Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,24.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 10 martie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Şi, pe scurt, vă spun doar că trebuie să ne încadrăm în cele trei minute alocate fiecărui coleg pentru a putea tot mai mulţi colegi să se înscrie în timpul acordat.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Georgescu Nicolae, deputat al PSD.

Domnul Nicolae Georgescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "De la România educată, la România minţită".

Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă a reprezentat o oportunitate, aşa cum ne spunea chiar preşedintele României, pentru toţi românii.

În fapt, după ce preşedintele României a venit şi s-a lăudat cu cifrele fabuloase pe care România ar fi trebuit să le primească în urma acestui Mecanism de Redresare şi Rezilienţă, şi anume 80 de miliarde de euro, am constatat, în fapt, că România nu primeşte decât 30 de miliarde de euro şi, după ceva timp, că din aceste 30 de miliarde de euro doar 14 miliarde de euro, în rest sunt credite. Credite pe care, la momentul acesta, nici preşedintele României, nici Guvernul nu ştiu să ne spună cine le va plăti. Autorităţile locale? Administraţiile judeţene? Sau Guvernul României?

O problemă extrem de dificilă pentru România, pentru că, pe lângă această situaţie complicată, nu avem consecvenţă.

Educaţia, din toată această sumă, a primit - a fost o propunere din partea Guvernului României, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să primească 3,18%.

În fapt, Partidul Social Democrat, prin reprezentanţii săi la nivel european, prin europarlamentarul Victor Negrescu, prin parlamentarii din Camera Deputaţilor - ştiţi foarte bine, săptămâna trecută, a avut loc la Camera Deputaţilor, la Comisia pentru învăţământ, sub organizarea doamnei Natalia Intotero, o dezbatere publică prin care Partidul Social Democrat a solicitat ca din sumele alocate României, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Educaţiei să-i revină 10%.

A fost un succes pentru că la sfârşitul acestor dezbateri toţi factorii participanţi, toţi factorii care contribuie, într-o formă sau alta, la bunul mers al Educaţiei au ajuns la concluzia că suma de 10% garantată din toată această sumă este una corectă pentru Educaţie.

Surprizele mari însă stau să vină. Preşedintele României, de la susţinerea declarată începând cu primul mandat, pentru Educaţie, ştiţi foarte bine

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae Georgescu:

... a ezitat. Preşedintele României a ezitat să susţină public acest lucru.

Şi cred că ar trebui ca, în loc să solicite ministrului justiţiei să reia anumite dosare şi anumite decizii definitive, să facă un apel public şi să solicite ministrului educaţiei să garanteze 10% din PNRR pentru Educaţie, astfel încât Educaţia României să beneficieze de această imensă oportunitate pe care Uniunea Europeană ne-o oferă.

Vă mulţumesc.

Deputat de Argeş, Georgescu Nicolae.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Mărculescu Dumitru.

Se pregăteşte, din Grupul parlamentar al USR PLUS, Özmen Oana-Marciana? Nu este.

Domnul Dumitru Mărculescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi, pe care o voi prezenta, se numeşte "Guvernul finanţează studiul de fezabilitate pentru culoarul Lugoj - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat".

România se dezvoltă prin investiţii în infrastructura de transport. Un exemplu concret în acest sens este reprezentat de faptul că Guvernul a decis să finanţeze, cu 20 de milioane de lei, demararea unui proiect de infrastructură extraordinar de important pentru regiunea Olteniei. Este vorba de culoarul rutier Lugoj - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat, culoar care va lega Oltenia de Banat şi de Europa Centrală.

Acest proiect de infrastructură rutieră va dinamiza investiţiile în regiunea Olteniei. Cu toţii traversăm o perioadă complicată, iar economia trebuie să se dezvolte, astfel încât să fie create noi locuri de muncă, dar, mai cu seamă, să fie create locuri de muncă bine plătite.

Astfel, Guvernul a aprobat finanţarea studiului de fezabilitate a acestui proiect de infrastructură majoră. Marele avantaj este constituit de poziţionarea pe coridorul de conectivitate Oltenia - Banat, care se suprapune coridorului european Orient East-Med, care uneşte Europa Centrală cu porturi de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Mediterană.

Pentru dezvoltarea României şi pentru a atrage investiţii este nevoie de infrastructură. Toţi marii contributori la bugetul naţional, toţi marii angajatori din Oltenia au solicitat de mulţi ani guvernanţilor demararea acestui proiect de infrastructură rutieră.

După ani de zile în care nu s-a făcut nimic concret, Guvernul, condus de Florin Cîţu, vine cu această decizie majoră. Mult aşteptatul culoar de transport Lugoj - Craiova - Calafat, care să lege Oltenia de Europa Centrală, prinde contur datorită unui Guvern responsabil.

Viitorul drum expres între Craiova şi Lugoj va face legătura cu Coridorul IV, dar va asigura şi facilităţi suplimentare de transport privind capacitatea de navigabilitate a Dunării.

Culoarul Lugoj - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat va facilita accesul din Regiunea istorică Banat spre Capitala României, dar va asigura şi transportul de marfă înspre şi dinspre Peninsula Balcanică.

Aşa cum am promis, investiţiile reprezintă o prioritate pentru Guvern. Datele furnizate de Ministerul Finanţelor...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Dumitru Mărculescu:

...confirmă obiectivul PNL de a ieşi din criză şi de a dezvolta România prin investiţii masive în infrastructură, o politică deosebită, fundamental de cea a PSD, care s-a bazat pe stimularea consumului excesiv.

Investiţiile din anul acesta sunt de aproximativ 62 de miliarde de lei, aceasta fiind singura soluţie pentru a avea o economie competitivă în viitor. Concret, investiţiile masive în infrastructură cresc nivelul de trai al românilor, dar şi atractivitatea economică a localităţilor. Apar noi investiţii private, noi afaceri, noi locuri de muncă. Cu alte cuvinte, o viaţă mai bună pentru români.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim.

Doamna deputat Özmen Oana-Marciana? Nu este.

Cambera Oana-Alexandra?

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Stimaţi români,

Am asistat, săptămâna trecută, la dezbaterea Bugetului şi am constatat, din nou, că este nevoie de decizii responsabile şi este nevoie să urmărim o dezvoltare pe termen lung, şi nu populismul politic.

Vin astăzi către dumneavoastră cu un subiect de interes, care nu ar trebui să poarte o culoare politică, şi anume dezvoltarea urbanistică din România.

După cum probabil mulţi ştiţi, consilierii USR PLUS din Consiliul General al Municipiului Bucureşti au susţinut suspendarea PUZ-urilor coordonatoare de sector. Şi sper astfel că am intrat pe un drum al responsabilităţii urbanismului pe viitor.

Dezvoltările urbanistice haotice afectează nu doar marile municipii, ci şi zonele limitrofe, aşa cum este şi Ilfovul, care, nu ştiu câţi dintre dumneavoastră cunosc, are cea mai mare creştere a populaţiei din ultimii 10 ani.

Majoritatea administraţiilor publice locale însă preferă în continuare să utilizeze mecanismul PUZ-urilor derogatorii.

Majoritatea administraţiilor publice din România încă manifestă o lipsă gravă de interes pentru actualizarea Planurilor Urbanistice Generale, pentru care, de multe ori, s-a depăşit termenul legal de actualizare.

În momentul de faţă, fondurile necesare actualizării PUG-urilor sunt prevăzute în bugetul de stat.

Şi vin să susţin utilizarea acestor fonduri în special pentru unităţile administrativ-teritoriale din aceste mari aglomerări urbane, unde sunt mari schimbări în urbanism.

Cred că acesta este momentul oportun să luăm în calcul în mod real strategii urbanistice de dezvoltare metropolitană.

Foarte puţine investiţii urbane din marile aglomerări au în prezent impact asupra unei singure unităţi administrativ-teritoriale.

O treime din locuinţele construite în ultimii 10 ani sunt situate în zonele periurbane şi suburbane Capitalei. Iar simplul fapt că cel puţin un sfert din populaţia României trăieşte în zone suburbane şi periurbane vine să susţină necesitatea unor politici publice specifice şi a unei legiferări în domeniul urbanismului, actualizată acestui context.

Şi, din toate aceste considerente, reiterez nevoia sistematizării legiferării într-un cod al amenajării teritoriale, urbanistice şi de construcţii.

Este momentul în care trebuie să aplicăm soluţii care să ducă la creşterea calităţii vieţii şi a spaţiului locuit. Este tot ceea ce ne dorim. Nu mai vrem să vedem blocuri...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Oana-Alexandra Cambera:

...printre case, supraetajări şi mai ales construcţii care mănâncă din spaţiul verde, pentru că norma europeană prevede 26 de metri pătraţi/cap de locuitor, iar în Bucureşti în momentul de faţă avem 10 metri pătraţi/cap de locuitor.

Vin să susţin din Parlamentul României un urbanism coerent, sens în care îi invit alături de mine pe toţi colegii parlamentari interesaţi de subiect şi pe reprezentanţii administraţiei publice locale şi judeţene.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Domnul deputat Scripnic Lilian?

După care se pregăteşte domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav. Nu e.

După aceea, domnul Coarnă.

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Medicina de familie - Cenuşăreasa sistemului de sănătate românesc".

În plină criză epidemiologică, Guvernul se comportă ca şi cum ar fi mama vitregă a medicinei de familie, transformând asistenţa medicală primară într-o adevărată Cenuşăreasă a sistemului de sănătate românesc.

Noile realităţi sanitare au redefinit locul şi rolul medicului de familie în societate. În timp ce Guvernul a folosit medicii de familie, pe durata pandemiei, pentru utilitatea lor publică, statutul acestora este, astăzi, reglementat de Legea nr. 95/2006, o lege adoptată în urmă cu 15 ani, potrivit căreia medicina de familie este o profesie liberală. Trebuie neapărat să modificăm actul normativ - ori lăsăm, în continuare, medicina de familie în domeniul profesiilor liberale, dar o plătim la adevărata valoare a prestaţiilor, ori o echivalăm şi o plătim la nivelul personalului medical din unităţile sanitare publice.

Doamnelor şi domnilor,

Problemele medicilor de familie sunt grele şi copleşitoare, dar cea mai acută este cea a subfinanţării - de la plăţi ridicole pe serviciu, la obligativitatea de achiziţionare a formularelor tipizate de la CNAS şi a dezinfectantelor sau materialelor de protecţie. În plus, numărul de consultaţii pe zi care se decontează este limitat, consultaţiile care au loc sâmbăta şi duminica nu se decontează, iar, în lipsa unor înlocuitori asiguraţi de CNAS, medicii de familie nu pot să îşi ia concediul legal de odihnă. La toate acestea se adaugă îngrădirea prescrierii de investigaţii şi analize, funcţionarea defectuoasă a softului privind cardul de sănătate, controalele abuzive ale Casei, şi exemplele ar putea continua.

Stimaţi guvernanţi,

În loc să vă preocupaţi de achiziţii aberante, sub umbrela stării de alertă, şi să vă raportaţi la pandemie ca la o cloşcă ce vă produce ouă de aur, mai bine aţi rezolva problemele celor aproape 11.000 de medici de familie din România, dintre care 231 sunt din judeţul Galaţi. În numele românilor care au nevoie, mai mult decât oricând, de asistenţă medicală primară, vă cer să respectaţi medicii de familie, să îi plătiţi corespunzător, să le creaţi condiţii de lucru ca să-şi îndeplinească meseria!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat Lilian Scripnic, Circumscripţia electorală nr. 18 Galaţi.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Coarnă.

Se pregăteşte domnul deputat Lasca.

Domnul Dumitru Coarnă:

Da.

Domnule preşedinte,

Mulţumesc.

Bună dimineaţa tuturor!

Declaraţia mea de astăzi este despre justiţie. Pentru că, în opinia mea, dacă justiţia nu funcţionează, problemele vor fi extrem de complicate.

Şi o să încep cu un citat dintr-un scriitor spaniol care spunea că "Acolo unde justiţia nu funcţionează e periculos să ai dreptate",

Statul de drept trebuie să aibă ca fundament o justiţie independentă, imparţială, fără privilegii şi fără discriminări, astfel încât orice persoană care încalcă legea să poată fi trasă la răspundere, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 16 din Constituţia României - cetăţenii sunt egali în faţa legii.

Însă, înainte de a ne gândi cum să desfiinţăm Secţia Parchetului de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dedicată investigării infracţiunilor din justiţie, trebuie să analizăm impactul unei astfel de reglementări asupra sistemului judiciar şi, nu în ultimul rând, asupra cetăţeanului, care este beneficiarul direct al actului de justiţie.

Trebuie să oferim suficiente garanţii magistraţilor, în scopul respectării independenţei acestora. Garanţii care să vizeze modul în care aceştia pot fi urmăriţi penal şi trimişi în judecată, dar, în acelaşi timp, să nu reprezinte piedici insurmontabile în ancheta penală a acestora.

Ceea ce se doreşte prin iniţierea Proiectului de Lege privind desfiinţarea SIJ este întoarcerea la primitivismul perioadei de dinainte de 2018, în care justiţia era aservită DNA, iar DNA dădea raportul preşedintelui. Perioadă în care justiţia se făcea la televizor, cu surle şi trâmbiţe, în talkshow-uri erau analizate cazuri, prezentate probe şi constatate vinovăţii sau nevinovăţii. Este o perioadă neagră în istoria dreptului românesc, în care oameni nevinovaţi, poate, au ajuns la închisoare, iar vinovaţii se află în libertate. O perioadă în care independenţa judecătorului a fost ea însăşi închisă pe nedrept. O perioadă pe care România a depăşit-o.

Iar Proiectul de Lege privind desfiinţarea SIJ nu aduce nicio garanţie că, prin desfiinţarea acestei Secţii Speciale, România îşi va urma parcursul democratic european şi nu se va întoarce la metehnele trecutului.

Cu riscul de a mă repeta, subliniez faptul că este în interesul poporului român de a lupta pentru justiţie, pentru că protejând justiţia se protejează pe sine.

Beneficiarul principal al garanţiilor oferite de sistemul judiciar este cetăţeanul, căruia trebuie să i se asigure dreptul la un proces echitabil, drept care ar deveni iluzoriu în lipsa unei justiţii independente care să decidă exclusiv potrivit legii, în afara oricărei forme de presiuni exterioare.

Fac această precizare în contextul în care chiar şi Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ Proiectului de Lege privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, proiect susţinut de Ministerul Justiţiei, prin domnul Stelian Ion.

Deputatul USR Stelian Ion a declarat anterior, înainte de a deveni ministru al justiţiei, că sub actuala procedură procurorii-şefi vor fi suspectaţi că sunt oamenii cuiva din lumea politică şi că ar trebui să se ţină cont şi de reacţia asociaţiilor de magistraţi cele mai relevante, care cer modificarea legii, în sensul ca factorul politic să fie diminuat şi că ar trebui acordat un rol mai importat Secţiei pentru Procurori din CSM. Mai mult decât atât, avizul CSM să fie conform, nu consultativ.

Ce spune în prezent domnul ministru? Susţine desfiinţarea SIJ printr-un proiect de lege din care au fost eliminate anumite prevederi care ar fi putut oferi magistraţilor garanţia independenţei.

În forma iniţială a proiectului, începerea urmăririi penale a magistraţilor...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mai mă lăsaţi un minut, vă rog.

...urmăririi penale a magistraţilor era condiţionată de avizul Procurorului General, iar procurorii şi judecătorii puteau fi trimişi în judecată doar cu avizul secţiilor CSM.

Aceste prevederi fiind înlăturate, soluţia normativă propusă spre adoptare nu este însoţită de instituirea unor garanţii menite să dea eficienţă principiului independenţei justiţiei prin asigurarea unei protecţii adecvate a judecătorilor şi procurorilor împotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor.

Chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin vocea preşedintelui acesteia, judecătoarea Corina Corbu, a criticat dur proiectul ministrului justiţiei, Stelian Ion, de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Potrivit judecătoarei Corbu, proiectul ministrului justiţiei nu rezolvă niciuna dintre problemele de fond, având în vedere că justiţiabilii trebuie să aibă garanţia că justiţia se face numai în sala de judecată.

Raportat la necesitatea existenţei unor garanţii reale în vederea respectării independenţei justiţiei, fac referire şi la procedura de numire a procurorilor-şefi din Parchetul General, DNA şi DIICOT, care, în maniera în care a fost modificată în 2005, prezintă un risc şi un grad înalt de politizare.

Lucrul acesta a fost făcut de doamna Monica Macovei, prin procedura de numire a procurorilor-şefi din Parchetul General, DNA şi DIICOT, întrucât aceasta şi partidul din care făcea parte şi-au dorit politizarea Parchetului General şi a celor două secţii din cadrul acestuia, astfel încât cine deţine puterea politică să aibă în buzunar şi puterea judecătorească.

Argumentul Monicăi Macovei a fost că dacă numirile şefilor Parchetului...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog, domnule deputat, vă rog, concluzionaţi.

Domnul Dumitru Coarnă:

O să concluzionez, dar mai aveam 4 fraze, dar vă respect.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog, că şi ceilalţi colegi trebuie să vorbească.

Domnul Dumitru Coarnă:

Am înţeles.

Mi-am început discursul cu un citat despre justiţie.

Să ştiţi că justiţia este extrem de importantă într-un stat de drept şi dacă nu intervenim politic lucrurile ar funcţiona normal.

Noi suntem într-un stat anormal, prin acele culoare judiciare despre care voiam să vorbesc acum, pe care le-au creat Monica Macovei şi Traian Băsescu, prin politizarea instituţiilor fundamentale ale statului român, Parchetele Generale, DIICOT şi DNA, unde procurorii sunt numiţi politic, şi atunci sigur că sunt aserviţi. Avem culoare judiciare şi sunt oameni nevinovaţi în închisori pentru că aşa au primit teme. Aceasta este problema de fond.

Lucrul acesta se doreşte şi în prezent şi trebuie să fim extrem de atenţi. Putem să vorbim noi de investiţii, de tot ce vreţi, pentru că aceste culoare judiciare o să aplice o justiţie dublă - dacă eu sunt pe lista rea, o să fiu arestat chiar dacă sunt nevinovat; dacă sunt pe lista bună şi am furat cu factura o să fiu protejat.

Mi-am început discursul cu un citat despre justiţie şi aş vrea să-l închei în acelaşi ton. De această dată cu un citat din Seneca, care vine să reafirme importanţa independenţei justiţiei într-un stat de drept: "Un regat clădit pe nedreptate nu rezistă mult".

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Vă rog, domnul deputat Lasca.

Se pregăteşte...

Dacă a venit doamna deputat Özmen? Nu.

Domnul deputat Apostol Alin? Vă pregătiţi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de azi se numeşte "Stop abuzurilor!

Drag popor,

A venit clipa să ne trezim, să cinstim prin luptă şi curaj amintirea străbunilor noştri şi să asigurăm viitorul generaţiilor ce vor urma, libertatea poporului român şi suveranitatea ţării noastre. Dreptul la viaţă, libertatea şi prosperitatea ne-au fost răpite de o clasă politică ticăloasă, mincinoasă, care nu a reprezentat niciodată interesele poporului, ci mai degrabă interesele personale, de grup, care au falimentat România vreme de 30 de ani.

A venit clipa să spunem stop abuzurilor, ajunge cu hoţia, trădarea de neam şi ţară. România este la pământ din punct de vedere social, economic, cultural, medical, educaţional, toate industriile şi domeniile de activitate fiind afectate de măsurile administrative, legislative şi fiscale adoptate de către politicienii corupţi şi guvernanţii lacomi în fabrica de legi a statului - Parlamentul României, Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni.

După ce aţi prăduit ţara vreme de 30 de ani, acum aţi decis să decimaţi sufletele şi trupurile oamenilor prin măsurile aberante şi sufocante, instituite prin legi şi amenzi care înfricoşează şi privează oamenii de dreptul de a respira liber, de dreptul la viaţă şi sănătate, urmând acum să discutaţi despre votarea obligativităţii vaccinării!

Cine vă credeţi voi, Dumnezeu?! În numele cărei ştiinţe false şi mincinoase purtaţi cu ipocrizie masca şi promovaţi vaccinarea ca fiind promisiunea vieţii veşnice?! Care sunt studiile ştiinţifice pe care vă bazaţi când cereţi oamenilor să poarte aceste măşti neconforme pe faţă şi să se vaccineze în număr cât mai mare?! Ce garanţii puteţi oferi poporului român în acest sens?! Pentru că, până acum, nu am văzut niciuna, ci doar declaraţii şi acţiuni contradictorii din partea clasei politice, a guvernanţilor şi a medicilor politruci.

Faceţi propagandă mediatică măsurilor de distanţare socială, celor care dezumanizează şi îndeamnă la frică şi teroare oamenii, toate acestea folosind bani publici cu care mituiţi presa coruptă ce de mult a uitat să mai spună adevărul, singura ei grijă fiind să exacerbeze orice eveniment pentru a genera panică şi groază în rândul oamenilor şi pentru propria audienţă.

Câţi dintre voi vă simţiţi în siguranţă cu adevărat purtând pe faţă acest absorbant, acest simbol al supunerii, denumit mască protectoare, cu care nişte psihopaţi v-au convins că vă salvează viaţa, privându-vă de dreptul de a respira liber aer curat şi garantându-vă mai degrabă o intoxicare sigură cu propriul dioxid de carbon?

Vă folosiţi de pretextul binelui comun să impuneţi dictatura medicală, vă folosiţi de medici şi îi obligaţi să încalce jurământul lui Hipocrate, transformaţi o simplă răceală în sfârşitul lumii, luând decizii în numele a milioane de oameni. Cine vă credeţi voi? Zeii pământului?!

Nu aveţi probe, ci doar argumente mincinoase, ilogice pentru a întreţine pandemia voastră şi dictatura medicală care vă este pe plac vouă şi stăpânilor voştri, cei care conduc cu adevărat România.

Până când credeţi voi, dragi politicieni, că vă mai acceptă şi vă mai înghite acest popor?! Totul are o limită, iar voi aţi depăşit-o de mult!

Mesajul meu pentru clasa politică, pentru călăii din sistemul medical şi presa aservită este: "Opriţi-vă din a mai minţi, manipula şi fura acest popor, căci şi voi sunteţi parte din el şi va veni ziua când veţi da socoteală pentru faptele voastre!".

Nu votez, nu susţin şi am să lupt cu toată fiinţa mea împotriva oricărei legi care îngrădeşte sau limitează fără niciun motiv întemeiat şi demonstrat ştiinţific, public şi oficial, dreptul la viaţă şi liberul arbitru, care sunt daruri de la Dumnezeu.

Jur credinţă patriei mele România, jur să apăr drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, interesul naţional şi să îndeplinesc voinţa poporului meu!

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Aşa să îmi ajute Dumnezeu!

Deputat neafiliat Lasca Mihai.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Domnul Apostol Alin.

Stimaţi colegi,

Haideţi să ne încadrăm în cele trei minute, să poată intra cât mai mulţi colegi.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În declaraţia mea de astăzi vă aduc în prim plan un proiect de lege pentru introducerea în România a profesiei de asistent în educaţie timpurie.

Vreau să vă arăt câteva date simple despre situaţia din România privind educaţia timpurie, mai ales pentru copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 3 ani. Avem 350 de creşe la nivel naţional, faţă de 11.000 de grădiniţe. Doar 4% dintre copiii cu vârste între 0 şi 3 ani merg la creşă, doar 20.000 din 550.000. Trebuie să construim mai multe creşe. Dar chiar dacă dublăm numărul lor în următorii 4 ani, vom rămâne tot pe ultimul loc în Europa la acest capitol.

O mamă care este angajată beneficiază în prezent de un concediu de îngrijire copil, de la naştere şi până la vârsta de 2 ani a copilului. Ce face însă după cei 2 ani şi până când copilul începe să frecventeze o grădiniţă? Fiecare se descurcă cum poate - cu o bonă, o bunică, o mătuşă sau într-o instituţie privată neacreditată.

Ce este de făcut?

Vrem să aducem în România o meserie practicată cu succes de foarte mulţi ani în Europa. Cu investiţii minime din partea statului, asistentul în educaţia timpurie va permite părinţilor ce au copii mici să-şi reia activitatea profesională. Vom putea recupera decalajele în educaţia timpurie. Nu vom mai fi la coada clasamentului în Europa la capitolul acesta.

Această lege ajută la rezolvarea nevoii uriaşe de educaţie timpurie. Asistentul în educaţie timpurie va compensa lipsa de locuri în creşe printr-o soluţie alternativă la fel de bună. În plus, vor fi create locuri de muncă şi vor fi ajutaţi părinţii pentru o reintegrare rapidă în piaţa muncii.

Asistentul în educaţia timpurie va putea fi persoana cu domiciliul ori reşedinţa legală în România, care îndeplineşte anumite condiţii, este calificată să desfăşoare servicii de îngrijire şi educaţie şi este înscrisă în Registrul Naţional gestionat de Ministerul Educaţiei. Asistentul în educaţia timpurie va putea oferi servicii de îngrijire şi educaţie pentru maximum 5 copii antepreşcolari sau preşcolari, simultan, inclusiv propriii copii.

Printr-o formare şi la costuri incomparabil mai mici decât deschiderea unei creşe, putem creşte procentul copiilor care beneficiază de educaţie timpurie la 5% în doar 1 an şi la 9% în 2 ani. Cu ajutorul asistenţilor în educaţie timpurie putem recupera decalajul faţă de ţările vestice la capitolul "Educaţie 0-3 ani", în câţiva ani.

Reamintesc cu această ocazie că primii 3 ani de viaţă ai unui copil sunt formatori, atunci li se formează 80% din structurile neuronale. Tocmai de aceea educaţia timpurie de calitate este extrem de importantă.

Îmi pun speranţa că şi parlamentarii celorlalte partide vor susţine demersul meu, căci vreau să cred că accesul la educaţie nu are culoare politică.

Alin Apostol, deputat al USR PLUS.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Burduja Sebastian? Nu.

Horga Maria-Gabriela?

Cruşoveanu Marian?

Popescu Pavel?

Domnul Pop Darius?

A, aţi fost... (Vociferări.)

Poftim? (Vociferări.)

Nu este Pop Darius, nu? OK.

Roman Nicolae?

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Nu, dar avem pe altcineva de la AUR, Axinia.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Dar Roman Nicolae e înainte.

Domnul Nicolae Roman:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi încearcă să răspundă la întrebarea: "De ce pensiile militare nu sunt pensii speciale?".

În orice stat din lume, devii militar al armatei naţionale a acelui stat după ce depui jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor, de sub incidenţa căruia se iese numai la finalul vieţii.

În contul acelui angajament, girat cu preţul vieţii militarului, acesta este la datorie zi şi noapte, chiar şi în zilele de sărbătoare, în condiţiile şi locul care i se cer să fie respectate, cu privaţiunile şi cu renunţările la libertăţile individuale. În schimbul acestui sacrificiu, militarul primeşte soldă şi perspectiva unei pensii modice, la valoarea căreia a cotizat sau a contribuit lunar pe parcursul întregii sale activităţi militare.

