vă solicit sprijinul pentru aprobarea Propunerii legislative, iniţiate în procedură de urgenţă, privind instituirea zilei de 10 octombrie drept Ziua naţională a produselor agroalimentare româneşti.

Sunt de părere că prezenta lege, coroborată cu efectele pozitive, generate de modificările aduse Legii nr. 321 din 2009 privind comercializarea produselor agroalimentare, vor avea un efect pozitiv pe termen lung pentru producătorii agricoli, prin valorificarea produselor, precum şi stimularea acestora în direcţia susţinerii unei producţii calitative şi cantitative.

În prezent, legea propusă spre aprobare are drept scop încurajarea producţiei româneşti, deoarece în această zi vor fi prezentate exclusiv produse de calitate autohtone, venite direct de la sursă.

În ceea ce priveşte pregătirea Zilei naţionale a produselor agroalimentare româneşti, aceasta va fi organizată de către autorităţile publice centrale şi locale, celelalte instituţii ale statului, de către societatea civilă, precum şi persoane fizice, prin organizarea sau participarea la programe şi manifestări educative de voluntariat, cu caracter social sau ştiinţific, având scopul de a promova produsele agroalimentare româneşti şi câştigarea încrederii consumatorilor.

Am considerat această lege extrem de necesară, deoarece în acest moment se înregistrează o serie de disfuncţionalităţi, la nivel legislativ, cu privire la promovarea produselor agroalimentare româneşti, iar acest aspect generează o funcţionare ineficientă a relaţiei dintre producătorii agricoli naţionali, zonali sau locali, drept furnizori şi consumatori finali.

La final, doresc să întăresc ideea că prin acest act normativ putem contribui la îmbunătăţirea statutului producătorului român în lanţul alimentar scurt, dar mai ales vom încuraja consumul de produse agroalimentare autohtone şi tradiţionale.

În acest sens, fac apel la bunăvoinţa colegilor mei deputaţi şi îi rog să mă sprijine în direcţia aprobării prezentului proiect legislativ.

Agricultura românească are nevoie de sprijinul dumneavoastră.

Mulţumesc.

Deputat Alexandru Stănescu, PSD.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Domnul Vulpescu.

Domnul Ioan Vulpescu:

Declaraţia mea se intitulează "O absenţă vinovată a Ministerului Culturii".

Astăzi se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui George Coşbuc, unul dintre cei mai importanţi scriitori clasici ai noştri.

Cu această ocazie, au fost organizate în judeţul Bistriţa-Năsăud şi la Academia Română o serie importantă de manifestări omagiale, menite să marcheze importanţa pe care opera lui George Coşbuc - poet, traducător, publicist - o are în literatura română şi în istoria culturală modernă a naţiunii noastre.

Dacă Simpozionul ştiinţific de la Academia Română era de aşteptat să se desfăşoare la înalt nivel, dat fiind faptul că poetul George Coşbuc a fost membru al Academiei, iar forul cultural suprem nu a ignorat niciun moment aniversar al valorilor naţionale, surpriza au constituit-o complexele şi variatele manifestări organizate în judeţul Bistriţa-Năsăud - colocvii, recitaluri de poezie, vizite în locurile nemijlocit legate de biografia poetului, vernisaje de expoziţii şi lansări de carte - au marcat timp de o săptămână aniversarea unuia dintre scriitorii noştri clasici şi preţuirea pe care o acordăm operei sale.

În tot acest frumos evantai de manifestări a răsunat, din păcate, şi o notă falsă. Este vorba despre absenţa desăvârşită a Ministerului Culturii. Niciuna dintre manifestări nu a beneficiat de participarea, ca organizator, a Ministerului Culturii. Totul a fost organizat de autorităţile locale, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, consiliile locale, primăriile, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană George Coşbuc, cu Academia Română şi Uniunea Scriitorilor din România.

Cazul mi se pare flagrant şi nu există nicio scuză pentru această absenţă, nici măcar scuza lipsei de strategie în domeniul cultural. Sunt lucruri peste care nu se poate trece şi această absenţă este unul dintre ele.

Aniversarea a 150 de ani de la naşterea lui George Coşbuc are o deosebită semnificaţie, nu numai prin prisma valorii sale culturale naţionale, ci şi prin legătura lui nemijlocită cu pregătirea Marii Uniri care s-a realizat prin creatori ca George Coşbuc, născut în Transilvania, refugiat în România din cauza prigoanei antiromâneşti, şi devenit un mare scriitor al întregii naţiuni, întâi şi întâi ca unitate culturală.

De la această mare aniversare a unităţii culturale, iată, Ministerul Culturii a lipsit. A lăsat totul pe seama autorităţilor locale, deşi aniversarea lui Coşbuc era incontestabil un eveniment cultural de importanţă naţională.

Îmi permit să sper că nu acelaşi lucru se va întâmpla peste doi ani, în anul centenarului Marii Uniri, când se împlinesc şi 100 de ani de la moartea lui George Coşbuc.

Cu riscul unei repetiţii, afirm încă o dată: cultura actuală şi viitorul ei nu se pot imagina fără temelia pusă în trecut de creatori precum George Coşbuc. E simplu să pui etichete şi să încerci să-i scoţi din cultura română, sub tot soiul de pretexte. Toţi trebuie să existe în interiorul ei, iar Ministerului Culturii îi revine obligaţia să facă posibilă această coexistenţă. A făcut aşa ceva? Mă tem că nu.

Nu aş vrea ca acum Ministerul să se ascundă în spatele descentralizării, al autonomiei decizionale. Sunt evenimente în care implicarea Ministerului este obligatorie, face parte din menirea sa.

Sper că nu ni se va spune că această absenţă este o dovadă de reformă în cultură. Gestionarea politicilor culturale naţionale înseamnă cu totul altceva şi mult mai mult decât acest reformism demagogic şi declarativ.

În locul reformelor eşuate şi al guvernării prin crize e cazul să punem responsabilitatea faţă de valori şi competenţe şi respectul pentru identitatea culturală naţională şi europeană.

Ioan Vulpescu, deputat, Colegiul nr. 13, Bucureşti.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Dragomir.

Domnul Gheorghe Dragomir:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Timişoara - capitală culturală europeană în 2021. Când va putea şi Constanţa să intre într-o astfel de competiţie?".

Oraşul Timişoara a fost desemnat, la finele săptămânii trecute, de un juriu internaţional, delegat al Uniunii Europene, capitala europeană a culturii în 2021.

În competiţia finală pentru acest titlu s-au mai aflat oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare, după ce iniţial îşi depuseseră candidatura 14 oraşe din România.

"Oraşul luminilor" este cel de-al doilea municipiu românesc care primeşte titlul de capitală culturală europeană, după Sibiu, în 2007, anul intrării României în Uniunea Europeană.

Timişoara, care a candidat cu proiectul "Luminează oraşul prin tine", este recunoscută nu numai prin tradiţia sa, fiind, aşa cum sugerează şi ideea simbolică a proiectului, primul oraş din Europa continentală cu iluminare stradală electrică, dar şi pentru efervescenţa sa culturală actuală. Şi când spun efervescenţă culturală mă refer la faptul că oraşul găzduieşte anual între 3.500 şi 4.000 de evenimente culturale, dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 6 teatre, 4 muzee, o filarmonică şi o operă şi 14 galerii de artă contemporană.

Voinţa, dedicaţia şi interesul autorităţilor locale timişorene pot fi un excelent exemplu şi pentru administraţia publică a municipiului Constanţa, oraşul care astăzi "se mândreşte", cu ghilimele de rigoare, bineînţeles, din păcate, cu cele mai ponosite aşezăminte de cultură din România, multe dintre ele în pragul distrugerii sau deja istorie.

Când oare va putea Constanţa să intre într-o astfel de competiţie de talie europeană? Când oare municipiul Constanţa îşi va recăpăta faima, istoria şi patrimoniul cultural, grav lovit în ultimii ani de dezinteres şi incultură? Când oare Constanţa va fi în măsură să ne propună o ofertă culturală majoră?

Oraşe precum Sibiu şi Timişoara ne dovedesc astăzi că un management profesionist poate genera avantaje substanţiale pentru o comunitate în domeniul cultural, social sau economic. Le poate schimba imaginea şi renumele în lume.

Felicitări, Timişoara, pentru această reuşită!

Gheorghe Dragomir, deputat al PNL, Constanţa.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Oprescu. Doamna Simona Bucura-Oprescu.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Onorată asistenţă,

Vreau să fac o declaraţie politică cu privire la proiectele de finanţare pentru unităţile şcolare.

Şcolile şi, de altfel, Ministerul Educaţiei trebuie să se concentreze pe pregătirea unor proiecte de calitate pentru accesarea celor 200 de milioane de euro, disponibile pentru reducerea şi prevenirea abandonului şcolar şi pentru atragerea de cadre didactice motivate în şcolile defavorizate.

