Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Este ora 8,30.

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 24 martie 2021, care, aşa cum bine ştiţi, este dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă şi se va face pe grupuri parlamentare.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Vom începe aşa cum a fost înaintată lista cu deputaţii înscrişi pentru a prezenta declaraţiile politice.

Vă rog să îmi permiteţi ca prima declaraţie politică să o fac, tocmai pentru a putea organiza mai departe desfăşurarea activităţii.

Mulţumesc.

(Coboară la tribună.)

Pandemia ne-a obosit pe toţi. Suntem nervoşi, nu mai avem răbdare, consecinţele economice se resimt din ce în ce mai puternic, în ciuda faptului că guvernele PNL au gestionat acest aspect cum nu ar fi putut alţii să o facă mai bine. Suntem în al treilea val şi putem să facem în aşa fel încât să fie şi ultimul. Să scăpăm de pandemie, să revenim la normalitate, aceasta ne dorim. Mai avem nevoie de un ultim efort.

România are printre cele mai lejere restricţii din Uniunea Europeană. Pentru a putea menţine această situaţie, cu atât mai mult trebuie să asigurăm respectarea strictă a acestor restricţii în vigoare. Aplicarea fermă a legislaţiei actuale are rolul de a împiedica o deteriorare a situaţiei ce ar impune restricţii mai dure. Nu este corect ca românii care respectă regulile de mai bine de un an să aibă de suferit din pricina unei minorităţi care le sfidează.

În ceea ce priveşte suspendarea pentru o perioadă a activităţii economice a unor companii - cluburi, baruri, restaurante - care încalcă flagrant legea, asumându-şi acum plata amenzilor - 1,6 miliarde de lei, doar în 20 martie -, luăm în calcul fie un proiect de lege iniţiat de Guvern, fie un amendament în Parlament cu ocazia discutării Legii de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului ce modifică Legea nr. 55 pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei. Este necesară o prevedere legală care să reglementeze în ce condiţii se poate ajunge la suspendarea activităţii unui agent economic, la sigilarea respectivei locaţii şi ce riscă agentul economic care nu respectă prevederile legale.

În egală măsură, campania de vaccinare merge bine în România, succesul acesteia, alături de respectarea măsurilor sanitare fac posibilă menţinerea economiei deschise, păstrarea învăţământului faţă în faţă şi accelerarea revenirii la viaţa normală. Circa 1,8 milioane de persoane au fost vaccinate în total, de la începutul campaniei, şi un sfert din totalul persoanelor vulnerabile - până la această dată, aproximativ un milion de persoane în vârstă şi cu boli cronice, vaccinate. Obiectivul este ca, în perioada imediat următoare, să ajungem la imunizarea a 50% dintre vulnerabili.

Nimeni nu este mai presus de lege. Din păcate, există politicieni şi parlamentari care fac legi pentru România, dar nu respectă legislaţia în vigoare şi instigă la nerespectarea legii. În mod normal, aceşti oameni nu ar avea ce căuta în Parlament şi ar trebui să le fie ruşine că îşi bat joc aşa de votul cetăţenilor care i-au ales.

Încurajăm dialogul şi susţinem dreptul românilor de a protesta atunci când au un cuvânt de spus, însă cerem ca protestele să fie făcute cu respectarea măsurilor de siguranţă. Altfel, fiecare dintre aceste proteste anti-mască reprezintă un pericol la adresa sănătăţii celorlalţi, inclusiv a celor dragi ai oamenilor care se adună cu sutele în pieţe.

Purtarea măştii este obligatorie şi indiscutabilă şi are unicul scop de a ne proteja: pe noi şi pe ceilalţi. Este de neînţeles cum unii politicieni aleg să instige la nerespectarea măsurilor care protejează românii.

Îi invit pe toţi cetăţenii să se gândească cu mare atenţie cine sunt cei pe care îi ascultă şi care sunt sursele de informare pe care le aleg. Pentru că virusul şi boala nu aleg!

Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Vă mulţumesc.

(Revine la prezidiu.)

O invit la microfon pe doamna deputat Intotero Natalia-Elena, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică se intitulează "Cum «se spală pe mâini» un Guvern atunci când vine vorba despre educaţie".

Modernizarea educaţiei prin PNRR, compromisă!

Mecanismul European de Redresare şi Rezilienţă - prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - promite multe, însă întâmpină dificultăţi în elaborarea şi implementarea lui, din cauza superficialităţii unui întreg aparat executiv!

Unul dintre pilonii principali de investiţie prevăzuţi de PNRR este educaţia, domeniu care, în documentul pe care l-aţi oferit spre consultare, stimaţi guvernanţi, tratează probleme cu care România se confrunta acum un an de zile! PNRR se presupune că ar trebui să aducă noutăţi şi inovaţii sistemului educaţional, nu tablete! Să vă amintesc?

În anul 2020, elevii din România s-au văzut nevoiţi să îşi achiziţioneze singuri tablete, telefoane din economiile părinţilor. Multe au fost cumpărate prin implicarea autorităţilor locale, în pofida bugetelor tăiate, ori cu ajutorul cultelor şi al ONG-urilor. Acelaşi lucru a fost valabil şi în cazul profesorilor, care s-au adaptat din mers, fără repere instituţionale! Ordonanţa Guvernului nr. 144, care viza inclusiv achiziţionarea de tablete, a venit la finalul lunii august 2020, cu toate că pandemia a ajuns oficial în România în luna martie!

Stimaţi guvernanţi,

Renunţaţi să pătaţi politic acest program şi începeţi să munciţi. Soluţia pentru elevii care sunt în prag de abandon şcolar, care nu au mediile încheiate, care au dobândit frici sau anxietăţi pe perioada pandemiei, care nu au resurse financiare să îşi susţină participarea la orele de curs, nu poate fi doar digitalizarea. Sunt necesare proiecte de reformă care să răspundă direct efectelor COVID-19 asupra tânărului, asupra elevului, şi nu măsuri scoase din sertare.

Mai mult, cum rămâne cu cei peste 7.500 de elevi din România care nu au reuşit să participe săptămâna aceasta la simularea examenului de bacalaureat? Vă jucaţi cu viitorul acestor tineri? Dacă ministrul educaţiei declara duminică seara că această situaţie putea să fie evitată, pentru ministrul sănătăţii erau necesare măsuri şi mai stricte. Ca să cadă la pace şi să menţină actualul guvern, ieri aflam din presă că actualul ministru al educaţiei decide o lună de vacanţă, adică, cu alte cuvinte, închiderea şcolilor. Când s-a mai întâmplat ca în timpul anului şcolar să fie modificată structura acestuia?!

România, în pandemie, nu are nevoie de trei guverne, ci de unul singur. Unul care să gândească, să elaboreze şi să implementeze măsuri demne de o ţară care îşi doreşte modernizarea, o resuscitare a domeniilor medicale, educaţionale şi nu numai.

Tot din presă aflam, în urmă cu câteva minute, că actualul ministru al sănătăţii, USR, acuză liberalii că au măsluit cifrele pandemiei înainte de alegerile parlamentare, cică, ca să dea bine.

Stimaţi guvernanţi, fuga de răspundere sub sloganuri politice reprezintă singura dovadă a nepăsării, neştiinţei şi necunoaşterii sarcinilor care vă revin la Palatul Victoria.

Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD, judeţul Hunedoara.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Florian-Emil.

Domnul Florian-Emil Dumitru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tema declaraţiei politice este "Bugetul României pe agricultură în perioada de tranziţie 2021-2022".

Stimaţi colegi,

Prin această declaraţia politică doresc să clarific câteva aspecte ce ţin de situaţia actuală şi de măsurile concrete luate în această perioadă pentru agricultura românească şi pentru fermieri.

Atât în mandatul meu de secretar de stat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cât şi acum, în calitate de deputat şi membru al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, am fost şi sunt permanent conectat la vocea fermierilor. Mai mult, prin activitatea desfăşurată trebuie să oferim un real răspuns nevoilor de dezvoltare a agriculturii româneşti şi a spaţiului rural: consolidarea mediului asociativ, asocierea producătorilor mici pentru a deveni competitivi, susţinerea capacităţilor de depozitare şi procesare, a zonelor cu constrângeri naturale, consolidarea fermelor de familie, promovarea dezvoltării şi a gestionării eficiente a resurselor naturale, sprijinirea reală a produselor agroalimentare româneşti, abordarea problematicilor de mediu. În acest domeniu, ca şi în multe altele din România, este evident că avem multe necesităţi şi mereu există lucruri care pot fi îmbunătăţite.

Politica Agricolă Comună este una dintre cele mai eficiente politici europene, care funcţionează ca un catalizator, oferind rezultate în domenii legate şi de alte politici. Această politică finanţează acţiuni care asigură deopotrivă atingerea obiectivelor legate de mediu, în domeniul climei, dezvoltării rurale, economiei, siguranţei alimentare, sănătăţii, cercetării şi inovării.

În ceea ce priveşte bugetul alocat României în Politica Agricolă Comună 2021-2027, suma totală alocată este de 21,5 miliarde de euro, din care 13,6 miliarde de euro este destinată plăţilor directe, 363 de milioane de euro sunt alocate măsurilor de piaţă - intervenţii sectoriale şi 6,9 miliarde de euro alocate pentru dezvoltare rurală.

În acest moment există un amplu proces de reformă la nivel european în ce priveşte Politica Agricolă Comună, iar propunerea comisiei are în vedere ţinte mai ambiţioase pentru mediu şi climă, o nouă arhitectură verde, cu alocări inclusiv din Pilonul I, şi se va propune un nou model de performanţă după care vor fi evaluate statele membre.

Pentru cei doi ani de tranziţie, cumulat, România are la dispoziţie un buget de 2,84 de miliarde de euro, din care 2,15 de miliarde FEADR şi 692 milioane de euro EURI, la care se adaugă cofinanţarea naţională, astfel încât alocarea publică totală va fi de 3,26 de miliarde de euro. Nu zic că această sumă este suficientă pentru nevoile de dezvoltare ale agriculturii României, sigur că puteau fi mai mulţi bani, dar este datoria noastră să ne asigurăm că această sumă va fi folosită pentru a sprijini real nevoile fermierilor, ale spaţiului rural din ţara noastră. Aceste fonduri trebuie să fie distribuite în conformitate cu exigenţele actualei perioade de programare, urmând ca din anul 2023 elaborarea PNS să ia în calcul obiectivele şi ţintele urmărite prin reforma PAC în regulamentul pentru planurile naţionale strategice.

O să trec în revistă, pe scurt, sumele de care vor beneficia fermierii în perioada următoare.