Din acest motiv, la finalul carierei militare, pentru cei ale căror familii nu realizează venituri suplimentare, singura sursă de trai este pensia, iar statul român, de la începuturile sale până la un anumit stadiu, a înţeles şi remunerat corespunzător această situaţie. Instituite prin Regulamentul Organic din 1831, valoarea pensiilor militare a fost ferm stabilită sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, la 3 decembrie 1864, prin "Legea 1712 asupra poziţiei ofiţerilor", care la art. XVI din Secţiunea III prevedea că "Solda disponibilităţii este hotărâtă la 4/5 din solda activităţii".

Demonstraţia pe care trebuie să o ştiţi cu toţii incumbă o durată mai mare de prezentare şi fiindcă suntem presaţi de timp vreau să vă spun doar atât: să nu uităm faptul că în urma condiţiilor de muncă şi a celor de trai actuale, lunar, peste 600 de camarazi trec în nefiinţă.

Pentru aceia dintre dumneavoastră care veţi dori să vă documentaţi asupra subiectului, în forma scrisă, o să las două taloane de pensii speciale, care privesc un plutonier major şi un sergent major, primul având o pensie de 602 lei şi cel de-al doilea - o pensie de 800 de lei. (În susţinerea declaraţiei au fost folosite două documente în facsimil, reprezentând două taloane de pensie.)

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Roman Nicolae, Circumscripţia nr. 10 Buzău.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim, domnule deputat.

O rog pe doamna deputat Paraschiv Rodica.

Se pregăteşte domnul deputat Burduja, că tot vine spre mine.

Doamna Rodica Paraschiv:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Oficial, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, constituit la nivelul Uniunii Europene din granturi şi împrumuturi, este soluţia de a aloca sprijin financiar temporar statelor membre pentru a rezista economic după consecinţele crizei COVID-19.

Cu toate acestea, Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, aflat într-o aşa-zisă dezbatere publică, pregătit, refăcut, restructurat de reprezentanţii Guvernului României, este - asemeni Anexei nr. 7.03, complet ilegale, apărute la Bugetul de stat - o listă de proiecte venite la grămadă din teritoriu, cu propunerile autorităţilor publice locale. Propuneri care mai de care mai ciudate, aşa cum sunt, parţial, şi cele transmise Guvernului de către autorităţile judeţului Prahova.

Deşi Uniunea Europeană a atras atenţia asupra importanţei proiectelor propuse prin planurile naţionale - România fiind obligată să propună proiecte care au deja studii de fezabilitate sau proceduri de achiziţie demarate -, este puţin probabil ca această nouă variantă a PNRR să fie acceptată la Bruxelles.

De ce spun asta? Să luăm ca exemplu judeţul Prahova. În ciuda criteriilor evidente impuse pentru structurarea Planului Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă, amalgamul de aşa-zise proiecte de redresare venite din judeţul nostru ridică mari semne de întrebare.

Printre altele, ar fi interesant să ne spună domnul prim-ministru, Florin Cîţu, ce părere are despre anunţurile de intenţie pentru studii de fezabilitate destinate unor trasee de velocipede, care să facă legătura între localităţile prahovene. Cum am putea să caracterizăm o asemenea propunere, evaluată - prin cele trei proiecte aferente - la câteva milioane de euro?

O propunere penibilă care a stârnit reacţii adverse prahovenilor mai mult decât vaccinul anti-COVID!

Domnilor, să revenim cu picioarele pe pământ! Nu este de mirare că reprezentanţii instituţiilor europene ne trimit acasă pentru a ne reface temele! Nu este de mirare că, venind cu asemenea propuneri, ne facem, pur şi simplu, de râs în faţa Uniunii Europene!

Este încă o dovadă a necesităţii unei analize a Planului Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă în Parlamentul României! Nu este un plan al autorităţilor publice locale conduse de reprezentanţi ai PNL, USR PLUS sau ai UDMR! Este un plan naţional pentru întreaga ţară, pentru toţi românii! Cu atât mai mult cu cât nu vorbim despre un cadou din partea Uniunii Europene, ci despre fonduri rambursabile pe care noi, ca stat membru, vom fi obligaţi să le suportăm, în anii care vin!

Nu avem dreptul să folosim acest plan de redresare în interes de partid, domnilor din Coaliţia de guvernare, aşa cum aţi făcut cu acea anexă, Anexa nr. 7.03, la bugetul de stat! Niciun Guvern nu a venit cu o asemenea inechitate, aşa cum aţi făcut dumneavoastră.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Doamna Rodica Paraschiv:

Trebuie să justificăm în faţa românilor cum alocăm fondurile, fie ele din bugetul de stat sau din Mecanismul European de Redresare.

Nu împărţiţi din nou România în românii noştri şi românii voştri! Niciun om politic, indiferent din ce formaţiune face parte, nu are acest drept!

Deputat Rodica Paraschiv, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat Burduja Sebastian.

Se pregăteşte domnul deputat Todosiu Beniamin.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Tema declaraţiei mele politice de astăzi este "Vântul schimbării, faţă în faţă cu ziduri sau mori de vânt".

Ţin să spun de la această tribună un mare mulţumesc mediului privat din ţara asta. Avem un buget de stat, dar multă lume uită că veniturile la acest buget de stat nu vin de la stat, că nu mai trăim în comunism, vin de la mediul privat, vin de la oamenii care mişcă lucruri în această ţară. De la antreprenori.

Or, ce ne spun antreprenorii? Ne spun că avem o birocraţie excesivă. Ne spun că avem un cadru legal impredictibil. Ne spun că avem o legislaţie a muncii încă extrem de rigidă. Şi, de altfel, se vede. Start-up-urile româneşti, când ajung la un anumit nivel, preferă să plece din ţară, să se împlinească în alte orizonturi decât să crească aici.

Sigur, dă bine, vorbim de Silicon Valley de România. Dacă dăm un Google avem milioane de hit-uri după Silicon Valley de România, dar, în practică, din păcate, lucrurile nu se întâmplă aşa.

Ce avem noi din făcut? Din punct de vedere legislativ sunt lucruri pe care putem să le corectăm, pentru că încă funcţionăm, în această ţară, după o lege a societăţilor comerciale care are, probabil, 30 de ani sau aproape 30 de ani. Ea n-a ţinut pasul cu timpurile.

Vă dau un singur exemplu. Un start-up nu poate acorda acele stock options - acţiuni - angajaţilor, pe care să le exercite, să-şi exercite dreptul de a le avea peste un număr de ani. Cum se întâmplă, de exemplu, în Statele Unite. Eu semnez cu un anumit start-up contractul de astăzi, spun că acţiunile valorează 10.000 de dolari şi am tot interesul ca peste 5 ani, când pot să deţin acele acţiuni, acele acţiuni să valoreze 1.000.000 de dolari sau 10.000.000 de dolari.

E, în România, când ai de ales între SA, care e foarte dificil, şi SRL, care e foarte limitativ, nu poţi să faci lucrul acesta. Şi acesta e feedback-ul care ne vine de la antreprenori.

Deci este imperativ să lucrăm la o legislaţie mai prietenoasă cu antreprenorii, poate să gândim noi forme de asociere în societăţi care nu sunt nici SRL-uri, nici SA-uri, poate o formă hibridă, şi care să dea posibilitatea acestor start-up-uri să crească aici, în ţara lor.

Numai aşa o să reuşim să avem locuri de muncă. Numai aşa o să reuşim să-i atragem pe românii care au plecat în străinătate. Numai aşa o să reuşim să ne ţinem minţile strălucite ale ţării aici, în România.

Deci, când vântul schimbării bate, după cum spune un vechi proverb, haideţi să dăm jos zidurile birocraţiei şi ale minţilor închise ale unor funcţionari şi să construim mori de vânt, ca să punem în mişcare economia românească!

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Todosiu Beniamin?

Se pregăteşte domnul deputat Axinia Adrian-George.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează un subiect extrem de important - "Vaccinarea naţională împotriva COVID-19 şi dreptul fundamental al românilor de a avea acces egal la sănătate".

România este în pragul unui scandal inutil, care poate afecta întreaga campanie naţională de vaccinare împotriva COVID-19. Corpul de Control al Premierului României a declanşat o verificare la Ministerul Sănătăţii, după ce, în prealabil, coordonatorul campaniei de vaccinare s-a plâns că în spaţiul public au apărut informaţii despre vaccinare fără ca acestea să fie "prevalidate".

Prevalidarea, dragi colegi, este un termen pe care eu nu l-am găsit în legislaţia românească post-decembristă. Poate ar trebui să căutăm în normele dinainte de 1989, când cenzura se regăsea în orice formă de exprimare şi de informare a cetăţenilor. Nu am trăit vremurile dinainte pentru că sunt prea tânăr, însă ştiu că nu îmi doresc ca în România europeană să nu existe nici măcar o suspiciune privind transparenţa şi corecta informare a cetăţenilor.

Şi iată cum, dragi colegi, România, care se regăseşte în topul mondial al ţărilor campioane la vaccinare, e pe punctul să-şi dea cu stângul în dreptul, în cel mai pur stil balcanic.

Situaţia este însă extrem de gravă, pentru că teama aceasta patologică ca românii să nu aibă acces la informaţii poate afecta grav campania de vaccinare. Riscul este ca românii să-şi piardă încrederea în autorităţile care gestionează pandemia şi, pe acest fond, să crească tot mai mult manifestările extreme anti-vaccin, anti-mască şi împotriva măsurilor de combatere a răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Revenind la conflictul dintre instituţii, privind transparentizarea datelor despre campania de vaccinare, acesta a pornit de la un gest normal şi corect al ministrului sănătăţii, Vlad Voiculescu. Colegul meu din USR PLUS a prezentat public, aşa cum ar fi trebuit să se întâmple de mult, date statistice privind vaccinarea. Date simple, statistice şi fără interpretări.

Presa a constatat apoi faptul că, pe lângă centrele oficiale de vaccinare anti-COVID, accesibile în platforma naţională şi pe care se pot programa românii simpli, mai există încă de patru ori mai multe centre care nu apar pe platformă.

Din aceste tabele statistice aflăm că în Bucureşti, 56% dintre persoanele vaccinate au primit vaccinul în aceste centre paralele, în Bacău - 34%, Ilfov - 33%, Cluj - 30%, iar în Braşov - 21%.

După statul paralel, inventat de Liviu Dragnea şi PSD, asistăm la un nou fenomen - vaccinarea paralelă.

De la tribuna Parlamentului României, cer egalitate pentru toţi românii în contextul pandemiei. Solicit garantarea accesului egal şi neîngrădit al tuturor cetăţenilor la serviciile de sănătate, respectiv la vaccinarea împotriva COVID-19. Nu putem accepta să avem cetăţeni speciali şi nu putem accepta cenzurarea informaţiilor publice privind campania de vaccinare.

Mă solidarizez astfel cu demersul ministrului sănătăţii, Vlad Voiculescu, şi îl susţin pentru transparentizarea campaniei de vaccinare, dar şi a modului în care decurge lupta cu pandemia în România.

În acest context, solicit public premierului Florin Cîţu să declanşeze, prin Corpul de Control, o verificare a modului în care se derulează campania de vaccinare şi a modului în care s-au înfiinţat şi funcţionează centrele paralele de vaccinare. În final, raportul trebuie prezentat public, iar Guvernul are obligaţia legală şi morală faţă de români să transparentizeze şi să clarifice acest subiect.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Vă mulţumesc şi vă doresc multă sănătate!

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim şi noi.

Sănătate şi dumneavoastră!

Domnul deputat Axinia Adrian-George.

Se pregăteşte domnul deputat Toader Bogdan-Andrei.

Domnul Adrian-George Axinia:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se numeşte "Claudiu Năsui trebuie demis înainte de a se transforma din frânar în gropar al economiei româneşti".

Doamnelor şi domnilor,

Economia României trece prin cele mai grele încercări din ultimii 30 de ani. Aproape 75.000 de firme din domeniul HoReCa au fost puse la pământ prin decizii guvernamentale de închidere totală sau parţială a acestor afaceri pe perioada pandemiei. Nici cele 500.000 de IMM-uri, care reprezintă 97% din companiile româneşti şi angajează aproape două treimi din salariaţii români, nu se simt bine din cauza restricţiilor sanitare impuse în ultimul an.

Însă cea mai mare ameninţare la adresa economiei româneşti nu este astăzi pandemia, ci chiar ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Claudiu Năsui, care nu face altceva decât să submineze orice tentativă de a ajuta firmele româneşti să depăşească criza, să revină pe linia de plutire.

Stimaţi colegi parlamentari,

Niciun ministru al economiei nu va reuşi să egaleze vreodată contraperformanţele bifate de Năsui în două luni de mandat. Acesta se poate lăuda cu un adevărat măcel al măsurilor de revenire economică destinate IMM-urilor, finanţate din fonduri europene. Astfel, de la instalarea în funcţie a ministrului USR, măsura 2 pentru capital de lucru, cu un buget de 350 de milioane de euro, stă pe loc. Pe măsura 3, cu un buget de jumătate de miliard de euro, Claudiu Năsui a făcut o plângere la DNA împotriva a 1.100 de firme, lucru nemaiîntâlnit în istoria mondială, pentru suspiciuni de fraudare a platformei de înscriere în program. În realitate, pentru a masca incapacitatea sa şi a echipei sale de a gestiona această platformă. Tot Claudiu Năsui se poate lăuda că a anulat programul de susţinere a exportului românesc. Cât despre HoReCa, la 12 luni de la debutul pandemiei, această industrie nu a primit niciun leu de la stat, drept despăgubire sau suport.

Dragi români,

În timp ce toate ţările din Uniunea Europeană au pompat zeci, sute de miliarde de euro în economie pentru susţinerea firmelor autohtone în criză, ţara noastră are la conducerea Ministerului Economiei un personaj care nu ştie, nu vrea şi nu poate să permită acordarea de fonduri europene nerambursabile pentru revenirea firmelor româneşti. Singura filosofie a acestuia este că statul trebuie să achite comisioane băncilor şi că firmele bolnave se pot salva îndatorându-se la bănci.

Domnule prim-ministru, Florin Cîţu,

Claudiu Năsui este astăzi frânarul economiei naţionale. Acesta trebuie să fie demis înainte de a se transforma în groparul firmelor româneşti. Orice minut în plus pentru Claudiu Năsui în fruntea Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului însemnă o şansă în minus pentru supravieţuirea firmelor româneşti.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Adrian-George Axinia, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Toader Bogdan.

Se pregăteşte domnul deputat Cruşoveanu Marian. Este în sală?

Doamna deputat Horga Maria?

Este doamna?

Domnul Bogdan-Andrei Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Ploieştiul - un oraş abandonat de parlamentarii puterii".

La aproximativ un an şi jumătate de guvernare a Partidului Naţional Liberal, în diverse formule, în prezent formată din PNL, USR şi UDMR, speranţele românilor la o viaţă mai bună, cu un nivel de trai decent, continuă să fie spulberate.

Guvernarea Alianţei de dreapta a propus şi a votat un buget al austerităţii, un buget prin care pensiile, alocaţiile ori salariile românilor sunt blocate. De asemenea, industria HoReCa, turismul şi alte sectoare economice de o importanţă vitală pentru România au devenit victimele incapabilităţii Guvernului PNL-USR-UDMR.

Acest Guvern cu zero realizări a dovedit o rea-voinţă şi atunci când a fost vorba despre amendamentele propuse, care pot sprijini dezvoltarea localităţilor.

Parlamentarii PSD din Prahova au depus, zilele trecute, o serie de amendamente care ar fi avut un impact major şi necesar în schimbarea vieţii prahovenilor.

Ca să vă dau un exemplu, împreună cu colegii mei am propus două amendamente privind realocarea din Fondul de rezervă al Guvernului a unor sume destinate municipiului Ploieşti - pentru finalizarea staţiei de epurare şi pentru achiziţia de tramvaie noi. Propunerile parlamentarilor PSD Prahova au fost susţinute şi de către deputatul Adrian-George Axinia, AUR, care, de asemenea, a votat toate amendamentele noastre şi căruia îi mulţumesc pe această cale.

Din păcate, toate aceste propuneri au picat la vot, unde majoritatea de dreapta a considerat că prahovenii nu merită condiţii mai bune de trai. Inclusiv parlamentarii PNL-USR din judeţul Prahova, ori nu au votat, ori au votat împotriva acestor amendamente, excepţie făcând domnul deputat Mircea Roşca, care a votat pentru toate amendamentele propuse.

Nu înţeleg cum nu au votat amendamente pentru Ploieşti, oraşul unde cu toţii au venit în campanie şi au promis atât de multe lucruri. Să înţeleg că au abandonat sloganul "Prahova dezvoltată" sau a rămas doar la nivel de slogan?

Ce dovedeşte asta? Că traiul decent al românilor, susţinerea mediului de afaceri şi investiţiile nu reprezintă o prioritate pentru acest Guvern al nepăsării.

Deputat Bogdan-Andrei Toader, Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Cruşoveanu Marian.

Se pregăteşte domnul deputat Manea Cătălin-Zamfir.

Domnul Marian Cruşoveanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Finanţare pentru proiectele de dezvoltare în judeţul Constanţa".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

După cum am declarat încă de la începutul activităţii mele de parlamentar din partea Constanţei, priorităţile mele vor gravita în jurul dezvoltării Dobrogei şi, mai concis, în jurul dezvoltării judeţului Constanţa.

În cadrul şedinţei comisiilor reunite din Senat şi Camera Deputaţilor, am aprobat bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Sumele alocate pentru acest minister sunt uriaşe, respectiv 14,12 miliarde lei, ceea ce confirmă faptul că am acordat o importanţă deosebită dezvoltării României, prin finanţarea de proiecte strategice, în cel mai scurt timp. În ceea ce priveşte judeţul Constanţa, în bugetul Ministerului Transportului şi Infrastructurii sunt cuprinse peste 20 de proiecte, în diferite faze de investiţii.

Toate domeniile transporturilor din judeţul nostru, fie că vorbim despre transport rutier, feroviar, aerian, maritim sau fluvial, sunt cuprinse în capitolele din buget. Bugetul pentru Transporturi este un buget curajos, axat pe investiţii strategice, astfel încât să putem da curs unei dezvoltări fără precedent a României, dar şi a judeţului Constanţa, judeţ ţinut prea mulţi ani sub jugul şi voinţa arbitrară a baronilor PSD. În campania electorală pentru alegerile parlamentare am vorbit despre investiţiile necesare dezvoltării judeţului Constanţa, iar bugetul acestui minister confirmă că ne ţinem de cuvânt.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În opinia mea, modernizarea infrastructurii de transport din sudul ţării, în zona litoralului românesc, reprezintă, într-adevăr, un deziderat prioritar, care va contribui, cu siguranţă, la îmbunătăţirea fluxurilor de turişti şi al celui economic.

Din cele peste 20 de proiecte mari cuprinse în bugetul ministerului, aş vrea să subliniez câteva, pe care, personal, le consider esenţiale pentru dezvoltarea ulterioară a Dobrogei: studiul de fezabilitate pentru Alternativa Techirghiol, pe care îl consider unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din Planul de dezvoltare a judeţului Constanţa şi Drumul Expres Constanţa - Tulcea; reabilitarea Podului "Inginer Anghel Saligny" de la Cernavodă; electrificarea şi reabilitarea liniei de cale ferată Constanţa - Mangalia; prelungirea digului de larg în Portul Constanţa şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces în port; modernizarea infrastructurii portuare; modernizarea şi extinderea capacităţii în Portul Medgidia; modernizarea...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Marian Cruşoveanu:

...modernizarea canalelor navigabile ale Dunării; investiţiile în Aeroportul "Mihail Kogălniceanu".

Cu aceste proiecte de infrastructură finalizate vom reuşi să dăm curs dezvoltării sud-estului României şi judeţului Constanţa.

Baronii PSD care au blocat - pentru foarte mulţi ani - orice iniţiativă benefică regiunii, dar care contravenea intereselor personale, ţinând, astfel, în subdezvoltare o zonă strategică pentru România, vor reprezenta doar un trecut reprobabil din istoria politicii şi administraţiei dobrogene.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Manea Cătălin-Zamfir.

Se pregăteşte doamna deputat Özmen Oana-Marciana, USR.

Am înţeles că a revenit, da? OK.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Vă mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Responsabilitate şi echitate pentru comunităţile de romi din România".

Stimaţi colegi,

Potrivit prevederilor art. 46 lit. e) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, la propunerea Biroului comisiei, au hotărât, în şedinţa comisiei din data de 2 martie 2021, constituirea Subcomisiei parlamentare pentru respectarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome.

Sfera de activitate a acestei subcomisii va fi de monitorizare a problemelor cu care se confruntă cetăţenii români de etnie romă.

În acelaşi timp, subcomisia va oferi un cadru de dialog şi acţiune în ceea ce priveşte îmbunătăţirea cadrului legislativ şi implementarea politicilor publice menite să îmbunătăţească situaţia romilor din România.

Subcomisia îşi propune, de asemenea, să colaboreze cu autorităţile din ţară şi cu alte organisme similare din Parlamentele ţărilor Uniunii Europene pe problema romilor.

Situaţia din prezent a comunităţilor de romi din România poate fi sintetizată astfel.

Peste 30% din gospodăriile locuite de romi nu au acces la reţeaua publică de apă potabilă. Alte mii de gospodării nu au acces, în secolul XXI, la energie electrică, trăind în condiţii similare cu cele din Evul Mediu.

Peste 50% dintre copiii romi nu beneficiază de vaccinarea gratuită furnizată de Ministerul Sănătăţii în cadrul Programului Naţional de Imunizări - nu mă refer aici la vaccinarea împotriva COVID, ci la acele campanii de vaccinare derulate de Ministerul Sănătăţii.

Peste 40% dintre copiii romi nu merg la şcoală sau, după caz, au abandonat şcoala.

Peste 30% din gospodăriile în care trăiesc romii nu au acte pe case sau pe teren. Şi, aici, am văzut că şi doamna ministru Raluca Turcan a constatat, de curând, şi a descoperit mai mulţi copii care nu aveau CNP.

Stimată doamnă ministru, aţi aflat cu întârziere. Noi semnalăm aceste probleme încă de acum 25 de ani. Sigur că ele s-au amplificat direct proporţional cu anii de democraţie scurşi.

Deci sunt foarte mulţi copii şi foarte multe persoane care nu au statutul de cetăţeni în această ţară.

Ce ar trebui făcut în următoarea perioadă?

În primul rând, ar trebui făcute eforturi în ceea ce priveşte creşterea accesului şi participării copiilor romi la educaţie. Asigurarea accesului la educaţie pentru copiii cei mai săraci de la vârste cât mai fragede reprezintă o condiţie esenţială pentru ruperea cercului vicios al sărăciei şi pentru creşterea şanselor reale de incluziune socială.

O să închei imediat, domnule preşedinte.

• Punerea în legalitate a persoanelor de etnie romă, cu acte de identitate, cu acte de stare civilă şi cu acte de proprietate;
• Îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome;
• Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în comunităţile locale;
• Şi nu în cele din urmă, păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii culturale a romilor.

Însă, pentru ca toate acestea să devină realitate, este nevoie de o voinţă politică mai largă. Este nevoie de eforturi concrete şi consecvente în domeniul educaţiei, în domeniul sănătăţii, în domeniul dezvoltării locale şi, nu în ultimul rând, în domeniul culturii.

Avem nevoie de noi mediatori şcolari, de noi mediatori sanitari, de acei inspectori şcolari pentru problemele educaţionale ale romilor, care să pună umărul la treabă.

Stimaţi colegi deputaţi,

Vă invit, în calitate de aleşi, să ne îndeplinim cu credinţă mandatul încredinţat de popor, pentru toţi cetăţenii, indiferent de apartenenţa lor etnică, şi vă rog să sprijiniţi demersurile legislative pe care le voi înainta Camerei Deputaţilor, privind îmbunătăţirea situaţiei romilor.

Vă mulţumesc.

Cu aleasă consideraţie, Cătălin Manea, deputatul minorităţii rome.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim, domnule deputat.

Doamna deputat Özmen Oana-Marciana.

Se pregăteşte domnul deputat Popica Eduard-Andrei?

Atunci se pregăteşte doamna Intotero Natalia-Elena.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Industria textilă, alături de multe alte industrii, a fost greu lovită în pandemia generată de noul coronavirus. Şi încă se resimte puternic atâta vreme cât această criză provocată de COVID-19 nu se încheie. Odată cu succesul pe care îl aşteptăm de la campania intensă de vaccinare, sperăm să revenim la viaţa normală pe care o ştim, asta însemnând pentru industria textilă o revenire treptată a vânzărilor aproape de nivelul de dinaintea pandemiei.

Până atunci însă, trebuie să spunem că atragerea de fonduri europene este esenţială şi pentru dezvoltarea acestei ramuri industriale. Bugetul naţional aprobat pentru anul 2021 prevede ca, prin acordarea de granturi pentru firmele aflate în situaţii dificile din cauza pandemiei, acestea să primească fondurile necesare relansării activităţii sau pentru realizarea de investiţii necesare.

Trebuie să avem în vedere faptul că, în anul 2018, industria textilă şi de îmbrăcăminte din România număra circa 154.000 de angajaţi, într-un număr total de 8.335 de companii şi cu afaceri însumând aproape 17,3 miliarde de lei. Aşadar, evoluţia acestei ramuri industriale şi condiţiile de muncă din cadrul fabricilor de confecţii au impact asupra sănătăţii şi calităţii vieţii a zeci de mii de oameni.

Anul 2021 este un an al marilor încercări, al reconstrucţiei după o criză mondială care ne obligă să evoluăm în domenii esenţiale precum sănătate, educaţie, cercetare sau inovare.

Pentru industria textilă, o cooperare strânsă cu instituţiile publice, de la universităţi, institute de cercetare sau ministere, se poate dovedi esenţială. Fondurile prevăzute în bugetul pe anul 2021, adoptat săptămâna trecută, pentru investiţii şi relansarea activităţii numeroaselor companii, atât din industria textilă, cât şi din multe alte domenii de activitate afectate de pandemie, sunt gura de oxigen necesară reconstrucţiei economice pe care USR PLUS, împreună cu partenerii din Coaliţie şi-au propus-o în Programul de guvernare.

Nu ne permitem să ratăm niciun moment de reformă şi de relansare economică; orice piedică înseamnă un pas înapoi pe care România nu-l mai poate face.

De aceea, ne-am angajat, în Coaliţia de guvernare, să facem paşii necesari pe care România îi aşteaptă de atâţia ani, prin direcţionarea eficientă a investiţiilor către sectoarele importante, economice. Nu mai avem timp de pierdut acum, când întreaga lume e în schimbare, trebuie să acţionăm pentru binele României şi pentru viitorul copiilor noştri în această ţară.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Doamna deputat Intotero Natalia-Elena.