Exact în această perioadă, respectiv între 13 septembrie şi 15 noiembrie, se pot elabora şi depune de către şcoli proiectele pentru accesarea fondurilor europene din cadrul Programului Operaţional Capital Uman 2014-2020 - linia de finanţare "Şcoala pentru toţi", respectiv linia de finanţare "Profesori motivaţi în şcoli defavorizate".

Pregătirea cererilor de finanţare este responsabilitatea managementului acestor şcoli şi nu este un demers care se realizează de pe o zi pe alta. Acest demers necesită timp, cunoaşterea nevoilor şcolii şi ale comunităţilor respective.

Ministerul Educaţiei trebuie să comunice cu Ministerul Fondurilor Europene şi să nu bulverseze sau chiar să blocheze, prin organizarea subită a acestor concursuri pentru poziţiile de conducere a şcolilor, accesarea acestor finanţări, şi aşa lansate târziu de către Guvernul Cioloş, care pot rezolva o problemă extrem de gravă şi reală a României, abandonul şcolar, şi necesitatea unui sistem de educaţie sănătos şi guvernat de principii, în respect pentru copii, părinţi şi dascăli.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Ardeleanu.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă, vă rog frumos să închideţi şi să deschideţi microfonul, că a rămas de mult aşa.

Mulţumesc.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Mi-am intitulat declaraţia politică de astăzi "Realitatea trebuie să provoace modificări ale Codului muncii".

În urmă cu două săptămâni, la Suceava, o situaţie fierbinte scotea la suprafaţă necesitatea unor noi reglementări legislative. Minerii suceveni de la Exploatarea de uraniu Crucea au declanşat o serie de proteste, revendicările lor fiind complexe, însă principala problemă este faptul că, începând din decembrie 2015, mina a rămas fără piaţă de desfacere.

Deşi au existat mai multe dezbateri între liderii de sindicat ai minerilor, reprezentanţii Companiei Naţionale a Uraniului, reprezentanţi ai Ministerului Economiei, vicepremierul Costin Borc implicându-se direct în soluţionarea conflictului de muncă, problema nu a fost rezolvată.

Situaţia celor peste 500 de mineri de la Crucea aduce în prim-plan problema respectării contractelor colective de muncă. Pe această cale, salut activitatea intensă, desfăşurată în această perioadă de colegii parlamentari, membri în Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor, care dezbat propunerile de modificare a Codului muncii.

La Suceava, am avut întâlniri cu preşedintele filialei locale a Blocului Naţional Sindical, în cadrul cărora am convenit asupra importanţei celor două proiecte de lege iniţiate de Blocul Naţional Sindical cu sprijin parlamentar, şi anume: Pl-x 559/2015 privind negocierile colective de muncă şi Pl-x 633 din 30 septembrie 2015 privind conflictele de muncă, proiecte pe care plenul Camerei Deputaţilor le-a retransmis la Comisia pentru muncă, spre dezbatere. Principiile acestor două acte normative pot fi relevante în modificarea eficientă a Codului muncii, fiind necesară producerea unor efecte care să avantajeze activitatea celor două părţi, angajatorul şi salariatul, urmând ca activitatea să se desfăşoare în cele mai bune condiţii şi în mod continuu.

Am toată convingerea că membrii Comisiei pentru muncă analizează aspectele invocate de alianţele sindicale ca fiind importante atunci când se dezbat modificările aduse Codului muncii:

• reglementarea în detaliu a obiectivelor de performanţă; Astfel, obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective, putând fi stabilite pe categorii de salariaţi, prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, după caz;
• revizuirea reglementărilor privind aplicarea clauzei de neconcurenţă;

Această clauză îşi va produce efectele pe parcursul executării contractului individual de muncă, părţile putând stabili aplicarea sa după încetarea contractului numai prin excepţie şi cu respectarea anumitor condiţii prevăzute de lege;

• abrogarea dispoziţiei potrivit căreia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii;
• modificarea criteriilor în cazul concedierilor colective;

Cu ocazia stabilirii ordinii de prioritate la concediere, nu vor putea fi utilizate criterii ce ţin de îndeplinirea obiectivelor de performanţă de către salariaţi. Concedierile colective sunt dispuse pentru motive ce nu ţin de persoana salariatului. Astfel, nu se justifică stabilirea ordinii de prioritate la concedieri în funcţie de motive ce ţin de persoana salariatului;

• reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară;
• stabilirea regulii potrivit căreia salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului, care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar;
• reglementarea telemuncii.
• în fine, modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional, comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat.

Stimaţi colegi,

Fac un apel şi pe această cale către membrii Comisiei pentru muncă, pentru a aduce Codului muncii modificările necesare, în vederea protejării acelor categorii de salariaţi vulnerabili şi a eficientizării activităţii acestora în beneficiul angajatorului.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Aurelian Mihai.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Discursul asupra stării economiei, de ieri, susţinut de premierul Cioloş în Parlamentul României, comparat cu alte discursuri pe această temă, în toate Parlamentele europene, vă spun că păleşte din start.

Am trăit 11 ani în Spania. Nu o dată am urmărit la televizor, la fel ca şi alţi cetăţeni, ce înseamnă un discurs asupra stării economiei. Un discurs în care un premier nu se grăbeşte să ia avionul, un discurs foarte serios, în care parlamentarii, reprezentanţii cetăţenilor, votaţi de cetăţeni, îşi iau o zi, poate chiar două, pentru a discuta la modul serios asupra a ceea ce înseamnă starea naţiunii. Aşa se numeşte acolo: discurs asupra stării naţiunii.

Ieri - şi am să încerc doar să mă limitez numai la ceea ce înseamnă diaspora, pentru că sunt reprezentantul diasporei, votat de către acei cetăţeni -, premierul Cioloş ne spunea foarte convingător cum a iniţiat un proiect - lăudabil, ca temă - de finanţare a intenţiei cetăţenilor români de a se întoarce acasă. Un proiect, evident, axat pentru cei care vor să-şi deschidă o afacere. A garantat 30 de milioane de euro, prin acest proiect, pentru milioane de cetăţeni. Numai la mine, în Colegiul Europa de Vest, avem 4 milioane şi ceva de români care au emigrat după căderea comunismului. Mă întreb dacă acest calcul este serios. Am 7 euro şi ceva pentru fiecare cetăţean. Mă întreb cum ar putea să se repatrieze acei oameni şi ce înseamnă până la urmă sprijin pentru diaspora.

Trecând de această chestiune, mi-aduc aminte că vara acesta - vacanţă parlamentară, este adevărat -, Guvernul a dorit să facă o rectificare bugetară şi a efectuat-o. Dar în acea rectificare bugetară nu a cuprins în niciuna din temele respective înfiinţarea de noi consulate. De 3 ani şi jumătate insist ca în colegiul meu, cel puţin, şi în Statele Unite, în Miami, de pildă, să fie înfiinţate noi consulate. Şi dacă îmi aduc bine aminte, acum un an de zile, chiar preşedintele ţării, Iohannis, a decretat - şi bine a făcut - să fie înfiinţată, deci în septembrie 2015, reţineţi, 3 consulate: Stuttgart, Manchester şi Bari. Eu insist asupra acestui lucru încă din iarna 2012-2013, ca parlamentar. Încă de dinainte insistam, toţi românii din diaspora, ca în afara ţării să fie înfiinţate aceste consulate.

Nu am văzut, în aproape 11 luni de zile, un proiect foarte serios, prin care acest guvern să-şi propună înfiinţarea acestor consulate. Nu mai vorbesc de altele, unde este nevoie.

A treia chestiune, legată de tot ceea ce se întâmplă an de an, că dacă discutăm despre starea economică a naţiunii trebuie să fim foarte serioşi şi realişti. O bună parte din banii care intră în România, peste 4 miliarde de euro anual - şi verificaţi dumneavoastră, dacă doriţi, la Banca Naţională - acei bani intră din partea românilor din diaspora. O să închei imediat.

An de an se repetă la graniţa de vest a României aceeaşi istorie, aceeaşi poveste urâtă în care oamenii aşteaptă cu orele la vamă să poată intra sau ieşi din România.

Şi aici închei spunând doar atât: ceea ce s-a întâmplat acelei familii care sosea din Germania, cu un român mort în maşină, aşteptând trei ore şi jumătate pe acea căldură a lunii august să intre în ţară, acest lucru nu o să-l vedeţi dumneavoastră în nicio altă ţară. Este un mod ruşinos de a guverna România şi o spun cu amărăciune, pentru că acestui guvern i-am acordat votul meu de încredere, vot pe care l-au susţinut şi cetăţenii din diaspora, care sunt foarte dezamăgiţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Şcoala românească - vorbă multă, fapte puţine".

Stimaţi colegi,

Nu cred că există pe parcursul anului vreun moment mai emoţionant decât acela al începutului anului şcolar, în care primul clopoţel umple curţile şcolilor de copii, de părinţi şi de bunici. Nu este nici primul şi pare a nu fi nici ultimul an în care entuziasmul dispare de pe faţa tuturor atunci când intră în curtea şcolii şi văd pereţii cojiţi ai clădirilor sau şantiere începute, dar neterminate, spaţii verzi pline de ciulini, bănci şubrezite sau manuale degradate. De peste două decenii se vorbeşte mult despre şcoala românească, însă nu se face nimic concret. Putem spune "ghinion"? Nu, ci pur şi simplu dezinteres vădit al autorităţilor responsabile.