Submăsura 4.1 - 760 de milioane de euro; submăsura 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, cât şi cei care sunt sprijiniţi de către statul român prin politici naţionale şi tinerii care s-au instalat cu mai puţin de 5 ani înainte de solicitarea sprijinului, care le va da posibilitatea de a accesa şi submăsura 4.1.

Măsurile sunt mai multe.

Întrucât timpul nu-mi va permite, vreau să închei prin a vă spune că, din perspectiva mea şi a Grupului parlamentar al PNL, trebuie să ne asigurăm că se vor întreprinde toate demersurile necesare pentru o cât mai bună absorbţie a fondurilor europene alocate pentru dezvoltarea rurală, astfel încât satul românesc şi agricultura României să se modernizeze, pentru că avem un potenţial uriaş pe care trebuie să-l valorificăm, astfel încât România agricolă să devină o forţă în Uniunea Europeană, întrucât suntem al cincilea stat, ca dimensiune agricolă, în Europa.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Lörincz Iulian Ştefan, Grupul USR PLUS.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi vreau să vorbim despre pădurile României, păduri care an de an dispar în urma defrişărilor ilegale, a corupţiei şi incompetenţei cu care fondul forestier a fost tratat, a cinismului complicilor celor care distrug plămânii României.

Din păcate, deşi este un fenomen care ne afectează în mod direct pe toţi, împotriva acestuia luptă prea puţini dintre noi. În ultimii ani a beneficiat de mult interes mediatic, tot mai multe dovezi ale jafului fiind aduse de cetăţeni. Cu toţii le-am văzut pe reţelele de socializare. La nivel oficial însă reacţiile au venit anemic şi doar pe hârtie. Realitatea din teren, a pădurilor din România, aşa cum a reieşit din zecile de investigaţii făcute de jurnalişti independenţi, ne demonstrează cât de puţine au rămas şi cât suntem de aproape de un dezastru ecologic.

Conform unor investigaţii recente, vorbim de 5 milioane de camioane de lemn - repet, 5 milioane de camioane de lemn - o cifră care ne arătă cât de amplu este acest fenomen şi cât de mare a fost complicitatea sau pasivitatea autorităţilor care au permis acest jaf. Mafia lemnului a ajuns să fie atât de sigură că braţul legii nu o va atinge, încât în ultimii ani a ajuns să ucidă pădurarii care nu o lasă să jefuiască în linişte pădurea.

Partenerii noştri din străinătate sunt uneori mai interesaţi decât noi de dezastrul pădurilor din România, întrucât consecinţele asupra mediului vor afecta în curând întreaga Europă. O statistică recentă estimează că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. 3 hectare pe oră - un adevărat genocid verde!

Volumul de lemn tăiat ilegal din păduri s-a dublat între 2014 şi 2018, în timp ce numărul dosarelor penale trimise în instanţă pentru aceste infracţiuni s-a redus cu aproape 50% între 2016 şi 2019.

PSD, cu cele trei guverne Liviu Dragnea, care au întunecat România, ar trebui acum să ne explice cum s-a ajuns la înjumătăţirea dosarelor penale pentru infracţiuni silvice, în timp ce volumul lemnului furat din pădurile noastre se dubla. PSD, care astăzi, din opoziţie, acolo unde a fost trimis de cetăţeni, strigă şi ameninţă, făcând exerciţii de dicţie pe banii şi spinarea românilor! PSD, care îşi închipuie, probabil, că închidem ochii şi că uităm!

În 2017 prima voastră grijă, doamnelor şi domnilor de la PSD, a fost să blocaţi aplicaţia "Inspectorul Pădurii". Aplicaţia, care fusese introdusă în lupta împotriva hoţilor de lemne în 2016, de către Guvernul Cioloş, reprezenta o adevărată gură de oxigen pentru pădurile noastre, dar sufoca însă hoţii de lemne. La vocea acestora din urmă PSD s-a demonstrat foarte receptiv şi sensibil, astfel că aplicaţia "Inspectorul Pădurii" a fost rapid eliminată, ca să nu îi mai încurce pe hoţi.

Constat cu regret că autorităţile au fost preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor. Am ajuns să asistăm la perpetuarea hoţiei şi a crimei, pentru că masacrul pădurilor ne omoară încet şi pe noi, dacă nu îl oprim acum!

Va fi prea târziu, altfel!

USR PLUS vine cu soluţii, cu ajutorul ministrului Cristian Ghinea, care alocă prin Programul PNRR un miliard de euro pentru împăduriri şi pentru înfiinţarea DNA-ului pădurilor.

Să stopăm tăierile ilegale şi să plantăm, pentru că ne putem face bine cu măsuri concrete, nu cu declaraţiile mincinoase făcute de PSD în ultimii ani.

Nu mai putem asista pasiv la defrişări. Trebuie să oprim acest genocid verde şi o vom face noi, cei de la guvernare! Vouă, celor care în loc să protejaţi pădurea aţi apărat interesele hoţilor de lemn, nu v-a păsat timp de 30 de ani. Nouă ne pasă de cetăţeni şi de viitorul României!

Mulţumesc, doamnelor şi domnilor de la PSD! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Uitaţi ce succes aţi avut la public! (Râsete.)

Îl invit pe domnul deputat Volosatîi Boris, Grupul AUR.

Domnul Boris Volosatîi:

"104 ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă România".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Spunem într-un glas cu psalmul: "Unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac". (Psalmul 132).

Sâmbătă, 27 martie, în toată România vom marca pentru a patra oară, în recenta noastră istorie post-comunistă, o importantă sărbătoare naţională - Ziua Unirii Basarabiei cu România.

Basarabia, singura noastră regiune istorică cu nume voievodal, a fost prima care a dat semnalul Unirii tuturor românilor şi a făuririi statului modern român de la Nistru până la Tisa.

Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău, Parlamentul reprezentativ al Basarabiei, a decis cu majoritate de voturi Unirea pentru vecie cu România.

22 de ani de aflare a Basarabiei în cadrul statului naţional au însemnat enorm pentru românii de la răsărit de Prut: alfabetizare şi instruire în limba română, reformă agrară şi împroprietărirea tuturor ţăranilor, alegeri democratice, avânt economic şi industrializare, creşterea natalităţii şi a calităţii vieţii, dezvoltarea infrastructurii şi comunicaţiilor, organizarea vieţii spirituale pe temelii naţionale şi înfiinţarea Mitropoliei Basarabiei, înflorirea învăţământului şi presei în limbile minorităţilor naţionale conlocuitoare, siguranţa vieţii de zi cu zi.

A urmat 28 iunie 1940 - ocupaţia sovietică a celor 11 judeţe ale României din Basarabia şi nordul Bucovinei, foametea, colectivizarea, deportarea, deznaţionalizarea, ateismul şi teroarea roşie s-au extins şi asupra milioanelor de români rupţi din trupul ţării.

Republica Moldova a apărut pe ruinele Uniunii Sovietice, într-un spaţiu care cuprinde doar două treimi din Basarabia istorică. Nu exagerez dacă spun de la această înaltă tribună parlamentară că Republica Moldova a fost de mai multe ori în pragul falimentului şi a dat adesea semne de stat eşuat. Suntem cu ochii pe elitele politice de la Chişinău, atenţi mai cu seamă la felul cum se raportează la problema identitară, căci Basarabia ori va redeveni românească, cum a fost dintru început, ori nu va mai fi deloc. Iar testele sunt simple: permit sau nu intrarea liberă a donaţiilor de carte românească, restituie sau nu proprietăţile Mitropoliei Basarabiei, anulează sau nu serviciile de roaming pentru ambele maluri ale Prutului, restituie sau nu Televiziunii Române frecvenţa de emisie luată pe nedrept, se retrag sau nu din acordul cu privire la televiziunea CSI - MIR, anulează sau nu interdicţia absurdă şi neîntemeiată de intrare a lui George Simion în Republică, încetează sau nu să mai facă presiuni asupra populaţiei în timpul recensămintelor şi altele.

Se spune că atunci când Republicii Moldova i se ia totul, singurul lucru care îi mai rămâne este România. Şi acesta este un mare adevăr. Cauza Basarabiei este una transpolitică, transpartinică. În acest subiect trebuie să depăşim orice deosebiri sau divergenţe între noi, stimaţi colegi, şi să ne dăm mâna ca români.

Dragi fraţi basarabeni,

România - ţară NATO şi UE - este patria noastră istorică şi etnică, singurul nostru stat naţional care ne poate asigura nouă şi copiilor noştri un viitor mai bun, mai stabil, mai sigur şi mai prosper, cu toate beneficiile şi binefacerile unei vieţi naţionale în unitate.

Trăiască România! Trăiască Unirea Basarabiei cu Patria mamă!

Salus in virtute vetus!

Boris Volosatîi, deputat AUR, Circumscripţia nr. 43. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Trăiască România şi cu toţi românii!

Grupul parlamentar al UDMR, doamna Biró Rozália-Ibolya.

Voci din sală:

Se pregăteşte?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Dezechilibru între muncă şi viaţa privată, mult mai accentuat în cazul femeilor, comparativ cu bărbaţii" - declaraţie politică.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Organizaţia de femei a UDMR a iniţiat, în cadrul organizaţiei similare din cadrul Partidului Popular European instituirea unei zile europene dedicate echilibrului dintre muncă şi viaţa privată. Am ales ca această zi - Work-Life Balance Day - să fie marcată la 20 martie, în mod simbolic, în ziua echinocţiului de primăvară, când ziua este egală cu noaptea.

Motivaţiile care au stat la baza acestei iniţiative au avut în vedere studiile recente, care sunt tot mai îngrijorătoare în ceea ce priveşte egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi în timpul pandemiei. Astfel, în această perioadă, femeile din Uniunea Europeană au alocat îngrijirii membrilor familiei şi activităţilor domestice neplătite, cu 13 ore pe săptămână mai mult decât bărbaţii. La această situaţie se adaugă şi faptul că un procent de 85% din familiile monoparentale din Uniunea Europeană sunt reprezentate de femei, iar 48% dintre acestea se află la limita de risc a sărăciei şi excluziunii sociale. După cum arată statisticile, femeile alocă activităţilor casnice, în medie, 2-3 ore pe zi, în timp ce bărbaţii dedică gospodăriei, în medie, 1,4 ore. Aceste cifre reale sunt valabile şi pentru cei care susţin că muncesc la fel de mult precum femeile.

Înaintea pandemiei, la fiecare oră în care bărbaţii se ocupau de îngrijirea copiilor, femeile alocau acestei activităţi câte trei ore. Pe durata pandemiei, perioada de timp a ajuns la şase ore în cazul femeilor şi la o oră în cazul timpului alocat de bărbaţi.