Se pregăteşte domnul deputat Pop Darius, dacă este, de la AUR? Dumneavoastră urmaţi. OK.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Declaraţie politică: "Dacă nu a mers organizarea, cum va arăta implementarea? PNRR, mai mult decât poate duce Coaliţia".

În propunerile anterioare, Guvernele de dreapta au jonglat iresponsabil cu procentul alocat în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru Educaţie. S-a început cu 3%, respectiv 9%, iar acum, după propunerile pe care le-a formulat Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, în cadrul dezbaterii de săptămâna trecută, guvernanţii de dreapta au înţeles, în sfârşit, să ţină cont de recomandările Parlamentului European, alocând 11% pentru domeniul educaţiei, din PNRR. Sper să rămână aşa.

Ieri, ministrul de resort a prezentat în Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor un nou draft al PNRR. Felicitări! Măcar acum, la aproape un an de la lansarea Mecanismului European de Redresare şi Rezilienţă, România va avea o propunere coerentă de susţinut, după ce primele variante au fost respinse de Comisia Europeană.

Însă, trebuie să fim realişti. Dacă elaborarea pe hârtie a planului a fost atât de dificilă pentru cei din Palatul Victoria, ne întrebăm, cum va arăta implementarea? Să nu uităm că, iniţial, România trebuia să primească 30,5 miliarde de euro prin Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă. Acum, din cauza întârzierilor repetate, şi nu numai, România va avea la dispoziţie doar 29,2 miliarde de euro. Aşadar, nici nu am ajuns la aplicarea PNRR, că România a pierdut deja aproximativ 1,3 miliarde de euro din finanţare. De banii aceştia, stimaţi guvernanţi, ştiu că ar fi fost mult prea mult pentru voi, dar aţi fi putut creşte pensiile şi alocaţiile.

Dacă vorbim la nivel tehnic şi practic, mai sunt 21 de luni şi România trebuie să aibă contracte încheiate în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro, din totalul de 29,2 miliarde de euro. Să sperăm că acest Guvern de coaliţie va lăsa deoparte politica şi se va concentra pe implementarea unitară, eficientă şi responsabilă a acestui plan, având în atenţie să utilizeze aceste finanţări pentru dezvoltarea întregii ţări, nu doar în administraţiile locale ale Coaliţiei de guvernare.

Subliniez că informaţiile vehiculate în spaţiul public, cu privire la faptul că PSD ar vrea să blocheze această finanţare, sunt total neadevărate. PSD îşi doreşte ca Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să fie unul inclusiv dezbătut în Parlament, acesta fiind forul reprezentativ al cetăţenilor. Un plan care să acopere nevoile tuturor oamenilor. Dacă politicienii aflaţi astăzi la putere nu sunt de acord cu această abordare este problema lor.

Partidul Social Democrat nu renunţă la oameni şi va face tot posibilul ca PNRR să nu fie numai o poveste frumoasă scrisă pe hârtie, ci un motor real de dezvoltare pentru România. Din Oltenia şi Muntenia până în Moldova, din Ardeal până în Dobrogea, toţi românii trebuie să simtă beneficiile aduse de acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Îndrăzniţi, stimaţi guvernanţi, să fiţi corecţi. Măcar acum.

Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD, judeţul Hunedoara.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Pop Darius?

După care urmează domnul Popescu Pavel.

Domnul Darius Pop:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "HoReCa - îngenuncheată şi la capăt de drum!".

Vă rog din suflet, în numele tuturor românilor, ca această intervenţie politică să fie luată în considerare, deoarece implică o problemă la nivel naţional şi afectează întreaga populaţie şi economia României.

Dragi şi distinşi colegi,

Astăzi, aş dori să aduc în atenţia dumneavoastră o problemă importantă care vizează în mod direct populaţia şi economia ţării noastre, îngenuncherea întregii industrii HoReCa. Falimentul bate la uşa tuturor.

Înainte de criza COVID-19, în industria HoReCa activau circa 40.000 de societăţi comerciale cu capital 100% românesc, având o cifră de afaceri de 5 miliarde de euro şi aproximativ 400.000 de angajaţi, care reprezentau 10% din numărul total al angajaţilor care activează în sectorul privat.

Şi ce aţi făcut, domnilor guvernanţi?! Aţi profitat de această pandemie şi aţi instaurat o criză care a sfâşiat la propriu această industrie, fiind în prezent cea mai afectată, înregistrând un declin brusc care a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 70% şi a determinat suspendarea activităţii în cazul a peste 40% dintre operatori.

Îmi exprim public îngrijorarea cu privire la efectele dezastruoase create de răspândirea virusului COVID-19 în industria ospitalităţii, efecte care se resimt în toată industria turismului la nivel mondial.

Vă aduc la cunoştinţă faptul că, potrivit unui studiu comandat de HORA, împreună cu organizaţiile membre în Alianţa pentru turism, efectuat pe o perioadă de 5 ani, aportul HoReCa la produsul intern brut este de aproximativ 5,07%.

Cum este posibil să închidem propriile restaurante şi să ne batem joc de industria HoReCa, care contribuie la creşterea economică a României, dar, în schimb, să lăsăm supermarketurile deschise, care favorizează economia altor ţări?

Să luăm un exemplu. Cum explicaţi, dragi guvernanţi, faptul că 100 de persoane aflate la înghesuială într-un supermarket sunt mai protejate împotriva virusului decât 100 de persoane care se află într-un restaurant şi respectă regulile de protecţie şi distanţare socială? Unde este logica? Sau, mai bine spus, care este interesul? Pentru că binele populaţiei şi al ţării se exclud în acest context.

Luaţi în considerare că lipsa predictibilităţii din industria HoReCa, în climatul economic actual, nu face decât să împingă pe marginea prăpastiei antreprenorii care au investit în această industrie şi care au responsabilităţi majore faţă de angajaţi.

Având în vedere că redeschiderea teraselor nu a atras o creştere a numărului de persoane infectate, putem concluziona că redeschiderea completă a restaurantelor se poate face în siguranţă.

Trag un semnal de alarmă referitor la faptul că proprietarii şi operatorii din HoReCa sunt trataţi incorect de către Guvern, în comparaţie cu celelalte industrii, şi solicit redeschiderea, în cel mai scurt timp, a restaurantelor în interior, cu respectarea regulilor împotriva răspândirii virusului.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Darius Pop, Circumscripţia nr. 26 Maramureş.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Popescu Pavel.

Se pregăteşte domnul deputat Ichim Cristian, după care doamna deputat Huţu Alexandra.

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică din această dimineaţă se intitulează "Instituţiile statului trebuie să protejeze dreptul la educaţie în siguranţă al tuturor copiilor, în contextul redeschiderii şcolilor".

Această declaraţie politică este un apel la responsabilizare adresat tuturor instituţiilor statului român, în vederea protejării dreptului la educaţie în siguranţă pentru toţi copiii care în această săptămână se întorc în bănci.

Salut decizia ministrului educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, care a decis redeschiderea şcolilor, indiferent de scenariu, pentru elevii care se pregătesc pentru examenele naţionale.

Educaţia este o temă de siguranţă naţională, care nu poate fi neglijată, şi nu trebuie să facă obiectul disputelor politicianiste, de aceea mă adresez în special colegilor din opoziţie, care, din lipsă de subiecte asupra cărora uneori vor să facă tam-tam, atentează la buna şcolarizare a copiilor noştri, prin declaraţii tendenţioase. Colegi din PSD şi din AUR, de fiecare dată când vorbim despre educaţie trebuie să înţelegeţi că trebuie să o facem într-un mod responsabil.

Acest Guvern de dreapta are un mandat foarte clar, să refacă România după 7 ani de guvernare PSD-istă, în care urmaşii comuniştilor şi-au bătut joc de această ţară, iar acest mandat poate fi îndeplinit doar prin respect faţă de dreptul constituţional la învăţătură.

Poate unora dintre voi nu v-a plăcut cartea, dar asta nu vă lasă să faceţi acest circ dual în care, uneori, de la pupitrul Parlamentului, pretindeţi că şcolile trebuie să fie închise, în timp ce aceiaşi colegi pretind că şcolile trebuie să fie deschise.

Nu mai daţi vina pe politicianul de la Bucureşti, pe cei din Guvern, din minister, pentru că şcolile din localităţile unde chiar primarii voştri păstoresc de zeci de ani nu au hârtie igienică şi săpun la toaletă. Uneori acei primari au folosit resursele în scopuri şi interese proprii.

Elevii de clasa a VIII-a şi a XII-a trebuie să se întoarcă la şcoală, să se pregătească pentru examenele naţionale, care vor fi organizate în această vară, şi să aibă oportunitatea de a accesa programul naţional de educaţie remedială, să aibă şansa să-şi depăşească propria condiţie prin acces garantat la educaţie de calitate.

Mulţumită Guvernului Cîţu nu va mai fi cazul să avem şcoli închise acolo unde supermarketurile sunt deschise. Dreptul la învăţătură va fi asimilat dreptului la securitate şi protecţie, pe o treaptă fruntaşă a piramidei lui Maslow, şi aşa România Educată va evolua o treaptă în plus. România Educată nu are cum să fie pe placul dumneavoastră, a celor din PSD, pentru că este o Românie în care cinstea şi munca sunt scoase în faţă, nicidecum capacitatea de a fenta sistemul şi legile ţării.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Pavel Popescu:

Astăzi, în calitate de deputat la al doilea mandat, vreau să vă spun ceva ce PSD-ul nu vă va spune niciodată: focarele nu sunt în şcoli, ci, uneori, în preajma lor. Mergeţi în orice liceu din Capitală şi veţi vedea că am dreptate. În jurul şcolilor, pe fondul confortului adolescentin şi a tendinţei efervescente de a brava în faţa colegilor, uneori, elevii îşi dau jos masca, se îmbrăţişează, copiii îşi îmbrăţişează părinţii şi bunicii veniţi să îi ia de la şcoală şi vedem cum de multe ori acest lucru scapă de sub control.

Operatorii de transport eludează legea, permiţând oamenilor să intre în autobuze şi microbuze fără mască.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi!

Domnul Pavel Popescu:

Doamnelor şi domnilor,

Legea nu este relativă şi trebuie respectată de fiecare cetăţean. Fac apel la instituţiile din subordinea Ministerului Afacerilor Interne să vegheze la respectarea regulilor de combatere a pandemiei de coronavirus şi să protejeze dreptul la educaţie în siguranţă al copiilor noştri. Focarele nu sunt în şcoli, care sunt instituţii prin care se furnizează cunoaşterea şi ştiinţa, ci în afara lor, iar instituţiile statului au mandatul de a opri aceste focare şi de a aplica legea.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Ichim Cristian-Paul.

Se pregăteşte doamna deputat Huţu Alexandra.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică se numeşte "Depolitizarea educaţiei, un pas esenţial pentru reforma din învăţământul românesc".

Nu există nicio îndoială că pandemia de COVID-19 a adâncit criza din sistemul public de educaţie. Anul 2020 a schimbat profund felul în care se învaţă, se predă, se asimilează şi se comunică în şcoală. Mult dorita digitalizare a educaţiei s-a instalat brusc, fără experienţe pilot sau analize de impact şi fără o logistică adecvată în spate.

Planificarea orelor de curs prin intermediul platformelor online, elaborarea, şi mai ales implementarea procedurilor de monitorizare a cazurilor de COVID în unităţile de învăţământ, gestionarea crizelor de personal specializat, cauzată de decizia unor cadre didactice de a se pensiona, chiar şi anticipat, de teama infectării cu COVID, implementarea tuturor măsurilor de siguranţă sanitară - iată doar o mică parte dintre responsabilităţile managerilor din instituţiile de învăţământ.

Am spus "manageri", pentru că de asta are nevoie sistemul de învăţământ, de un management educaţional coerent. Nu mai putem accepta clientelismul şi servilismul politic în educaţie, când avem date clare că suntem în criză. Depolitizarea funcţiilor de conducere din educaţie reprezintă o măsură prioritară pentru USR PLUS şi începem să facem paşi concreţi în această direcţie. Managerul unei şcoli trebuie să devină o persoană echipată cu un set complex de competenţe în managementul organizaţional, recrutare, selecţia şi managementul resurselor umane, managementul timpului, al resurselor financiare şi logistice, comunicare organizaţională şi gestionarea conflictelor.

Încă nu avem o evaluare a impactul acestei pandemii asupra elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi a societăţii în general. Probabil că îi vom simţi undele pentru mult timp de acum înainte. Putem folosi experienţa acestei perioade şi o putem transforma în oportunitatea de a schimba ceva.

Fără politică în şcoală!

Vă mulţumesc.

Deputat al USR PLUS Bacău, Cristian-Paul Ichim.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim, domnule deputat.

Doamna deputat Huţu Alexandra.

Se pregăteşte domnul deputat Focşa Dumitru-Viorel.

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Actuala guvernare a Dreptei Unite selectează pe criterii politice persoanele care vor ocupa funcţia de secretar general al instituţiei prefectului, funcţie publică din categoria înalţilor funcţionari publici".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Este strigător la cer ca, după ce guvernul Cîţu a redactat şi aprobat Ordonanţa de urgenţă nr. 4 din 27 ianuarie 2021, prin care, practic, le-a permis prefecţilor şi subprefecţilor să fie membri de partid şi să facă mai mult politică decât administraţie la nivel judeţean, să înfiinţeze, prin acelaşi act normativ, funcţia de secretar general al instituţiei prefectului, pe care deja au politizat-o.

Cei din Coaliţia Austerităţii Naţionale, la momentul adoptării acestei ordonanţe de urgenţă, afirmau că "termină cu această ipocrizie" pentru că oricum în funcţiile de prefect şi subprefect sunt oameni politici. Dar, în acelaşi timp, au înfiinţat o nouă sinecură, cea de secretar general al prefecturii, care, deşi are rolul de asigurare a stabilităţii la nivel instituţional, a fost deja înregimentată politic.

La Botoşani parlamentarii liberali, prefectul liberal şi mai mulţi oameni politici din actuala Coaliţiei a Austerităţii Naţionale s-au antepronunţat şi chiar au făcut selecţie în partid pentru identificarea unei persoane care să ocupe această funcţie, afirmând că această persoană, deja identificată şi nominalizată, va fi "asumată politic".

Persoana nominalizată pentru a ocupa funcţia de secretar general al Instituţiei Prefectului din Botoşani nu îndeplineşte condiţia de formare specializată la Institutul Naţional de Administraţie, deci unde e ipocrizia mai mare, stimaţi guvernanţi? La dumneavoastră, care aţi iniţiat un act normativ pentru a politiza administraţia publică şi aţi înfiinţat noi posturi de înalţi funcţionari publici pe care le-aţi politizat, de asemenea, sau la cei care au fost înaintea dumneavoastră miniştri şi nu şi-au permis să facă din prefecturile judeţelor anexe de partid?

Înfiinţarea unor funcţii de înalţi funcţionari publici pentru care actualul Guvern organizează concurs de pile, relaţii şi cumetrii în interiorul fiecărui partid care se află la guvernare reprezintă oare soluţia pentru profesionalizarea administraţiei de la nivelul prefecturilor?

Un întreg sistem al administraţiei publice, care trebuia să fie în slujba cetăţenilor din fiecare judeţ, şi nu al unor politruci cu interese personale sau de grup, s-a dus astfel pe Apa Sâmbetei.

Mulţumesc frumos.

Deputat de Botoşani, PSD, Alexandra Huţu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul deputat Focşa Dumitru-Viorel.

Se pregăteşte domnul deputat Şlincu, şi după domnul deputat Cristian Brian.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Am intitulat declaraţia mea politică "Guvernul sfarmă-ţară taie tot".

În nici trei luni de învestire, Guvernul condus de Florin Cîţu şi-a câştigat titulatura de cel mai antinaţional Executiv din Europa şi, foarte probabil, din istoria ţării noastre postdecembriste. Nu am cunoştinţă să existe stat european, mai ales dintre cele foste comuniste, care să fi procedat în aşa fel, antinaţional.

Atunci când ne gândeam că nimic nu poate fi mai grav decât vânzarea propriei ţări, la bucată, Guvernul condus de domnul Florin Cîţu ne demonstrează că deţine resurse inepuizabile şi că poate vinde şi ce nu are acasă, şi anume mă refer la identitatea românilor din afara graniţelor noastre. Evident, mă refer la eliminarea burselor identitare acordate elevilor români din Ucraina, începând cu anul 2018.

Există două tipuri de crime, domnule Cîţu. Primul este prevăzut în Codul penal, cel de-al doilea în Codul moral al oricărui popor.

Ce spune acest cod? "Ţara, pământul, obiceiurile şi limba nu se vând. Ţara, pământul, obiceiurile şi limba se conservă, se protejează, se apără de toţi cei care doresc să pună bocancul pe ele".

Din păcate, în cazul de faţă, pe lângă cizma rusească care a fost pusă peste Bucovina noastră, vine şi un pantof liberal, cu lustru european, peste limba românească încă vorbită în Ucraina.

Ştim cu toţii că Bucovina a fost pământ românesc. Din păcate, realităţile geopolitice ale momentului fac ca reîntregirea României în graniţele sale de la 1918 să rămână un deziderat mai mult de ordin teoretic, decât practic. Numai că un Guvern iubitor de neam şi de ţară, care simte româneşte în străfundul inimii sale naţionale, domnule prim-ministru, poate împlini acest deziderat din punct de vedere spiritual.

Cum? Prin alocarea anuală a unor sume generoase din buget, oricât de sărac ar fi acesta, pentru protejarea identităţii naţionale în afara graniţelor ţării noastre, în special acolo unde există o politică de suprimare. Ştim bine ce face Guvernul de la Kiev, în Ucraina, contra românilor.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi colegi,

Trăim vremurile de pe urmă. Guvernul României vinde România şi întoarce spatele românilor de peste graniţe - vezi şi Valea Timocului -, cu precădere celor cu care ne învecinăm. Să fie şi aceasta o "solicitare" din partea acelora de la Bruxelles, la care dumnealor răspund pentru a li se îngădui deficitul bugetar şi acest mod....

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

... neprofesional de a performa guvernarea?

În acest context, Camera Deputaţilor şi Senatul rămân ultimele redute constituţionale în faţa acestui asalt nemaintâlnit la care este supusă România.

Noi, parlamentarii AUR, ne vom face treaba şi ne vom apăra ţara mai întâi de aici, din Parlament, şi dacă va fi nevoie vom coborî în stradă, acolo unde se află majoritatea patrioţilor români.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Deputat de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Domnul deputat Şlincu Dan.

Se pregăteşte domnul deputat Cristian Brian, după care domnul deputat Daniel Ghiţă.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Drumul Botoşani-Târgu Frumos, abandonat de un an de zile de guvernarea Dreptei Unite".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru prima oară în istoria României, Proiectul Legii bugetului de stat a venit de la Guvern cu o anexă, celebra Anexă 7.03, care a oficializat mita politică pentru aleşii locali ai partidelor aflate în Coaliţia de guvernare.

Fără niciun criteriu, fără nicio regulă obiectivă, banii românilor au fost împărţiţi după un algoritm pur politic, între PNL, USR PLUS şi UDMR. Aşa se face că sumele pentru dezvoltarea comunităţilor locale au ajuns în bună parte către zone mult mai dezvoltate, în timp ce alte zone vulnerabile, cum este judeţul Botoşani, nu au primit nimic.

Unul dintre proiectele majore pentru Botoşani este modernizarea Drumului Naţional Botoşani-Târgu Frumos, drum care face legătura de transport rutier între judeţul nostru şi Drumul European E85. Acest drum este vital pentru dezvoltarea judeţului nostru. Practic, după ce va fi modernizat, ar pune judeţul nostru pe harta investitorilor din ţară şi din afara României.

La finalul guvernării Partidului Social Democrat, proiectul era deja într-o fază avansată privind documentaţia. S-au făcut licitaţiile, a trecut un an de la desemnarea câştigătorului şi pe acel drum încă nu se face nimic. Este un an pierdut cu guvernarea de dreapta.

Botoşănenii nu cer mult de la această guvernare. Vă cer doar să terminaţi ceea ce a început guvernarea Partidului Social Democrat şi vă cer să vă respectaţi promisiunea că veţi reduce măcar cu puţin decalajul uriaş dintre infrastructura din Moldova şi cea din restul ţării.

Fac, aşadar, un apel către această guvernare! Este un apel al botoşănenilor pe care îi reprezint în Parlamentul României.

Respectaţi-vă promisiunile pe care le-aţi făcut moldovenilor în campania electorală! Nu mai lăsaţi judeţele din Moldova în urmă, aşa cum aţi făcut de fiecare dată când aţi fost la guvernare! Nu mai abandonaţi judeţul Botoşani!

Vă mulţumesc.

Dan Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Brian.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice: "Egalitatea în drepturi".

"Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege" - articolul 16 din Constituţia României.

Stimaţi colegi,

Scopul administraţiei publice locale este acela de a soluţiona problemele comunităţii şi de a asigura un mediu de trai decent. Cu toate astea, în urma audienţelor din teritoriu, am ajuns la concluzia că, în numeroase cazuri, eficienţa, profesionalismul şi bunăvoinţa autorităţilor lasă de dorit.

Am primit multe plângeri legate de modul în care s-a gestionat pandemia la nivel local, precum şi de modul neuniform şi discreţionar în care au fost aplicate anumite măsuri de prevenţie. Dacă statul are provocări, în acest moment, în a menţine un echilibru între gestionarea crizei pandemice şi relansarea economiei, trebuie să ne asigurăm măcar că autorităţile oferă un tratament egal şi nepreferenţial tuturor cetăţenilor.

Conform unui studiu INS, peste 23% din populaţia României trăieşte în stare de deprivare materială severă. În anul 2018, 46% din populaţia României era incapabilă, din punct de vedere financiar, să facă faţă unor situaţii neprevăzute, adică nu existau economii sau alte resurse care să poate fi folosite în caz de urgenţă.

Există o relaţie de cauzalitate între persoanele vulnerabile şi neglijenţa sau abuzul autorităţilor. De cele mai multe ori, exact acele persoane care au carenţe în educaţie sau lipsuri materiale sunt ignorate sau tratate cu superficialitate. Este absolut necesar ca cei plătiţi să ne administreze resursele să o facă corect şi echitabil, mai ales în vremuri de criză care favorizează creşterea inegalităţii sociale.

De aceea, trebuie să contribuim la realizarea unui cadru în care cetăţeanul să fie tratat corect de autorităţile publice, fără privilegii şi fără discriminări. Să punem în practică măsuri echitabile, astfel încât fiecare cetăţean român să simtă că este protejat şi respectat de stat.

Vă mulţumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripţia electorală nr. 26 Maramureş.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Daniel Ghiţă.

Se pregăteşte domnul deputat Nagy Vasile, Grupul AUR.

Domnul deputat Nagy?

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor parlamentari!

Mă adresez de la acest microfon cu bună-credinţă şi speranţa că veţi înţelege exact cele prezentate de mine, uitându-mă strict la fapte, iar concluziile vă aparţin Domniilor Voastre.

În concret, în acest sanctuar al politicii româneşti sunt oameni care fac afirmaţii nefundamentate, susţinute doar cu alte afirmaţii. Resping un asemenea mod de abordare şi vă asigur cu tot respectul cuvenit că eu mă voi exprima numai în concret, pe chestiuni clare, cunoscute uneori chiar de organele competente, dar care, în mod misterios, sunt ţinute pe loc. Astfel, domnule Poliţeanu, nu vă voi întreba decât lucruri perfect adevărate, dar dezonorante, din respect pentru mine şi pentru locul în care ne aflăm în acest moment cu toţii.

De aceea, vă rog să ne spuneţi, să răspundeţi sincer dacă puteţi, măcar o dată în viaţă, ce aţi căutat în arhiva SIPA, împreună cu doamna Monica Macovei, de la cine aţi avut aprobare, în baza cărei legi, ce documente aţi sustras, cu ce serviciu colaboraţi sau aţi colaborat de vreme ce instituţiile statului, deşi sesizate, ţin nerezolvată această cauză, pe cât de gravă, pe atât de importantă pentru regimul democratic din ţara noastră.

Ca om politic, ca cetăţean al ţării mele, nu am suportat niciodată sintagma utilizată des de unii oameni politici, "această ţară", pentru că, în ceea ce mă priveşte, dintotdeauna am gândit româneşte, am simţit româneşte, şi inima mea a bătut cu putere atunci când drapelul României a fost ridicat la Tokyo sau ori de câte ori, cu toată fiinţa mea, am promovat şi apărat valorile româneşti.

De asemenea, sunt colegi de-ai noştri, din Parlament, care efectiv aruncă de fiecare dată cu noroi, cu vorbe fără acoperire în fapte, delaţiuni mizerabile specifice fostei securităţi. Ce să înţelegem noi de aici, că această fantomă a trecutului ne urmăreşte şi ne otrăveşte vieţile şi astăzi, sau că unii dintre noi sunt copiii foştilor securişti care au distrus destine şi vieţi, nenorocind oamenii şi distrugând democraţia în România, sau că sunt copiii sau nepoţii celor care au tras la Timişoara? Locul sfânt de unde a început Revoluţia Română, care a continuat apoi la Bucureşti şi în alte puncte ale României, în care tinerii şi-au vărsat sângele pentru ca noi, astăzi, să le facem dreptate celor care nu mai sunt, precum şi celor care au ales să trăiască fie în ţara noastră, fie au luat, din păcate, drumul pribegiei.

Consider că cei care nu renunţă la vechile năravuri, îndeosebi cei care fac acuzaţii fără corespondenţă în realitate, vor să readucă România şi pe noi toţi la acele timpuri cumplite.

În ceea ce mă priveşte, ţin să precizez că nu am nimic în trecutul meu de care să-mi fie teamă, ruşine sau frică, niciodată în viaţa mea nu am luat un leu din banul public, după cum nu am luat un leu de la nimeni, m-am ridicat numai prin muncă, părinţii mei sunt oameni simpli care întreaga viaţă au muncit.

Sper din tot sufletul ca cele prezentate, pe scurt, să fie o temă de reflecţie pentru cei în cauză şi, la fel de mult, sper să nu mai fiu nevoit să personalizez în viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Nagy Vasile.

În funcţie de începerea părţii a doua a şedinţei, se pregăteşte domnul deputat Longher.

Domnul Vasile Nagy:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Nivelul de trai al românilor" şi vizează un subiect extrem de important.

Dragi colegi,

Principala noastră prioritate este sănătatea cetăţenilor noştri. În acelaşi timp însă, criza provocată de coronavirus este un şoc major pentru economia europeană şi mondială. Statele membre au adoptat deja măsuri bugetare, politice şi de asigurare a lichidităţii, pentru a spori capacitatea sistemelor lor de sănătate şi pentru a le oferi ajutor persoanelor şi sectoarelor grav afectate.

În România există problema nivelului de trai, interpretat doar prin prisma salariilor, ceea ce este o problemă extrem de serioasă, pentru că ne plasează într-o zonă fundamental greşită.

Nivelul de trai înseamnă calitatea serviciului public, un spital în care să ai încredere, un sistem medical pe care să te poţi baza, un sistem educaţional performant.