A trecut un an de zile de când Guvernul raporta că peste trei mii de unităţi şcolare nu au avize igienico-sanitare, nu au toalete sigure sau aviz de protecţie împotriva incendiilor. Ce s-a făcut pentru a se remedia acest dezastru în care se află infrastructura şcolară? Mai nimic. De asemenea, au trecut ani buni de când se vorbeşte despre rezolvarea problemei manualelor şcolare şi chiar despre digitalizarea acestora. Ce s-a făcut în acest sens? Tot mai nimic. Şi acest an şcolar a debutat tot cu o degringoladă totală în privinţa editării şi distribuirii manualelor şcolare. Unele s-au tipărit, altele nu, unele s-au distribuit, altele nu. Soluţia autorităţilor pare să fie aceeaşi din ultimii ani - "Părinţi, daţi fuga în magazine şi cumpăraţi manuale dacă vreţi ca elevii să aibă după ce învăţa" Dar, oare, toţi părinţii din ţara noastră îşi pot permite să cumpere, din banii lor, manuale, scaune, băncuţe şi chiar să zugrăvească sălile de curs? Ştim cu toţii răspunsul.

O zicere cu rădăcini biblice spune că "Oamenii mari nu se nasc neapărat în case mari". În această logică, ar trebui să ne preocupăm ca toţi copiii din România să aibă aceleaşi condiţii în şcoală şi aceeaşi uşurinţă de a ajunge de acasă la şcoală. Din păcate, nu vor trece multe zile până când vom afla din nou că unii copii străbat în continuare zeci de kilometri pe jos, peste dealuri şi prin păduri sau chiar pe marginea şoselelor, doar ca să ajungă la şcoală. Ne vom minuna, din nou, că micuţii stau în clasă cu mănuşi şi fular şi că la ei manualele ajung la începutul viitoarei vacanţe de vară.

Dragi colegi,

Şcoala, ca şi sănătatea, nu se face fără bani, fără o susţinere bugetară serioasă. Ca şi în sănătate, o parte din bani sunt necesari pentru refacerea infrastructurii şcolare, a bazelor şi cluburilor aferente acestora. De asemenea, chiar dacă salarizarea din domeniul educaţiei a suferit salturi calitative în ultimii doi ani, dascălul tot la coada clasamentului rămâne. Vrem dascăli de valoare la catedră, trebuie să asigurăm o salarizare care să nu mai stimuleze migraţia acestora către sectoare economice unde salariile sunt superioare.

Mulţi o să spună ... dar de unde bani!? Bani sunt, stimaţi colegi. Mi-ar lua o jumătate de oră să enumăr sursele de finanţare care ar putea sta la baza finanţării unui învăţământ de calitate pentru copiii noştri, pentru viitorul ţării noastre. Ceea ce lipseşte este voinţa reală de a investi în viitor şi definirea educaţiei ca prioritatea noastră, lucru care trebuie demonstrat doar prin fapte.

Florin Gheorghe, deputat al PSD.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Deaconu.

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Câtă pădure mai are ţara asta?".

De mii de ani tăiem copaci, mai mult ilegal decât legal, provocând pagube irevocabile asupra mediului înconjurător, asupra următoarelor generaţii. Deşi toată lumea vorbeşte despre necesitatea protejării fondului forestier, ritmul este lent în ceea ce priveşte prevenirea şi sancţionarea infracţiunilor de tăiere şi comercializare a lemnului.

Mai interesate de această problemă se dovedesc a fi organizaţiile nonguvernamentale care fac statistici, rapoarte şi sesizează autorităţile ori de câte ori constată o suspiciune. În acest sens, în cercetările Greenpeace, judeţul Argeş este cotat ca fiind judeţul cu ponderea cea mai mare din totalul cazurilor de tăieri ilegale sesizate la nivel naţional, şi anume 12,85%, încă din 2009, însă cantitatea de lemn nu este la fel de mare ca în judeţele Cluj, Alba sau Maramureş. În ceea ce priveşte numărul de cazuri soluţionate în urma trimiterii în judecată, judeţul nostru se află în primele 10.

România pierde 3 hectare de pădure pe oră, 62 de cazuri de tăieri ilegale înregistrându-se în fiecare zi, iar valoarea prejudiciului a ajuns la 230.937.047 lei. "Conform indexului de Performanţă în Schimbări Climatice 2016, România se plasează în clasament pe o poziţie mai bună decât în anii trecuţi, însă acest lucru se datorează regresului înregistrat de alte ţări şi a unor statistici oficiale ce nu iau în calcul economia subterană", sursa Agerpres.

În judeţul nostru zilnic sunt văzute transporturi de lemn din zona munţilor Făgăraş, însă controalele organismelor de specialitate sunt cu siguranţă insuficiente, precum şi numărul amenzilor aplicate până acum. În 2013, o ştire privind tăierea ilegală a peste 900 de hectare de pădure dintr-o zonă de protecţie din judeţul Argeş atrăgea atenţia Ministerului Mediului, fiind sustras lemn în valoare de 63 de milioane de lei.

Cu toate acestea, în judeţul Argeş încă au mai fost identificate de activiştii Greenpeace 845 de hectare de păduri seculare în munţii Făgăraş, care urmează a fi incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, suprafaţa diminuându-se în ultimii 10 ani cu 40%.

Modificările legislative adoptate anul acesta de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor sunt un început şi înăspresc pedepsele pentru tăierea şi exploatarea ilegală a lemnului, dar constat că nu este suficient, atâta timp cât autorităţile nu întreprind controale riguroase în vederea aplicării legii.

Vă mulţumesc.

Deputat Mihai Deaconu, Circumscripţia electorală nr. 3 Argeş.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Guran, vă rog.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acum trei ani şi jumătate, patru ani, când USL-ul pregătea programul de guvernare, s-a discutat despre relaxarea fiscală. Atunci, cel puţin eu, probabil şi alţi colegi, au ridicat următoarea problemă, referitor la ce se va întâmpla în momentul în care se realizează această relaxare fiscală. Un lucru foarte bun, un lucru de lăudat, deci indiferent de ce discutăm, această relaxare fiscală a fost foarte importantă. Dar în acelaşi timp am pus problema că dacă nu vom face ceva pentru creşterea producţiei interne, pentru că imediat după relaxarea fiscală urmează logic o creştere a consumului, vom ajunge să importăm mai mult. Acest lucru s-a şi întâmplat. Am văzut şi ieri, în raportul prezentat de primul-ministru, că importurile au crescut mult mai mult decât exporturile. Ce înseamnă acest lucru? Acest lucru nu înseamnă deloc o dezvoltare economică a României. Acest lucru înseamnă, de fapt, că dăm amărâţilor din Franţa, Germania şi aşa mai departe de lucru, le plătim produsele şi le consumăm în România.

Oare de ce nu reuşim să ducem până la capăt o măsură bună, de ce nu gândim în totalitate ceea ce avem de făcut?

Stau să mă întreb, câţi pricep de fapt acest sistem, câţi dintre cei care conduc această ţară la un moment dat, care conduc un guvern la un moment dat, pricep aceste mecanisme şi ştiu să le aplice?

Este al doisprezecelea ceas, dar cred că este important să gândim ce facem pentru stimularea producţiei interne.

Se ştie foarte bine ce avem de făcut, dar trebuie doar să aplicăm, să avem puterea să aplicăm, să înţelegem sistemul şi să numim oamenii care sunt în stare să realizeze acest sistem. Este atât de simplu, dar pentru noi, pentru români, este de multe ori imposibil, pentru că nu avem curajul să rezolvăm problemele tranşant şi să recunoaştem meritul unui om, indiferent de la ce partid este, să-l susţinem şi să rezolvăm aceste probleme.

Sper, totuşi, ca viitorul guvern să rezolve şi această problemă. De fapt, sperăm de vreo 26 de ani, dar din păcate nu s-a rezolvat aproape nimic.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL de Prahova, Guran Virgil.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Clement Negruţ.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Reanimarea USL".

Stimaţi colegi,

Am sperat la fel ca cei mai mulţi dintre români că USL e mort şi rămâne aşa, deoarece România a rămas cu răni destul de urâte după guvernarea dezastruoasă a acestei minciuni politice numită USL. Din păcate, fiara este doar adormită şi din când în când îşi mai arată colţii, dându-ne de înţeles că interesele comune ale celor care o susţin vor face ca acest organism să funcţioneze în continuare.

Vedem colţii USL-ului de fiecare dată când, în ciuda declaraţiilor vehemente, exponenţi ai PSD şi PNL îşi arată susţinere reciprocă sau slujesc în acest scop, un scop însă diferit de cel al cetăţeanului român. Să nu uităm evenimentele din Parlament, când penalii din cele două partide, PSD şi PNL, miruiţi sau nemiruiţi erau scăpaţi de rigorile legii de către parlamentarii celor două partide.