În întreaga Europă, închiderea şcolilor impusă de pandemie a dus la apariţia unei noi forme de îngrijire fără plată. Trecerea la sistemul de învăţământ online a creat încă o formă de muncă neremunerată pentru femeile care şi-au supravegheat copiii în timpul orelor de curs. În schimb, situaţia părinţilor singuri - categorie în care se află, în cea mai mare parte, femei - este şi mai dificilă. Acestea, fiind singure, trebuie să îşi împartă timpul între lucratul de acasă şi îngrijirea copiilor.

Încă de la începutul pandemiei, o mare parte a populaţiei Uniunii Europene a trecut în sistemul de telemuncă. Numărul persoanelor care au ales să lucreze de acasă a fost mai mare în cazul gospodăriilor cu copii şi, în special, în rândul părinţilor singuri, sugerând, astfel, că telemunca este folosită pentru a echilibra viaţa profesională şi cea de familie, în special în rândul femeilor.

Pornind de la situaţia prezentată, organizaţia de femei a UDMR consideră prioritare şi necesare următoarele aspecte pentru reducerea sarcinilor exercitate de femei.

Pe de o parte, asigurarea de servicii accesibile pentru îngrijirea copiilor, pe care şi le pot permite, din punct de vedere al costurilor. Este o modalitate importantă prin care se asigură că pot continua să lucreze în domeniul lor de activitate.

Pe de altă parte, dezvoltarea infrastructurii de creşe şi grădiniţe.

Demontarea stereotipurilor de gen şi a ideilor preconcepute despre rolul tradiţional al femeilor şi bărbaţilor.

Acordarea de sprijin financiar părinţilor singuri/familiilor monoparentale pentru a contribui la îngrijirea copiilor, a plăţii chiriei şi a altor cheltuieli necesare în gospodărie, care ar putea ajuta la ameliorarea unor dificultăţi financiare.

Ştiind că asistenţa şi serviciile domestice neremunerate sunt evaluate între 10% şi 39% din produsul intern brut al unei ţări şi pot contribui la economie mai mult decât sectoarele producţiei, comerţului sau transporturilor, este timpul să acordăm mai multă recunoaştere şi apreciere celor care îşi asumă aceste activităţi, pe de o parte.

Iar, pe de altă parte, este necesară o împărţire mult mai echilibrată între femei şi bărbaţi a acestor sarcini creatoare de plusvaloare aproape inestimabilă.

Iniţiativa Zilei europene dedicate echilibrului dintre muncă şi viaţă privată ne oferă ocazia de a înţelege care sunt limitele şi oportunităţile pentru crearea de şanse egale între femei şi bărbaţi şi găsirea oportunităţilor de a le pune în practică, asigurând totodată un echilibru între timpul petrecut la locul de muncă şi timpul liber.

Vă mulţumesc.

Biró Rozália-Ibolya, deputat, membru al Grupului parlamentar al UDMR, judeţul Bihor.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Şi se pregăteşte domnul deputat Popa Radu Mihai, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei politice: "Nevoia de soluţii reale pentru susţinerea performanţei în educaţia elevilor şi în formarea continuă a cadrelor didactice".

În ultima perioadă, pandemia generată de noul coronavirus aduce în atenţia noastră tot mai multe dezbateri legate de situaţia învăţământului, acesta rămânând în continuare unul dintre cele mai afectate sectoare, iar dacă admitem că educaţia reprezintă viitorul unei societăţi prospere, atunci trebuie să recurgem la toate mijloacele legale şi morale ca acest proces să se desfăşoare în cele mai bune condiţii.

Din păcate, de multe ori progresul învăţământului este influenţat de evoluţia clasei politice, fără ca punctele slabe ale acestuia să fie dezbătute şi clarificate. Or, lucrul acesta se poate obţine doar în urma unor dezbateri echilibrate, cu participarea specialiştilor, prin prezentarea de argumente metodologice şi psihopedagogice şi, nu în ultimul rând, prin analiza obiectivă a procesului educaţional desfăşurat în ultimul an pandemic.

Dacă pentru activităţile curriculare încă se caută soluţii de gestionare a situaţiilor apărute în ultimul an, acestea reprezentând un subiect dezbătut frecvent, latura activităţilor extracurriculare - cu desfăşurare faţă în faţă ori mutarea acestora în mediul online -, ori neorganizarea consfătuirilor naţionale pentru toţi factorii implicaţi în procesul educaţional, generează o depreciere a calităţii actului educaţional, fapt care, dacă nu o să fie tratat cu maximă seriozitate, va avea consecinţe negative şi de lungă durată.

Prin urmare, este foarte important ca şi pentru aceste laturi ale educaţiei să se găsească soluţii, prin raportare la practicile europene, care să corespundă întocmai nevoilor reale ale elevilor, cadrelor didactice şi părinţilor, astfel creând un mediu propice, atât pe perioada studiilor preuniversitare, universitare şi postuniversitare, cât şi în ceea ce priveşte condiţiile prin care vor contribui la dezvoltarea societăţii noastre.

Cu toate acestea, am convingerea că, prin dezbateri echilibrate şi transparente, elementele direct implicate în procesul educaţional, inclusiv în timpul unei perioade pandemice ca şi cea pe care o traversăm, sunt capabile să contureze o viziune mult mai clară, prin care putem aspira la o educaţie solidă, în urma căreia prin noi înşine, aici, în ţara noastră, să ne formăm viitorii specialişti.

Să nu uităm totuşi că educaţia, ştiinţa şi cercetarea au fost factorii care au contribuit decisiv la punerea în practică a marilor realizări din istoria ţării noastre şi la europenizarea României.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Popa Radu Mihai, Grupul parlamentar al PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

N-aş fi vrut să fac această declaraţie politică, dar trăim o zi foarte tristă. Ieri, angajaţii de la Combinatul de oţeluri speciale Târgovişte au primit notificări oficiale pentru încetarea contractului colectiv de muncă. Sunt o mie şi ceva de angajaţi şi, după cum ştiţi, Combinatul de oţeluri speciale de la Târgovişte este singurul producător de oţel beton cu ciclu complet din România şi principalul producător de oţel pentru industria de apărare.

De astăzi a murit! Criminalul economic al acestui combinat se numeşte Claudiu Năsui! Şi l-am ascultat mai devreme pe un coleg de la USR lăudând politicile USR-iste. Asta face USR-ul! Aşa salvează România, ucigând-o economic!

În calitate de parlamentar, am făcut nenumărate solicitări în cadrul Comisiei pentru industrii, am făcut interpelări către ministrul Năsui, am făcut întrebări către ministrul Năsui, i-am cerut să vină să discutăm în cadrul comisiei. Nu vreau să mă duc, să flutur o legitimaţie în faţa ministerului, ca să mi se deschidă uşa, pentru că nu cred că aşa trebuie să procedăm, dar cred că această abordare a ministrului Năsui este criminală. Şi astăzi avem dovada!

Abandonarea Combinatului de oţeluri speciale de la Târgovişte înseamnă că ne dăm, din punct de vedere economic, pe mâna producătorilor ruşi. I-am propus ministrului Năsui măsuri concrete pentru evitarea acestei situaţii. I-am propus, în ultima interpelare pe care i-am trimis-o restricţionarea importurilor de oţel beton pentru protejarea activităţii combinatului. N-a auzit nimic! N-am primit niciun răspuns!

În 2019, o astfel de măsură a fost luată la nivelul Uniunii Europene, prin impunerea de cote de import a căror depăşire atrage aplicarea unei taxe de 25% din cifra de afaceri. Cotele au fost instituite după ce administraţia de la Washington a pus tarife la o serie de produse siderurgice de import, ceea ce a făcut ca mulţi producători non UE să îşi reorienteze exporturile dinspre SUA spre Europa, afectând vânzările combinatelor din spaţiul comunitar, însă administratorii COS Târgovişte afirmă că măsurile luate de Bruxelles n-au avut niciun efect pozitiv, ba chiar dimpotrivă.

I-am propus, de asemenea, acestui ministru inconştient înăsprirea semnificativă a obligaţiilor de certificare pentru conformitate a produselor din oţel importate din România, o procedură care astăzi durează maximum două luni şi costă o firmă 2.000 de euro. Cu 2.000 de euro, în două luni, omorâm o industrie. Pentru că aşa salvează USR-ul România! Şi nimeni nu răspunde, şi nimeni nu aude, şi nimeni nu vorbeşte!

Nu ştiu dacă vă spune ceva acest ministru. De două luni de zile, de când sindicatele protestează, stă ascuns într-un birou. Eu însumi am fost cu sindicatele la minister şi în ziua aceea a fugit.

Dacă cineva crede că aşa se guvernează România, eu cred că aşa se omoară!

Ar trebui schimbat numele acestui partid în "Uniunea care ucide România".

Mulţumesc.

Deputat al PSD de Dâmboviţa, Radu Popa. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Am o rugăminte. Pentru că mai mulţi colegi mi-au sesizat din sală, indiferent de formaţiunile politice. Rog colegii să vă încadraţi în cele trei minute, pentru că practic îi puneţi în dezavantaj pe ceilalţi colegi care vor şi dânşii să facă declaraţii.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Havârneanu Filip, Grupul USR.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Unirea Basarabiei, un moment pe care suntem obligaţi să nu-l uităm"

Când vorbim despre Unirea Basarabiei cu România nu ne gândim doar la trecut, nu ne gândim doar la o evocare istorică, nu ne gândim doar la 104 ani de la un moment care a dat startul pentru Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, şi nu ne gândim strict din perspectiva trecutului.

Din nefericire, de 30 de ani, de când Republica Moldova este stat independent, România a greşit grav în ceea ce priveşte raportarea sa la politica estică şi la politica în raport cu Republica Moldova, deoarece la ea ne referim.

De multe ori am fost prea laşi, am fost prea temători, am lăsat Basarabia la mâna Rusiei, am încercat să pasăm această temă în tot felul de cotloane, de discuţii pe filiera Moscova-Berlin sau pur şi simplu statul român s-a predat unei oligarhii corupte, inepte şi semianalfabete care a pus mâna pe Republica Moldova şi a transformat-o într-un stat sărăcit, într-un stat subjugat şi într-un stat capturat de grupuri de interese dintre cele mai murdare.

Afirmarea identităţii comune, româneşti, atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău, pe ambele maluri ale Prutului, este o chestiune fundamentală şi o chestiune care nu ţine doar de trecut, ţine de prezent şi ţine mai ales de viitor.