Confuzia, eroarea pe care o facem, de a sinonimiza nivelul de trai cu nivelul veniturilor sau cu creşterea economică este foarte periculoasă. Pe termen scurt funcţionează, pe termen mediu şi lung se poate dovedi un real dezastru.

Evident, nu trebuie să cădem în extrema cealaltă, veniturile şi puterea de cumpărare sunt foarte importante, dar formează mai puţin de jumătate din ecuaţie.

Nivelul de trai este dictat, în primul rând, de gradul libertăţilor personale şi de calitatea serviciului public, adică de nivelul de dezvoltare al serviciilor de sănătate şi de educaţie, de infrastructura de transport, de atitudinea funcţionarilor şi servanţilor publici faţă de contribuabil şi alegător, de gradul de debirocratizare şi informatizare, abia apoi nivelul de trai este dictat de venituri. Până la urmă, lucrurile sunt oricum legate strâns între ele. Adevărata sărăcie se referă la serviciile publice îngrozitoare, acesta fiind şi motivul exodului. Nivelul de trai al acestui popor nu este unul decent, astăzi este mizerabil.

Statisticile sărăciei din România sunt dramatice. Peste şase milioane de cetăţeni, aproximativ o treime din cât se estimează că au mai rămas în România, trăiesc în zona excluziunii sociale. Un copil din zece se duce nemâncat la culcare, iar fiecare al treilea este parte a unei familii expuse riscului sărăciei. Un sfert din populaţia României are grupul sanitar în afara locuinţei. Media europeană este de doi dintr-o sută.

România, ţara europeană cu cei mai mulţi beneficiari de salariu minim. România are cel mai ridicat procentaj, din Europa, de oameni care beneficiază de salariul minim pe economie, aproape jumătate din angajaţi primesc salariul minim pe economie. Sărăcia absolută este însă larg răspândită în România. Aproape o treime din populaţie nu-şi poate permite să-şi înlocuiască hainele uzate...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Vasile Nagy:

... cu unele noi, potrivit datelor UE. Combaterea sărăciei ar trebui să fie unul dintre obiectivele fundamentale ale partidelor politice.

În concluzie, avem nevoie de un mediu economic românesc care să aibă un singur obiectiv, şi anume, creşterea economică care să se regăsească în nivelul de trai al românilor. Nivelul actual al salariului minim şi al pensiilor nu asigură un trai decent românilor. Creşterea salariilor ar trebuie să fie o rezultantă indirectă a altor măsuri: investiţii în infrastructură, educaţie, sănătate, lupta împotriva corupţiei şi depolitizarea instituţiilor statului, restructurarea masivă a companiilor publice falimentare, creşterea absorbţiei fondurilor europene...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Concluzionaţi, domnule deputat, vă rog!

Domnul Vasile Nagy:

O secundă!

... încurajarea antreprenoriatului şi dezvoltarea IMM-urilor. Doar aşa putem să obţinem o dezvoltare pe termen scurt, care nu sacrifică bunăstarea generaţiilor viitoare!

Nivelul de trai reprezintă gradul de satisfacere a nevoilor materiale şi spirituale ale populaţiei unei ţări, ale unor clase sau ale unei persoane în condiţii istorice date.

Vă mulţumesc.

Nagy Vasile, deputat AUR de Arad.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim, domnule deputat.

Şi ultimul coleg de astăzi, domnul deputat Longher Ghervazen, cu menţiunea că avem mai mulţi colegi, de la toate grupurile parlamentare, care au depus şi în scris.

Mulţumim frumos.

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pe 3 martie anul curent s-au împlinit 100 de ani de la semnarea Convenţiei de alianţă defensivă între Republica Polonă şi Regatul României în caz de agresiune sovietică.

În numele guvernelor lor, convenţia a fost semnată la Bucureşti de miniştrii afacerilor externe Eustachy Sapieha şi Take Ionescu, în schimb şefii Marelui Stat Major generalii Rozwadowski şi Cristescu au semnat sub protocol militar secret.

Semnarea acestei convenţii a reprezentat începutul alianţei interbelice polono-române, din care făceau parte şi tratatele de la 26 martie 1926 şi 15 ianuarie 1931 ce obligau părţile aliate la ajutor reciproc în cazul oricărui atac venit din exterior.

Încheierea alianţei cu Polonia reprezenta pentru România asigurarea frontierei estice şi un punct important de sprijin în sistemul de alianţe menit a garanta integritatea teritorială a României Mari. În plus, ministrul afacerilor străine a României căuta să se asigure împotriva unei eventuale alianţe polono-ungare care ar fi putut afecta interesele României, dat fiind filonul pro-maghiar adânc înrădăcinat în conştiinţa elitelor poloneze.

Articolul I al convenţiei prevedea: "România şi Polonia se angajează să se ajute reciproc în cazul când una din ele ar fi atacată fără provocaţiune din partea ei, la frontierele sale orientale actuale. Prin urmare, în cazul când unul din cele două state ar fi atacat, fără provocaţiune din partea ei, celălalt se va considera în stare de război şi-i va da un concurs înarmat."

Alianţa româno-polonă din 1921 reprezintă un reper important pentru istoria relaţiilor bilaterale, caracterizată şi astăzi de un dinamism deosebit şi de o cooperare excelentă, inclusiv în cadrul euroatlantic, bazată în mod particular pe valori, o istorie şi interese comune, România şi Republica Polonă fiind parteneri strategici, în spiritul cooperării de acum un veac.

Vă mulţumesc.

Deputat Ghervazen Longher, ales la nivel naţional.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 10 martie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă mulţumesc frumos.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Eugen Bejinariu:

Coaliţia partidelor care au pierdut alegerile se încăpăţânează să pedepsească românii pentru votul lor din decembrie, să-i sfideze cu decizii populiste şi să-i amăgească nu doar în privinţa viitorului, ci chiar a prezentului pe care îl trăim.

În vreme ce mii de companii se închid, premierul ne anunţă că economia românească şi-a revenit din trauma pandemiei. În zilele în care şomajul creşte nestăvilit, premierul unei ţări în agonie declară că "românii simt în fiecare zi că trăiesc mai bine". Ficţiunile Guvernului contrazic cu tupeu realitatea traiului nostru de zi cu zi, dar nimic nu-i abate pe politicienii puterii de la strategia lor impertinentă de a ne pedepsi pentru numărul mic de voturi pe care le-au agonisit.

Oamenii preocupaţi de lucruri mici nu au cum să clădească planuri măreţe. Politicienii preocupaţi "să taie" nu au adăugat niciodată valoare, discursul duplicitar, ipocrit şi construit pe ură i-a prăvălit pe toţi, mai devreme sau mai târziu, în prăpastia lipsei de încredere publică.

Oamenii vor ţine minte că premierul a aruncat la coş promisiunile electorale şi oamenii ştiu că driblingul verbal ascunde neputinţa guvernanţilor de a le asigura un trai mai bun. Oricât ar insista premierul să spună ca bugetul chinuit şi auster pe care l-a impus nedemocratic este "un buget al investiţiilor", oamenii măsoară realitatea în propriile buzunare şi doar acolo descoperă adevărul.

Dubla măsură a politicienilor puterii este motivul pentru care au pierdut deja chiar şi acel firav suport popular pe care l-au înregistrat la alegeri.

Au vorbit ani de zile despre "depolitizarea administraţiei" şi, odată ajunşi la putere, au politizat oficial funcţia prefectului. Au vorbit despre inechitatea zecilor de mii de pensii aşa-zis speciale şi au socotit problema rezolvată când s-au eliminat 800 dintre acestea. Au înfierat cu mânie radical-stângistă toţi oamenii cu acuzaţii judiciare, dar au plasat în funcţii de putere un număr record de acuzaţi şi condamnaţi penal. Au urlat ani în şir despre faptul că deciziile instanţei nu pot fi nici măcar comentate, iar acum croşetează modalităţi administrative de a schimba o decizie definitivă a unui judecător. Au ridiculizat ani în şir un aşa-zis model de politician de tip vechi, iar acum îşi etalează în poziţii de demnitate publică oamenii cei mai lipsiţi de competenţe pe care i-a avut Romania la conducere, oamenii cu cel mai firav parcurs şcolăresc, cu diplome mistificate şi cu mai multe examene picate decât trecute. Premierul însuşi, fost elev de liceu, eşuat la şcoala profesională, ridică tupeul la cote uimitoare în Parlament şi ne spune "...luaţi un pix si notaţi, cei care ştiţi să scrieţi...".

Le propun politicienilor puterii să privească realitatea din jur, să descopere că fibra socială a naţiunii s-a schimbat, să vadă că doar ei mai găzduiesc în partidele lor impostura, ipocrizia şi lipsa de valoare morală. Le propun să dea deoparte praful care le alterează privirea şi să analizeze responsabil aşteptările oamenilor, nevoile societăţii şi iminenţa unei catastrofe economice în lipsa unor soluţii de administrare competentă a ţării. Iar premierului cu aspect abulic şi mereu poticnit în rostire îi spun că, dacă ar avea privirea mai limpede şi mintea mai lucidă, ar observa, atunci când le vorbeşte parlamentarilor, că unii au publicat mai multe cărţi decât a citit prim-ministrul şi cei mai mulţi scriu mai bine decât vorbeşte el. Abilitatea de a măslui cifre oficiale nu este o virtute, iar aroganţa care dublează neputinţe profesionale îi va costa nebănuit de mult.

Din păcate, însă, perioada în care ei se vor compromite este o parte din viaţa amară la care ne condamnă pe noi!

Domnul Constantin Bîrcă:

"Agricultorii au nevoie de reglementări clare, precise şi eficiente!"

Studiul Eurobarometru din februarie 2021 relevă o perspectivă interesantă asupra punctelor de vedere ale cetăţenilor asupra domeniilor de interes deosebit. Mai mult de jumătate dintre cetăţenii Uniunii Europene, 55%, consideră că agricultura a adus deja o contribuţie semnificativă la reducerea efectelor schimbărilor climatice. Sondajul arată că preocupările de mediu - cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, protejarea resurselor naturale şi îmbunătăţirea biodiversităţii - au devenit o prioritate din ce în ce mai importantă. Rezultatele demonstrează o conştientizare crescândă a populaţiei faţă de interacţiunea dintre agricultură şi mediu.

Pe aceste coordonate se înscrie legislaţia privind circulaţia tractoarelor pe drumurile publice completată în ultima perioadă cu noi obligaţii pentru proprietarii maşinilor agricole.

Încadrate în categoria vehiculelor lente, conform Legii nr. 260/2020, publicată în Monitorul Oficial din 20 noiembrie şi intrată în vigoare din 23 noiembrie, tractoarele şi combinele trebuie să fie omologate la Regia Autonomă "Registrul Auto Român".

În urma unui ordin al ministrului afacerilor interne, toate tractoarele care circulă pe drumurile publice vor trebui să aibă efectuată inspecţia tehnică periodică. Conformarea cu noua condiţie este necesară chiar şi pentru fermierii care se deplasează pe drumurile publice doar câteva zeci de metri, pentru a ajunge la parcelele agricole, în caz contrar aceştia riscând să fie sancţionaţi. Incontestabil, măsura urmăreşte eliminarea factorilor care produc daune mediului prin noxe.

Totuşi, nemulţumirea fermierilor, perfect justificată, derivă din sumele percepute ca taxă de verificare - o inspecţie tehnică pentru un tractor U445, de exemplu, costă 250 de lei, putând ajunge şi la 1.100 de lei, în cazul tractoarelor mari.

O altă nemulţumire este aceea că fermierii trebuie să meargă la sediul Registrului Auto Român din raza căruia fac parte, cu dificultăţi majore atât pentru transportul pe platforme sau tractare, cât şi pentru cei care nu au carte de identitate, iar atât timp cât nu ai carte de identitate, nu poţi să faci ITP-ul la nicio staţie de ITP şi nici la RAR.

Este un semnal pe care îl aduc în atenţia factorilor de decizie pentru a îmbunătăţi aceste reglementări, în sensul detaşării unor echipe RAR acolo unde există un număr mai mare de tractoare sau acordarea unei subvenţii pentru reparaţiile mai mari în vederea eliminării noxelor.

În încheiere, doresc să precizez că Studiul Eurobarometru, realizat de Comisia Europeană, arată că "90% dintre cetăţenii Uniunii Europene consideră că întărirea poziţiei fermierilor în lanţul de aprovizionare cu alimente este o prioritate".

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Doamnă Turcan, nu lăsaţi ţara fără medici şi profesori, prin instituirea unei interdicţii a cumulului pensie-salariu! Este şi ilegal şi imoral!"

Ministrul muncii şi protecţiei sociale, Raluca Turcan, vrea să oblige pensionarii care vor să lucreze la stat să opteze între pensie şi salariu, pentru că, vezi Doamne, ar primi două venituri de la buget!

Doamnă ministru, terminaţi cu intoxicarea! Pensia nu este un "al doilea venit". Pensia reprezintă contribuţia din muncă, până la vârsta de 65 de ani, pe care statul este obligat să o restituie!

Da, sunt de acord ca obligaţia de a opta între pensie şi salariu să fie pentru persoanele având pensie specială, care s-au pensionat la 40 de ani, adică persoane ca doamna secretar de stat USR-PLUS de la Ministerul Afacerilor Interne, care la 42 de ani are o pensie specială de 13.000 de lei! Pe aceştia să-i obligaţi să aleagă, ori salariul, ori pensia specială! Dar nu aveţi dreptul să-i cereţi unui profesor sau unui medic să renunţe la pensia pentru care a contribuit până la vârsta de 65 de ani.

Iar înainte de a-i trimite acasă pe bugetarii care au împlinit 65 de ani, poate vă uitaţi puţin la vârsta medie a dascălilor şi medicilor din mediul rural! Dacă ei pleacă, pe cine puneţi în locul lor?

De fapt, interzicerea cumulului pensiei cu salariul de la stat cu care tot ameninţă doamna Turcan este o tentativă josnică, prin care coaliţia austerităţii naţionale încearcă să impună creşterea mascată a vârstei de pensionare până la 70 de ani. O persoană care va fi obligată să opteze între pensie şi salariul de la stat, este de fapt obligată fie să renunţe la dreptul constituţional de a munci pentru a-şi primi pensia, fie să se pensioneze mai târziu decât prevede legea, renunţând la dreptul său patrimonial de a primi pensie.

Afirmaţia potrivit căreia un pensionar angajat la stat ar primi două venituri de la stat, este o manipulare incalificabilă. Pensia nu este un venit de la stat. Statul doar restituie un drept deja câştigat prin contribuţiile plătite până la vârsta de 65 de ani. Acest drept patrimonial este garantat de Constituţie şi nu poate fi condiţionat în niciun fel. Un pensionar din sistemul de contributivitate, care s-a pensionat la termen, este la fel de îndreptăţit să îşi primească pensia pentru care a contribuit, indiferent dacă lucrează la stat sau la privat sau dacă nu lucrează deloc.

Există doar două situaţii pentru care cumulul pensiei cu salariul nu poate fi permis - în cazul pensiei de invaliditate, ceea ce indică incapacitatea de a mai munci din partea persoanei respective, deci nu s-ar putea justifica reangajarea nici la stat, nici la privat, sau în cazul celor plătiţi cu pensii speciale, care nu sunt plătite exclusiv în baza contribuţiei, având valori mai mari.

Încă o dată trag un semnal de alarmă cu privire la efectele cele mai dure ale unei astfel de măsuri, care ar fi în primul rând un deficit uriaş de personal în rândul profesorilor şi medicilor, mai ales din mediul rural şi preorăşenesc, dar şi din mediul academic, pentru că mulţi dintre aceştia sunt peste vârsta de pensionare.

Îi recomand, din nou, doamnei Turcan să citească Legea pensiilor şi Legea salarizării unitare, apoi să-i întrebe pe colegii din Guvern care e situaţia în domeniul angajaţilor din Sănătate şi Educaţie, iar după toate acestea să anunţe public ce vrea să facă, că poate îşi dă seama că spune doar aberaţii, fără niciun temei real!

Domnul Vasile Cîtea:

"Cod roşu de incompetenţă la Palatul Victoria!"

Aşa cum menţionează şi specialiştii în boli infecţioase, pandemia de Covid-19 se apropie de al treilea val. Numărul infectărilor a crescut vertiginos, dar nu şi numărul vaccinărilor. Guvernul României ne anunţă, într-un mod manipulator, că suntem în topul european şi mondial la numărul de vaccinări, atât cu prima doza, cât şi cu doza de rapel, fără, însă, a face raportarea acestui număr şi la totalul populaţiei României.

De exemplu, la data de 8 martie 2021, Centrul Judeţean pentru Comunicare Medicală Covid-19 Iaşi raporta un număr total de 92.269 de doze administrate, din care 56,616 persoane au fost imunizate cu prima doză şi doar 35.653 de persoane au fost imunizate cu doza de rapel, la o populaţie de aproximativ un milion de locuitori.

Aşadar, cifrele reale arată că, în fapt, imunizarea cu ambele doze s-a realizat doar pentru un număr de 35.653 de persoane reprezentând aproximativ 4% din populaţia totală a judeţului Iaşi, deşi campania de vaccinare a început de 3 luni. Nici nu se putea ajunge la un număr mai mare de persoane imunizate, atât timp cât, raportat la intervalul de timp de 24 de ore, în judeţul Iaşi se vaccinează cu prima doză 1351 de persoane în medie şi se imunizează cu doza de rapel doar 347 de persoane în medie.

În tot acest timp, rata infectărilor, doar în municipiul Iaşi, a ajuns la 2,08 cazuri la mia de locuitori, rata de incidenţă fiind în continuă creştere.

Municipiul Timişoara şi câteva dintre localităţile limitrofe au intrat deja în carantină, judeţul Ilfov fiind în cod roşu de pandemie, fără ca premierul Cîţu să gândească un plan de măsuri proactive, care să limiteze măcar răspândirea noilor cazuri de Covid-19.

Mai mult, prim-ministrul afirma în public că Guvernul României nu se gândeşte la restricţii în plus, ci doar la implementarea măsurilor deja existente. Întrebarea noastră este de ce nu au fost ele deja implementate?

Deşi suntem anunţaţi că nu va fi vorba despre restricţii în plus, iată că industria HoReCa este din nou lovită. În mai multe localităţi a fost limitată capacitatea de funcţionare a localurilor de la 50% la 30% şi, mai nou, impunându-se închiderea localurilor în interior chiar în municipii reşedinţă de judeţ. Tot acum încep să vină scadenţele pentru cei care şi-au amânat ratele în timpul stării de urgenţă, aceştia urmând să plătească şi dobândă la dobândă, tocmai acum când sunt nevoiţi să închidă din nou localurile.

Din păcate, din partea autorităţilor guvernamentale se pare că nu se vehiculează nicio soluţie, românii fiind practic lăsaţi în voia sorţii. Dorim să aflăm când se va încheia campania de vaccinare a celor 5 milioane de cetăţeni, un număr considerat suficient pentru a putea vorbi despre imunizarea populaţiei. La ritmul de aproximativ 350 de persoane pe zi, pe judeţ, imunizate cu doza de rapel, credem că până la atingerea cifrei de 5 milioane de persoane imunizate, persoanele din primul val de vaccinare îşi vor pierde beneficiul de protecţie oferit de vaccinare.

Demisia, domnule prim-ministru Cîţu, incompetenţa dumneavoastră a depăşit orice limită!

Doamna Cristina Burciu:

"Construcţia de spitale noi, un angajament asumat al Guvernului Cîţu"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNNR, este în fază avansată de lucru, astfel încât acest document vital pentru dezvoltarea României, în următorii ani, urmează să fie finalizat şi înaintat Comisiei Europene. Ideea dezideratului PNRR este de a ajuta ţara noastră să pună în aplicare reformele, precum şi de a finanţa costurile necesare acestui demers pe termen scurt.

Intenţia Cabinetului Cîţu este clar orientată spre investiţii, deoarece creşterea economică şi reprezentarea acesteia în calitatea vieţii oamenilor constituie obiectivele principale ale Programului de guvernare al PNL şi al coaliţiei. În acest context, resursele alocate prin PNRR se vor concentra exclusiv pe proiectele de investiţii, mai ales în domeniile unde România a rămas în urmă - infrastructură, transport feroviar, spitale noi.

De altfel, angajamentul ferm al Guvernului este de a construi spitale noi, deoarece astfel de investiţii nu au fost deloc realizate după 1989, iar prin PNRR vor fi alocate sume considerabile pentru acest capitol. Singura condiţie pe care trebuie să o îndeplinim în vederea realizării acestui obiectiv ambiţios este ca noile spitale să fie finalizate până în 2026.

În acelaşi timp, este de remarcat faptul că Guvernul nu va introduce noi taxe, aşa cum eronat se încearcă să se inducă în mentalul colectiv. A iniţia noi taxe sau a creşte taxele existente, într-o perioadă în care dinamica economiei este sub potenţial, este un gest care ucide economia, iar Executivul este conştient de acest lucru. România are resurse de venit în economie, tot ceea ce ne mai trebuie fiind doar o mai bună colectare, o ţintă ce poate fi atinsă utilizând dinamic sistemul de digitalizare de care dispunem.

Aceasta este o altă condiţie prin care putem reduce deficitul bugetar până în anul 2024. Dacă îi folosim eficient şi inteligent, banii pe care-i are România ne va ajuta să şi investim, dar şi să ajungem la un deficit de 3%.

Nu în ultimul rând, în ciuda perioadei grele traversate în ultimul an, Executivul a decis continuarea măsurilor de sprijin al populaţiei, pentru a face faţă efectelor pandemiei. Astfel, a fost prelungită acordarea şomajului tehnic pentru zonele economice aflate încă în dificultate din cauza pandemiei, precum şi măsurile de stimulare a agenţilor economici care încurajează telemunca.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Guvernul dreptei neputincioase atentează la siguranţa naţională şi la securitatea alimentară a ţării"

Legea bugetului de stat a trecut de votul Legislativului, însă problemele majore ale românilor au rămas, deşi acestea au fost prezentate prin amendamente pertinente de către parlamentarii PSD în cadrul dezbaterilor. Alianţa PNL-USR-UDMR condamnă la dispariţie foarte mulţi fermieri, crunt loviţi de seceta de anul trecut, care acum sunt executaţi silit de furnizori.

Paradoxal, coaliţia austerităţii a decis respingerea amendamentelor PSD privind alocarea ajutoarelor pentru fermierii afectaţi de secetă, fapt ce va arunca în faliment 20.000 de agricultori, iar un milion de hectare de pământ vor rămâne necultivate.

Îi reamintesc domnului Cîţu că agricultura este un sector economic strategic, de siguranţă naţională, iar securitatea alimentară nu constituie un moft, ci este tratată cu seriozitate şi consideraţie de orice stat care se respectă.

Prin acest gest, Guvernul "nu se poate" şi-a probat din nou cinismul şi incompetenţa, deoarece este vorba despre o problemă majoră a României, nu de alocarea unor sume către investiţii punctuale. Respingerea amendamentelor PSD privind sprijinul fermierilor afectaţi de secetă compromite grav sectorul agroalimentar autohton, care aprovizionează cu hrană populaţia, fapt ce poate avea consecinţe dezastruoase pentru ţară.

Coaliţia austerităţii pune în pericol nu doar existenţa acestor fermieri, ci şi şansa ca agricultura să contribuie la creşterea economică promisă de guvernanţi pentru acest an. Dezastrul va fi cuantificat total până la 30 iunie 2021 şi va avea un efect devastator asupra veniturilor pe care le va genera acest an agricol în PIB-ul ţării.

În timp ce fermierii sunt batjocoriţi, Guvernul "taie tot" a legiferat mita electorală în Legea bugetului de stat, împărţind sute de milioane de lei cu dedicaţie către localităţile conduse de PNL, USR-PLUS şi UMDR.

În realitate, guvernarea lui Iohannis pedepseşte milioanele de români care nu au votat cu partidele coaliţiei, prin atitudinea sfidătoare, arogantă şi dispreţuitoare, prin practici de sorginte totalitară, care nu au ce căuta într-un sistem democratic.

Domnul Filip Havârneanu:

"Demagogia şi populismul ne trag înapoi şi opresc dezvoltarea"

De la momentul de după Revoluţia din ʼ89 şi până în prezent, demagogia şi populismul au fost prezente cu obstinaţie în peisajul românesc. Fie că au fost utilizate de politicieni de la putere sau din opoziţie, aceste arme au fost folosite de fiecare dată pentru a minţi, pentru a înşela şi pentru a manipula cetăţeanul. Uneori, decizii cruciale au fost luate după logică populistă, în ideea că altfel românul va taxa la momentul votului.

Desigur, cel mai abil în manevrarea acestei arte a fost Partidul Social Democrat, şi este în continuare. Trebuie să ne uitam doar cum reprezentanţii social-democraţi răstălmăcesc declaraţiile oficialilor, cum folosesc cifre şi statistici, dar uită să le pună în context pentru a înfăţişa întreg tabloul.

Am avut zilele acestea exemplul Proiectului Legii bugetului pentru anul 2021, un buget construit responsabil de Guvern, axat pe investiţii care să conducă la dezvoltare. Peste 3000 de amendamente a depus opoziţia, deşi decent ar fi fost să tacă, după ce ani de zile liderii PSD au retezat orice şansă a ţării de a creşte. Au tăiat banii de investiţii pentru a-şi acoperi incompetenţa, iar tot ce au reuşit să facă a fost să ţină România la limita supravieţuirii.

Aceste modificări populiste propuse pentru bugetul anului în curs nu ar fi făcut altceva decât să genereze haos şi să ne conducă spre dezastru economic. Impactul bugetar al amendamentelor depuse de PSD este imens, iar adoptarea lor nu ar fi făcut altceva decât să ne arunce în derivă. Desigur, populismul este mai important pentru PSD decât sfaturile specialiştilor.

Trebuie să avem curajul să spunem nu populismului şi da măsurilor corecte şi eficiente! Populismul ne-a făcut extrem de rău până acum, iar suprapus pe criza generată de Covid-19, el poate fi fatal. Iresponsabilitatea şi declaraţiile fără o bază solidă nu trebuie să mai facă parte din peisajul politic. Doar aşa putem evolua!

Domnul Daniel Florea:

"Opriţi degringolada din Ministerul Afacerilor Interne!"

În ultima perioadă, asistăm uimiţi la evenimente tragice, determinate de incompetenţa şi/sau de lipsa de implicare a unor angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne.

Dar problemele sunt grave şi trebuie să enumăr aici câteva.