Recent, fantoma USL s-a manifestat din nou, de data aceasta prin vocea "socio-tehnocratului-democrat" Dîncu Vasile, care într-o emisiune televizată, prevestea dispariţia comunelor şi a judeţelor, după o strategie demnă de "profesorul" său Octav Cozmâncă, o strategie PSD de reorganizare administrativă pe modelul "se schimbă totul, dar rămâne aşa cum este". Nu insist foarte mult pe acest subiect.

Un alt porumbel ieşit din gura marelui guru PSD este de luat în seamă. În opinia Domniei Sale, un guvern PSD ar putea salva România, bineînţeles alături de PNL, după alegerile parlamentare şi bineînţeles doar cu el vicepremier. Doar nu i s-a făcut rău aşa, de pomană la instalarea Guvernului Cioloş şi a trebuit să fugă în toiul nopţii pe o uşă laterală din Parlament, motivul real fiind acela că trebuia schimbat programul de guvernare, astfel încât să nu avem alegeri în două tururi la primari în 2016. Cine altul era mai potrivit să fie omul de legătură a baronilor PSD şi PNL cu guvernarea Cioloş, altul decât domnia sa?

Deci în opinia domnului Dîncu vom avea un guvern garnisit cu PSD-işti şi PNL-işti şi uşor asezonat cu tehnocraţi, condus de către "omul nimănui" din România, Dacian Cioloş, secondat de către "omul multora" din România, Vasile Dîncu. Halal să ne fie!

Acum, cu certitudine, domnul preşedinte Iohannis nu este străin de aceste scenarii, nu de alta, dar este mult mai liniştit când are ceva deja pregătit. Să nu uităm că domnia sa trebuie să întoarcă un favor celor care au născocit USL, fiind propus de către aceştia prim-ministru în sediul GRIVCO, sub atenta supraveghere a lui Dan Voiculescu. Sper să înţeleagă domnul Iohannis că, punând stânga lângă dreapta, eşti cu mâinile legate, nu se poate face nimic.

Îmi pun speranţa într-un moment de maximă gândire a domnului Iohannis şi să înţeleagă că locul PSD nu este la guvernare. A făcut destul rău României.

Valorile de dreapta trebuie să fie stindardul guvernării viitoare în România.

Domnul Vasile Dîncu făcea referiri şi la Partidul Mişcarea Populară, care în opinia lui nu ar avea o influenţă prea mare, chiar dacă va intra în Parlament. Domnul Dîncu se pare că nu a fost atent la modul în care a evoluat Partidul Mişcarea Populară şi nici nu poate să vadă în perspectivă. Îi sugerez domnului Dîncu să nu poarte grija Partidului Mişcarea Populară. Nu este prima dată când ne luptăm cu USL-ul. Am mai făcut acest lucru şi ştim cum trebuie să procedăm. Scopul nostru nu este să luptăm împotriva USL-ului, ci pentru drepturile românilor şi pentru un viitor mai bun al cetăţenilor acestei ţări. Cu puterea pe care o avem vom lupta în Parlament sau oriunde va fi nevoie pentru a împiedica abuzurile USL-ului şi ale celor care îşi urmăresc doar propriile interese.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică: "Ordonanţele de urgenţă guvernamentale nu pot substitui o lege unitară".

Haosul creat în sistemul de salarizare bugetar, prin adoptarea de către Guvernul tehnocrat a celor două ordonanţe de urgenţă, respectiv nr. 43 şi nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 tinde să devină o stare de fapt permanentă.

Cadrele sanitare care lucrează în unităţi sanitare din municipiul Brad, oraşul Simeria, municipiul Orăştie, judeţul Hunedoara, mi-au făcut cunoscute neclarităţile conţinute în cele două acte normative, dar şi inechităţile pe care acestea le generează.

Din păcate, însă, lucrurile nu s-au oprit aici. Ulterior, magistraţii hunedoreni şi-au prezentat propriul punct de vedere, considerându-se discriminaţi.

De asemenea, nemulţumiri vin şi din partea altor categorii sociale din educaţie, funcţionari publici, dar suntem în faţa unei situaţii de criză mult mai grave. După cum deja ştiţi şi dumneavoastră, Guvernul Cioloş se confruntă în prezent cu nu mai puţin de patru mari conflicte sociale în societatea românească. Cu excepţia protestului transportatorilor, care a blocat în ultimele săptămâni şoselele de centură ale marilor oraşe şi are la bază războiul cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, celelalte trei reclamă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, prin care guvernul tehnocrat a reaşezat salariile în sistemul bugetar. Şi mă refer aici la protestul medicilor, programat să culmineze cu o grevă generală în 31 octombrie, la cel al magistraţilor, ale căror cereri sunt sintetizate în documentul programatic intitulat Memorandumul privind justiţia, semnat de către sute de magistraţi din toată ţara, şi la cel anunţat deja de către sindicatele din penitenciare şi programat să aibă loc în luna octombrie.

Amploarea acestui val de nemulţumiri demonstrează clar că soluţia adoptată de către guvernul actual, de a ajusta pe bucăţi sistemul de salarizare bugetar, nu a fost o soluţie bună şi că multe ordonanţe de urgenţă adoptate în paralel creează discrepanţe salariale inacceptabile între diferitele categorii profesionale. Şi ne întoarcem într-un punct în care am fost deja.

Singura soluţie viabilă este o lege unitară a salarizării, care a fost concepută, a fost discutată şi a fost agreată de sindicate, dar care nu a mai apucat, din păcate, să fie depusă în Parlament de către Guvernul precedent.

Acum este rolul Parlamentului României ca, prin puterea legislativă, să repare astfel de erori. De aceea, vă propun, stimaţi colegi, ca împreună să ne unim eforturile, competenţele, pentru a da o rezolvare cât mai bună, dincolo de doctrinele politice. Sunt convinsă că oamenii afectaţi de către aceste măsuri au votat în primul rând un set de valori şi nişte principii echitabile.

Vă mulţumesc.

Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD Hunedoara.

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Doamna Cherecheş, Grupul PNL, vă rog.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Toată lumea admite că sunt probleme în învăţământul românesc, că acesta nu este corelat cu piaţa muncii, că s-au făcut greşeli şi că este nevoie de o reformă radicală, cât mai urgent.

Azi doresc să aduc în atenţia dumneavoastră problema stagnării dezvoltării, ba chiar a degradării şi politizării excesive a învăţământului românesc în ultimii 20 de ani, la care PSD şi-a adus din plin aportul.

Că PSD-ul nu suportă să piardă controlul învăţământului şi că nu doreşte cu niciun chip depolitizarea sistemului, o dovedeşte ultima ispravă a preşedintelui Comisiei pentru învăţământ din Senat, doamna Ecaterina Andronescu.

Pentru a avea cvorumul necesar adoptării unui amendament prin care se amâna concursul pentru directorii de şcoli, a fost fraudată semnătura senatorului PNL Dumitru Oprea, astfel încât proiectul de lege să poată fi pus urgent în dezbaterea Senatului şi votat de majoritatea PSD.

Din păcate pentru învăţământul românesc, PSD nu ezită să apeleze la metode corupte ca să-şi atingă obiectivele, demonstrând astfel lipsă de responsabilitate şi încălcând orice principii de etică sau interes naţional. Acestea demonstrează disperarea de a menţine controlul asupra sistemului educaţional românesc. Fapta aceasta aduce o nouă şi gravă atingere imaginii Parlamentului, implicit a noastră, a tuturor.

De aceea, salut iniţiativa colegilor senatori PNL de a solicita retrimiterea la comisie a acestui proiect, pentru a fi dezbătut cum se cuvine, a cere înlocuirea doamnei Andronescu de la şefia comisiei şi a depune o plângere penală pentru a elucida împrejurările în care a apărut acea semnătură falsă.

Doamna senator Andronescu, din poziţia de preşedinte al comisiei, care are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte proiectele legislative pe învăţământ, controlează din umbră învăţământul românesc şi face modificări legislative care sunt favorabile intereselor partidului din care face parte, sprijinind, dacă interesele o cer, chiar şi frauda intelectuală şi lipsa de corectitudine.

Ordonanţele de urgenţă nr. 94/2014 şi nr. 4/2016, care oferă posibilitatea celor care deţin titlul de doctor de a renunţa la acesta, fără a explica motivul renunţării, sunt alte exemple de acte legislative care răspund unor interese private sau de grup.

Decizia de desfiinţa şcolile profesionale s-a dovedit, de asemenea, nocivă şi are încă efecte asupra corelării ofertei şcolare cu nevoile pieţei muncii şi integrării tinerilor pe piaţa muncii.

Astăzi, de la această tribună a Parlamentului României, doresc să atrag încă o dată atenţia asupra acţiunilor nocive pentru învăţământ ale PSD-ului şi ale doamnei preşedinte Andronescu, şi nu mă refer doar la cele de săptămâna trecută, ci la toate modificările toxice din ultimele două decenii.