În ultimii ani, România a arătat, în sfârşit, după multe erori, că poate să fie un susţinător al Republicii Moldova, o Republică Moldova care aproape că se află în pragul eşuării statale. Dar trebuie să ne afirmăm nu doar ca principalul partener economic al Republicii Moldova, trebuie să ne afirmăm ca Naţiunea Mamă, ca naţiunea care integrează Basarabia pentru totdeauna în propria sa direcţie de evoluţie şi dezvoltare.

De aceea, în aceste momente foarte grele, când Republica Moldova se confruntă cu o pandemie mult mai agresivă chiar decât cea din România, când sistemul sanitar de dincolo de Prut este practic în colaps, şi când vedem că statul moldovean are mari-mari dificultăţi să ţină sub control această situaţie pandemică, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru integrare europeană a Republicii Moldova, din Parlamentul României, doresc să înaintez o propunere către Ministerul Afacerilor Externe şi Guvernul României, prin care, ţinând cont că Basarabia nu este doar un vecin, ci este mai mult decât un frate, ţinând cont că în Moldova de peste Prut trăiesc peste un milion de cetăţeni români cu acte în regulă, ca statul român să asigure sprijin sanitar spitalelor şi sistemului medical din Republica Moldova, şi nu doar atât, să fie deschise pe lângă reprezentanţele noastre diplomatice de peste Prut şi pe lângă consulatele pe care România le are în Republica Moldova, centre de vaccinare a populaţiei. Mi s-ar părea un gest fundamental şi un gest nu doar de bunăvoinţă şi de frăţietate, ci un gest de normalitate.

România, la 104 ani de la Unirea Basarabiei, de la 27 martie 1918, trebuie să fie prezentă la Chişinău şi trebuie să fie solidară cu fraţii noştri de dincolo de Prut.

Există o singură Românie, iar cu toţii suntem români.

Trăiască România în hotarele de la 1918!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Havârneanu Filip, Grupul USR.

Se pregăteşte domnul Roman Nicolae, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Filip Havârneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România, în sfârşit pe drumul cel bun".

Pentru ca un stat să prospere este nevoie de eforturi susţinute şi progrese în toate sectoarele economiei, dar şi de instituţii puternice. Iar România este în sfârşit pe drumul cel bun.

Doar dacă ne uităm la un capitol uitat şi îngropat de vechile guvernări, acela al investiţiilor, ne dăm seama că ne putem uita încrezători spre viitor. Dincolo de investiţiile bugetate de Guvern, PNRR, Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă va conţine cele mai mari investiţii făcute în România după 1990: în şcoli, în spitale, în protecţia mediului şi în infrastructură.

Din cele 30 de miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, aproximativ 4,4 miliarde de euro vor merge spre educaţie, 3,4 miliarde de euro spre sănătate şi 9,5 miliarde de euro spre transport. Investiţiile în infrastructura medicală spitalicească, în extinderea reţelelor de apă şi canal şi modernizarea sistemelor de irigaţii sunt doar câteva dintre măsurile care ne vor face o viaţă mai uşoară şi mai bună.

Bineînţeles că aceasta este doar o faţetă a ceea ce înseamnă o guvernare responsabilă.

Echitatea socială este esenţială dacă vrem să vorbim despre recâştigarea încrederii cetăţenilor în mediul politic. Primul pas l-am făcut deja: am eliminat pensiile speciale pentru parlamentari. Urmează, desigur, şi celelalte categorii.

Apoi, e vital să reparam greşelile făcute în trecut. Nici nu mai contează care au fost interesele care au condus la astfel de erori, important e ca ordinea să fie restabilită. Un exemplu în acest sens este pensionarea anticipată a magistraţilor după doar 20 de ani vechime. Parlamentul a eliminat săptămână aceasta o sfidare la adresa românilor, care ar fi creat încă o categorie privilegiată de pensionari într-o ţară în care majoritatea oamenilor ies la pensie la 65 de ani.

Ultimul subiect despre care vreau să vă vorbesc este cel al securiştilor care activează în politică. Ministrul economiei a anunţat deja un proiect de lege prin care să fie dezvăluiţi toţi securiştii şi rudele lor până la gradul al III-lea care ocupă funcţii publice în România. Cu alte cuvinte, gata cu tacticile comuniste, cu minciunele repetate, în ideea că poate-poate vor deveni realitate. În politică nu este vorba de sloganuri, de lozinci, ci despre acţiune.

Filip Havârneanu, deputat de Iaşi, Circumscripţia nr. 24.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

E foarte bine, că sunteţi singurul care aţi reuşit să vă încadraţi în timp. Este foarte bine acest lucru, pentru că şi managementul timpului este un element important în activitatea noastră.

Îl invit pe domnul deputat Roman Nicolae.

Se pregăteşte domnul deputat Miklós Zoltán, Grupul UDMR. Vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

Stimate domnule preşedinte,

Distinse şi distinşi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi vizează tema pe care am început-o şi care se referă la: "Populaţia României trebuie protejată".

Şi cea de-a doua intervenţie are ca întrebare - "Modificarea scării valorilor sociale este cauzată de superficialitate, neglijenţă sau de trădare?".

În toate mediile sociale, în mass-media, dar şi în discuţiile private, românii constată şi discută lipsa modelelor şi a unor repere morale de certă valoare, ceea ce a bulversat societatea în care trăim. Întrebarea referitoare la adevăratele valori şi puterea lor de exemplu este omniprezentă nu numai în familii, în instituţiile de învăţământ de toate nivelurile, ci şi în toate domeniile vieţii sociale şi politice ale României.

Doi colegi m-au determinat ca acum să renunţ la timpul meu şi să-l acord unui om care este o voce puternică pentru români.

Vă rog să-i daţi puţină ascultare. (Prezintă la microfon o înregistrare dintr-un spectacol.)

"Păpuşaru' a hotărât: tu acolo, el aici,

Lăsaţi liberi hoţii mari, arestaţi hoţii cei mici.

Puneţi şefi oameni pătaţi, şantajabili mai ales.

Fac ce vrem, când vrem şi putem să-i schimbăm des.

E... fiţi atenţi la procurori, căutaţi veleitari,

Caractere de nimic, oameni mici ce se vor mari.

N-am nevoie de deştepţi! Mediocri, cât mai mulţi!

Proştii care-i promovăm sunt mai buni decât cei culţi". (Aplauze.)

Aici este poporul.

"Ei nu-ntreabă, nu gândesc, fac ce vrem şi e de-ajuns!

N-are sens să-i bănuim c-ar avea vreun gând ascuns...

Cei mai buni sunt cei lipsiţi de cultură şi talent.

Guralivii cu tupeu să meargă în Parlament!

Cumpăraţi, că nu sunt scumpi, câţiva ziarişti... de top!

Care spun că e senin, când afară e potop! (Aplauze.)

În Guvern, incompetenţi, e de-ajuns să fie... trei.

Da' bătuţi în cap de tot, să putem conta pe ei! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vreau să vă informez că timpul a expirat. Cred că şi teatrul la microfon...

Domnul Nicolae Roman:

În concluzie, domnule preşedinte...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...radiofonic.

Vă rog.

Domnul Nicolae Roman:

În concluzie, da?

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

În concluzie, într-o frază, dacă vreţi să închideţi.

Domnul Nicolae Roman:

Dacă nu puteam să depăşesc cu câteva secunde timpul alocat, în concluzie, doamnelor şi domnilor, numai o reaşezare pe baze corecte din punct de vedere moral şi profesional a valorilor sociale poate să transforme societatea noastră şi să o aşeze pe un făgaş care să determine o evoluţie pozitivă, generatoare de bunăstare pentru acest popor.

Roman N. Nicolae, deputat de Buzău.

Forma scrisă o depun la secretariat. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Are cuvântul domnul deputat Miklós Zoltán, Grupul UDMR.

Se pregăteşte domnul deputat Manea Cătălin-Zamfir, Grupul minorităţilor.

Domnul Miklós Zoltán:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică cu titlul: "Avem dreptul la folosirea fără represalii a simbolurilor noastre naţionale!".

An de an, data de 15 martie - Ziua Maghiarilor de Pretutindeni - oferă prefecturilor unor judeţe ocazia să-i amendeze pe acei primari care împodobesc oraşele cu drapele, cocarde şi inimi în culorile roşu, alb şi verde, culori-simbol ale comunităţii maghiare.

Asemănător cu anii precedenţi, şi în anul 2021 primarii municipiilor Sfântu Gheorghe şi Odorheiu Secuiesc au fost amendaţi cu 10.000 de lei, respectiv 5.000 de lei de către Prefecturile Covasna şi Harghita, pe motiv că ar fi încălcat prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, lege care stipulează faptul că steagurile oficiale ale altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional.

15 martie marchează data izbucnirii Revoluţiei din 1848, moment de cotitură al emancipării naţionale, şi este considerată o sărbătoare a întregii naţiuni maghiare. În cadrul evenimentelor de comemorare, peste tot în lume comunitatea maghiară foloseşte simboluri ale naţiunii. Culorile roşu, alb şi verde îi reprezintă pe maghiari oriunde ar trăi ei.

Subliniez faptul că simbolurile folosite la evenimentele organizate nu reprezintă steagurile oficiale ale statului maghiar, fiind lipsite de orice conţinut statal. Cocardele, drapelele şi inimioarele în culorile roşu, alb şi verde reprezintă o modalitate de exprimare a identităţii etnice, care atestă apartenenţa comunităţii maghiare din România la naţiunea maghiară, aşa cum este cazul culorilor roşu, galben şi albastru pentru comunitatea românească.

Astfel, nu putem vorbi de încălcarea legislaţiei naţionale. Dimpotrivă, este vorba despre aplicarea corectă a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor, la care România este parte, şi care prevede că minorităţile naţionale au dreptul să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, respectiv religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul lor cultural. În înţelesul Convenţiei, comunitatea maghiară poate utiliza simbolurile sale naţionale în deplinătatea drepturilor conferite de aceasta. Ca argument în favoarea acestei afirmaţii, adaug faptul că România este singurul stat în care maghiarii care cu ocazia sărbătorilor îşi afişează culorile naţionale specifice sunt sancţionaţi în vreun fel.

Astfel, amenzile repetate aplicate discreţionar sunt nejustificate şi nu fac altceva decât să perturbe an de an convieţuirea paşnică a membrilor celor două comunităţi.

Mai mult, aplicarea amenzilor este un gest primitiv şi destructiv, care contravine de altfel şi conţinutului mesajelor formulate cu ocazia acestei zile de preşedintele şi de prim-ministrul României. Atitudinea agresivă a prefecţilor şi a subprefecţilor în această materie a contribuit şi la intensificarea vocilor naţionaliste din ultimii ani, culminată cu intrarea în Parlament a unui partid profund naţionalist.