• Numărul evenimentelor tragice este mult prea mare, iar acestea au loc mult prea des;
• Evenimentele care arată incompetenţa sau dezinteresul cadrelor MAI au loc pe întreg teritoriul ţării, nu în locuri punctuale, clar determinate, ceea ce arată că selecţia la angajarea cadrelor MAI este profund deficitară, la nivel naţional;
• Evenimentele tragice, care au ca principale cauze incompetenţa, răutatea, nepăsarea sau neglijenţa, arată mari deficienţe la nivelul tuturor structurilor MAI - Poliţie, SMURD, Jandarmerie - deci sistemul de selecţie şi promovare este putred în integralitatea sa;
• Niciunul dintre marii şefi de structuri nu îşi asumă şi nici nu răspunde pentru niciuna dintre aceste deficienţe de sistem; se caută şi se găsesc, în schimb, diverşi acari Păun, a căror schimbare din funcţie sau rotire în alt loc călduţ din sistem nu aduce niciun beneficiu real;
• Atunci când trebuie să pară că se iau măsuri, se înfiinţează o comisie de anchetă şi se trimite Corpul de control, pentru a se îngropa subiectul, cel mai des până la apariţia, din păcate, rapidă, a următorului scandal public;
• Actualul Guvern este format din miniştri şi secretari de stat care nu îşi asumă răspunderea - de exemplu, îşi deleagă toate atribuţiile - iar singura lor grijă este să îşi facă selfie şi să dea bine pe Facebook, în timp ce dau vina pentru orice nerealizare pe colegii de Guvern, dar din alt partid din coaliţia aflată la putere, pentru că placa cu PSD, după un an şi jumătate de guvernare PNL-USR, nu mai ţine.

Şi, în tot acest timp, românii sunt ucişi cu zile în case, în spitale, pe străzi, ard de vii în case sau în spitale, iar când se plâng sau cer ajutor, sunt umiliţi, amânaţi şi batjocoriţi.

Stopaţi degringolada!

Încetaţi bătaia de joc la adresa românilor!

Domnul Gheorghe Nacov:

Ca deputat ales pe lista Uniunii Bulgare din Banat - România, reprezint minoritatea bulgară din ţară. Aceasta înseamnă că voturile pe care le exprim în Camera Deputaţilor ar trebui să reflecte voinţa majorităţii etnicilor bulgari din ţară, şi voi face tot posibilul să fie aşa.

În viitorul apropiat se va dezbate necesitatea acordului părinţilor, pentru ca elevii să înveţe la şcoală educaţia sanitară sau sexuală. Vreau să precizez că votul meu va fi în favoarea necesităţii acordului părinţilor.

Consider că tema este una extrem de importantă, astfel încât părinţii nu pot fi privaţi de dreptul de a-şi da sau nu acordul.

Provin dintr-o comunitate cu vechi tradiţii creştine şi am convingerea că votul meu exprimă voinţa celor care mi-au acordat încrederea lor.

Ca părinte, nu pot concepe ideea că alţii doresc mai mult binele copiilor mei, decât mine.

Ca jurist, consider că în momentul de faţă există destule mijloace legale pentru a le garanta copiilor dreptul la învăţătură şi accesul la informaţie. Dar nimic nu poate înlocui grija părintească.

Toate legile şi convenţiile internaţionale la care România este parte consacră dreptul părinţilor de a fi implicaţi în educaţia copiilor, iar o lege care presupune că noi, părinţii, am dori să ne împotrivim unei educaţii adecvate pentru copiii noştri mi se pare lipsită de logică, inclusiv de logică juridică.

Transmiterea valorilor morale şi spirituale, mai ales în cadrul comunităţilor precum cea a noastră, se face în primul rând de către familie. Fără educaţia părinţilor, aceste valori s-ar pierde. Nu suntem împotriva educaţiei din şcoli, evident, dar această materie sensibilă şi specială nu poate fi scutită de girul familiei.

Aceasta este poziţia mea ca părinte şi am convingerea că este şi poziţia minorităţii naţionale pe care o reprezint.

Aşa să îmi ajute Dumnezeu!

Doamna Dumitriţa Gliga:

"Cum susţine Guvernul Cîţu mediul de afaceri românesc?"

A trecut, deja, mai bine de un an de la izbucnirea pandemiei de Covid-19, perioadă în care întreaga societate românească a fost grav afectată de măsurile restrictive adoptate de autorităţi, vizând, ca peste tot în lume, controlul şi combaterea crizei epidemiologice.

Dar, prin comparaţie cu alte ţări europene, maniera de gestionare a crizei la nivel naţional s-a depărtat şi se depărtează în mod periculos de bunele practici în domeniu, în special în ceea ce priveşte politicile de susţinere a mediului de afaceri autohton.

Dacă preocuparea pentru ajutorarea şi stimularea propriilor economii naţionale ocupă un loc central în toate celelalte state membre ale UE, în România, nu se poate observa, din păcate, acelaşi lucru. Partenerii noştri europeni alocă un procent considerabil mai mare din PIB pentru susţinerea mediului de afaceri autohton, în condiţiile suspendării de către Bruxelles a aplicării Pactului de Stabilitate şi Creştere Economică.

Astăzi, toate economiile lumii acordă o atenţie deosebită sectoarelor economice direct productive, adoptând politici prin care să fie evitate falimentarea şi închiderea în lanţ a companiilor cu capital autohton. În acelaşi timp, pare că noi încurajăm, prin măsurile adoptate de Guvern, trimiterea în şomaj a zeci şi sute de mii de români, punându-i în imposibilitatea de a mai asigura minimul necesar pentru întreţinerea sau chiar pentru asigurarea subzistenţei familiilor lor!

Devine din ce în ce mai evident faptul că, până la această oră, Guvernul nu a fost interesat sau, pur şi simplu, nu a fost capabil să elaboreze o strategie articulată pentru relansarea activităţii economice din ţara noastră, care să pună accentul pe susţinerea firmelor româneşti şi pe capitalul autohton din sectoarele direct productive ale economiei.

În acelaşi timp, constatăm cu stupoare că, în condiţiile noilor restricţii anunţate şi a intensificării crizei sanitare, eventualele măsuri de asistenţă financiară, precum şi stimulentele fiscale de care mediul de afaceri românesc are atâta nevoie, se lasă, în continuare, aşteptate.

De asemenea, în sectorul industriei turistice din ţara noastră, remarcăm inexistenţa, de facto, a unor măsuri compensatorii pentru susţinerea acestui sector vital al "economiei verzi", conform prevederilor Pactului Verde European, la care România a aderat, sperăm, nu doar în mod formal.

Analizând decizia Executivului de suspendare a voucherelor de vacanţă şi condiţiile de funcţionare a sectorului HoReCa, în care activează aproape jumătate de milion de români, putem concluziona că Guvernul pune serios sub semnul întrebării supravieţuirea acestui sector esenţial relansării economiei româneşti.

Toată această lipsă flagrantă de reacţie a guvernanţilor, în raport cu nevoile mediului de afaceri, a avut, din păcate, un impact negativ atât asupra firmelor româneşti care încă produc, cât şi asupra situaţiei pieţei de muncă din ţara noastră.

De aceea, mă întreb şi vă întreb, stimaţi colegi, oare de ce se lasă aşteptată o strategie concretă a Guvernului pentru susţinerea capitalului autohton şi înfiinţarea de noi locuri de muncă şi de ce pare din ce în ce mai mult, în fiecare zi, că Executivul nostru nu urmăreşte o relansare economică reală?

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Vaccinarea «obligatorie» nu e chiar obligatorie, dar este vitală pentru sănătatea acestui popor!"

În ultimele zile am început să fiu invadat de o serie de mesaje, prin care unii cetăţeni încercau să mă convingă că Parlamentul României încearcă să instaureze un fel de "dictatură a vaccinării". Pe lângă faptul că toate mesajele conţineau acelaşi text copiat şi repetat în mod identic, el conţinea şi o serie de inexactităţi legate de obligativitatea vaccinării.

Aş dori, în primul rând, să mărturisesc că eu mă vaccinez de fiecare dată când medicii specialişti în epidemiologie consideră că este necesar, fie că este sezonul gripal, fie că sunt vaccinuri pentru ţări îndepărtate sau, cu atât mai mult, pentru noii viruşi care ne ameninţă din ce în ce mai mult sănătatea. Am fost vaccinat şi când eram mic, apoi şcolar, şi mă voi vaccina în continuare. Motivul este unul atât de simplu, încât sunt surprins de vehemenţa unora contra vaccinării - protecţia sănătăţii mele şi a celor din jur!

Poliomielita, numită şi "paralizie infantilă", a făcut ravagii şi în România, mutilând mii de copii în mai multe valuri epidemice, în anii 1927, 1955, 1980-1982 şi 1990-1992, aceasta până când ţările civilizate ale lumii au lansat o cursă a vaccinării contra poliomielitei. În 2002, 53 de ţări europene au devenit "zonă liberă" de acest virus care mutilează pe viaţă copii.

Doar în anul 2018, în întreaga lume au murit 140.000 de oameni din cauza complicaţiilor provocate de rujeolă. Bebeluşii şi copiii foarte mici sunt supuşi celui mai mare risc de infecţie cu rujeolă, cu potenţiale complicaţii, inclusiv pneumonie şi encefalită, o inflamaţie a creierului, precum şi dizabilitate pe viaţă - leziune cerebrală permanentă, pierderea vederii şi a auzului, conform UNICEF, 2019 - toate acestea deşi există vaccinuri extrem de eficiente, iar faptul că încă se mai moare din cauza rujeolei este un eşec colectiv!

În România sunt de 3,5 ori mai multe cazuri de cancer de col uterin decât media europeană. Peste 4000 de noi cazuri de astfel de cancer se înregistrează în fiecare an, în ţara noastră. Rata de deces este de 4 ori mai mare în România decât media europeană. Cancerul de col uterin se poate preveni! Există vaccin extrem de eficient contra virusului HpV, care previne apariţia acestui tip de cancer, însă oamenii refuză să se vaccineze.

Mă întreb, merită să pui în pericol viaţa propriului copil, refuzând să îl vaccinezi contra unor boli care mutilează sau chiar ucid?

Ai dreptul, ca părinte, să pui în pericol sănătatea sau chiar viaţa altor copii, care poate sunt prea mici să fie încă vaccinaţi, doar pentru că o boală considerată eradicată reapare în lipsa vaccinării în masă?

Argumentele sunt multiple, de ambele tabere, însă consider că o lege a vaccinării în România este absolut necesară. Problema o constituie obligativitatea sau dreptul de a alege vaccinarea.

Din capul locului vă spun că obligativitatea nediscriminatorie nu este o variantă! Sunt oameni cărora starea de sănătate le interzice, practic, anumite tipuri de vaccin; sunt unii copii care pot suferi complicaţii. Însă acest lucru trebuie stabilit de medici pentru fiecare caz în parte.

De aceea, Legea vaccinării nu poate conţine obligativitatea universală şi nediscriminatorie a vaccinării.

Însă, în acelaşi timp, slaba informare sau chiar dezinformarea românilor a atins cote alarmante. Părerologi fără competenţe sau impostori care caută atenţie publică îşi varsă în mediul online ideile nejustificate ştiinţific, influenţând negativ nevoia societăţii de a eradica boli grave prin vaccinare. Consider că singurii care pot şi au dreptul să exprime păreri avizate sunt medicii, iar opinia generală este că vaccinarea este cea mai eficientă metodă de protecţie contra ravagiilor provocate de multe virusuri.

Actualul Proiect de Lege a vaccinării este încă în dezbatere, dar câteva aspecte trebuie lămurite mai clar:

• "Obligativitatea" vaccinării nu este chiar obligativitate! Singura obligaţie este cea prin care părinţii care refuză vaccinarea copiilor să meargă la consiliere. Este un fapt absolut normal să fie informaţi de un specialist cu privire la toate aspectele vaccinării. Refuzul absurd şi doar de a discuta cu cineva despre vaccinare trebuie sancţionat, fiindcă arată doar obstinaţie şi rea-voinţă. Consilierea nu implică vaccinarea obligatorie, dar oamenii trebuie să fie informaţi!

• Accesul copiilor nevaccinaţi la şcoală sau la grădiniţă nu este refuzat din start şi nici la modul general. Dar sunt cazuri specifice în care un copil care nu este vaccinat şi care poartă virusul poate îmbolnăvi grav alţi copii; sau copilul nevaccinat este pus în pericol de ceilalţi copii care, deşi vaccinaţi şi care nu au boala, pot transmite un astfel de virus periculos.

Subminarea încrederii în vaccinare, prin narative false, parţial false sau doar părtinitoare, aduce atingere directă dreptului la sănătate al fiecărui om. Este complet imoral să impui voinţa ta particulară în faţa tuturor celorlalţi, ducând în derizoriu una dintre cele mai puternice arme de combatere a unor epidemii mortale în masă.

De aceea, stimaţi parlamentari, România are nevoie de programe eficiente de vaccinare în masă, de programe masive de informare corectă, ştiinţifică şi coerentă asupra vaccinării, de măsuri de combatere a dezinformării şi manipulării cu rea-voinţă a acestor informaţii.

Încă mai avem şanse să eradicăm cancerul de col uterin, rujeola şi, iată, în aceste vremuri şi noul virus SarsCov2 care a provocat pandemia COVID-19 în întreaga lume!

Domnul Ioan Mang:

"Cîţu nu păşeşte pe cât minţeşte!"

În cei peste 20 de ani de când fac politică, am întâlnit mulţi mincinoşi, însă trebuie să recunosc că nu am întâlnit încă un gogoman şi un mitoman care să se fi "ridicat" la nivelul lui Florin-Vasile Cîţu.

Din nefericire, România a încăput pe mâna unui prim-ministru care, prin fiecare declaraţie şi prin fiecare acţiune, vrea să dovedească că nu are nimic de-a face cu liberalismul autentic, ci este doar un politruc PNL-ist. Pe deasupra, un mare mincinos!

După ce a îngheţat salariile şi a refuzat aplicarea legilor pentru a creşte pensiile şi alocaţiile, Florin-Vasile Cîţu a uimit o ţară întreagă, declarând cu nonşalanţă că românii vor constata că "viaţa lor se îmbunătăţeşte zi de zi". Dacă nu ar fi fost prim-ministrul României, declaraţia sa ar fi fost trecută la capitolul "guvernanţii de dreapta spun lucruri trăsnite". Având în vedere, însă, funcţia pe care o ocupă, declaraţia lui Cîţu devine o mostră grosolană de iresponsabilitate.

Mai rău decât atât, premierul Cîţu a şocat o lume întreagă, când a spus, bazându-se pe nişte speculaţii de presă, că peste 1,3 milioane de români au revenit în ţară din străinătate şi s-au angajat în domeniul IT, iar aceasta în ciuda evidenţei care ne arată că numărul contractelor de muncă nu a crescut, iar numărul firmelor închise este în continuă creştere.

În acest caz, minciuna premierului a fost combătută chiar de către instituţiile guvernamentale. Conform statisticilor oficiale ale Inspecţiei Muncii, instituţie din subordinea Ministerului Muncii, comparând datele din decembrie 2019 cu cele din ianuarie 2021, numărul total al salariaţilor din România nu doar că nu a crescut cu 1,3 milioane, ci a scăzut semnificativ.

Premierul Florin-Vasile Cîţu ori nu cunoaşte realitatea, ori a ajuns un mincinos patologic. Vă reamintesc şi de o altă minciună pe care a spus-o în noiembrie 2020, înainte de alegerile parlamentare. Pe atunci, ministrul finanţelor publice şi candidatul Cîţu ne spunea, într-un interviu dat la un post de radio, că la finalul anului 2020 deficitul bugetar va fi de 6%, iar pentru anul 2021 îşi propunea un deficit mai mic cu un procent, adică 5%.

Vă reamintesc, toată ţara ştia la începutul lunii noiembrie că deficitul la finalul anului 2020 va ajunge aproape de 10%, unii spuneau că va depăşi 10%. Să credem că ministrul finanţelor, Florin Cîţu, era atât de habarnist, încât nu ştia cât este deficitul, sau avem încă o dovadă că este mincinos?

Realitatea este că deficitul pe anul trecut nu a fost 6%, cum ne minţea Cîţu, ci 9,8% din PIB. Ştiţi care sunt estimările pe anul 2021? Nu mai sunt nici ele 5%, ci au ajuns 7,2%! Aşadar, Florin-Vasile Cîţu una a spus ca ministru al finanţelor, şi altceva a făcut imediat ce a ajuns premier al României.

Sub guvernarea dezastruoasă a PNL cu Florin Cîţu la Ministerul Finanţelor Publice, anul trecut, România a înregistrat recorduri la fel de dezastruoase - cel mai mare deficit bugetar din istorie şi cele mai mari împrumuturi şi datorii. Florin-Vasile Cîţu ori habar nu a avut de ceea ce face, ori este un mare mincinos, ori ambele! Vorba unui om bătrân şi înţelept pe care l-am întâlnit deunăzi într-un sat din Bihor - "...omuʼ ăsta nu păşeşte pe cât minţeşte...".

Domnul Marian Mina:

"Coaliţia de guvernare condamnă la subdezvoltare comunităţi întregi, prin bugetul pe anul 2021"

Prin adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021, Coaliţia de guvernare PNL-USR PLUS- UDMR înregistrează o nouă premieră negativă în istoria ţării noastre. Niciodată, în ultimii 30 de ani, nu s-a mai întâmplat ca toate amendamentele propuse să fie respinse. Astfel, practic, bugetul pentru acest an nici măcar nu a fost dezbătut. Cei de la putere au refuzat orice urmă de dialog şi putem spune că este vorba, din nou, despre o asumare a răspunderii, aşa cum Ludovic Orban şi PNL au făcut, tot în premieră, cu bugetul pe anul 2020.

Au adoptat, pentru 2021, un buget al austerităţii, un buget prin care sunt pedepsiţi mai ales cetăţenii care nu au votat PNL-USRPLUS-UDMR, la ultimele alegeri, fiind, astfel, condamnate comunităţi întregi la subdezvoltare! Banii sunt împărţiţi discreţionar, pe criterii politice, coaliţia de guvernare transformând bugetul statului într-o vacă de muls în interes propriu.

Mii de comunităţi locale nu primesc minimele resurse pentru finanţarea nevoilor curente, iar proiecte vitale - apă, canal, gaze, asfalt, şcoli, grădiniţe, dispensare şi multe altele - sunt compromise de un guvern orb şi surd la nevoile reale ale oamenilor.

În tot acest timp, pentru ei şi pentru ai lor curg miliardele ascunse, mascate ba în fondul de rezervă al Guvernului, la dispoziţia prim-ministrului, ba în capitalul de acţiuni generale, la Ministerul Finanţelor. Cel mai grav este că, acum, Guvernul Cîţu a inventat un nou mecanism abject, care frizează penalul - Anexa 7.03 la bugetul statului, prin care sunt bani alocaţi discreţionar primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene ai celor 3 partide din coaliţia austerităţii. Este un veritabil act de legalizare a mitei electorale cu bani publici către aleşii locali ai celor trei partide, pentru a le cumpăra votul în congresele ce vor avea loc în aceste partide.

Pentru judeţul Giurgiu, este şi mai grav ceea ce se va întâmpla, anul acesta, cu autorităţile locale. Deşi PNL-iştii s-au lăudat că, dacă vor avea toată puterea, în judeţul Giurgiu va curge doar lapte şi miere, anul 2021 va fi de fapt un an al austerităţii şi la noi. Nu doar că au votat împotriva amendamentelor PSD cu privire la investiţii importante în judeţ, însă judeţul Giurgiu nu apare cu niciun proiect nici măcar în faimoasa Anexă 7.03.

Ceea ce s-a întâmplat, săptămâna trecută, în Parlament, este doar o pată de ruşine pe întreaga organizaţie a PNL Giurgiu, şi cu atât mai mult, este ruşinos pentru parlamentarii PNL Giurgiu.

Am propus, alături de ceilalţi colegi parlamentari ai PSD de Giurgiu, finanţarea de la bugetul de stat a unor proiecte foarte importante precum modernizarea de drumuri, şcoli, dispensare medicale, în comunele Buturgeni, Ulmi, Greaca, Mârşa, Vărăşti şi oraşul Bolintin Vale. Toate au fost respinse, inclusiv un amendament ce viza un proiect pentru comuna Comana, unde este primar al PNL.

Mi-ar fi plăcut să ne dăm mâna, pentru judeţul Giurgiu, cu atât mai mult pentru proiectele de infrastructură rutieră mari, precum reabilitarea Drumului Naţional 5B şi varianta ocolitoare a municipiului Giurgiu, însă PNL a pus ordinul de partid mai presus decât interesele giurgiuvenilor.

Domnul Remus Munteanu:

"România este ţara pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri"

Doresc să vă atrag atenţia asupra manierei dezastruoase în care Guvernul Cîţu a ales să-i trateze pe tinerii noştri.

Această guvernare reuşeşte "performanţa" ca în bugetul pentru anul 2021 să atingă un prag istoric negativ de aproximativ 13 milioane de lei alocării bugetare pentru susţinerea acţiunilor de tineret, desfăşurate de Ministerul Tineretului şi Sportului, cât bugetul unei ONG de nivel mediu, deşi Programul de guvernare al PNL prevede "creşterea finanţării alocate pentru susţinerea activităţilor de tineret la echivalentul a un euro/tânăr/an, de la 0,35 euro/tânăr/an, în prezent".

Este inutil, cred, să vă povestesc că domnul ministru, la comisie, a prezentat bugetul ministerului citind de pe o hârtie nişte cifre care nu aveau legătură cu bugetul publicat pe site-ul Camerei Deputaţilor. Mai mult, a omis să precizeze că în sumele care se presupun a fi alocate domeniului tineret sunt incluse şi activităţile sportive, derulate de Direcţiile Judeţene pentru Sport şi Tineret.

Această reducere a resurselor alocate domeniului tineret, fără a se ţine cont de provocările acestuia, de reducere a politicilor şi lucrului cu tinerii doar la activităţi recreative, denotă o abordare simplistă, ale cărei efecte se transpun în accentuarea neîncrederii tinerilor, în faptul că statul are capacitatea de a le înţelege nevoile, de a ţine seama de ele şi de a veni în întâmpinarea acestora prin politici şi programe eficiente.

Majestatea Sa, Regele Mihai, spunea că "România este ţara pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri". Îl citez astăzi pentru că acest fragment îmi vine mereu în minte, mai ales în momentele în care văd că ne pasă de tineri doar la nivel declarativ. Dacă nu suntem capabili să investim în ei, să venim în întâmpinarea lor şi a nevoilor lor multiple, nu vom avea niciun viitor!

Doamna Daniela Oteşanu:

"Guvernul Cîţu a încercat să spună că bugetul austerităţii ar fi bugetul prosperităţii, după ce a tăiat alocaţiile copiilor, pensiile vârstnicilor, salariile profesorilor şi despăgubirile de secetă pentru fermieri"

În dezbaterile din Parlament, coaliţia mincinoşilor de la guvernare a încercat să prezinte austeritatea ca fiind prosperitate. Au susţinut că pensiile şi alocaţiile au crescut, iar educaţia şi sănătatea au mai mulţi bani decât anul trecut. În realitate, creşterile sunt tăieri, iar banii în plus sunt de fapt bani în minus.

Prima dezinformare. Guvernul susţine că alocaţiile au crescut în anul 2021, începând cu luna ianuarie, când s-a acordat a doua tranşă de 20%. În realitate, Guvernul a tăiat din ceea ce se cuvenea copiilor în acest an - în loc de două tranşe în 2021 au prevăzut în buget o singură tranşă. Au tăiat cu totul tranşa din iulie. Iar creşterea din ianuarie nu e cu 20%, ci doar de 16% faţă de ceea ce era în plată în luna decembrie.

A doua dezinformare. Cîţu şi PNL au spus înainte de alegeri că pensiile vor creşte cu 8%, începând cu1 ianuarie. Nu doar că nu au crescut cum promiteau pentru a lua votul pensionarilor, dar au tăiat şi ceea ce era prevăzut în Legea pensiilor, respectiv indexarea cu rata inflaţiei şi cu 50% din creşterea salariului mediu. Practic, în contextul exploziei preţurilor la energie, la medicamente şi alimente, îngheţarea pensiilor înseamnă de fapt scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor. Scuza lui Cîţu a fost că majorarea de 8% promisă în campanie era în programul electoral, nu în Programul de guvernare, adică le spune în faţă pensionarilor că una declară în campania electorală şi alta face când ajunge la guvernare.

Dar nu au respectat nici măcar ceea ce scria în Programul de guvernare, în care se spunea că pensiile vor creşte în fiecare an. Cei din PNL şi USR mai vin cu o intoxicare, susţinând că pensiile sunt mai mari cu 14% faţă de anul trecut. În realitate, creşterea de 14% a fost anul trecut în septembrie şi a mascat tăierea majorării de 40% prevăzută în lege.

A treia dezinformare. Realitatea este uşor de verificat - minus 2,2 miliarde de lei la Ministerul Sănătăţii şi minus 0,4 miliarde lei la CNAS - în total, minus 2,6 miliarde de lei. Pentru a răstălmăci scăderea, Cîţu amestecă Bugetul central al sănătăţii cu ceea ce alocă aleşii locali pentru sănătate.

A patra dezinformare. Şi aici Cîţu minte printr-o intoxicare. El spune că sumele de bani de la Educaţie sunt mai mari decât anul trecut. Dar omite să spună că ponderea în PIB a acestor sume e mai mică decât în anul 2020 şi e mai mică decât în toate bugetele din ultimii 30 de ani. Obiectivul era ca Bugetul Educaţiei să ajungă la 6% din PIB. Guvernul Cîţu a alocat doar 2,55% din PIB, în condiţiile în care sistemul din educaţie are provocări uriaşe în pandemie.

A cincea dezinformare. Vor fi acordate fonduri europene fermierilor afectaţi de secetă. Nu s-a depus niciun proiect pentru acest lucru, iar refuzul Guvernului Cîţu de a acorda despăgubirile pentru calamităţile agricole îi aruncă direct în faliment pe majoritatea fermierilor din România.

Furnizorii au şi început să-i execute pe cei care contau pe banii din despăgubirile Guvernului, pentru a-şi plăti obligaţiile. Nimic nu poate justifica refuzul actualului Guvern de a plăti despăgubirile respective. Nu mai este vorba despre prostie, despre incompetenţă, ci despre o acţiune criminală care pune în pericol siguranţa alimentară a ţării şi face jocurile marilor importatori de alimente. Efectiv, Guvernul Cîţu, de-o manieră absolut ticăloasă, refuză să-i susţină pe fermierii români, dar asigură o piaţă de vânzare şi implicit sprijin agricultorilor din alte ţări.

În concluzie, România, cu dreapta unită la guvernare, PNL-USR-PLUS-UDMR, a intrat într-o epocă a austerităţii totale în toate domeniile esenţiale de activitate.

Domnul Gheorghe Şoldan:

"De 8 martie, actualii guvernanţi fac show-uri prin Parlament cu zambile şi mesaje-gargară, niciun cuvânt despre faptul că drepturile femeilor trebuie apărate prin legi!"

Câtă emoţie teatrală pe liderii puterii, faţă de colegele din Parlament: trei flori, o bombonică, o urare şi... şi la revedere! Atât pot domnii de la putere!