La final, doresc să vă las cu o temă de meditaţie: nu aveţi pe conştiinţă destinele a zeci sau chiar sute de mii de tineri care nu au avut dreptul la un viitor pe măsura capacităţilor lor intelectuale, datorită acţiunilor dumneavoastră de a distruge sistematic sistemul de învăţământ din România?

Florica Cherecheş, deputat al PNL de Bihor.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamna deputat.

Îl invit, în continuare, din partea Grupului UDMR pe domnul Antal István.

Se pregăteşte, de la Grupul PNL, domnul Vasile Gudu.

Domnul Antal István:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Voi prezenta o "Declaraţie politică privind situaţia certificării culturilor de biomasă".

După cum se ştie, în ultimii opt ani s-a consolidat şi în România o nouă ramură producătoare, cu componentele ei primare. Este vorba de producţia de resurse energetice din biomasă, a cărei componentă primară o constituie culturile agricole de biomasă pe terenurile agricole neutilizabile pentru altceva, plante energetice şi culturi forestiere cu cicluri scurte de producţie.

Această industrie, în pofida faptului că a fost promovată ca noutate pe paleta culturilor agricole, s-a dezvoltat aproape exclusiv din resurse private ale fermierilor şi investitorilor, din profit.

O estimare a evoluţiei, efectuate de către o publicaţie cu profil economic, este evidenţiată în mai multe locuri, iar actualmente ultimele statistici din 2014 arată că în 38 de judeţe, peste 416 fermieri au cultivat o suprafaţă de peste 5.000 de hectare, şi această creştere nu ar fi fost posibilă fără implicarea activă a câtorva investitori, oameni de afaceri, precum şi a unor organizaţii profesionale din domeniul energiei verzi.

În prima perioadă producţia de biomasă a fost certificată şi estimată de către direcţiile agricole, în baza Ordinului MADR nr. 46/2012 privind aprobarea procedurii de emitere a certificatului de origine pentru biomasa provenită din agricultură şi industriile conexe, utilizată drept combustibili sau materie primă pentru producţia de energie termică şi electrică.

Însă în data de 9 august anul curent a fost publicat Ordinul Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor nr. 1534 privind aprobarea procedurii de emitere a certificatelor de origine pentru biomasa provenită din silvicultură şi industriile conexe şi utilizată în producerea de energie termică şi electrică din surse regenerabile de energie, în care certificarea cantităţii de biomasă devine anevoioasă, costisitoare. În plus, de la Ministerul Agriculturii competenţa revine mai nou ocoalelor silvice zonale care nu au avut până acum nicio legătură cu producţia agricolă de biomasă. Mai mult, această sintagmă "silvicultură şi industriile conexe" ascunde în realitate o inducere grosolană în eroare. Cum putem numi producţia de biomasă agricolă ca industrie conexă a silviculturii? Acest fapt ne-a fost semnalat de mai multe asociaţii, printre care şi Asociaţia Green Energy, o asociaţie patronală de ramură care promovează industria de resurse regenerabile de energie şi administrează clusterul Green Energy, specializat pe construirea de reţele de afaceri şi care a promovat mai multe proiecte europene şi bilaterale pentru utilizarea biomasei.

Considerăm că acest ordin nu a fost supus unei dezbateri corecte şi nu a parcurs etapele prevăzute de lege pentru transparenţa decizională, iar în versiunea în consultare culturile energetice agricole nu apăreau. Astfel, solicităm scoaterea acestor culturi agricole din ordinul emis pentru silvicultură şi industriile conexe, respectiv folosirea vechiului ordin pentru estimarea cantităţii de biomasă agricolă produsă.

În încheiere, permiteţi-mi să vă întreb cine are interesul să blocheze, să birocratizeze în plus această activitate pornită corect de către investitori privaţi şi mă gândesc şi la faptul că poate aceste bariere inutile au blocat şi Proiectul de Lege privind culturile energetice depus de subsemnatul de mai bine de cinci ani. Şi profit de ocazie - că este şi domnul preşedinte - solicităm ca această lege care se află pe ordinea de zi de mai mult timp, cu propunere de respingere de către Comisia pentru agricultură, în pofida faptului că acest guvern susţine, după informaţiile mele, acest proiect de lege, să fie retrimis la comisie pentru refacerea raportului în mod corect.

Vă mulţumesc.

Antal István, deputat de Harghita, UDMR.

Domnul Florin Iordache:

Grupul PNL, domnul Gudu, vă rog.

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Reducerea decalajelor dintre România şi alte state membre ale Uniunii Europene în sectorul agricol".

Previziunile de angajare pentru al III-lea trimestru al anului 2016 în sectorul agricol românesc nu sunt deloc bune. Puterea de angajare în sectoarele agriculturii, silviculturii, vânătorii şi pescuitului este cu un punct procentual mai slabă decât în trimestrul al II-lea al anului curent şi cu patru puncte procentuale mai slabă decât în acelaşi trimestru al anului trecut. Acest fapt ar trebui să tragă un semnal de alarmă, fiind un indiciu clar că sectorul agricol nu doar că nu înregistrează nicio creştere, dar nici măcar nu stagnează, situaţia din sector dând semne de înrăutăţire atât timp cât nu se încearcă ocuparea forţei de muncă, în ciuda faptului că există oameni interesaţi.

Cunoaştem cu toţii problemele majore din agricultură şi suntem conştienţi că dificultăţile cu care s-au confruntat agricultorii în ultimul an au dus la scăderea într-o oarecare măsură a dorinţei de angajare a unor noi lucrători în sector.

Există o preocupare la nivelul Comisiei Europene cu privire la utilizarea unor măsuri pentru a crea noi locuri de muncă în zonele rurale şi pentru a face mai viabile locurile de muncă existente. Tendinţa de reducere a forţei de muncă din agricultură s-a consolidat de-a lungul timpului, iar lucrătorii au migrat către locuri de muncă din alte sectoare, în oraşe şi municipii. Politica agricolă comună oferă o serie de instrumente care sprijină maximizarea oportunităţilor generale de ocupare a forţei de muncă în zonele rurale, atât în sectorul agricol, cât şi în alte sectoare.

Totodată, plăţile directe acordate anual fermierilor, în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro pe an, oferă o protecţie de bază a veniturilor din agricultură împotriva şocurilor specifice la care este expus acest sector. Aceste plăţi pot fi utilizate, totodată, şi pentru investiţii. Astfel, se pot evita pierderile inutile de locuri de muncă. Instrumentele de piaţă pot acţiona pentru a completa efectul stabilizator al plăţilor directe în perioade de criză. În cadrul politicii de dezvoltare rurală, pot fi utilizate o serie de măsuri pentru a crea noi locuri de muncă în zonele rurale şi pentru a face mai viabile locurile de muncă existente atât în sectorul agricol, cât şi în afara acestuia. Aceste măsuri includ sprijinul pentru investiţii, formare, start-up-uri (inclusiv pentru tinerii fermieri), diversificarea în noi activităţi comerciale, dezvoltarea tehnologică şi infrastructurile la scară mică, inclusiv infrastructurile de bandă largă.

Este important ca statele membre ale Uniunii Europene să profite din plin de mulţimea de instrumente disponibile, în special în cadrul programelor de dezvoltare rurală, pentru a aborda tendinţele în materie de ocupare a forţei de muncă, specifice propriilor teritorii. Comisia Europeană are soluţii în ceea ce priveşte reducerea decalajelor din sectorul agricol. Rămâne la latitudinea Guvernului român să fructifice aceste fonduri în interesul fermierilor, pentru a reduce decalajele dintre România şi alte state şi, mai ales pentru a avea o agricultură performantă.

Vă mulţumesc.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

Domnul Florin Iordache:

Din partea Grupului UNPR, domnul Adrian Mocanu.

Domnul Adrian Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se numeşte "O situaţie gravă".

Aduc în atenţia Camerei Deputaţilor o situaţie gravă care se petrece la Primăria Municipiului Buzău şi care are un impact dur asupra câtorva sute de angajaţi ai Poliţiei Locale. Pretinzând că are în vedere aducerea la bugetul local a unor lichidităţi necesare efectuării de investiţii în municipiu şi arogându-şi menirea de a îndrepta o serie de presupuse ilegalităţi comise de fosta conducere a unităţii administrativ-teritoriale, noul primar al municipiului Buzău, Toma Constantin, a anunţat că va disponibiliza sute de angajaţi ai Poliţiei Locale, pe considerentul că ar fi fost angajaţi ilegal. Această concluzie nu are suport juridic şi administrativ, prezintă posibilităţi de interese ascunse care pot favoriza firmele private de securitate şi loveşte direct condiţiile de trai ale celor implicaţi. Domnul primar şi-a făcut din subiectul respectiv o campanie de imagine în toată regula, campanie instrumentată şi prin folosirea unor neadevăruri în declaraţiile publice făcute pe acest subiect. În profund dezacord cu realitatea, Toma Constantin a afirmat ca poliţiştii locali au salarii uriaşe, care depăşesc peste 3000 de lei.