Credem cu tărie că în secolul XXI, convieţuirea paşnică presupune printre altele şi respectarea reciprocă a sărbătorilor naţionale, inclusiv prin utilizarea liberă şi nerestricţionată a simbolurilor naţionale.

Miklós Zoltán, deputat de Covasna.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Manea Cătălin-Zamfir, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Se pregăteşte doamna deputat Stoica Elena, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Vaccinarea împotriva COVID nu este o conspiraţie, viaţa are prioritate!".

Acest virus ne-a relevat tuturor o idee mai sobră despre conceptul de libertate, şi anume, a fi liber înseamnă a face ceea ce trebuie făcut într-o situaţie specifică.

Pandemia a dus la o izolare fizică, dar şi la o îndepărtare fără precedent de cunoaştere, prin avalanşa de ştiri false, dezinformări şi teorii ale conspiraţiei.

O astfel de stare este ideală pentru manipularea în masă şi este mediul propice pentru a induce emoţii şi, în final, acţiuni pentru sau împotriva unor realităţi.

Informaţia incorectă abundă pe Internet şi, mai ales, pe reţelele de socializare. Este răspândită de boţi şi de oameni care nu ştiu că este incorectă.

Tratamentele false şi metodele de prevenţie au fost cele mai populare subiecte pentru dezinformarea în masă.

Deşi ni s-a explicat de atâtea ori că berea "Corona" nu vindecă COVID-19, nici usturoiul şi nici ardeiul iute din ciorbă, sunt foarte mulţi oameni care recurg la astfel de metode.

Din păcate, şi în ţara noastră sunt foarte multe persoane care alimentează teorii conspiraţioniste privind COVID-19. Mai mult, aceste persoane incită populaţia ţării la nerespectarea regulilor minimale de protecţie împotriva COVID, reguli adoptate de majoritatea statelor lumii.

Ceea ce ar trebui să înţelegem este că în prezent cu toţii luptăm pentru a rămâne în viaţă. Suntem la pragul între viaţă şi moarte şi trebuie să înţelegem acest lucru şi să fim foarte responsabili.

Am fost informaţi că în luna aprilie vom avea un nou val masiv de infectări.

Nu sunt medic, însă consider că cea mai eficientă măsură este o informare cât mai corectă a populaţiei.

Astăzi încrederea populaţiei în general în comunicările statului este una mică. Protecţia se face la nivel personal şi după credinţe proprii.

Una dintre problemele din această perioadă este, desigur, şi claritatea mesajelor transmise în spaţiul public de către autorităţi.

Pe această cale, fac un apel către Guvernul României, către Ministerul Sănătăţii şi către Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, să extindă campania de informare privind vaccinarea la nivelul tuturor comunităţilor locale din România, în special la nivelul comunităţilor din mediul rural.

Populaţia aparţinând minorităţii rome este de departe cea mai expusă riscului de infectare. Cauzele sunt multiple - sărăcia severă în care trăiesc aceste familii, gospodării care nu au apă potabilă şi care încă nu sunt racordate la reţeaua de energie electrică.

Oamenii aceştia trebuie informaţi corect şi sprijiniţi în mod real de către autorităţile administraţiei publice şi de către cele sanitare.

De aceea, în numele minorităţii pe care o reprezint, vă rog să facem un efort comun pentru a veni în sprijinul acestei populaţii, cu informaţii clare privind importanţa vaccinării şi importanţa prevenirii infectării cu COVID. Altfel, oamenii din aceste comunităţi riscă să fie carantinaţi cât de curând. În plus, s-ar putea repeta linşajul mediatic de anul trecut împotriva minorităţii rome.

Să ne reamintim că în acea perioadă, principalele televiziuni din România au încercat să identifice ca principală cauză a COVID-ului românesc romii din România.

Or, minoritatea romă nu poate fi ţapul ispăşitor pentru toate relele din ţara aceasta şi cu atât mai puţin nu poate fi ţapul ispăşitor pentru pandemia de COVID.

Virusul şi criza ne afectează pe toţi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Virusul nu are etnie, nici vârstă şi nici preferinţe rezidenţiale.

Aşadar, stimaţi colegi, vă invit să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a veni în sprijinul întregii populaţii!

Vă mulţumesc.

Cătălin Manea, deputatul minorităţii rome.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Stoica Elena, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Balan Ioan, Grupul PNL.

Doamna Elena Stoica:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Asistăm neputincioşi la falimentul industriei româneşti".

Stimaţi colegi,

Încă de la începutul acestei sesiuni parlamentare, cu prilejul fiecărei şedinţe a Comisiei pentru industrii, am atras atenţia asupra situaţiei dezastruoase în care se află firmele exportatoare româneşti, implicit cele din industria textilă, pe fondul austerităţii.

Mi-am permis să-mi spun punctul de vedere ca urmare a celor 37 de ani de experienţă în industria uşoară şi a mai bine de 25 de ani ca antreprenor şi exportator de produse textile, perioadă în care am acumulat suficientă experienţă încât să pot previziona catastrofa ce va urma în această industrie dacă nu vor fi luate măsuri urgente.

Pe mine mă recomandă experienţa şi seriozitatea în această breaslă, însă mă întreb, şi vă întreb şi pe dumneavoastră, stimaţi colegi, ce-l recomandă pe domnul ministru Năsui să ocupe funcţia de ministru al economiei? Şi, mai mult, ce-l recomandă pe dânsul să facă declaraţii la adresa mea, fără nicio bază justificativă?

Să foloseşti atacul la persoană, chiar şi sub forma unei declaraţii politice, consider că este sub demnitatea oricărui politician, cu atât mai mult a unui membru al Guvernului. De fapt, cred că intenţia Domniei Sale a fost ca, folosindu-se de imaginea mea, să-i ameninţe pe toţi beneficiarii programelor de promovare a exportului. Şi asta este foarte trist.

Acest gen de intimidări nu funcţionează nici în cazul meu şi sunt convinsă că nici în cazul antreprenorilor din industriile exportatoare din România. Prin prestaţia dumnealui din Senat a demonstrat că nu-l interesează imaginea României, soarta locurilor de muncă a mii şi mii de oameni, atitudinea sa fiind una de total dispreţ faţă de cei cărora le pasă de soarta acestei ţări.

Cu toate acestea, vreau să vin în sprijinul pornirilor poliţieneşti ale domnului Năsui - amintesc aici contul de administrator de pe platforma de granturi - şi îi transmit că cele două firme menţionate de dumnealui nu au mai participat la niciun târg internaţional încă din 2017.

Mai mult, în perioada în care au făcut-o, firmele respective au generat statului român, atenţie, un aport valutar de 500 de euro la un euro investit pentru promovarea producţiei şi a brandurilor româneşti, domnule ministru.

Îmi pare rău, domnule Năsui, dar trebuie să ştiţi că firmele exportatoare nu sunt abonate la bani publici, sumele de care vorbiţi fiind, de fapt, o investiţie a statului român în organizarea de pavilioane naţionale necesare promovării imaginii ţării noastre.

Menţionez faptul că aceste sume sunt încasate de organizatorii acestor evenimente, aleşi de minister în baza sistemului public de achiziţii, şi nu de participanţii selectaţi.

Într-o altă ordine de idei, nu pot să nu remarc politicile divergente din interiorul USR PLUS...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Încercaţi să concluzionaţi.

Doamna Elena Stoica:

...cu privire la industria textilă care, aşa cum am mai zis, este una exportatoare.

Stimaţi colegi, dincolo de aceste şicane politice stă un adevăr crunt! Industria textilă din România, ca şi alte industrii din zona de export, se află în pragul falimentului. Avem un ministru care poartă o pălărie prea mare pentru el şi care, din lipsă de preocupare, face pe detectivul şi avem un Guvern pus pe tăieri, care încă dă vina pe PSD, deşi din noiembrie 2019 se află la cârma acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Elena Stoica, Vrancea, Circumscripţia electorală nr. 41.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Îl rog pe domnul deputat Balan Ioan, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Ichim Cristian-Paul, Grupul USR PLUS.

Vă rog.

Domnul Ioan Balan:

Tema declaraţiei politice de astăzi este Autostrada A7.

"Autostrada Moldovei nu se poate opri la Paşcani, cum a vrut PSD, ci la Siret. Guvernul are obligaţia de a corecta greşelile din trecut, nu să le continue".

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin eforturile preşedintelui Klaus Iohannis şi ale Guvernului PNL, România a obţinut accesul la resurse financiare fără precedent în istorie, în valoare de 80 de miliarde de euro, pentru a se moderniza şi a construi infrastructură. Mult aşteptatele autostrăzi, care să lege provinciile istorice ale ţării, au acum asigurate resursele financiare necesare pentru a se realiza.

Din păcate, această situaţie financiară deosebit de bună se suprapune pe proiecte de infrastructură făcute în bătaie de joc, moştenite din timpul guvernărilor PSD. Vorbim despre proiecte de slabă calitate sau chiar greşite, care, din păcate, nici astăzi nu au fost corectate şi care, dacă vor fi duse mai departe în mod greşit, îi vor nemulţumi şi mai mult pe oameni. Spre exemplu, aflăm că Autostrada Moldovei, care trebuie să lege nord-estul ţării de Capitală, se opreşte brusc la Paşcani, pentru că acolo a considerat PSD normal să traseze frontiera pentru infrastructura modernă. Nu ştiu cui i-a trecut prin cap o asemenea năstruşnicie, însă ştiu precis că Moldova nu se opreşte nici la Roman, nici la Paşcani, nici la Suceava, ci acolo unde este frontiera de stat a ţării, la Siret!

Vă spun sincer că m-am întristat să constat că nici astăzi Guvernul nu a corectat această eroare majoră a proiectului Autostrăzii Moldovei, ci tolerează o soluţie greşită, din timpul PSD.

Stimaţi colegi,

Ştiu că tot ceea ce a promis PSD în domeniul infrastructurii a făcut în bătaie de joc faţă de banii publici şi faţă de oameni. Dar mai ştiu şi că PSD nu mai este la guvernare de peste un an de zile şi unele lucruri nu s-au îndreptat nici astăzi. Actualul Guvern nu mai poate da vina la infinit pe greşelile PSD! Are toate instrumentele să corecteze erorile trecutului. Cei care mă cunosc ştiu bine că am fost cel mai puternic critic al incompetenţei guvernelor PSD şi mai ştiu că nu mă voi abţine de la a critica inclusiv Guvernul pe care îl susţin, dacă acesta deviază de la obiectivele pe care ni le-am asumat. Oamenii aşteaptă enorm de la noi, după ani întregi de dezamăgiri din partea PSD.