8 martie este, totuşi, Ziua drepturilor femeilor - dreptul la funcţii de conducere importante în stat, mai multe şanse la educaţie şi în carieră, dreptul la o viaţă prosperă şi demnă. Aceste drepturi trebuie prevăzute şi apărate prin legi.

În Parlamentul României, femeile aşteaptă nu doar pupături de 8 martie, ci solidaritate şi reprezentare!

Conform unui studiu realizat de Banca Mondială, România se afla pe ultimele locuri, în 2020, în ceea ce priveşte drepturile şi oportunităţile economice, antreprenoriale şi de angajare pe care le au femeile faţă de bărbaţi. Nu este ceva nou ca România să ocupe locurile codaşe ale clasamentelor europene în materie de egalitate de şanse. Doar dacă ne uităm la actuala structură guvernamentală, vom vedea că femeile sunt subreprezentate, doar o singură femeie în Guvernul României. Sunt convins că există foarte multe doamne bine pregătite, atât în PNL, cât şi în USR, care ar putea ocupa funcţii înalte în România.

În 2019, un studiu realizat de Institutul European pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi arată că România ocupa ultimele locuri în Europa privind indicele egalităţii de gen. Ştiţi în ce domeniu avem cel mai mic punctaj? În domeniul luării deciziilor, al puterii!

De Ziua femeii, întreb retoric - este democraţia mai fragilă, prin reprezentarea şi implicarea mai mică a femeilor în funcţii publice alese?

Prezenţa femeilor în politică este esenţială, iar PSD a demonstrat că a înţeles exact rolul femeilor în politică, plus valoarea pe care doamnele o aduc în acest domeniu. PSD este partidul care a dat, pentru prima dată în istoria ţării, un prim-ministru femeie şi un candidat-femeie, în turul doi la alegerile prezidenţiale. Aceasta este cea mai bună dovadă că PSD este un partid progresist, care ţine la implicarea activă a femeilor în viaţa politică, faţă de discursurile lacrimogene ale celor de la PNL şi USR, care sunt partide exclusiv masculine.

În 2019, la alegerile prezidenţiale, ne-am confruntat cu un misoginism politic ieşit din comun, când un candidat PSD a fost atacat, fără niciun fel de respect, având la bază mesaje sexiste. Promovarea femeilor în funcţii publice şi combaterea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex, în toate politicile şi programele naţionale, ar trebui să devină o prioritate a guvernului de astăzi, mai ales că România este în urmă, privind acest capitol.

Ţin să subliniez că 8 martie este despre dreptate socială, dincolo de a ne exprima dragostea şi afecţiunea pentru femei. Dincolo de cadouri, 8 martie este despre egalitatea de şanse. La acest capitol, avem cu toţii obligaţia să lucrăm. PSD a deschis, curajos, acest subiect, promovând femei în funcţii publice, iar dacă dorim să întărim democraţia, este obligatoriu ca vocea femeii să fie auzită. Datorită Mişcării femeilor, ziua de 8 martie a devenit o zi simbol pe plan mondial, care vorbeşte despre dreptate socială şi şanse egale. Înainte de a fi mamă, soţie, iubită, femeia are un rol social şi politic extrem de important în întărirea sistemului democratic, prin reprezentarea politică.

În final, doresc să urez tuturor doamnelor şi domnişoarelor din România la mulţi ani!

Doamna Elena Stoica:

"Locul şi rolul femeilor în societate"

Martie este luna în care sărbătorim nu doar venirea primăverii, dar şi importanţa, rolul şi contribuţia femeii la bunul mers al societăţii. Este luna în care sărbătorim toate realizările excepţionale ale femeilor din întreaga lume şi subliniem modul în care acestea au influenţat şi continuă să influenţeze lumea.

În România, zilele de 1 şi 8 martie reprezintă, pe lângă renaşterea luminii, a căldurii ori venirea primăverii, şi o caldă reverenţă faţă de rolul femeii în viaţa societăţii şi în viaţa oricărui om.

Luarea în considerare a zilei de 8 martie ca zi de luptă pentru drepturile femeilor este mai veche de un secol. În anul 1908, la New York, în ziua de 8 martie, 15000 de femei au demonstrat pentru o serie de drepturi care, în aceste zile, par fireşti, dar ele au fost obţinute prin adevărate lupte civice. Câteva elemente pentru care au luptat la acea vreme au fost: programul mai scurt de lucru, salarii mai bune, dar şi dreptul la vot, alături de interzicerea muncii copiilor.

Anul următor, forurile sindicale şi socialiste americane au luat hotărârea ca 8 martie să fie declarată Ziua naţională a femeilor, sărbătorită în ultima duminică din februarie. La un an după acest eveniment, la Copenhaga, în Europa, această zi naţională a devenit un eveniment internaţional.

În ultima perioadă, femeile şi-au impus tot mai bine punctele de vedere în plan politic, devenind adevărate luptătoare pentru drepturile şi libertăţile oamenilor ori pentru crearea unor condiţii mai bune de trai. Astfel, vedem că există femei care nu mai acceptă să rămână în culisele scenei politice. Există femei precum Greta Thunberg, care a reuşit să includă, pe termen lung, catastrofa climatică pe agenda politică a lumii ori precum Carola Rackete, care s-a implicat în salvarea refugiaţilor din largul mării, în ciuda opoziţiei manifestate de ministrul de interne italian, dar şi femei precum Emma González, care militează în SUA pentru restricţionarea regimului armelor şi muniţiilor.

Dar ce se întâmplă în ţara noastră? Cum suntem noi văzute, apreciate atât în politică, cât şi în afaceri?

Din punct de vedere politic, eu consider că România mai are de făcut mulţi paşi pentru a ieşi din zona conservatorismului patriarhal. Vedem acum un guvern în a cărui componenţă există o singură femeie, vedem femei de afaceri care, deşi sunt foarte bine situate, nu sunt promovate corespunzător pentru a deveni exemple de urmat. Încă suntem o societate care vede femeia având grijă de gospodărie, bărbatul fiind cel care "aduce banii în casă". Încă suntem o societate care nu votează o femeie, doar pentru că e femeie. Şi spun acest lucru având experienţa unei campanii electorale în care m-am lovit de astfel de opinii.

Un lucru este cert, noi, femeile, trebuie constant să luptăm pentru drepturile noastre şi pentru egalitatea de şanse, trebuie să ne implicăm tot mai mult în politică, să fim tot mai active pe acest plan, pentru a atrage, la rândul nostru, şi a inspira tot mai multe femei să facă un pas în faţă pentru a schimba ceva.

Politica fără femei nu mai este posibilă în zilele noastre, aşa că ţine de noi să ne implicăm şi să demonstrăm că suntem într-adevăr un exemplu de echilibru, corectitudine, perseverenţă şi succes.

Domnul Vasilică Toma:

"Ministrul transporturilor şi infrastructurii, orb şi surd la nevoile regiunii moldave!"

V-am adresat numeroase interpelări şi întrebări. V-am adresat scrisori deschise, am depus amendamente, v-am oferit soluţii şi alternative, v-am oferit practic totul, numai să vreţi, să puteţi!

Aşa că, prin acest nou demers, vă întreb, domnule ministru al transporturilor şi infrastructurii din România, Cătălin Drulă, nu vreţi ca Regiunea moldavă să aibă autostradă? Nu puteţi face acest lucru? Sau ambele? Şi dacă da, domnule ministru, de ce nu lăsaţi locul altcuiva mai competent şi mai bine intenţionat, pentru a gestiona acest domeniu cheie pentru România?

Oare, credeţi, domnule ministru, că, din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au preocupat de transporturi şi de crearea unei infrastructuri adecvate dintr-un simplu hatâr, aşa... gratuit, în lipsă de alte preocupări? Sau sunteţi capabil să recunoaşteţi până şi dumneavoastră că acest sector este absolut vital pentru supravieţuirea şi dezvoltarea oricărei societăţi şi stat?

Lăsând deoparte rolul său istoric, Regiunea Moldovei a fost, este şi va rămâne un reper şi un generator de dezvoltare pentru întreaga noastră ţară. Numai că, pentru a-şi îndeplini acest rol, are nevoie la rândul ei să fie lăsată să se dezvolte.

Consideraţi, oare, dumneavoastră, domnule ministru Drulă, că acest lucru se poate face în absenţa unei infrastructuri adecvate, care să îi ofere posibilitatea de a-şi exploata şi valorifica resursele?

Consideraţi, oare, că toată populaţia Moldovei trebuie condamnată la izolare şi sărăcie pentru că, pur şi simplu, dumneavoastră şi colegii politici nu sunteţi capabili să oferiţi minima pârghie în acest sens?

Într-o epocă în care a construi o autostradă a devenit ceva banal, se pare că, pentru Moldova, construirea autostrăzii A8 s-a transformat într-o muncă titanică, care necesită o cunoaştere şi eforturi supraomeneşti, motiv pentru care nu puteţi comunica şi nici nu puteţi oferi soluţii. Practic, în afară de a oferi întârzieri şi amânări repetate, contradicţii flagrante, lipsă de logică şi de minimă viziune, nu oferiţi nimic. Sau, ba da, oferiţi ceva - subdezvoltare, izolare din ce în ce mai puternică, poluare masivă, umilinţă, sărăcie şi sărăcire pentru întreaga Regiune moldavă şi locuitorii ei!

Acestea, domnule ministru, înseamnă subminarea cu bună ştiinţă a tot ceea ce reprezintă Moldova. Cred că şi dacă trebuia să puneţi personal dumneavoastră şi colegii dumneavoastră de partid şi coaliţie piatră pe piatră pentru construcţia A8, aceasta era demult gata.

În schimb, aţi ales un scenariu al ipocriziei şi al vorbelor plasate mereu într-un viitor nedefinit. Dumneavoastră şi colegii dumneavoastră ne-aţi oferit desene şi grafice, domnule ministru, dar în niciun caz o autostradă!

De peste un an, aţi anulat licitaţia de construcţie a autostrăzii prin parteneriat public-privat, deşi erau patru ofertanţi deja înscrişi, cu motivaţia că veţi accesa fonduri europene. De peste un an, nu aţi pus nimic în loc, anulaţi sau prelungiţi nepermis de mult licitaţiile. Deja sunteţi în afara calendarului pentru finanţarea prin PNRR, iar fondurile europene din exerciţiul financiar multianual european 2021-2027 pentru autostrăzi sunt atât de limitate, încât este posibil să nu ajungă nici pentru autostrăzile aflate deja în faza de construcţie sau proiectare.

Aţi ratat marea şansă oferită de PNRR! Aţi transformat oportunitatea unică pentru Moldova şi întreaga ţară într-un eşec care va avea urmări dezastruoase pentru noi toţi.

Pentru construcţia A8 nu exista niciun termen clar!

Ce ar trebui să înţelegem din asta, domnule ministru? Că, pur şi simplu, pentru dumneavoastră, Moldova nu există?! Că Moldova nu merită nici măcar un răspuns?!

Că trebuie să rămână în izolare, uitare şi decădere, doar pentru că aveţi alte priorităţi? Şi dacă da, care ar fi acele priorităţi mai mari decât binele statului şi poporului român, stimate domn? Şi de ce Moldova şi moldovenii nu sunt?

Credeţi că necesitatea existenţei Autostrăzii A8 s-a trezit peste noapte, dintr-un simplu moft al moldovenilor, şi nu avem niciun motiv s-o cerem?

Moldova nu doar că vrea autostradă. Moldova are nevoie de autostradă, domnule ministru!

Asta ar trebui să înţelegeţi dumneavoastră şi colegii! Şi să înţelegeţi odată pentru totdeauna, în aşa fel încât să treceţi la fapte. În acest caz, faptele înseamnă ca A8 să devină realitate!

Domnule ministru,

Sper că sunteţi conştient de ce presupune rolul dumneavoastră. Şi mai sper că aveţi minime cunoştinţe legate de domeniul gestionat în aşa fel încât să îi conştientizaţi importanţa.

Personal, o să continui să fac toate demersurile permise prin prerogativele mele de reprezentant al Moldovei, pentru a vă face să înţelegeţi că A8 este un proiect strategic la toate nivelurile atât pentru Moldova, cât şi pentru întreaga ţară. Iar dacă aceste demersuri presupun a mă adresa zilnic dumneavoastră, voi face asta, pentru că A8 nu este un proiect utopic şi nici imposibil de realizat, dimpotrivă!

De aceea, din nou, vă întreb, vreţi autostradă pentru Moldova? Puteţi face autostradă pentru Moldova? Sau alegeţi să recunoaşteţi şi să vă asumaţi măcar dezinteresul şi incapacitatea?

Domnul Mihai Weber:

"România a fost condamnată la subdezvoltare şi sărăcie!"

Este deja de notorietate faptul că toate amendamentele propuse de PSD pentru dezvoltarea României au fost respinse tocmai de aceia care, până mai ieri, pozau în campionii investiţiilor. De aceea, este bine ca românilor să li se repete cine se împotriveşte dezvoltării comunităţilor locale, şi anume, parlamentarii partidelor aflate la putere, PNL, USR PLUS şi UDMR. Acestea sunt partidele care au ales să ţină România în subdezvoltare şi sărăcie. Aceasta este oferta acestor partide pentru români, acesta este Programul lor de guvernare.

Sunt indignat că şi în ceea ce priveşte judeţul Gorj, judeţ pe care îl reprezint în Parlament, au fost respinse toate amendamentele, fiind refuzate toate investiţiile propuse de parlamentarii PSD. De exemplu, fondurile solicitate de noi pentru întreţinerea Ansamblului Brâncuşi au fost respinse, dar acest Guvern iese în poză la orice ocazie atunci când este vorba despre marele Constantin Brâncuşi.

De asemenea, am cerut alocarea de fonduri pentru reabilitarea unor drumuri judeţene sau pentru finanţarea Proiectului "Calea Eroilor", în contextul în care România are depus la UNESCO un dosar a cărui aprobare depinde foarte mult de implicarea statului român în realizarea acestui proiect început în perioada în care PSD se afla la guvernare.

Toate aceste proiecte, şi multe altele au fost respinse şi abandonate de actuala guvernare, care se face că a uitat ce promisiuni a făcut în campania electorală, îndrăznind să ne mintă chiar la noi acasă, la Târgu-Jiu. În schimb, anumiţi colegi parlamentari ai PNL se laudă cu proiecte ale căror alocări bugetare au fost prinse încă din perioada în care PSD era la guvernare.

În concluzie, stimaţi colegi, nu mai umblaţi cu cioara vopsită! Nu vă mai lăudaţi cu proiectele demarate în perioada în care PSD se afla la guvernare! Veniţi şi spuneţi-le românilor ce proiecte noi aţi prevăzut voi în acest buget, construit oricum de-a-ndoaselea, fără a avea ca temelie interesele naţionale, ci interese politice şi de grup. Acest buget nu este realizat pentru români, pentru creşterea nivelului de trai al cetăţenilor, el este făcut pentru a satisface interesele meschine ale unui grup restrâns de indivizi, abonaţi de serviciu la banii statului.

În încheiere, aş dori să le atrag atenţia actualilor parlamentari ai puterii că singura lor preocupare trebuie să fie aceea de a reprezenta cât mai bine interesele celor care i-au trimis în Parlament, interesele românilor.

Dacă nu veţi înţelege, stimaţi colegi, că românii nu mai au răbdare să se uite cum soarta lor este hotărâtă de unii care fac jocurile unor grupuri de interese, veţi fi şterşi din cartea de Istorie a neamului şi veţi dispărea de pe eşichierul politic, aşa cum, de altfel, s-a întâmplat şi în cazul altor forţe politice care au înţeles mult prea târziu că ţara asta nu este doar a lor, să facă ce vor cu ea!

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Succesul campaniei de vaccinare"

După cum bine ştim, ne aflăm într-o perioadă dificilă din toate punctele de vedere, economic, social şi mai ales, sanitar.

Cu toate că autorităţile şi societatea întreagă au fost puse la încercare, România a atins o bornă istorică în ceea ce priveşte numărul persoanelor imunizate împotriva SARS-CoV-2. La mijlocul acestei săptămâni, datele arată că am depăşit pragul simbolic de un milion de români vaccinaţi, fapt îmbucurător ce atestă clar pregătirea de care ţara noastră a dat dovadă în această campanie de imunizare.

Luând această cifră mult dorită în considerare, consider că de acum este sigur să spunem că lucrurile se vor ameliora mult mai rapid, având în vedere că atingerea acestui prag de vaccinare este o clipă pe care am aşteptat-o chiar de la începutul campaniei de vaccinare, din data de 27 decembrie. Ne păstrăm ritmul de vaccinare, astfel că suntem în continuare printre ţările cele mai avansate la acest capitol, iar la nivel european ocupăm locul al treilea la doze administrate la 100 de persoane.

Suntem abia la început de martie, iar până la finalul lunii România a stabilit, deloc irealist, ţinta de a imuniza 1,2 milioane de români. Eu cred că este posibil să intensificăm aceste eforturi, deşi, în continuare, elementul surpriză vine din partea numărului de doze disponibile, fapt care este în afara controlului nostru. Toate ţările depind de disponibilitatea dozelor de vaccin, dar sunt încântat de faptul că realmente campania noastră în acest scop are succes.

Cu toate acestea, ţin să precizez că este necesar să ne păstrăm conduita caracterizată prin seriozitate şi disciplină, susţinută în perioada ce urmează. Din păcate, în continuare asist la excepţii în ceea ce priveşte respectarea măsurilor de protecţie, iar acest comportament neglijent nu trebuie tolerat.

Trebuie să rămânem, deci, conştienţi de pericolul reprezentat de răspândirea virusului SARS-CoV-2 şi să nu uităm o clipă efortul fantastic prin care progresele de până acum au fost obţinute, în primul rând prin sacrificiul şi devotamentul personalului medical.

Domnul Florică Ică Calotă:

"Apusul satului românesc"

Satul românesc este locul unde trecutul se întâlneşte cu prezentul şi salvarea acestuia trebuie să fie o prioritate pentru România.

România are cea mai ridicată pondere a populaţiei rurale, 45%, dintre toate statele membre ale UE, mai mult şi decât Bulgaria, Polonia, Ungaria sau Albania. Însă populaţia de la sate este în declin şi îmbătrânită. Îmbătrânirea populaţiei şi emigraţia şi-au pus amprenta pe satul românesc, din secolul al XXI-lea.

Asemenea mediului urban, şi satul românesc se află în permanentă evoluţie, mai rapidă sau mai lentă. Însă, într-o perioadă în care societatea şi tehnologia avansează într-un ritm accelerat, nu trebuie să acceptăm dispariţia acestuia. Pentru noi ca români ar însemna să rămânem fără un reper identitar.

Consider că trebuiesc sprijinite investiţiile pentru crearea şi modernizarea infrastructurii de bază din spaţiul rural, precum şi a investiţiilor asociate cu protejarea patrimoniului cultural din spaţiul rural. Prin aceste măsuri s-ar crea, s-ar îmbunătăţi şi s-ar diversifica facilităţile de dezvoltare economică, a infrastructurii fizice şi a serviciilor de bază, creşterea atractivităţii zonei şi diminuarea migraţiei populaţiei, îmbunătăţirea condiţiilor sociale, economice şi de mediu şi protejarea şi conservarea patrimoniului cultural rural.

La nivel european, obiectivele de dezvoltare rurală sunt favorizarea competitivităţii agriculturii, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale şi combaterea schimbărilor climatice, obţinerea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a economiilor, pentru a crea şi a menţine locuri de muncă. Aceste obiective sunt realizate prin FEADR, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, prin FEGA, Fondul European pentru Garantare Agricolă, dar şi prin PEI-AGRI, Parteneriatul European pentru Inovare privind Productivitatea şi Durabilitatea Agriculturii.

La sfârşitul anului trecut, pentru dezvoltarea rurală a fost alocată o sumă suplimentară de 15 miliarde de euro, pentru a sprijini zonele rurale care au un rol vital în realizarea tranziţiei verzi şi în îndeplinirea obiectivelor ambiţioase ale Europei în materie de climă şi mediu.

Şi la nivel naţional, avem Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, precum şi numeroase programe, pentru a ajuta şi a revitaliza mediul rural, pentru instalarea tinerilor fermieri, în vederea creării unor noi locuri de muncă, pentru a spori viabilitatea şi competitivitatea tuturor ramurilor din agricultură.

Trebuie să avem în vedere promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei şi dezvoltarea economică în zonele rurale.

Nu ştiu dacă spaţiul rural românesc este în momentul de faţă apt a ajuta la realizarea "tranziţiei verzi", însă satul din România este cheia înţelegerii noastre în marele cor al naţiunilor europene.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

"Ţara copiilor care fac copii"

Am primit, ca mulţi dintre dumneavoastră, scrisoarea emoţionantă a Asociaţiei Dream Project, care apără drepturile mamelor minore, din care am aflat că anual aproape 20.000 de adolescente din România devin mame, ţara noastră având cel mai mare număr de mame sub 18 ani, din Uniunea Europeană. La vârsta la care alte fete de vârsta lor abia simt fiorul primei iubiri şi emoţiile vieţii de liceu, 20.000 de adolescente dau naştere unor copii, devenind mame. O parte dintre ele îşi abandonează pruncii, iar celelalte abandonează şcoala şi trăiesc la mila statului şi a societăţii. Toate sunt însă arătate cu degetul, date drept exemplu de "aşa nu", fără însă ca cei din jur să se întrebe dacă nu cumva s-ar fi putut face ceva să nu se ajungă aici.

Suntem în perioada în care sărbătorim femeia, în special mamele, şi cred că este important să ne îndreptăm atenţia în mod special spre această categorie stigmatizată de către societate.

Evident, ne întrebăm cu toţii cum s-a ajuns la astfel de cifre îngrijorătoare. Unii ar spune că de vină ar fi mediul din care provin aceste adolescente, familii dezorganizate ori fără posibilităţi materiale, iar alţii susţin că lipsa de educaţie duce la un număr atât de mare de mame adolescente.

Personal, consider că nu există o singură cauză, ci astfel de situaţii se datorează unui cumul de factori.

Ce putem face noi ca legiuitori?

Din punctul meu de vedere cred că ar trebui să încurajăm orele de educaţie sexuală în cadrul opţionalului de educaţie pentru sănătate şi a orelor de dirigenţie, cu sprijinul psihologilor şi a cadrelor medicale specializate. Subiectul este unul sensibil, iar clasa politică a avut un blocaj la acest capitol, pentru că a apărut dezbaterea despre diferenţele de gen şi LGBT. Soluţia, în opinia mea, este simplă - avem nevoie de o programă de educaţie sexuală care să nu conţină astfel de informaţii sensibile, care suscită opinia publică, ci strict informaţii, adaptate vârstei elevilor, despre igienă, sănătate, schimbările corporale care apar odată cu vârsta. Pentru că, dacă nu începem de undeva, vom rămâne mereu pe locul 1 în aceste statistici dureroase.

De asemenea, susţin necesitatea colaborării strânse între părinţi, profesori şi elevi, precum şi implicarea activă a administraţiei locale, prin serviciul de asistenţă socială şi medicii de familie. Educaţia nu poate fi făcută doar la şcoală, ea trebuie continuată şi acasă. Iar în comunităţile rurale este important ca statul să acorde sprijin, pentru ca adolescentele care provin de aici să poată avea acces la servicii de planning familial şi servicii medicale.

Însă fără o strategie complexă multianuală, nu vom reuşi să schimbăm lucrurile, ci vom continua să numărăm, an de an, copiii care fac copii. Este timpul să luăm problema în mâini şi să facem ceva concret, pentru ca numărul mamelor minore să scadă. Până la urmă, viitorul nostru depinde de adolescenţii de astăzi, iar responsabilitatea noastră este să îi sprijinim şi să îi pregătim pentru viaţă!

Domnul Mircea Fechet:

"Suntem datori să le oferim copiilor noştri un viitor în care speranţa să fie cuvântul cheie!"

Pentru acest lucru, trebuie ca astăzi să ne asumăm cu fermitate obiective mai ambiţioase în materie de climă.

Schimbările climatice sunt, din păcate, o problemă cât se poate de reală, care reprezintă o ameninţare asupra mediului înconjurător şi a lumii aşa cum o ştiam. Problematica aceasta nu este una abstractă, ci ne priveşte pe fiecare dintre noi.

În ultimii cinci ani s-au înregistrat cele mai mari temperaturi de până acum. În 2019, temperatura medie la nivel mondial crescuse cu 1,1°C peste nivelurile preindustriale.

Reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este fezabilă, atât timp cât autorităţile statelor îşi asumă acţiuni concrete şi de impact benefice mediului înconjurător şi atât timp cât cetăţenii conştientizează importanţa schimbării de mentalitate. Liderii statelor membre ale UE au convenit achiesarea la acest obiectiv ambiţios în luna decembrie, anul trecut, şi acum, mai mult ca niciodată, trebuie să ne concentrăm toate eforturile pe îndeplinirea obiectivelor de mediu.

Vedem tot mai des efectele schimbărilor climatice. Este vorba despre temperaturile tot mai ridicate cu care ne confruntăm, despre regiuni deşertificate, despre seceta cu care se confruntă fermierii şi care le distruge culturile, dar şi despre inundaţiile şi fenomenele extreme care distrug gospodării şi chiar vieţi. Conform unui studiu recent, din cauza poluării excesive, aproape 9 milioane de oameni îşi pierd viaţa la nivel global. Este enorm şi este inacceptabil să rămânem indiferenţi!

Degeaba spunem că vrem să le lăsăm copiilor noştri şcoli şi spitale mai bune, dacă ignorăm cea mai de preţ moştenire pe care o putem lăsa, un mediu înconjurător sănătos şi un aer respirabil.

Este esenţial să avem politici de mediu mai curajoase, armonizate la nivelul Uniunii Europene, prin care să reuşim, împreună, să facem tranziţia spre neutralitate climatică în următorii 30 de ani.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Guvernul Coaliţiei PNL-USR-PLUS-UDMR alocă un miliard de lei refacerii industriei HoReCa"

Guvernul condus de Partidul Naţional Liberal, împreună cu partenerii din coaliţie, a alocat un miliard de lei pentru despăgubirea industriei HoReCa. Ajutorul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul rezultată din desfăşurarea activităţilor în 2020, comparativ cu 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro la nivel de întreprindere. Prin această schemă de ajutor de stat se acordă ajutoare unui număr estimat de 73.211 de beneficiari. De asemenea, fondurile de sprijin pentru industria HoReCa nu se vor mai acorda după principiul "primul venit, primul servit", ci vor fi distribuite proporţional.

Aşadar, toate persoanele eligibile vor primi bani, indiferent când au făcut solicitarea, bineînţeles în limita bugetului, proporţional din bugetul total. Prin urmare, toată lumea va beneficia şi nimeni nu va fi lăsat în urmă. Chiar şi în situaţia în care nu vor fi suficienţi bani în buget pentru a acoperi toată cererea, atunci fondurile de ajutor alocate per solicitant vor fi mai reduse, dar acoperirea va fi totală, nimeni nu va rămâne în afara acestui program de despăgubiri.