Acţiunile domnului primar în acest caz sunt abuzive, ilegale şi trebuie să înceteze. Însă, dincolo de aspectele legale ale chestiunii, care vor fi lămurite în instanţa de judecată, situaţia de la Buzău este importantă mai ales în ceea ce priveşte soarta celor câteva sute de oameni afectaţi de interesele noului primar. Este inadmisibil să câştigi alegerile locale promiţând crearea de locuri de muncă doar pentru ca, după finalizarea campaniei electorale, să începi să dai oamenii afară, fără suport legal.

M-am întâlnit cu peste 80 de reprezentanţi ai Poliţiei Locale Buzău, care au reclamat abuzurile grave săvârşite de primarul PSD, Toma Constantin. Aceştia au reclamat faptul că primarul Toma face personal presiuni asupra directorilor unităţilor şcolare din municipiul Buzău, cerându-le rezilierea contractelor cu Poliţia Locală. Acest fapt este inadmisibil, excede în mod clar competenţelor primarului şi se constituie într-o faptă care poartă numele de abuz în funcţie. În lumina sesizărilor poliţiştilor locali, semnalele publice potrivit cărora Toma Constantin încearcă favorizarea unor firme de pază pentru obţinerea de contracte cu instituţiile publice capătă formă şi credibilitate.

Având în vedere că acest caz are implicaţii grave ce ţin de siguranţa cetăţeanului, este nevoie de o mediere legală şi instituţională a situaţiei pentru ca abuzurile de la Buzău să înceteze. Cer încă o dată primarului Toma Constantin, şi de la tribuna Camerei Deputaţilor, să se ocupe cu adevărat de gestionarea administraţiei publice locale şi să lase la o parte ilegalităţile şi jocurile cu evidente mize financiare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Mocanu Adrian, PMP.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Andreea Paul, care s-a înscris mai târziu.

Doamna Maria-Andreea Paul:

N-aveam cum să mă înscriu înainte să aveţi emisiunea de aseară.

Aşadar, astăzi vă răspund printr-o declaraţie politică.

Patru ani de guvernare cu Dragnea ar fi un dezastru, după alţi 15 ani cu PSD în ultimul sfert de veac, care au încetinit pe drept cuvânt dezvoltarea României. Domnul Florin Iordache a indicat acest drum al României pe care îl propune Partidul Social Democrat. E bine că a făcut-o aseară şi a dezvăluit adevărul. Dragnea a strigat ieri în Parlament slogane lipsite de conţinut. Ştim că domnul Dragnea încearcă să adune numeroşii miliardari de stânga care dau o culoare politică roşiatică baronilor PSD locali, cu elicoptere la stradă şi la scară.

De ce ar avea nevoie România de asemenea politicieni? Ar fi o întoarcere în timp, ar fi o ieşire din decor a României. Atenţie! În teritoriu, în judeţe, unii se pregătesc pentru o asemenea Românie. Mecanismul perfect uns în anii ce au trecut al PSD. Un mecanism perfect uns şi pregătit să macine iarăşi potenţialul economic al României în anii care vor urma, la fel cum a guvernat 15 ani în ultimul sfert de veac. O viitoare Românie condusă cu calm şiret de condamnatul definitiv în instanţă, Liviu Dragnea, ar fi un dezastru.

Şi acum să trec şi la tema pe care mi-am propus-o pentru această dezbatere politică, şi e vorba despre unul dintre marile paradoxuri economice care trebuie reglate urgent. Excedentele lăsate la bunul-plac al unor autorităţi publice ale statului, cum este de pildă cazul ANCOM, ANRE, ASF, ANL, BNR, ROMATSA etc., în condiţiile în care acestea încasează diverse taxe, fie că e vorba de taxe de spectru, de exploatare, comisioane sau subvenţii, ele aparţin statului român, şi nu conducerii şi nici angajaţilor acestor instituţii.

La noi avem de-a face cu state în stat. Se ajunge în situaţia în care la aceste autorităţi conducerea şi angajaţii beneficiază de salarii uriaşe şi diverse alte avantaje disproporţionate mult faţă de dezvoltarea economiei noastre şi bunele practici europene în domeniu, fără să existe o justificare reală.

În mod normal, excedentele ar trebui virate la bugetul statului, iar pentru cheltuielile şi avantajele conducerii şi personalului acestor autorităţi ar trebui făcute analize judicioase şi introduse mecanisme transparente de alocare în limite rezonabile cu bunele practici internaţionale în domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Ana Birchall, Grupul PSD, vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Fiecare început ne oferă oportunitatea de a ne reinventa şi de a construi pe o fundaţie puternică, neerodată de greşelile trecutului. Atunci când pornim la un nou drum, nutrim speranţa că suntem mai puternici şi mai înţelepţi prin prisma experienţelor acumulate şi a obstacolelor întâmpinate.

În această atmosferă debutează şi noul an şcolar în care speranţa, dorinţa de mai bine şi responsabilitatea faţă de generaţiile care vin ne unesc în demersul de a transforma realmente educaţia într-o adevărată prioritate pentru noi. Ne revine astfel sarcina de a căuta cele mai bune politici şi soluţii pentru ca acest domeniu vital oricărei naţiuni să cunoască progrese semnificative.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi reprezintă un îndemn la unitate de viziune şi de decizie atunci când vorbim despre educaţia copiilor noştri. Aşa cum bine ştiţi, am fost dintotdeauna un susţinător al ideii conform căreia domeniul educaţiei se înscrie pe o axă ce trebuie abordată într-un registru transpartinic. De aceea, încă din 2005 am iniţiat Pactul Naţional pentru Educaţie şi m-am luptat tocmai pentru ca educaţia să fie scoasă din catacombele politicii, fiind un domeniu de siguranţă naţională.

Educaţia joacă un rol cardinal în orice proiect strategic, pentru că de performanţa generaţiilor viitoare depinde realizarea promisiunilor de mai bine, altminteri sistemul inversat de valori va deveni oglinda neputinţei noastre. Este foarte important să oferim copiilor noştri cele mai bune condiţii pentru o educaţie riguroasă şi temeinică, dar este la fel de important să oferim stabilitate, predictibilitate şi coerenţă de poziţionare pe termen mediu şi lung pentru a avea performanţă.

Îmi vin în minte cuvintele lui Aristotel, unul dintre marii dascăli ai umanităţii, care spunea, citez: "Cei care educă copiii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viaţă; de aceea pe lângă viaţă, dăruiţi copiilor şi arta de a trăi bine, educându-i".

Mă alătur acestui îndemn pentru că, în opinia mea, educaţia ar trebui să fie în primul rând legată de valori. Şcoala nu ar trebui numai să informeze, ci să şi formeze, în special caractere. Înainte de a dori să transmitem un set de cunoştinţe copiilor noştri, cred că ar fi necesar să le transmitem valorile care îi fac să fie în primul rând oameni.

Investiţia în educaţia generaţiilor viitoare este o investiţie în viitorul nostru ca naţiune. Alături de buget, viziune, programe educaţionale şi pacte naţionale pentru educaţie, care cu siguranţă sunt necesare, şi pentru care am pledat activ, inclusiv de la această tribună, cred că avem nevoie, în egală măsură, de o fundaţie solidă pe care să putem transpune valorile primite de la părinţii şi bunicii noştri, pe care avem datoria să le transmitem mai departe. Fără această bază orice investiţie este sortită eşecului.

Deşi educaţia este cea mai bună zestre pe care o putem oferi unui copil, nu orice fel de instruire este şi eficientă. Tocmai de aceea este esenţială cunoaşterea şi interiorizarea unui set de valori care să îi ajute pe copii să se dezvolte în tinerii de mâine. Din acest motiv susţin cu fiecare ocazie necesitatea de a avea în spaţiul românesc un sistem axiologic bine definit, care să poată fi transmis cu naturaleţe de la o generaţie la alta, acest sistem fiind foarte bine definit.

Mai mult decât atât, copiii noştri au nevoie de stabilitate, de predictibilitate şi de coerenţă în procesul de instruire şi în politicile educaţionale.

Avem o responsabilitate, colectiv şi individual, faţă de exodul elitelor româneşti. Numai prin strategii coerente de creştere a nivelului de formare, de creare a noi locuri de muncă şi de sporire a prestigiului României pe plan internaţional vom reuşi să convingem tinerii că se pot realiza din punct de vedere personal şi profesional aici, acasă. Nu trebuie să fim nepăsători faţă de pericolul fenomenului brain-drain, pentru că cea mai de preţ avuţie a unei naţiuni este capitalul ei uman, iar România a fost binecuvântată de Dumnezeu cu nişte copii sclipitori, deosebit de înzestraţi intelectual.

Văd această realitate ori de câte ori poposesc în colegiul meu de pe Valea Tutovei şi sunt fascinată şi îndrăgostită de frumuseţea interioară, talentul şi inteligenţa copiilor noştri, nevalorificate din păcate la adevăratul lor potenţial.