Stimaţi colegi,

Am promis în faţa oamenilor că vom realiza o adevărată revoluţie în infrastructura din Moldova, cu fonduri europene şi cu fonduri naţionale! Trebuie să ne ţinem de cuvânt! Am promis că vom corecta proiectele PSD şi că Autostrada Moldovei va deveni realitate cât mai curând, nu peste decenii. Trebuie să ne respectăm promisiunea în integralitate, nu pe jumătate.

Actualul Guvern are obligaţia istorică să mute "graniţa" Moldovei de la Paşcani, acolo unde a stabilit-o PSD, la Siret, acolo unde este firesc.

Solicit insistent Guvernului să nu ducă mai departe erorile fostelor guverne, ci să le corecteze. Să demareze imediat procedurile pentru revizuirea proiectului Autostrăzii Moldovei, astfel încât Autostrada A7 să meargă până la Siret. Să includă acest proiect de care se leagă toate speranţele Moldovei între finanţările prioritare prin PNRR şi fondurile structurale, astfel încât să nu mai pierdem aceste oportunităţi de finanţare.

Vă garantez că voi monitoriza personal modul în care Guvernul se va achita de angajamentele făcute în faţa oamenilor.

Domnule preşedinte,

În dimineaţa aceasta, aşteptând aici şi ascultând declaraţiile colegilor, m-a sunat un coleg de-al nostru, fost prefect, fost senator, şi care m-a întrebat despre tema declaraţiei de astăzi. I-am spus, Autostrada A7, şi mi-a spus că e bine, dar că avem şi un motiv extrem de important, şi anume COVID, boala aceasta, COVID, Şi mi-a transmis un mesaj. Îl citesc în două cuvinte.

"A trecut fix un an de când Flutur era făcut responsabil de carantinarea Sucevei. Acum, când Suceava are cel mai scăzut procent de bolnavi COVID-19 din ţară, după această logică ar trebui să rezulte cu necesitate că e meritul lui Flutur. Postulatul sună cam aşa - dacă atunci a fost vina lui Flutur, acum e meritul lui. Dacă nu e meritul lui, atunci, cu siguranţă, nu a avut nicio vină".

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da, este afirmaţia în matematică, aţi spus, prin contrapoziţie, care păstrează valoarea de adevăr. Corect!

Şi vă rog să-mi permiteţi să-i dau cuvântul domnului deputat Beniamim Todosiu... (Vociferări.)

Nu? Sau cine? Ichim. Ichim Cristian-Paul, Grupul USR PLUS.

Şi se pregăteşte domnul deputat Albişteanu Mihail, Grupul AUR.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună ziua!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte: "Funcţia de parlamentar este o onoare şi o responsabilitate, nu un instrument pentru demagogie".

Mandatul nostru de parlamentari a început de mai bine de trei luni. Pentru unii dintre noi, printre care mă număr şi eu, acesta este primul mandat. Suntem aici, în Parlament, pentru că cetăţenii ne-au dat mandatul de a le reprezenta interesele, iar partidele din care facem parte şi-au pus încrederea în noi că vom susţine proiectele şi programele politice asumate în folosul acestei ţări.

Principala noastră prerogativă este elaborarea proiectelor de lege. Ar trebui să fie de la sine înţeles că suntem la fel de responsabili să le şi respectăm. Românii şi-au pus speranţa în noi că nu vom fi la fel ca cei care ne-au precedat. Dar obiceiurile vechi nu se uită - chiar şi pentru aceia dintre noi care nu au mai fost în Parlament în legislatura trecută.

Dragi colegi, consider că este o mare ruşine ca unii dintre noi să se folosească de privilegiile oferite de funcţia de parlamentar pentru a încerca să ocolească legea. Este ruşinos că se ascund în spatele legitimaţiei sau a paşaportului diplomatic pentru a trage beneficii necuvenite. Sau refuză să poarte masca, una dintre cele mai facile măsuri de protecţie împotriva infectării cu COVID-19. Suntem în vârful celui de-al treilea val al infecţiilor cu COVID, iar cifrele anunţate zilnic de oficialităţi sunt din ce în ce mai îngrijorătoare.

Dacă vom tolera în continuare astfel de atitudini, vom fi părtaşi la distrugerea şi ultimei fărâme de decenţă a instituţiei din care facem parte, permiţând unora să se considere mai presus de lege şi obligaţii. Nu suntem aici pentru a afecta relaţiile diplomatice cu ţări de care suntem legaţi cu inima şi sufletul. Nu suntem aici pentru a minimaliza importanţa sănătăţii publice prin gesturi de fals patriotism.

Reputaţia Parlamentului este în joc şi orice lipsă de sancţiune ne va afecta credibilitatea. Calitatea de membru al Parlamentului României trebuie să devină din nou o onoare şi un îndemn la un comportament decent, nu o tribună pentru şmecherii, încălcarea legii şi populism.

Vă mulţumesc.

Deputat al USR PLUS de Bacău, Cristian-Paul Ichim.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Albişteanu Mihail, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul deputat Amet Varol, Grupul minorităţilor.

Domnul Mihail Albişteanu:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi are în vedere Proiectul de Lege pentru instituirea Zilei Românităţii Balcanice, proiect adoptat de Senatul României, care însă are un raport de respingere în Comisia pentru drepturile omului.

Acest proiect a fost dezbătut ieri în Cameră şi ştiţi că a fost retrimis la comisii.

Această iniţiativă este susţinută, de 30 de ani încă, de Societatea de cultură macedo-română, care propune ca ziua de 10 mai să redevină Ziua Românităţii Balcanice, aşa cum a fost în perioada 1905-1948.

Intervenţia mea de astăzi doreşte să se constituie într-o pledoarie pentru adoptarea zilei de 10 mai ca Zi a Românităţii Balcanice şi sper ca deputaţii PNL şi PSD care au susţinut acest proiect să voteze proiectul la Cameră.

Pentru a arăta că este imperios necesar ca Ziua Românităţii Balcanice să fie stabilită pe 10 mai, şi nu într-o altă zi, voi face un scurt recurs la istorie şi voi aminti că în anul 1905, statul român, prin vrerea Regelui Carol I, a depus eforturi considerabile pentru ca Imperiul Otoman să recunoască minoritatea românească - adică aromânii şi meglenoromânii - din Balcani, minoritate care, atunci, era singura minoritate pe care Imperiul Otoman nu o recunoştea în mod oficial.

Nu a fost un demers uşor - ministrul României la Constantinopol, Alexandru Emanuel Lahovary, a primit instrucţiuni clare din partea Ministerului de Externe de la Bucureşti să facă presiuni asupra Guvernului otoman, în acest sens. Rezistenţa acestuia din urmă l-a determinat pe ambasadorul României să ameninţe autorităţile otomane cu ruperea relaţiilor diplomatice dintre România şi Imperiul Otoman, dacă sultanul nu accepta, până în data de 10 mai 1905, să recunoască existenţa oficială a minorităţii româneşti trăitoare în teritoriile otomane din Peninsula Balcanică.

Supus acestei presiuni, sultanul a semnat în seara zilei de 9 mai decretul de recunoaştere, şi gestul a fost un cadou făcut României şi, personal, regelui Carol I, pentru că, astfel, coincidea cu ziua de 10 mai, Ziua Naţională a României.

Deci, alegerea zilei de 10 mai nu a reprezentat o întâmplare, ci dorinţa expresă a regelui României, şi se circumscrie politicii acestuia de a uni cât mai multe evenimente sub aceeaşi aureolă a zilei de 10 mai, care atunci era şi Ziua Monarhiei şi Ziua Naţională a României.

Domnia Regelui Carol I a început la 10 mai 1866, iar proclamarea independenţei de stat a României, în 1877, şi proclamarea Regatului României, în anul 1881, au fost legate, de asemenea, de ziua de 10 mai, ca o modalitate gândită de marele rege, de a consolida dinastia, împletind destinul acesteia cu destinul istoric al României.

Acesta a fost şi motivul pentru care Regele a dorit ca recunoaşterea românilor din Balcanii otomani să aibă loc tot pe data de 10 mai, urmarea fiind aceea că până la lovitura de stat comunistă din 30 decembrie 1947, ziua de 10 mai a fost sărbătorită în România şi ca Zi Naţională a României, dar şi ca Zi a românilor - aromâni şi meglenoromâni - din Balcani.

De aceea, dacă dorim să reînnodăm această tradiţie şi să stabilim o Zi a Românităţii Balcanice, aceasta trebuie să fie neapărat ziua de 10 mai, şi nu oricare altă zi.

Vă mulţumesc.

Iar pentru domnul...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Mihail Albişteanu:

Iar pentru domnul Zoltán Miklós - îi atrag atenţia că în acest Parlament mai există un partid naţionalist, intrat încă din anul 1990, se numeşte UDMR. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Îl invit pe domnul deputat Amet Varol, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Domnul Varol Amet:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "21 martie - sărbătoarea sosirii primăverii, sărbătoarea Nawrez-ului pentru comunitatea turco-tătară din România".

Se împlinesc anul acesta 6 ani de la momentul în care Parlamentul a adoptat, la iniţiativa lui Varol Amet, deputat al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Legea nr. 333 din 25 noiembrie 2015, prin care ziua de 21 martie devine zi oficială de sărbătoare pentru minoritatea tătară turco-musulmană din România.

21 martie este o zi cu totul şi cu totul specială pentru comunitatea tătară din România - Nawrez-ul, sărbătoare asemănătoare Paştelui creştin, eveniment ce marchează debutul primăverii şi al anului nou. Cu acest prilej, femeile fac curăţenie în casă şi pregătesc cele mai bune bucate, vopsesc ouă în trei-patru culori - roşu, galben, verde şi albastru -, bărbaţii merg la geamie, iar copiii colindă, primind drept răsplată dulciuri şi bani.

Din păcate, anul acesta, din cauza pandemiei COVID-19, nu s-au putut organiza la nivel naţional evenimentele noastre tradiţionale. Nawrez-ul este prin excelenţă o sărbătoare a vieţii, a renaşterii, a bucuriei sufletului, a respectului faţă de ceilalţi.

De aceea, au fost îndemnaţi toţi reprezentanţii şi membrii comunităţii noastre să respecte normele legale de prevenire a pandemiei, să fie alături de cei dragi, pentru a păstra darurile cele mai de preţ ale lui Allah, ale lui Dumnezeu - viaţa şi sănătatea.

Tuturor le doresc sănătate şi Nawrez fericit, o primăvară frumoasă!

Cu respect, deputat al UDTTMR, Amet Varol.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Rasaliu Marian, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Cozma Adrian-Felician, Grupul PNL.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea din această dimineaţă se referă la Compania Naţională a Uraniului.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu regret constat că salvarea Companiei Naţionale a Uraniului nu este o prioritate pentru actuala Guvernare.