Mai mult, şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a anunţat că va prelungi măsurile de sprijin pentru sectorul HoReCa. Astfel, voucherele de vacanţă din anii 2019 şi 2020 se pot folosi şi în 2021. De asemenea, Guvernul intenţionează să prelungească măsurile de sprijin ale celor care angajează zilieri sau sezonieri, precum susţinerea a 30% din salariu pentru zilieri şi 45% din salariu pentru sezonieri.

Guvernul a hotărât totodată că va prelungi prin ordonanţă de urgenţă măsurile de susţinere a mediului de afaceri. Printre acestea, menţionăm continuarea Programelor IMM Invest, IMM Leasing de Echipamente şi Utilaje, lansat iniţial la sfârşitul lui 2020, IMM Factor, program care va susţine cashflow-ul întreprinderilor mici şi mijlocii, Agro-IMM Invest, un program nou, asemănător IMM Invest, destinat exclusiv fermierilor din agricultură, pescuit, acvacultură şi sectorul alimentar, cu un sprijin de maximum 100.000 euro pe fermă.

Să nu uităm că în 2020, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, FNGCIMM, a acordat 92.241 de garanţii, în cuantum de 20,7 miliarde de lei. A fost un maxim istoric al FNGCIMM, fiind acordate într-un singur an, în 2020, 28,4% din valoarea tuturor garanţiilor date de Fond în cei 18 ani de activitate şi 12,8% din numărul total de garanţii. Faţă de anul 2019, în anul 2020 numărul de garanţii a crescut cu 185%, iar cuantumul garanţiilor a crescut cu 511%.

Acesta este adevărul în cifre, nu poveştile despre "austeritate" pe care vi le vehiculează politicianist cei de la PSD!

Vom continua să prezentăm constant adevărul absolut în cifre. Dacă discutam despre lucruri cu un grad ridicat de adevăr relativ, atunci acesta ar fi fost extrem de sensibil la denaturările operate de PSD şi comunicatorii săi. Însă obiectivitatea matematicii şi statisticii nu lasă loc proiecţiilor apocaliptice şi fataliste, aşa cum le sunt cele servite românilor, zi de zi, de către PSD.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Bugetul României a fost promulgat. Vom respecta ţinta de deficit asumată!"

Bugetul României pentru anul 2021 a fost promulgat de Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis. În consecinţă, România are, în sfârşit, un buget axat preponderent pe investiţii şi pe accesarea fondurilor europene, care va permite dezvoltarea României în sectoarele sale esenţiale, ignorate complet de către guvernările PSD o perioadă mult prea îndelungată, ţinând cont de nevoile stringente ale ţării.

Săptămâna trecută am adoptat, împreună cu colegii mei parlamentari din Coaliţia PNL-USR-PLUS-UDMR, Legea bugetului de stat pentru anul 2021 şi Legea asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021, în premieră pentru perioada postdecembristă, fără niciun amendament admis. Cu alte cuvinte, bugetul va rămâne în forma gândită de Guvernul Cîţu, respectând astfel ţinta de deficit bugetar, de 7,16% din PIB.

În condiţiile dificile prin care trece astăzi întreaga economie mondială, conducerea liberală a Guvernului de anul trecut şi a celui instalat după alegerile parlamentare din decembrie, respectiv Guvernele Orban şi Cîţu, au depus eforturi considerabile pentru a pune bazele redresării economice ale României, printr-o consolidare bugetară sustenabilă, dar care în niciun caz nu împovărează cetăţeanul prin noi taxe şi impozite.

Prin acest buget construit în mod realist şi axat pe investiţii masive, ca şi în anul 2020, se creează premisele unei creşteri economico-sociale echilibrate şi sustenabile pentru România, se pune accent pe o cheltuire cu mult mai eficientă a banului public şi pe o reformă susţinută a cadrului fiscal-bugetar şi a sistemului de administrare fiscală. Iar acest lucru va fi cu siguranţă posibil, spre deosebire de anii în care s-au perindat Guvernele PSD la conducerea ţării şi în care administrarea banului public s-a făcut bine doar pe hârtie.

În schimb, noi, cei din PNL şi colegii din coaliţia aflată la guvernare, am alocat sume semnificative pentru investiţii în infrastructura de transport, pentru spitale şi şcoli, dar şi pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum şi a riscurilor asociate crizei sanitare şi economice provocate de pandemia de COVID-19, iar toate acestea sunt fapte demonstrate!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"9 martie, Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989"

9 martie este ziua în care omagiem persoanele care au fost umilite, torturate şi ucise de regimul comunist criminal şi ilegitim, instaurat în România cu tancurile sovietice ale lui Stalin. Sistemul concentraţionar şi opresiv a fost însăşi esenţa regimului roşu, care şi-a prins rădăcinile adânci, la 6 martie 1945, şi a supt seva României până în 1989. Numărul tuturor celor care au avut de suferit în temniţele comuniste este departe de a fi cunoscut, iar probabilitatea de a-l cunoaşte vreodată cu adevărat este şi ea infimă.

Partidul Naţional Liberal va recunoaşte şi va clama întotdeauna responsabilitatea neuitării sacrificiului şi suferinţelor îndurate de români doar pentru că aparţineau unei anumite clase sociale, aveau un anumit statut financiar, aveau o educaţie înaltă sau pur şi simplu valorile în care credeau erau considerate un pericol pentru comunişti.

Mari oameni politici au căzut victimele regimului comunist totalitar. Printre aceşti oameni politici, care au suferit sau chiar au murit în condiţii degradante şi care şochează orice om cu bun-simţ şi conştiinţă morală, se numără liderul PNL din ultimele momente ale regimului monarhic în România, Constantin I.C. Brătianu, zis Dinu, Bebe Brătianu, Gheorghe Brătianu, istoric, şi fiul marelui om politic şi om de stat Ionel I.C. Brătianu, Gheorghe Tătărescu, dar şi făuritori ai României Mari, precum Iuliu Maniu, Ioan Lupaş, Iuliu Hossu, Ion Mihalache.

Acestea sunt numai câteva nume sonore, însă majoritatea celor care au suferit în acest univers concentraţionar roşu au fost oameni de rând, simpli adolescenţi, studenţi, tineri şi adulţi, care, fie pentru ceea ce erau, fie pentru ceea ce credeau trebuiau să fie reduşi la tăcere sau exterminaţi. Nu putem uita, în această privinţă, funebrul şi nefastul Experiment Piteşti, al cărui scop era lepădarea convingerilor şi ideilor politice şi religioase a deţinuţilor, şi, în cele din urmă, alterarea personalităţii, până la punctul obedienţei absolute. Pentru a-şi atinge acest scop, Partidul Comunist din România, prin organele Securităţii, a apelat la metode care sfidează orice imaginaţie, mai puţin a celor care au fost puşi, uneori din proprie iniţiativă, să ducă la îndeplinire acele pedepse.

Consider cu tărie că avem cu toţii datoria de a nu uita, iar această datorie nu poate fi îndeplinită decât dacă generaţiile tinere vor fi educate să cunoască ceea ce s-a întâmplat în trecutul ţării lor, dar mai ales să înţeleagă de ce şi cum s-a putut ajunge la acest regim de tristă amintire, cum pentru credinţa lor în libertate, pluralism politic, democraţie şi Dumnezeu, românii, la un moment dat, au ajuns să plătească cu libertatea sau chiar cu viaţa!

Democraţia şi libertatea nu sunt un dat. Ele se câştigă foarte greu, după cum a arătat-o Revoluţia Română sângeroasă din decembrie 1989, dar se şi pierd foarte uşor...

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

"Soluţia pentru repornirea industriei HoReCa - accesul publicului prin verificarea şi selecţia protectivă, pe baza testelor sau certificatului de vaccinare"

La un an de la declanşarea pandemiei, România se află în topul primelor zece ţări ale lumii, ca pondere a populaţiei vaccinate. La doar două luni de la începerea procesului de vaccinare, iată că a fost depăşită cifra de un milion de persoane vaccinate cu prima doză de vaccin, o tendinţă pozitivă ce arată că ne îndreptăm spre o viaţă normală, prin efortul instituţiilor guvernamentale, dar şi a unei majorităţi a populaţiei României. Cu toate acestea, iată că a fost luată decizia de carantinare a Timişoarei, pentru 14 zile, începând cu 8 martie 2021 ora 0.00, afectând, o dată în plus, viaţa normală şi toate activităţile economice, educaţionale, culturale şi de orice alt tip.

Vă propun să ne gândim la o decizie guvernamentală responsabilă, luată cu discernământ şi deschidere faţă de situaţia extrem de dificilă a industriei HoReCa, hoteluri, restaurante, cafenele, şi a instituţiilor de spectacole - teatre, cinematografe, muzee, săli de spectacole şi de evenimente conexe.

Cele peste 40.000 de companii din industria ospitalităţii, ca total la nivel naţional, ne propun trei măsuri care ar putea fi aplicate în scopul înlocuirii criteriului ratei de infectare pentru deschiderea accesului în unităţile HoReCa, măsuri suficiente pentru garantarea siguranţei clienţilor şi a personalului din HoReCa: prezentarea unui certificat de vaccinare, a unui rezultat de testare PCR sau a unui test rapid, realizat cu 48 de ore înainte de a participa la un eveniment sau o masă a la carte, ori realizarea unui test rapid la intrarea în incintă.

Într-adevăr, aceste măsuri, odată aplicate, pot garanta un acces selectiv al clienţilor, pe bază de date certe, şi pot garanta o reluare firească a activităţilor în industria HoReCa. Industria avea înainte de criză 400.000 de angajaţi cu totul, colaboratori şi angajaţi direct în hoteluri şi restaurante. Sunt aproximativ 200.000 în momentul acesta, iar 100.000 au ieşit de tot din industrie, s-au reprofilat.

Situaţia trebuie să se schimbe. Este o industrie dinamică, iar în momentul în care lucrurile vor reveni la normal sunt convins că se vor găsi şi oameni care să revină către ea. Soluţia este ca vaccinarea să continue, măsurile menţionate mai sus să fie implementate, cu siguranţă industria îşi va reveni în acest fel. Altă soluţie miraculoasă nu cred că există. În plus, avem şi o ordonanţă de urgenţă care promite ca antreprenorii din acest domeniu şi din turism să îşi recupereze 20% din pierderile suferite în pandemie, adică un total estimat de 500 de milioane de euro.

Deschiderea directă către populaţie face ca acest sector al economiei să fie pus în imposibilitatea de a supravieţui în condiţiile continuării restricţiilor, fără ajutor financiar din partea statului şi fără măsuri de protecţie a sănătăţii, atât pentru salvarea afacerii, cât şi pentru păstrarea angajaţilor.

Aplicarea unei verificări şi selecţii protective a publicului, în privinţa vaccinării sau testării epidemiologice, este acum o soluţie viabilă, aflată la îndemână, o şansă reală pentru reluarea vieţii normale şi pentru repornirea economică.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o şansă reală de dezvoltare pentru România"

Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, MRR, reprezintă cel mai important instrument de redresare după criza provocată de pandemie, care a fost propus de către Comisia Europeană la 28 mai 2020, prin care sunt alocate 672,5 miliarde de euro, din care 30,4 miliarde de euro pentru ţara noastră. Din fondurile alocate României, 13,7 miliarde de euro sunt structuraţi sub formă de granturi şi 16,6 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Mai mult, calendarul prevede o prefinanţare de 13%, ceea ce înseamnă că ţara noastră va primi un avans de 3,95 de miliarde de euro, de îndată ce Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va fi adoptat.

Toate acestea sunt rezultatul unui efort conjugat al preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, împreună cu Guvernul PNL condus de Ludovic Orban şi actualul guvern de coaliţie, condus de Florin Cîţu. De asemenea, un aport semnificativ la realizarea acestui plan, lucru care trebuie spus, îi aparţine europarlamentarului PNL, Siegfried Mureşan, din poziţia de coraportor al Parlamentului European.

Acest mecanism este principalul instrument pentru relansarea economică, în urma crizei generate de pandemia COVID-19, dar şi proiectul care presupune alocări bugetare de o anvergură nemaiîntâlnită în istoria Uniunii Europene. În acest context dificil, banii veniţi prin acest mecanism sunt o şansă unică pentru România şi cetăţenii săi, care, la finalul implementării sale, pot spera la o ţară schimbată, reformată, dar, mai ales, modernizată. Principalele direcţii înspre care se vor concentra aceste fonduri sunt investiţiile în infrastructură, educaţie, sănătate, digitalizare şi combaterea schimbărilor climatice.

Acum, după ce situaţia la nivel european a fost clarificată, responsabilitatea este pe umerii noştri, a decidenţilor din ţară. De aceea, cred că este imperios un efort coordonat al tuturor ministerelor de linie în domeniul cărora sunt prevăzute activităţi şi proiecte în PNRR, cu implicarea Administraţiei Prezidenţiale, a Guvernului, a vicepremierului coordonator, precum şi a Secretariatului General al Guvernului şi a Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului.

În acest context, un rol decisiv va reveni Ministerului Finanţelor Publice, inclusiv în negocierile pentru aprobarea PNRR, având în vedere că pregătirea deciziilor de aprobare a Planului se realizează pe filiera FICO - consilieri financiari.

De asemenea, Ministerul Finanţelor Publice are un rol important în etapa aprobării plăţilor din PNRR, având în vedere că emiterea de opinii se realizează în cadrul Comitetului Economic şi Financiar al Uniunii Europene, în care România participă prin reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, este o şansă unică pentru ţara noastră de a putea să se dezvolte armonios, sub o guvernare sănătoasă şi competentă, şi, în sfârşit, să reuşească să investească în domenii cheie, care au fost ocolite perpetuu în ultimii ani.

Domnul Dumitru Rujan:

Turismul din ţara noastră a fost grav afectat în ultimul an din cauza pandemiei, însă am încredere că prin măsurile care se vor lua în următoarele luni vom reuşi să oprim declinul. Unul dintre locurile dragi mie, care sper să fie valorificat şi modernizat, este staţiunea Băile Herculane, care are în spate o vechime de aproape 2000 de ani.

Din fericire, Guvernul PNL a făcut o serie de paşi pentru a pune bazele modernizării unei staţiuni care ar putea să redevină una dintre perlele turismului românesc.

Anul trecut, Guvernul a adoptat Hotărârea prin care Proiectul de investiţii "Conducta de transport gaze naturale Prunişor-Orşova- Băile Herculane-Jupa", fiind de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale. Astfel, s-a oferit oportunitatea de aducere a reţelei de gaze naturale aici, pentru a le oferi turiştilor cele mai bune condiţii, pentru că nu putem avea un turism performant fără o infrastructură performantă.

De asemenea, în anul 2020 staţiunea Băile Herculane a fost inclusă în "Ruta Cultural Turistică «Pe urmele lui Hercules»", al cărei scop este promovarea obiectivelor culturale şi istorice din judeţele Mehedinţi, Gorj şi Caraş-Severin, care spun povestea legendarului erou.

"Pe urmele lui Hercules" vă poate purta, astfel, în tărâmuri fascinante - statui megalitice, basorelieful sculptat în stânca muntelui, care îl reprezintă pe eroul Hercule, alias Iovan Iorgovan, băile termale, care îi poartă numele, formaţiuni carstice monumentale, asociate de credinţa populară luptei dintre acesta şi hidra, dar şi balade şi cântece populare care îi sunt dedicate. Toate vă aşteaptă să le descoperiţi!

Da, vă invit să promovaţi şi să încurajaţi turismul în staţiunea Băile Herculane, pentru a pune umărul la promovarea unui obiectiv turistic atât de important.

De asemenea, am încredere că Guvernul condus de premierul Florin Cîţu va investi sumele necesare pentru modernizarea şi promovarea izvoarelor termale, care sunt socotite un "dar al zeilor".

Domnul George-Cătălin Stângă: "Şcoala românească şi corelarea ei la piaţa muncii"

În declaraţia de astăzi mă voi referi la ceea ce, în opinia mea, ar trebui să fie un punct esenţial pe agenda fiecăruia dintre noi şi a tuturor guvernelor ţării noastre, educaţia. Anul acesta şcolar, dar şi cel trecut au fost grav afectate de pandemia de coronavirus. Guvernele conduse de PNL au făcut eforturi pentru a asigura un sistem de învăţământ care să vină în sprijinul elevilor şi al cadrelor didactice. Nu ne permitem să avem o generaţie de elevi pierdută. Adevărata bogăţie a ţării noastre sunt copiii şi tinerii noştri, cei asupra cărora trebuie să ne concentrăm atenţia cu orice prilej, deoarece ei reprezintă viitorul.

Vedem cu toţii că şcoala românească a început să se modernizeze. Există programe noi pentru elevi, există un acces mai facil la instrumentele moderne de pedagogie. Sunt conştient, totuşi, de faptul că învăţământul românesc se confruntă în continuare cu lipsuri, dar evoluţiile pozitive din ultimele luni mai ales sunt simţite în mod cert. Ştiu foarte bine cât de important este să ai acces la o şcoală bună, indiferent că ea se află în mediul rural sau urban. O bună pregătire reprezintă şansa oricărui tânăr de a se integra în viitor pe piaţă muncii.

Aud vorbindu-se des despre generaţia actuală de tineri ca despre o generaţie care nu se mai ridică la aşteptările noastre. Printre argumentele folosite se invocă faptul că aceştia, după terminarea şcolii, devin şomeri pe o perioadă nedeterminată şi, astfel, vor pierde lupta cu generaţiile de tineri absolvenţi care vin din urmă, mai bine pregătite şi mai bine adaptate pieţei muncii. Implicaţiile acestui fenomen despre care se vorbeşte la nivelul României sunt multiple şi grave.

De aceea, din punctul meu de vedere, fiecare ban pe care Guvernul îl cheltuieşte pentru educaţie, pentru crearea de locuri de muncă, nu trebuie privit ca fiind o cheltuială, ci ca o investiţie din partea statului în propriul său viitor.

În România, şcoala nu produce "tâmpiţi", aşa cum i-a plăcut unui fost preşedinte să spună. Însă ea produce tineri nemulţumiţi de sistemul de învăţământ şi de faptul că educaţia, absolvirea unui liceu sau a unei facultăţi, nu le mai garantează şansa la un loc de muncă.

Trebuie să înţelegem că munca şi educaţia trebuie încurajate şi sprijinite, dacă vrem ca tinerii noştri să creadă în viitorul lor, sau dacă vrem ca ei să aibă un viitor aici, acasă.

Pentru a fi siguri că tinerii au abilităţile necesare pentru locurile de muncă care vor fi create, trebuie asigurată o educaţie de calitate a acestora, începând cu nivelul primar şi ajungând până la cel superior. Şcoala românească trebuie să formeze specialiştii de mâine!

Evoluţia societăţii româneşti din ultimii ani ne-a arătat că numărul locurilor de muncă ce necesită tot mai multe abilităţi a crescut semnificativ. De aceea, pentru a face faţă pe o piaţă a muncii foarte competitivă şi în continuă dezvoltare, educaţia trebuie să fie o prioritate pentru orice stat.

Dezvoltarea societăţii este bazată pe investiţiile pe care le facem în tineri, de aceea avem nevoie de proiecte prin care economia noastră să susţină crearea de noi locuri de muncă pentru tineri. Atragerea de investitori, care să asigure un necesar de locuri de muncă, este unul dintre obiectivele importante ale statelor din ziua de astăzi.

De asemenea, este firesc şi sănătos pentru societate ca profesorii să aibă venituri mai mari. În funcţie de evoluţia economică, salarizarea cadrelor didactice trebuie să crească. Ceea ce se poate face pe termen scurt, este să echilibrăm raportul dintre cel mai mare şi cel mai mic salariu din sistemul bugetar.

Există însă o orientare extrem de deschisă şi semnale pozitive pentru sistem - profesorii sunt respectaţi, ascultaţi, iar nevoile lor sunt pe masa Guvernului.

Domnul Ioan Balan:

"Cu trenul se circulă mai repede, mai ieftin şi mai sigur!"

Aproape săptămânal ne vin veşti foarte bune cu privire la progresul proiectelor majore din infrastructura rutieră de transporturi din toată ţara: lucrări care avansează mai rapid decât calendarul stabilit iniţial pentru unele proiecte, finalizarea licitaţiilor şi începerea lucrărilor de execuţie pentru alte proiecte care au tergiversat ani de zile, finalizarea studiilor şi a proiectelor pentru autostrăzi, centuri ocolitoare şi drumuri expres, la care nu ne mai aşteptam.

Aşadar, Guvernul PNL a reuşit, în anul 2020, în timpul celei mai severe crize sanitare şi economice, să deblocheze toate proiectele majore din infrastructura rutieră de transporturi şi să deschidă calea către dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor istorice ale ţării. Actualul Guvern are sarcina majoră de a menţine acelaşi ritm şi anul acesta, şi în anii următori. Astfel, dorinţa noastră de a avea o infrastructură rapidă şi modernă de transporturi rutiere poată să prindă contur până în anul 2024.

Dacă PNL a reuşit să genereze o cale sigură şi corectă pentru construcţia de autostrăzi şi drumuri expres, cred că în perioada imediat următoare ar trebui să ne concentrăm eforturile pentru găsirea de soluţii financiare şi tehnice, în vederea modernizării reţelei naţionale de căi ferate şi pentru salvarea companiilor naţionale de căi ferate.

Cunoaştem cu toţii că o cale ferată modernă, pe care circulă trenuri noi, oferă deplasarea călătorilor mult mai rapid decât pe autostrăzi, mult mai ieftin şi mult mai sigur. Mai mult decât atât, o cale ferată modernă şi rapidă, este prietenă cu mediul, pentru că poluează mult mai puţin, în condiţiile în care preia o parte consistentă din traficul de mărfuri şi de călători, care astăzi se desfăşoară pe cale rutieră. Aşadar, avem atât argumente de eficienţă economică, cât şi argumente în faţa finanţatorilor europeni, care acordă o atenţie sporită şi susţinere financiară proiectelor mai puţin poluante.

În ultimul deceniu, transportul feroviar din România a reprezentat bătaia de joc a Guvernelor PSD. Incompetenţii care mâzgăleau harta ţării cu tot felul de poveşti privind infrastructura au dus în prag de faliment companiile naţionale de marfă şi călători, nu au alocat bani nici măcar pentru modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată, au închis, sub falsul pretext al eficientizării, zeci de rute feroviare, lăsând zeci de localităţi în izolare. La fel de grav este faptul că o mare parte din infrastructura feroviară şi din materialul rulant a ajuns la fier vechi.

Cunoaştem cu toţii ce a reprezentat în trecut transportul feroviar în România şi în ce stadiu de degradare a ajuns astăzi, după atâtea decenii de guvernare socialistă.

De aceea, cred cu putere că actualul Guvern are datoria de a demara elaborarea proiectelor şi de a le prioritiza, astfel încât reabilitarea reţelei naţionale feroviare să poată începe chiar din acest an. Resurse financiare sunt disponibile prin Mecanismul european pentru redresare şi rezilienţă, prin bugetul multianual al UE 2021-2027, prin alte mecanisme de finanţare a infrastructurii, cum este Connecting Europe Facility. Am toată încrederea că actualul Guvern îşi va concentra energiile în acest sens, iar anul 2021 să însemne pentru România punctul de cotitură în refacerea infrastructurii naţionale de transporturi pe calea ferată.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Siguranţa şi eficienţa sistemului de învăţământ"

Creşterea îngrijorătoare a numărului de cazuri de COVID-19 în toată ţara, în contextul apariţiei noilor tulpini de infectare cu noul coronavirus din Africa de Sud şi Marea Britanie, a determinat mai multe localităţi să reintre treptat în scenariul roşu. Săptămâna trecută, capitala s-a alăturat şi ea acestui scenariu. Inevitabil, sistemul educaţional din România este supus din nou unor presiuni, în special pentru faptul că ne aflăm în semestrul al doilea al anului şcolar, iar examenele finale se apropie.

Decizia ca elevii, cu toate că merg la şcoală într-un oraş care a intrat în scenariul roşu, să meargă fizic la ore pentru a se pregăti corespunzător pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat, este o decizie raţională şi onestă. Spun onestă pentru că suntem conştienţi că eficienţa sistemului de învăţământ a suferit din cauza pandemiei de COVID-19, iar adaptarea studenţilor, profesorilor, elevilor şi părinţilor la sistemul de predare online este dificilă. Suntem conştienţi că adaptarea a presupus sacrificii de timp, efort susţinut, dar trebuie să avem în vedere obiectivul final, acela de a ne educa copiii şi a face tot posibilul ca ei să aibă parte de educaţia pe care o merită, mai ales având în faţă examene importate pentru dezvoltarea şi viitorul lor.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis necesitatea prezenţei fizice în clase pentru elevii care sunt în clasele terminale, precum şi îmbinarea învăţământului online cu cel faţă în faţă, pentru a avea un nivel de înţelegere a materiei mai bun, iar carenţele care survin să aibă posibilitatea de a fi rezolvate. Sistemul hibrid corelează eficienţa învăţământului în format fizic cu sănătatea elevilor şi prevenţia sporită împotriva îmbolnăvirii cu noul coronavirus. În clase se vor afla jumătate dintre elevi, iar cealaltă jumătate va asista la ore de acasă.

Decizia comună a Ministerului Sănătăţii şi a Ministerului Educaţiei şi Cercetării are ca fundament principal nevoia găsirii unei soluţii, pentru a nu periclita educaţia elevilor, dar pentru a evita copleşirea spitalelor şi supralicitarea sistemului de sănătate.

Depunem eforturi pentru a găsi cele mai bune soluţii, pentru a ne asigura că progresul societăţii româneşti în toate domeniile nu este pus în pericol, fiind mereu vigilenţi şi responsabili. Avem încrederea că punerea la dispoziţie a acestei variante de învăţământ hibrid, elevilor care locuiesc într-o localitate aflată în scenariu roşu, este cea mai bună alternativă în contextul actual.

Sperăm ca situaţia să se remedieze cât mai rapid, iar numărul cazurilor să urmeze o pantă descendentă, dar până atunci trebuie să ne adaptăm şi să nu scăpăm din vedere priorităţile colective ale României. Printre acestea se numără susţinerea unei generaţii tinere educate, care să beneficieze de dreptul la educaţie în cele mai bune condiţii. Împreună putem să avem parte de acest scenariu, care de data aceasta să fie unul favorabil şi apropiat de normalitate.

Domnul Nicolae Giugea:

"Programul Agro IMM Invest trebuie să fie doar debutul modernizării agriculturii româneşti!"

În urmă cu numai câteva zile, Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială ne-a anunţat că, în ultimii 5 ani, deficitul comercial cu produse alimentare al României s-a dublat, ajungând la peste 4,3 miliarde de euro, devenind una dintre vulnerabilităţile de bază ale economiei româneşti.