Nu în ultimul rând, atunci când vorbim despre educaţie trebuie să ne preţuim dascălii în spiritul misiunii lor fundamentale. Toţi cei care împărtăşesc din lumina sufletului lor un crâmpei şi o scânteie de cunoaştere copiilor noştri merită mai mult respect şi consideraţie. Am susţinut şi voi susţine mereu că este extrem de important pentru viitorul nostru ca neam să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a creşte standardele sistemului de educaţie. Şi unde poate fi mai potrivit să intervenim, dacă nu tocmai în debutul parcursului educaţional şi prin sprijinirea dascălilor noştri.

Acum, la început de an, le doresc tuturor elevilor multă baftă în acest început nou, iar cadrelor didactice le urez multă putere de muncă şi capacitate de sacrificiu şi le mulţumesc pentru că în fiecare zi modelează caractere!

Vă mulţumesc.

Ana Birchall, Colegiul nr. 5, Vaslui.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Anton Doboş, PNL.

Se pregăteşte doamna Marioara Nistor.

Vă rog să vă încadraţi în trei minute, stimaţi colegi, pentru că la ora 10 începe plenul.

Domnul Anton Doboş:

Declaraţie politică: "PSD a contribuit major la mărirea decalajelor dintre Iaşi, Moldova şi restul ţării".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă aflu la finalul primului mandat ca deputat trimis să reprezint judeţul Iaşi în Parlament şi vreau să trag din nou un semnal de alarmă şi, în acelaşi timp, să îmi exprim cel mai mare regret al acestui mandat: faptul că Iaşiul, în particular, şi Moldova, în general, nu au beneficiat aproape deloc de investiţii importante. Guvernul condus de Victor Ponta timp de patru ani a ignorat complet Iaşiul, deşi s-a bazat pe foarte multe voturi din această zonă. Singurele investiţii notabile au fost făcute în scurta perioadă când PNL a participat la guvernare: contribuţia la dezvoltarea Aeroportului Iaşi şi modernizarea drumului naţional Iaşi-Crasna.

Spre deosebire de alte oraşe, Iaşiul nu a beneficiat de investiţii majore cum ar fi: autostradă, şosea de centură, de modernizare de cale ferată, stadioane etc. Guvernul a făcut astfel de investiţii la Craiova, Cluj, Constanţa, sau Bucureşti, dar nimic din toate acestea la Iaşi.

Din păcate, nici investiţiile prognozate în perioada următoare nu sunt foarte optimiste. În afară de autostrada Iaşi-Târgu Neamţ, care nu este cea mai utilă investiţie pentru Iaşi şi Moldova, restul lucrărilor de infrastructură sunt amânate spre un orizont prea îndepărtat şi cu finanţare incertă.

Acest dezechilibru major în investiţiile guvernamentale dintre Moldova şi restul ţării a fost posibil pentru că nu există o obligaţie clară de a aloca fonduri în aşa fel încât să se micşoreze decalajele dintre regiunile ţării, nu să se mărească, cum se întâmplă acum.

În decizia de alocare a fondurilor contează cel mai mult relaţiile guvernanţilor cu partidul propriu şi locul de provenienţă al miniştrilor. Iar în această privinţă, parlamentarii de la PSD Iaşi nu au mişcat un deget timp de patru ani cât a fost la guvernare premierul Victor Ponta. Deşi este cea mai mare filială PSD din ţară şi au susţinut puternic Guvernul Ponta, parlamentarii PSD de Iaşi, alături de şefii lor de la primărie, nu au cerut şi nu au obţinut nimic de la guvern pentru Iaşi.

Nu iau în calcul activitatea actualului guvern, pentru că are un mandat de tranziţie până la alegeri. Deşi premierul Cioloş a afirmat că a avut în vedere o canalizare a resurselor...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Anton Doboş:

...spre zonele mai puţin favorizate, timpul e prea scurt pentru a putea fi transpuse în practică.

Da, domnule primar Chirica, aţi făcut Iaşiul necirculabil prin proiectul Managementul traficului în valoare de 20 de milioane de euro, blocându-l şi depăşind chiar şi Iaşiul. Păcat că riscăm să pierdem 20 de milioane de euro, bani care sunt verificaţi şi de către DNA.

Sperăm ca în viitor parlamentarii de Iaşi, indiferent de culoarea politică...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Anton Doboş:

...să-şi aducă aportul.

Deputat PNL de Iaşi, Anton Doboş.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Marioara Nistor.

Vă rog să vă încadraţi. Mai sunt câţiva colegi şi mai sunt doar 10 minute.

Vă rog frumos să ne încadrăm în timp.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Sistemul sanitar, pus pe butuci de Guvernul tehnocrat".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

De la începutul anului şi până în prezent, toată România, nu doar Brăila, s-a aflat într-o criză continuă în domeniul sănătăţii. Am impresia uneori că ea nu se mai termină şi că ajungem o ţară în care sănătatea este la pământ, iar serviciile medicale sunt puse sub semnul întrebării. Spunem cu multă îngrijorare, "Nepăsarea şi incompetenţa ucid!" şi faptul că avem un guvern care şi-a asumat rolul de spectator al crizei din sănătate este foarte, foarte grav, ca să nu mai vorbesc despre criza din agricultură sau criza din salarizare.

Ce este mai grav e că toată această situaţie care trenează duce la o stare de neîncredere în actul medical. Apar tot timpul, după cum se poate vedea, situaţii critice, unele dintre ele de-a dreptul revoltătoare, care induc o neîncredere în actul medical.

În mai puţin de un an am avut de a face cu mai multe situaţii de criză, precum problema bebeluşilor din Argeş, acolo unde nu se ştie nici astăzi de ce se îmbolnăveau, apoi situaţia dezinfectanţilor, acolo unde nu avem un laborator acreditat care să-i testeze, iar acum la Brăila avem problema apei cu care se spală bebeluşii. La toate acestea se adaugă problema plăţii gărzilor medicilor, cei care ne-au mai rămas în ţară, deoarece ne aflăm într-un mare deficit de personal medical.

România are un ministru al sănătăţii şi un Guvern spectatori, care pun diagnostice, dar nu au voinţă să şi pună în practică măsuri concrete care să vină în sprijinul medicilor şi a actului medical. Sănătatea este un domeniu prioritar doar la nivel declarativ şi nimic mai mult.

Despre condiţiile din spitale şi despre incidentele petrecute în aceste unităţi se tot vorbeşte de mai bine de jumătate de an, fără ca autorităţile să facă ceva pentru a le ameliora. Mai mult, vedem că lucrurile iau amploare şi tot mai multe unităţi intră în această horă a spitalelor în care pacienţii se întreabă dacă viaţa lor nu le este pusă în pericol.

Vă dau exemplul Brăilei, acolo unde avem problema cu privire la faptul că nou-născuţii din secţia de neonatologie sunt spălaţi cu apă nesterilă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Vă rog să concluzionaţi, stimată doamnă. V-am rugat să... mai sunt trei colegi în cinci minute.

Doamna Marioara Nistor:

Da, domnule preşedinte, dar colegii mei au vorbit şase minute. Pe noi nu ne lăsaţi nici două minute.

Vreau să văd răspunsuri şi soluţii la probleme, nu doar o situaţie prezentată de presă şi care a rămas în aer pentru rezolvarea căreia autorităţile nu fac nimic.

Vă mulţumesc.

Marioara Nistor, deputat Colegiul nr. 9, Brăila.

Domnul Florin Iordache:

Şi pe viitor vă rog să vă înscrieţi cu o zi înainte. Dumneavoastră... după ce că nici nu v-aţi înscris...

Doamna Marioara Nistor:

M-am înscris de ieri. Am fost a cincea. Vă rog să verificaţi.

Domnul Florin Iordache:

Nu cred. Poate v-aţi înscris în altă parte, doamnă.

Domnul Benga. Vă rog frumos.

Domnul Ioan Benga:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea politică poartă numele "Guvernul Cioloş este rupt de realitatea românească."

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Ieri, de la tribuna Camerei Deputaţilor, domnul Cioloş ne povestea cum guvernul tehnocrat a pus din nou ţara pe roate, dând astfel o lecţie guvernelor Ponta. De liberali n-a pomenit, pentru că ei în general văd meciurile din tribună si, evident, că în cazul lor este mai uşor să arăţi ce face altcineva greşit. Adevărul este că, aşa cum spunea preşedintele Dragnea, pentru români importantă este creşterea economiei. Ea trebuie să se simtă în buzunarele cetăţenilor. Şi ea nu se simte în acest mandat al actualului guvern, asta pentru că unui tehnocrat îi lipseşte pulsul alegătorului, greutăţile lui, speranţele lui.

Speranţele românilor le-am avut şi noi când am votat Guvernul Cioloş. Fost comisar european pentru agricultură şi ministru al agriculturii sunt portofolii care recomandă. N-a fost aşa, domnule Cioloş. Ne-aţi dezamăgit, domnule Cioloş. Domnul Cioloş a arătat că nu are nimic în comun cu agricultura şi cu oamenii care fac agricultură în România. Dacă ar fi avut elemente comune cu ei, ar fi înţeles că subvenţia trebuia plătită la timp, că oamenii care fac agricultură în România nu sunt bogaţii României, sunt chiar unii dintre cei mai săraci români, iar legătura lor cu animalele şi pământul lor este una extrem de puternică. Aceasta este o relaţie pe care domnul Cioloş nu o înţelege, din experienţa dumnealui lipsind relaţia cetăţeanului cu reprezentantul său, "este o limbă care este ruptă de realitate", aşa după cum spunea preşedintele Partidului Social Democrat, domnul Dragnea.