În ultimele zile am asistat la o serie de proteste ale angajaţilor.

Peste 100 de mineri de la exploatările de uraniu de la Crucea au refuzat să mai iasă din subteran pentru că nu şi-au primit salariile de două luni, dar nici suplimentul alimentar antidot, de peste un an.

Este adevărat că în urma protestelor, salariile au fost plătite, dar vreau să vă spun că au rămas o serie de obligaţii pe care Ministerul Economiei, statul român le are atât către minerii de la Crucea, cât şi către cei de la fabrica de prelucrare a uraniului de la Feldioara. O serie de obligaţii neplătite, neachitate. Şi aici mă refer la hrana suport şi la celelalte suplimente legale.

Există o soluţie - şi aici vreau să punctez - pe care Guvernul o amână de foarte mult timp, şi anume preluarea Companiei Naţionale a Uraniului, respectiv a sucursalei de la Feldioara, de către Societatea Nuclearelectrica. Dar, în momentul de faţă, sunt doar vorbe, poveşti, acorduri scrise şi nerespectate de către actualul Guvern.

Eu cred că ar trebui să începem să devenim serioşi - şi aici mă refer la Ministerul Energiei - şi să ne gândim că acest circuit complet al producţiei de uraniu, al combustibilului nuclear pe care România îl are, o bogăţie enormă, să nu îl rupem în momentul de faţă, pentru că cum s-ar numi acest lucru dacă nu un act de trădare?

Fac un apel către guvernanţi - plătiţi-vă obligaţiile către cei care muncesc în condiţii extreme!

Şi vreau să vă spun că aceste condiţii extreme constau în faptul că oamenii aceştia, muncitorii, îşi câştigă cinstit şi cu muncă grea pâinea, lucrând în condiţii de radiaţii extreme.

Domnilor guvernanţi, vă rog, nu mai aruncaţi cu promisiuni deşarte! Există varianta de a deschide o exploatare de uraniu la Tulgheş-Grinţieş, un lucru care, dacă s-ar întâmpla şi dacă ne-am ocupa cu seriozitate de el, le-ar prelungi munca, viaţa economică a muncitorilor de la Crucea, pe perioadă nedeterminată.

Avem soluţii, haideţi, împreună, cei de la guvernare, cei din opoziţie, să ne dăm mâna şi să facem în aşa fel încât această problemă să fie rezolvată!

Situaţia Companiei Naţionale a Uraniului nu are culoare politică.

Oamenii trebuie să meargă acasă cu bani şi cu toate drepturile care li se cuvin.

Eu vă mulţumesc şi mă aplec în faţa celor care vor găsi o soluţie pentru rezolvarea de fond a acestei probleme, indiferent din ce partid provin.

Vă mulţumesc.

Şi voi milita la infinit pentru salvarea circuitului complet al uraniului şi al producţiei de uraniu în ţara noastră.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cozma Adrian-Felician, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Beniamin Todosiu, Grupul USR PLUS.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia mea politică se referă la decizia din Parlamentul European cu privire la ghidul lingvistic pe care trebuie să şi-l însuşească funcţionarii europeni şi care a născut controverse mari în toate statele Uniunii Europene. Pe bună dreptate.

Sigur că eliminarea cuvintelor de mamă şi tată din vocabularul unei categorii sociale este un lucru care trebuie să ne alarmeze pe toţi.

În primul rând pentru că e atacată instituţia fundamentală a societăţii noastre şi vorbim de un drept care nu poate fi anulat prin decizii şi regulamente ale unor instituţii publice.

Consider că nu pot fi puse în discuţie valori care s-au născut şi au supravieţuit de-a lungul istoriei şi nu pentru că au fost votate şi legiferate, ci pentru că fac parte din drepturile şi virtuţile pe care le-am dobândit pe cale naturală şi sigur că mulţi dintre noi şi pe cale spirituală.

Nu putem renunţa la valorile fundamentale.

Familia e pilonul de bază al societăţii noastre, în jurul ei am dezvoltat întreaga civilizaţie care ne-a adus unde suntem astăzi. Avem o democraţie europeană care s-a născut şi s-a dezvoltat în jurul valorilor ce ţin de credinţă, familie, neam, iar societatea românească are la baza ei socială familia, aşa cum o ştim dintotdeauna. (Aplauze.)

Mama şi tata sunt primele cuvinte pe care le dobândeşte orice copil şi care îi dau copilului siguranţa şi liniştea de care are nevoie oriunde s-ar afla.

A ne distanţa de sensul şi valoarea acestor cuvinte dragi e o foarte mare eroare şi nu putem tolera niciun fel de agresiune faţă de nicio valoare de care ne-am ataşat natural şi care are efecte benefice întregii societăţi, lucru incontestabil timp de secole.

Comunicarea în cadrul familiei, dar şi în afara ei, face parte din setul de valori care ne ţin laolaltă şi care dau coeziune întregii societăţi. Mama şi tata nu sunt doar nişte cuvinte, ci o valoare care nu se poate schimba sau degrada în vreun fel, indiferent de spaţiu şi de timp.

Orice copil are o mamă şi un tată şi educaţia pe care trebuie să o promovăm trebuie să fie în acest sens.

Mama şi tata sunt exemplele cele mai apropiate pentru copil, iar dezvoltarea lui are la bază întregul set de reguli nescrise, valori şi o bună comunicare care să exprime cât mai firesc relaţia din cadrul familiei, iar comunicarea mamă-copil, tată-copil este esenţială pentru dezvoltarea noastră şi fiecare dintre ele are un rol bine definit şi specific totodată.

Chiar şi noi, ca adulţi, rămânem ataşaţi de cuvintele mamă şi tată şi de simbolistica puternică dată de ele.

Avem obligaţia morală de a apăra toate aceste valori şi credinţe care ne-au unit timp de secole şi care ne vor ţine uniţi şi de acum înainte. Patria, familia, credinţa strămoşească, limba şi tradiţiile trebuie să rămână ca o piatră de hotar pentru toate generaţiile de astăzi şi cele care vor veni.

Toate acestea afirmate rezumă o stare de normalitate şi de consensualitate pe care noi, ca reprezentanţi ai poporului, trebuie să le afirmăm, dar mai ales să le garantăm.

În acest sens, familia formată dintr-un bărbat şi o femeie care din iubire şi-au unit destinele este o binecuvântare a iubirii lui Dumnezeu pentru întreaga umanitate, iar rodul iubirii sunt copiii.

De aceea, noi, care suntem părinţi, care ne-am născut dintr-o mamă şi dintr-un tată, avem obligaţia morală atât faţă de Dumnezeu, cât şi în faţa istoriei moşilor şi strămoşilor noştri, precum şi a marilor noştri înaintaşi, să promovăm, să apărăm şi să consolidăm instituţia sacră a familiei, apărând familia şi moralitatea neamului nostru românesc.

Aşa să ne ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Hai, Doamne ajută!

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Deputat Cozma Adrian, Circumscripţia nr. 32 Satu Mare.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul Beniamin Todosiu, Grupul USR PLUS.

Se pregăteşte doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul AUR. Da? (Vociferări.)

Domnul deputat Teniţă Dragoş-Cătălin. Este?

Domnul Teniţă Dragoş-Cătălin? Nu este.

Doamna deputat Stoica Diana, Grupul USR PLUS? Nu.

Doamna deputat Tulbure Simina-Geanina? Nu este.

Am încheiat lista de la Grupul USR PLUS.

Doamna deputat Mitrea Dumitrina, Grupul AUR, este?

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Declaraţia politică de astăzi se numeşte: "Luaţi mâinile de pe spitale, luaţi mâinile de pe sănătatea românilor!".

La Piatra Neamţ, sâmbătă, un artist, o mamă de 36 de ani, moare la câteva ore după naştere într-un spital din Bacău, pentru că în spitalul din Piatra Neamţ de mult nu se mai naşte, acest spital fiind suport COVID.

De peste câteva săptămâni, televiziunile ne arată ştiri uluitoare, printre care:

OMS ne anunţă noi valuri în cascade, cu noi tulpini ale virusului "ucigaş", coordonatorul campaniei de vaccinare şi Guvernul ne impun noi reguli să ne determine să ne vaccinăm, pregătind şi o lege a obligativităţii vaccinării, în acest sens, deşi tot ei ne anunţă că nu avem suficiente doze de vaccin, nu avem suficient personal calificat şi nici suficiente centre de vaccinare pentru a face acest act medical în condiţii de securitate.

Ministerul Sănătăţii este acuzat că nu a plătit de două săptămâni angajaţii voluntari implicaţi în vaccinare.

Un medic bronho-pneumolog tratează pacienţi infectaţi cu virusul COVID după un protocol propriu, iar Colegiul medicilor o admonestează că nu are încredere in protocolul naţional stabilit. Stabilit de cine?

Prim-ministrul îi numeşte terorişti pe românii care nu au încredere în vaccin şi în cei care îl administrează şi în măsurile lor.

La Piatra Neamţ, Spitalul Judeţean a schimbat 9 manageri într-un an, manageri numiţi politic, spital administrat politic, iar în acest timp au ars de vii 10 persoane la ATI şi nimeni nu este responsabil.

Din bugetul judeţului Neamţ au plecat 3 milioane de euro la Spitalul modular ATI Leţcani, un spital rămas închis şi, ironia sorţii, la Piatra Neamţ, românii donează pentru alt spital ATI şi nimeni nu se întreabă ce se întâmplă acolo.

Între timp, românii mor, nu doar de COVID. Mor de cancer că nu li se mai aplică tratamentul conform bolii pe care o au, mor în casă pentru că nu mai vor să moară umiliţi prin spitale, spitalele de psihiatrie au devenit şi ele suport COVID şi nu mai tratează persoanele cu probleme psihice.

Dar cel mai rău este că ne mor mame, femei însărcinate care aleargă între spitale cu teama de necunoscutul care le aşteaptă în spitalul în care vor trebui să aducă în lume o nouă viaţă. Mor mame, iar vina este tot a lor, că poate nu au fost suficient de atente, că, deşi naşterea a decurs normal, este lăsată să stea ore în şir să se întrebe dacă durerile pe care le simte sunt normale sau nu.

Şi nu este în regulă să moară mame care ar trebui să poată să-şi crească copilul abia născut.

Dacă în această perioadă am acceptat toate umilinţele şi neregulile la care am fost supuşi, nu voi accepta şi voi milita să nu mai moară mame tinere în spitalele româneşti, să fie anchetaţi toţi cei implicaţi în aceste cazuri şi să răspundă pentru ele, vreau ca spitalele să nu mai fie subordonate politic.