Deficitul este creat nu numai din volum, ci, în mod special, din valoarea adăugată a produselor. Datele furnizate de Eurostat ne arată cât se poate de clar că exportăm materii prime brute - cereale neprelucrate, animale vii sau carcase - şi importăm produse cu înalt grad de prelucrare, cu o valoare adăugată superioară. Nu cred că este vreun specialist în domeniul agricol care să nu ştie că acest dezechilibru major provine din lipsa investiţiilor, din slaba dotare a fermierilor cu elemente de capital în zona de procesare, din lipsa accesului la credite ieftine şi din lipsa ajutorului direct al statului român în dezvoltarea reţelelor internaţionale de comerţ.

Guvernul PNL a demarat în cursul anului trecut mai multe programe de susţinere a operatorilor economici români, printre care şi Programul Agro IMM Invest, prin care se acordă facilităţi de garantare de către stat către operatorii din sectorul agroalimentar. De asemenea, grantul acordat IMM-urilor şi fermierilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar include şi o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanţării garantate, cu condiţia încadrării în plafonul de 120.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii, 100.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole şi 800.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul alimentar.

Acest program reprezintă unul dintre cei mai curajoşi paşi în modernizarea structurilor de producţie şi de prelucrare în domeniul agroalimentar din ultimii ani. Cu toate acestea, agricultura românească are nevoie de o susţinere mult mai puternică, în contextul în care oportunităţile de finanţare din fonduri europene sunt fără precedent, atât în cadrul bugetului multianual 2021-2027, cât şi în cadrul Mecanismului de relansare şi rezilienţă.

Ştim cu toţii că în perioada Guvernelor PSD s-a bătut pasul pe loc sau chiar s-au făcut paşi înapoi şi s-au pierdut oportunităţi uriaşe. Ştim că nu s-a făcut mai nimic în refacerea sistemului naţional de irigaţii, că sistemul antigrindină se folosea în scopuri de partid sau că aşa-zisele aprozare cu produse româneşti au fost o poveste trăsnită, în contextul în care economia agricolă din UE funcţionează în cu totul altă paradigmă.

Ceea ce contează astăzi este viitorul. Cei 4 ani care vor urma, sub o guvernare PNL, trebuie să reprezinte cel mai puternic salt calitativ şi investiţional pentru economia rurală românească. Avem viziune, avem bani, avem fermieri harnici, avem tot ceea ce ne trebuie pentru a deveni din importatori de alimente, exportatori de produse finite superioare calitativ. Ar fi şi păcat să nu facem acest lucru, pentru că este un domeniu în care avem tradiţie şi o reputaţie foarte bună pe pieţele externe.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Aderarea României la spaţiul Schengen depinde de reformele structurale care trebuie făcute în acest an"

În anii 2010-2011, România a făcut investiţii importante pentru securizarea frontierelor de stat, pentru pregătirea personalului şi al infrastructurii, în scopul aderării la spaţiul Schengen. Astfel, din punctul de vedere al exigenţelor tehnice, putem spune că ţara noastră îndeplineşte de aproape un deceniu condiţiile de aderare la acest spaţiu al libertăţii de mişcare în interiorul Uniunii Europene.

În ciuda acestor eforturi pe care le-a făcut ţara noastră, porţile spaţiului Schengen au rămas închise pentru români, din cauza atacurilor repetate şi consistente pe care PSD le-a dat instituţiilor fundamentale ale statului, în mod special asupra independenţei justiţiei.

În anul 2020, Guvernul PNL a reuşit să întoarcă România pe drumul său firesc, proeuropean. În plină criză sanitară şi economică, PNL a recâştigat încrederea partenerilor euroatlantici, lucru reflectat în majoritatea documentelor oficiale care evaluează parcursul democratic al ţării noastre. În acest context, este esenţial ca Guvernul condus de Florin Cîţu să urmărească implementarea tuturor reformelor structurale aşteptate de societatea românească şi de partenerii noştri europeni. Îndreptarea Legilor justiţiei, asigurarea unui independenţe reale a sistemului judiciar, recâştigarea încrederii în instituţiile de ordine publică sunt numai câteva elemente de reformă care ne pot aduce un raport MCV favorabil, care va deschide şi calea aderării ţării noastre la spaţiul Schengen.

Prim-ministrul Florin Cîţu ne-a anunţat recent că este posibil ca aderarea ţării noastre la Schengen se poate realiza chiar de anul acesta. Este drept că aderarea poate să fie parţială, însemnând ca în prima etapă să fie cuprins transportul aerian. Chiar şi numai aşa, ar fi un câştig extraordinar pentru cetăţenii români care călătoresc frecvent în Uniunea Europeană. Procedurile s-ar simplifica, timpul s-ar scurta, iar românii ar simţi în mod real că sunt cetăţeni europeni. Dacă acest obiectiv se va materializa, atunci avem obligaţia de urmări cu maximă atenţie toate reformele asumate, astfel încât să putem adera la spaţiul Schengen şi la nivelul frontierelor terestre. Mediul de afaceri din România plăteşte anual costuri importante pentru birocraţia specifică traficului de frontieră, iar investitorii străini, dispuşi să facă afaceri în ţara noastră, ezită atunci când află cu nu aparţinem spaţiului Schengen.

Aşadar, o aderare completă la acest spaţiu al libertăţii de mişcare va genera, fără dubiu, un dinamism foarte puternic al economiei româneşti, care va fi în avantajul tuturor românilor.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Acum o sută de ani, în anul 1911, s-a sărbătorit prima dată Ziua Internaţională a Femeilor. A fost o mişcare îndreptată împotriva discriminărilor de gen şi pentru asigurarea unor condiţii de muncă mai bune pentru femei.

În vestul Europei a rămas acest spirit şi, de aceea, pe 8 martie se sărbătoreşte mai degrabă ca un proces de reflecţie în privinţa paşilor de făcut pentru ca femeile să aibă parte de un tratament demn, egal şi nediscriminatoriu în raport cu bărbaţii.

În estul Europei, inclusiv în România, 8 martie este o zi în care celebrăm femeile şi mamele cu flori, bomboane şi citate pe Facebook, fără a discuta deschis despre rolul lor în societate şi despre ce trebuie să facem pentru ca drepturile şi libertăţile universale să fie aplicate.

În privinţa reprezentării politice, mai avem mult de lucru.

În România, peste 51% dintre cetăţeni sunt femei, dar reprezentarea lor la nivel politic rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană - din cei peste 250.000 candidaţi înscrişi pentru funcţii judeţene sau locale în septembrie 2020, doar 23% au fost femei. În alegerile parlamentare din decembrie, 29% din candidaţii înscrişi au fost femei.

Disproporţia cea mai mare se întâlneşte însă atunci când analizăm prezenţa femeilor pe tipurile de funcţii pentru care candidează - pentru poziţia de primar, sub 10% au fost candidaţi femei, la fel şi pentru cea de preşedinte de Consiliu judeţean. Funcţiile alese direct - primar, preşedinte CJ, care dau legitimitate şi putere executivă reală - rămân în continuare cele mai inaccesibile femeilor.

România se situează pe locul 25 în UE în ceea ce priveşte indicele egalităţii de gen, cu 54,5 din 100 de puncte. Scorul este cu 12,9 puncte mai mic decât media UE.

Inegalitatea de gen împiedică România să-şi atingă întregul potenţial.

Chiar şi la nivelul Uniunii Europene, femeile câştigă în medie cu 16% mai puţin decât bărbaţii şi se confruntă în continuare cu bariere în calea accesului şi a menţinerii pe piaţa forţei de muncă. Egalitatea de gen este o condiţie esenţială pentru o economie europeană inovatoare, competitivă şi prosperă.

Astăzi, să ne amintim de câteva reprezentante ale feminismului care sunt printre liderii mişcării feministe româneşti şi datorită acţiunii lor s-au câştigat drepturi formale - dreptul de a semna contracte, de a deţine proprietate, de a avea acces la mai multe tipuri de studii, la drepturi economice legate de angajare şi, într-un final, la drepturi politice - este vorba despre Sofia Nădejde, o publicistă feministă, Adela Xenopol, care a creat prima revistă pentru drepturile femeilor din România, Calipso Botez, care a pledat în momentul discutării textului Constituţiei din 1923 pentru drepturile femeilor, Alexandrina Cantacuzino, care a jucat un rol internaţional important, fiind vicepreşedinte Asociaţiei Internaţionale a Femeilor.

Egalitatea de gen este un principiu fundamental pentru o societate modernă. Jumătate din populaţie este de sex feminin. Ca parlamentar, susţin cu fermitate realizarea de noi progrese şi accelerarea ritmului reformelor, pentru a promova egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

"Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România are nevoie de recuperarea decalajelor de dezvoltare"

Avem o oportunitate uriaşă în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene. Prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, MRR, România va beneficia de 30,44 miliarde de euro, iar pentru accesarea lor este necesar să prezinte Comisiei Europene un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, până la data de 30 aprilie 2021.

Convingerea mea este că proiectele pentru care autorităţile, inclusiv cele locale, solicită finanţare, trebuie să corespundă nevoilor reale ale oamenilor. România are probleme de dezvoltare şi este ocazia noastră să recuperăm decalajele faţă de ţările occidentale. Ne dorim digitalizare, ne dorim politici verzi, dar trebuie să reflectăm la nevoile prioritare ale oamenilor.

Concret, Consiliul Judeţean Giurgiu, condus de Dumitru Beianu, a introdus pe lista de investiţii şi reforme pentru PNRR construirea unui spital judeţean de urgenţă la Giurgiu.

Clădirile spitalului de tip bloc, au fost date în folosinţă în anii ҆90, iar PSD, care a condus judeţul în ultimii 4 ani, nu a făcut investiţii şi l-a lăsat înglodat în datorii. Acestea nu permit respectarea destinaţiei actuale de spital judeţean de urgenţă, neasigurând circuitele funcţionale şi fluxurile medicale obligatorii, locuitorii din Giurgiu având nevoie de această investiţie, în special de două secţii noi, care sunt priorităţi absolute, cele de oncologie şi cardiologie. Pacienţii bolnavi au nevoie de o secţie de oncologie pentru a nu mai fi nevoiţi sa facă naveta la Bucureşti, cum se întâmplă astăzi.

Pe lângă noul spital judeţean, administraţia liberală propune pentru finanţare alte două proiecte din domeniul sănătăţii: construirea unui centru servicii paliative în regim de spitalizare continuă şi a unui serviciu judeţean de ambulanţă.

Printre cele 20 de priorităţi de investiţii transmise de Consiliul Judeţean Giurgiu, se află şi construirea unui campus pentru învăţământul dual, pentru a forma profesioniştii de care avem nevoie pentru atragerea investitorilor în judeţ.

De asemenea, ne propunem înfiinţarea unui parc industrial. Cele două obiective de investiţii, campusul pentru învăţământ dual şi parcul industrial, reprezintă soluţia integrată pentru a atrage investiţii în zonă.

Sunt propuse pentru finanţare 5 drumuri judeţene, pentru că infrastructura rutieră este vitală pentru dezvoltarea judeţului şi un tren verde Giurgiu-Comana.

Unul dintre cele 8 depozite regionale pe care le vom construi pentru sortarea, ambalarea, etichetarea şi comercializarea produselor agricole locale va fi la Giurgiu.

De asemenea, pentru judeţul Giurgiu este importantă şi infrastructura de irigaţii, fiind importanţă finanţarea Obiectivului de irigaţii Giurgiu-Răsmireşti.

Politicienii ne-au obişnuit cu discursurile patriotarde. Au lipsit, însă, acţiunile prin care să arătăm respectul cuvenit istoriei naţionale. Noi ne propunem valorificare turistică durabilă a monumentelor istorice din comuna Călugăreni, inclusiv Crucea lui Mihai Viteazul.

Sper ca ministrul investiţiilor şi proiectelor europene să aibă aceeaşi viziune în analiza propunerilor de reforme şi investiţii, având ca prioritate nevoia României de a recupera decalajele de dezvoltare, lucru care se poate prin investiţii publice pe termen lung.

Domnul Glad-Aurel Varga:

"Antreprenorii români, în derivă"

Cele mai mari oraşe din România au intrat în scenariul roşu, ca urmare a creşterii numărului de cazuri noi de COVID-19. Printre restricţiile aplicate se numără şi închiderea restaurantelor, a teatrelor şi cinematografelor, la puţin timp după ce fuseseră deschise. Presiunea asupra antreprenorilor români continuă astfel, majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii fiind afectate semnificativ de criza pandemică, aflându-se în situaţia disperată de a-şi epuiza resursele de supravieţuire.

Între timp, de câteva săptămâni, măsurile de sprijin pentru aceştia sunt blocate. Deşi se discută despre ele din luna mai 2020, nici până în ziua de azi granturile dedicate susţinerii mediului privat nu au ajuns la beneficiarii de drept. De la Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nu avem nicio veste, nu există niciun orizont de timp pentru soluţionarea situaţiei, antreprenorii sunt în ceaţă, la voia ridicării/aplicării restricţiilor, fără niciun fel de predictibilitate.

Fac apel către ministrul economiei să deblocheze de urgenţă Măsura 2, grantul pentru capital de lucru, întrucât sunt 19.000 de cereri de finanţare, iar dintre acestea doar 4000 au fost soluţionate, adică un sfert.

La Măsura 3, Granturi pentru investiţii, săptămânile trec, niciun proiect nu a intrat în evaluare, înţeleg că se lucrează la o altă grilă mai transparentă şi mai obiectivă, dar un calendar clar de reluare a sesiunii, de evaluare şi de efectuare a plăţilor, asumat şi comunicat ar fi o dovadă de înţelegere a situaţiei critice în care se află companiile româneşti!

Domnul Nelu Tătaru:

Sâmbătă, 6 martie 2021, am avut o întâlnire cu preşedintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, unde am împărtăşit lecţiile învăţate ale României privind gestionarea pandemiei, atât în calitate de fost ministru al sănătăţii, cât şi de preşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor.

La această şedinţă au participat şi reprezentanţi ai instituţiilor de profil din Republica Moldova - Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, ANSP, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie - dar şi manageri ai spitalelor implicate direct în tratarea pacienţilor gravi de COVID-19.

Am discutat despre provocările cu care se confruntă sistemul medical în procesul de tratare a bolnavilor de COVID-19 şi de gestionare a crizei sanitare.

Vaccinul reprezintă soluţia, dar atât România, cât şi Republica Moldova au nevoie de strategii eficiente pentru accelerarea procesului de vaccinare.

Avem toată deschiderea de a sprijini autorităţile moldovene, sens în care am stabilit ca săptămânal să aibă loc discuţii la nivel bilateral, în sistem online, pentru a face schimb de informaţii şi bune practici.

Aceste consultări vor sprijini la identificarea celor mai bune soluţii la problemele care, astăzi, sunt comune. Soluţii înseamnă mai mulţi oameni trataţi şi mai multe vieţi salvate.

Moldova şi România au o limbă comună, o istorie comună şi o cultură comună, sens în care îmi doresc ca relaţia noastră să se dezvolte şi pe proiecte comune, de viitor, în domeniul sănătăţii.

Domnul Mihai-Laurenţiu Poliţeanu:

"Transparenţa este o premisă fundamentală a democraţiei"

Noi, USR PLUS, am intrat în Parlament, am intrat în Guvern cu promisiunea reformei statului, iar transparenţa este un pilon, ba chiar o premisă fundamentală a acestei reforme.

Miniştrii USR PLUS au demonstrat că se ţin de cuvânt şi livrează transparenţă.

Ministrul Cătălin Drulă, de exemplu, a arătat că Metrorex este sugativă de bani publici, căpuşată de lideri sindicali cu conexiuni politice, în timp ce ministrul Claudiu Năsui a instituit o politică de transparenţă totală în Ministerul Economiei.

Cel mai recent exemplu este gestul ministrului sănătăţii, Vlad Voiculescu, de a face publice toate datele legate de cazurile de Covid-19, precum şi despre procesul de vaccinare. Este o măsură firească, o măsură cerută de către societatea civilă, dar şi de către autorităţile locale. Si, mai important, este ceva ce ţine de firescul oricărei societăţi democratice.

Dar avem o problemă, şi anume, faptul că STS sau ofiţeri ai armatei se plâng de transparenţă, garantată de lege, şi generează controale de intimidare, ceea ce este nu doar îngrijorător, ci şi inacceptabil, aviz, de altfel, şi Jandarmeriei care se opune reformării Legii adunărilor publice.

Nu este căderea instituţiilor militarizate să avizeze deciziile politice şi administrative şi, cu atât mai puţin, să le impună. Transparenţa este regula, iar confidenţialitatea unor date excepţia. Aş vrea ca această regulă să fie clară pentru toate aceste instituţii, iar controlul civil asupra lor este un principiu care trebuie respectat 100%.

Sigur, acolo unde este vorba despre aspecte legitime ce ţin de securitatea naţională, trebuie să ascultăm specialiştii, dar aici nu e vorba despre aşa ceva.

Şi mi-aş dori să fie foarte clar pentru toate instituţiile statului român - transparenţa este regula, iar confidenţialitatea unor date excepţia.

Eu ştiu că Vlad Voiculescu şi toţi miniştrii USR PLUS vor merge mai departe şi vor face ceea ce este corect, dar solicit sprijinul întregii clase politice pentru ceea ce este firesc într-o democraţie - transparentizare.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

"8 Martie, în România"

Dat fiind faptul că am sărbătorit Ziua femeii, aş vrea să fac referire la inegalitatea de gen şi la efectele acesteia asupra copiilor din România şi asupra viitorului României.

Inegalităţile dintre femei şi bărbaţi se văd în orice etapă a vieţii - de la bunicile noastre, care au pensii mai mici decât soţii lor sau chiar inexistente, la colegele noastre din Parlament, care sunt mult mai puţine decât ar trebui să fie.

Cu toate acestea, suntem atât de obişnuiţi cu aceste inegalităţi, încât le trecem mult prea uşor cu vederea.

Ne tulburăm adesea când vedem cu ce inegalităţi se confruntă femeile din ţări din lumea a treia, neputând să meargă la şcoală, să muncească, să voteze, şi ne gândim, poate, ce bine de noi că trăim în România şi în Uniunea Europeană.

Este clar totuşi că suntem departe de realitatea pe care ne-o dorim pentru România secolului XXI. Suntem pe locul al doilea la numărul de mame minore în Europa şi pe locul 1 în Uniunea Europeană ca sursă a victimelor traficului de persoane. Aceste realităţi ar trebui să ne cutremure, să ne facă pe toţi să tragem un semnal de alarmă şi să luăm măsuri urgente de remediere.

Lăsând deoparte statisticile, aceste fete sunt copiii României, copii ca ai mei şi ca ai dumneavoastră, copii care, din lipsa protecţiei şi educaţiei pe care ar trebui sa le-o ofere statul, ajung să devină victime ale unor experienţe greu de imaginat.

Trebuie să luptăm împreună, pentru ca toţii copiii din România să aibă şansa unei vieţi pline de bucurii. Trebuie să aibă şansa unei educaţii incluzive şi de calitate!

Egalitatea de gen se întăreşte prin asistenţa socială, prin securitatea pe care o oferim tinerilor, dar mai ales prin educaţie.

Fac apel la toţi colegii parlamentari, indiferent de partid, indiferent de comisie, să vă luptaţi fiecare dintre voi pentru educaţia, bunăstarea şi viitorul fiilor, dar şi fiicelor României!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Finanţarea partidelor trebuie să înceteze. Partidul AUR vine cu o viziune în sprijinul cetăţenilor pe care niciun partid politic nu a propus-o până acum - luptăm pentru cetăţeni şi împotriva intereselor politicienilor!"

Până la intrarea în Parlament a Alianţei pentru Unirea Românilor, politica românească era dominată de interesele partidelor şi ale politicienilor, nevoile reale ale cetăţenilor fiind pe ultimul loc. Lozincile privind stabilitatea financiară a partidelor trebuie să înceteze. Demagogia politică i-a falimentat pe români. Iniţiativa legislativă depusă de Alianţa pentru Unirea Românilor privind eliminarea subvenţiei pentru partidele politice şi aprobarea unei noi structuri organizatorice a Autorităţii Electorale Permanente pentru controlul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale trebuie aprobată şi votată rapid.

Fiecare politician din 2008 şi până astăzi, de când partidele politice primesc subvenţii de la bugetul de stat, să-şi facă un examen de conştiinţă şi să ne spună câţi bani s-au irosit pe o politică sterilă, centrată pe forme fără fond, o politică fără rezultate considerabile în viaţa societăţii şi a cetăţenilor.

În baza Legii nr. 334/2006, partidele politice au secătuit România de resurse financiare care puteau fi utilizate în sprijinul cetăţenilor. Câte spitale puteau fi construite cu sumele enorme pe care le-au încasat partide care nu au adus niciun beneficiu societăţii româneşti?

În 13 ani, subvenţiile au crescut de mai bine de 30 de ori, depăşind, în 2018, suma totală de 253 de milioane de lei.

Ce înţeleg românii când văd aceste sume considerabile? Înţeleg exact realitatea, şi anume, politicienii români sunt insensibili la nevoile societăţii.

Dacă definim partidele politice pe baza raţionamentului expus de Giovanni Sartori, vedem că acestea se constituie din persoane pe baza consimţământului liber, servind interesele comunităţii, pentru organizarea şi conducerea societăţii pe baza unor idealuri şi programe sociale. Politicienii români au alterat acest sens pentru că şi-au pierdut măsura şi au eşuat constant în acţiunilor lor, servind prin aceste subvenţii "nesimţite" interesele de partid şi lăsând cetăţeanul izolat în neputinţa lui. Aceste subvenţii de la bugetul de stat sunt împotriva bunului simţ şi nu concordă cu realităţile din societatea românească care are nevoie de dezvoltare, de alocaţii pentru copii, de spitale şi echipamente medicale, de tehnologizare, de infrastructură.

Mai mult, este incorect şi imoral ca studenţii să nu beneficieze de gratuitate în călătoriile feroviare, elevii să rămână cu alocaţiile lor derizorii, pensiile bătrânilor să nu acopere nici nevoia de medicamente şi traiul zilnic, iar partidele politice să primească subvenţii de milioane de euro.

Politica trebuie regândită urgent şi aplicată în sprijinul cetăţeanului, nu al politicienilor, aşa cum am văzut de 13 ani încoace, de când subvenţiile partidelor au secătuit statul de resurse importante pe activităţi şi campanii fără efect pozitiv în viaţa românilor.

Printre criteriile desemnării partidelor politice ca fiind europene, se află şi criteriul respectării programelor pe care le invocă, a principiilor democraţiei, libertăţii, drepturilor fundamentale ale omului, a statului de drept şi alte libertăţi în centrul cărora ar trebui să se afle cetăţenii. Dimpotrivă, prin aceste secătuiri de resurse, partidele politice din România nu aplică aceste principii europene decât în teorie. Într-o ţară cu infrastructura medicală expusă permanent incendiilor, cu o industrie care nu mai există, o agricultură în moarte clinică, respectiv o educaţie care aşteaptă de câteva decenii să fie resuscitată, cum respectă partidele politice dreptul cetăţenilor români la un trai mai bun?

Politicienii români din ultimii ani au dus România aproape de primele locuri din Europa în ceea ce priveşte finanţarea partidelor din fonduri publice. Performanţa lor este nefericită pentru poporul român. Românii aşteaptă de ani buni ca partidele să ducă România la o performanţă socială şi de dezvoltare între locurile fruntaşe ale Europei, acolo unde ar trebuie să se situeze, ţinând cont de potenţialul ţării. Acesta este mandatul pe care poporul l-a acordat politicienilor!

Solicităm de urgenţă adoptarea iniţiativei Alianţei pentru Unirea Românilor privind tăierea subvenţiei partidelor politice, pentru ca aceste fonduri să fie utilizate în sprijinul românilor, în primul rând pentru creşterea alocaţiilor copiilor.

Alianţa pentru Unirea Românilor propune adoptarea modelului Maltei, unde partidele nu sunt finanţate din fonduri publice. Apelăm la conştiinţa politicienilor, dacă aceasta există, pentru eliberarea României de aceste practici nesănătoase.

Doamna Gianina Şerban:

"Deşi România are resurse de toate felurile şi soluţii tehnice, nu înţelegem de ce ne încăpăţânăm să trăim prost!"

Deşi România are resurse de toate felurile şi soluţii tehnice, nu înţelegem de ce ne încăpăţânăm să trăim prost!

Azi simţim cu toţii aerul poluat în toată România, mai ales în apropierea marilor centre urbane, poluare provenită de la arderile ilegale şi, în special, de la depozitele de deşeuri. Gestionarea neadecvată a deşeurilor contribuie la schimbări climatice, la poluarea atmosferică şi duce la dezvoltarea de boli cronice care ne consumă atât energia, cât şi sume considerabile pentru a înlătura efectele poluării. Suntem în Europa pe locul 8 la numărul deceselor din cauza poluării. Doar în Bucureşti, cazurile de deces asociate poluării sunt de 12000.

Multe dintre aceste efecte pot fi înlăturate abordând această chestiune încă din faşă, de la apariţia deşeurilor.

O parte dintre deşeuri ar putea fi incinerate sau reciclate. Energia care provine din deşeuri poate fi utilizată pentru producţia de căldură sau electricitate, care ar putea suplini energia produsă prin utilizarea cărbunelui sau a altor combustibili. Recuperarea deşeurilor, pentru producţia de energie, ar putea să contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Reciclarea poate contribui chiar mai mult la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a altor emisii. Atunci când materialele reciclate înlocuiesc materialele noi, scade necesitatea producţiei acestora.

De asemenea, reciclarea aduce beneficii mediului prin evitarea depozitării deşeurilor şi prin furnizarea de materii prime pentru noi produse, ba mai mult, poate aduce inovare şi poate crea locuri de muncă - de exemplu, creşterea răspunderii producătorilor, care înseamnă că producătorul trebuie să primească înapoi produsul la finalul ciclului de viaţă, pare să reprezinte o modalitate eficace de reducere a deşeurilor depozitate.

Organizarea de campanii de sensibilizare, acordarea de ajutoare financiare în luarea deciziilor sau alte tipuri de sprijin pentru întreprinderi sunt măsuri care pot fi deosebit de eficiente, în măsura în care sunt concepute şi adaptate pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi sunt aplicate în reţele de întreprinderi bine stabilite.

Punerea în valoare a unor tehnologii, care au dovedit că pot asigura o ameliorare a condiţiilor de viaţă din punct de vedere ecologic, trebuie să fie o prioritate pentru România, atât pentru sănătatea cetăţenilor, cât şi pentru economie, dând posibilităţi de dezvoltare a unor sectoare noi în afaceri şi, de ce nu, să relaxeze sistemul medical, eliminând cazurile de apariţie a bolilor datorate poluării, mai ales în contextul actualei situaţii epidemiologice.

Trebuie să creştem responsabilitatea faţă de protecţia mediului la nivelul întregii ţări, pentru a asigura un mediu curat generaţiilor viitoare. Fără un mediu curat, nu vom putea avea nici învăţământ, nici bani pentru a ne dezvolta, într-un cuvânt, viitor!