Închei prin a spune că, deşi am privit cu speranţă acest guvern şi l-am crezut onest şi sincer, el nu reprezintă România şi pe români, performanţele lui sunt dintre cele mai slabe din istoria guvernelor postdecembriste, iar oamenii care-l compun sunt rupţi de realitatea românească. România nu are nevoie de aşa ceva.

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Deputat PSD, Ioan Benga.

Domnul Florin Iordache:

Paul Dumbrăvanu, Grupul PNL.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la Ploieşti şi la lipsa de dezvoltare a acestuia după patru ani de guvernare locală din partea PSD.

Din păcate, oraşul nostru este privat de tot potenţialul pe care-l are din pricina unor serii de factori care influenţează negativ dezvoltarea municipiului. Prin postura pe care o am, am solicitat în repetate rânduri să se constituie un program operaţional pentru Ploieşti, pentru dezvoltarea acestuia, foarte multe dintre zonele Ploieştiului fiind încă în fază de dezvoltare primară.

Din păcate, nu s-a făcut absolut nimic din acest plan de dezvoltare integrată şi în momentul de faţă primarul, care este din partea Partidului Naţional Liberal, trebuie să rezolve foarte multe probleme lăsate în urmă.

Voiam să trag un semnal de alarmă şi să spun că în perioada următoare o să trebuiască ca şi consiliul local să lase la o parte absolut orice fel de orgolii politice şi să dezvolte acest oraş aşa cum merită. La un buget de 200 de milioane de euro, încă Ploieştiul arată ca în perioada anilor '90, şi nu ca un oraş din 2016.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Florin Tătaru, PSD. Şi ultimul vorbitor Andrei Gheorghe, PNL.

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Da, mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Concursul pentru ocuparea postului de director al unităţilor de învăţământ preuniversitar va avea un efect de domino, afectând în mod special copiii".

Problemele sistemului de învăţământ din România şi greşelile Guvernului Cioloş s-au mai amintit de la acest pupitru de nenumărate ori. Vin acum în dumneavoastră pentru a discuta despre un dezastru care este pe cale să se întâmple dacă nu îl oprim şi sunt convins că este datoria noastră să o facem, respectiv organizarea concursurilor pentru ocuparea funcţiilor de directori ai unităţilor de învăţământ. Acest concurs aşa cum este prevăzut în prezent, va bulversa întreg sistemul de învăţământ, de la directori la elevi, de la profesori la părinţi. De ce? Pentru că metodologia oficială a fost publicată în 10 septembrie, iar rezultatele finale vor deveni oficiale pe la jumătatea lunii decembrie, profesorii având totuşi doar o lună pentru a se pregăti pentru acest examen. Pe de altă parte, începutul anului şcolar este o perioadă extrem de aglomerată pentru toţi profesorii şi pentru toţi elevii, aceştia având de făcut în paralel cu pregătirea concursului următoarele sarcini: să completeze normele şi catedrele, să interpreteze rezultatele evaluărilor naţionale, să îşi adapteze planul de învăţământ în funcţie de fiecare clasă, să definitiveze orarul, să demareze programele sociale, să realizeze şedinţe cu părinţii etc., şi sunt doar câteva din sarcinile profesorilor şi directorilor la începutul fiecărui an şcolar.

Nu vă supăraţi, stimaţi tehnocraţi, ştiţi că ziua are doar 24 de ore? Ştiţi că cereţi aceste lucruri unor oameni care, deşi în majoritatea lor sunt supereroi, nu au puterea necesară pentru a dubla timpul unei zile sau pentru a fi în două locuri în acelaşi timp?

Le cereţi imposibilul sau mai bine spus le cereţi să neglijeze o parte din responsabilităţi pentru a se pregăti pentru concurs. Apoi, stimaţi tehnocraţi guvernanţi, v-aţi gândit la efectul de domino ce se va produce chiar în perioada tezelor şi a evaluărilor semestriale? Vă interesează măcar? Probabil că nu, dar vă explic eu. În cazul directorilor şi directorilor adjuncţi care nu vor promova concursul, revenirea lor la catedrele iniţiale va bulversa constituirea per ansamblu a catedrelor şi a normelor, conducând la concluzia că unele etape de mobilitate s-au derulat inutil. Altfel spus, elevilor li se vor schimba profesorii la clasă în timpul evaluărilor semestriale, iar mai mult ca sigur acest lucru va nemulţumi şi părinţii, şi elevii. Aici nu este protejat interesul nimănui, nici al profesorilor, nici al elevilor, nici al părinţilor. Să schimbi profesorii în timpul semestrului, mai ales în timpul evaluărilor semestriale, relevă un dezinteres profund pentru bunăstarea elevilor, care se simt confortabil şi s-au obişnuit cu un anumit stil de predare şi de notare. În sistemul preuniversitar nu e ca la facultate, ştiţi, domnule ministru al educaţiei? În clasele 1-12 se creează o legătură de încredere între profesor şi elev şi nu este just să o destabilizezi în mijlocul semestrului pentru că aşa vrea Guvernul. Aceste concursuri trebuiau organizate pe perioada verii, în timpul vacanţei, astfel încât la începutul anului şcolar toate elementele necesare bunei desfăşurări a procesului educaţional să fie armonizate atât în interesul elevilor, cât şi al profesorilor.

Acesta este un moment în care trebuie să ţinem cont de toate variabilele şi să alegem corect pentru cetăţeni. În calitate de deputat PSD şi de tată, am făcut deja această evaluare şi, având ca prerogativă interesul cetăţenilor, consider obligatorie amânarea concursului pentru ocuparea postului de directori la învăţământul preuniversitar. Haideţi să privim transpartinic şi să nu bulversăm tot sistemul de învăţământ în luna decembrie, o lună extrem de grea şi de încărcată pentru părinţi, pentru profesori şi pentru elevi deopotrivă.

Vă mulţumesc.

Tătaru Florin, deputat PSD, Maramureş.

Domnul Florin Iordache:

Andrei Gheorghe, Grupul PNL şi se pregăteşte doamna Camelia Bogdănici.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Armata europeană - o inutilitate".

Recent, în contextul întâlnirii la vârf a Uniunii Europene, care a avut loc la Bratislava, s-a luat în calcul şi înfiinţarea unei armate europene. Acest lucru mie mi se pare că nu ţine deloc cont de realismul politic şi nu vine decât să dubleze rolul pe care-l joacă NATO în acest moment.

NATO, cea mai importantă alianţă politico-militară la nivel global, asigură securitatea Europei încă din anul 1949. Aşadar, nu ştiu de ce ar fi nevoie de o armată europeană. O armată europeană ar însemna o dublare a unei birocraţii politico-militare şi ar însemna o creştere a costurilor, în contextul în care foarte multe din ţările europene refuză să plătească chiar şi acei 2% de la bugetul naţional către sectorul de apărare şi siguranţă naţională.

Mie mi se pare că în acest context Europa trebuie să întărească componenta militară strict pe segmentul NATO. Facem parte dintr-un complex mai larg al civilizaţiei europene, al lumii creştine, putem să spunem, şi este foarte important ca în această structură integrată de apărare şi securitate să aibă un rol şi Marea Britanie, şi Statele Unite, şi Canada, şi Norvegia, şi alte naţiuni care nu fac parte din Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană, în ultima perioadă, şi-a dovedit clar ineficienţa în gestionarea marilor crize şi mă refer la criza ucraineană, mă refer la criza migranţilor, cu atât mai puţin cred că ar fi capabilă în acest moment să dea naştere unei armate comune care să poată să devină rapid, eficientă şi operativă. În contextul actual, acest lucru nu poate decât să satisfacă interesele geostrategice ale Rusiei şi să nască o divizare tot mai mare în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.

Aşadar, cred că trebuie să spunem un nu categoric armatei europene, o inutilitate şi încă un adaos birocratic fără rost, care face parte din aceeaşi politică haotică şi confuză cu care ne-a învăţat în ultima perioadă Bruxelles-ul, un Bruxelles tot mai puţin capabil să lege lumea euroatlantică şi care transmite tot mai multe ocheade Rusiei şi puterilor din jurul Europei.

Uniunea Europeană a demonstrat că, din păcate, nu mai poate fi un jucător global în absenţa Statelor Unite şi a Marii Britanii.

Aşadar, avem nevoie de NATO, avem nevoie de o componentă militară euroatlantică şi nu de o armată europeană, o armată de birocraţi şi o armată care ar putea fi paralizată de interesele egoiste ale terţelor puteri europene.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Camelia Bogdănici, Grupul UNPR, vă rog.

Nu mai este doamna Bogdănici? Da, mulţumesc.

Este ora 10,00. Declar închisă prima parte a şedinţei.

Continuăm, în câteva momente, cu partea a doua.