Luaţi mâinile de pe spitale şi de pe sănătatea românilor!

Lăsaţi medicii să îşi facă meseria, să trateze aşa cum au fost învăţaţi în facultate, cu protocol personalizat în funcţie de afecţiunea fiecărei persoane, nu cu protocoale impuse de oameni aserviţi politic!

Opriţi-vă!

Ajunge bătaia voastră de joc!

Românilor le aparţine propria viaţă, pe care nu le-o puteţi vinde celor care v-au cumpărat sufletul.

Deputat Mitrea Dumitrina, Circumscripţia nr. 29 Neamţ. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor, domnul deputat Georgescu Nicolae, Grupul Parlamentar PSD? Este?

Dacă nu, doamna deputat Vicol-Ciorbă Laura-Cătălina, Grupul PSD? Nu.

Dacă nu mai este, atunci vă informez că au mai fost înscrişi pentru a susţine declaraţii politice:

Domnul deputat Coarnă Dumitru, Mang Ioan, Huţu Alexandra, Şlincu Dan-Constantin, Popica Eduard-Andrei, Presură Alexandra, Bulai Oana-Gianina, Lungoci Dumitru-Lucian, Stancu Paul, Dinu Cristina-Elena, Budăi Marius-Constantin, Albotă Emil-Florin, Şoldan Gheorghe, Ivan Bogdan-Gruia, Dumitrache Ileana Cristina - Grupul PSD;

Muraru Iulian, Cruşoveanu Marian, Huţucă Bogdan, Stănescu Vetuţa, Bola Bogdan, Roman Florin, Moisin Radu, Stângă George, Pirtea Marilen, Cozmanciuc Corneliu, Giugea Nicolae, Avrămescu Gabriel, Burduja Sebastian, Burciu Cristina - declaraţii în scris.

De asemenea, înscrişi la cuvânt au mai fost: Teniţă Dragoş, Stoica Diana, Tulbure Simina - de la Grupul USR PLUS; şi în scris - Brian Cristian.

De asemenea, în scris a depus, de la Grupul parlamentar al minorităţilor, domnul Zisopol Dragoş, cu ocazia Zilei Greciei.

Au mai fost înscrişi la prezentarea declaraţiilor de la Grupul AUR: Scripnic Lilian, Şerban Gianina, Ciubuc Ciprian, Focşa Dumitru-Viorel, Suciu Sebastian.

Şi, de asemenea, declaraţii depuse în scris, de la Grupul PSD - Macovei Silviu, Cîtea Vasile, Ostaficiuc Marius, Weber Mihai, Adomnicăi Mirela, Niţă Nicu, Muşoiu Ştefan, Oteşanu Daniela, Tudorache Daniel, Bejinariu Eugen, Toma Vasilică, Holban Georgeta, Remus Munteanu, Florea Daniel, Ilişanu Claudiu-Augustin.

Cu acestea, declar închisă şedinţa cu privire la prezentarea declaraţiilor politice şi a intervenţiilor, de astăzi, 24 martie 2021.

În câteva minute va începe şedinţa de plen privind dezbaterile proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Prin mult doritul, lăudatul şi divinizatul PNRR, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România are posibilitatea de a primi şi a cheltui de la UE peste 30 de miliarde de euro pentru redresare şi rezilienţă!"

Aşa cum a apărut, în ultimele zile, propunerea României către Bruxelles privind nevoile şi sumele necesare- se solicită aproximativ 41 de miliarde -, constatăm cu stupoare că, aşa cum am fost în ultimii ani, adică tot timpul "pe lângă", şi de data aceasta ne dovedim incompetenţa privind depistarea nevoilor şi necesităţilor economice, sociale, ale oamenilor, IMM-urilor, ale vremurilor etc.

Aceeaşi reţetă din ultimii 10 ani, aceleaşi rezultate - ba am finanţat ferme de porci şi noi nu aveam abatoare, ba am acordat miliarde de euro pe subvenţii pentru terenuri nemuncite, dar am scos de la finanţare achiziţia de utilaje, ba am finanţat să montăm panouri solare pe şcoli cu toaleta în fundul grădinii, ba am finanţat cu miliarde de euro împăduriri, iar pe de altă parte vindeam mii de hectare de păduri, ba am finanţat firme sociale şi noi nu aveam spitale, ba am finanţat cursuri de reconversie profesională pentru cei care le obţineau ca să poată munci în străinătate şi lista poate continua!

Studiind cum este gândit mecanismul de cheltuire a celor peste 30 de miliarde de euro prin PNRR, aflăm că cele mai importante domenii şi sectoare care trebuie finanţate, în 2021 şi 2022, sunt:

• Valul renovării - 2,2 miliarde euro;
• Cloud guvernamental - 2,6 miliarde euro;
• Broadband şi 5G - 650 de milioane de euro;
• România creativă - 77 de milioane de euro;
• Împădurirea României şi biodiversitatea;
• Fondul de rezilienţă pentru localităţi - 4 miliarde;
• România Velo - încurajarea transportului pe bicicletă - 120 de milioane de euro;
• România atractivă - 400 de milioane de euro;
• Reforma administraţiei publice - salarizare unitară, adică nişte măriri de salarii în sistemul bugetar - 148 de milioane de euro;
• Investiţii în instrumente financiare pentru sectorul privat, adică credite de la bănci, şi reforma companiilor de stat - 2,4 miliarde euro;

Când nu ştii de ce are nevoie o societate în dezvoltare, pe care o doreşti aliniată la creşterile şi trendul celorlalte ţări europene, asta se întâmplă - nu ai cum să ai grad de accesare mai mare de 50% din fonduri europene în perioada 2014-2020. A se vedea tabelul, publicat de Guvern, privind gradul de accesare în ultimii 7 ani, dar şi problemele identificate privind sectorul privat prin acest PNRR.

Unde am depăşit 50%, grad de accesare? Pe Programul POR Asistenţă Tehnică şi pe PNDR - cu ajutorul sutelor de milioane de euro acordate prin subvenţii directe -, cel mai ineficient, dar cel mai simplu mod de a cheltui nişte bani, metodă marca înregistrată... "made in Romania".

O simplă radiografie a celor mai accesate programe din ultimii doi ani şi îţi dai seama cum stăm cu nevoia firmelor româneşti de a investi, a inova, cu dorinţa acestora de a se dezvolta, de a creşte:

• POR 2.2 (2020) - peste 1.400 de proiecte depuse, în valoare de peste 4,3 miliarde de euro - bani disponibili alocaţi, 150 milioane de euro;
• POR 2.1 - o situaţie asemănătoare
• Start-up Nation - ultima sesiune: fonduri disponibile pentru mai mult de 8.000 firme şi 33.000 de proiecte depuse;
• Măsura 3 - 27.736 de proiecte depuse, adică de peste 6 ori bugetul alocat.

Ce au pregătit şi cum au prevăzut cei în măsură să vină în ajutorul firmelor româneşti?

Din februarie 2019 până în noiembrie 2020, când chiar s-a promulgat şi Legea privind modificările aduse noului SUN, cel puţin 3 ordonanţe şi legi, zeci de discuţii, ghiduri, grile de punctaj pentru organizarea unui nou Star-up Nation, cel puţin câte o declaraţie în fiecare lună că "săptămâna viitoare, luna viitoare", dar rezultatul final, martie 2021, adică zero!

• Programul Comerţ - martie 2021 - zero;
• Programul Microindustrializare - martie 2021 - zero;
• Programul HoReCa - martie 2021 - zero;
• Programul de Digitalizare - martie 2021 - zero;
• Măsura 3 - martie 2021 - zero;
• Măsura 2 - martie 2021 - doar 20% plăţi realizate.

Efectele le vom vedea în 2021, 2022, 2023... 2030!

Ce este de făcut? România Velo... să dăm din pedale!

Şi cum prin acest PNRR se alocă peste 90% pentru firmele de stat, salariile din sistemul bugetar etc., bineînţeles că nu o să cheltuim mai mult de 50% din cele peste 30 de miliarde! De ce? Pentru că noi, România Velo... dăm din pedale!

Domnul Emil-Florin Albotă:

"Miniştrii guvernării fug de transparenţă şi de asumarea responsabilităţilor"

Asistăm sistematic la gafe impardonabile, pe care premierul şi miniştrii din jurul său le fac zi de zi. În plus, tot zi de zi, se demască ipocrizia acestor indivizi, pentru care concepte precum transparenţa publică, depolitizarea instituţiilor, împărţirea resurselor guvernamentale în mod echitabil, erau teze valabile doar în campania electorală şi în opoziţie, când era de bon ton să clameze transparenţa totală şi să utilizeze sloganuri de genul "fără penali", "fără securişti în instituţiile statului", "fără politizarea instituţiilor", "fără împărţirea discreţionară a fondurilor publice".

Micii băieţi de securişti s-au făcut, astăzi, mari şi au ajuns să conducă destinele ţării, de la cele mai înalte ministere.

Mai grav este că pozează în victime ale opresiunii comuniste, când ei sunt urmaşii şi beneficiarii direcţi ai nomenclaturiştilor, care au fost bine ancoraţi în contractele cu statul român.

Ministrul economiei, absolvent al unui liceu francez din Bucureşti, ale cărui taxe anuale nu sunt accesibile unui om de rând, a avut şansa să devină un fin cunoscător al domeniului, având la bază înalte studii de specialitate în străinătate, dar şi un tată care i-a explicat "practica reală" a circuitului banilor în economie, bazată pe contracte cu statul, preţuri supraevaluate şi prejudicii de milioane de dolari.

În altă ordine de idei, colegul său de la USR PLUS, ministrul "nu ştiu, nu semnez, nu răspund", care se ocupă de sănătatea României, ne transmite, în plin proces de vaccinare, de care depinde foarte mult evoluţia valului trei al pandemiei, că nu este răspunzător şi că nu-şi poate asuma neglijenţa unui funcţionar, pe care-l are în subordine şi care a "uitat să facă o hârtie", întârziind două luni plata personalului care se ocupă fix de vaccinare, aşa cum nu a fost răspunzător nici de tragedia de la Matei Balş, nici de frigul din spitale, nici de vaccinare cu multe sincope, nici de scăderea paturilor la ATI, nici de lipsa medicilor specialişti, nici de subfinanţarea sistemului de sănătate.

În plus, preocupat mai mult de comunicarea media, decât de problemele reale ale ministerului pe care se chinuiesc să-l conducă, intră frecvent pe contrasens cu premierul sau miniştrii care îndrăznesc să-i contrazică soluţiile adoptate "pe ici, pe colo, dar care lipsesc cu desăvârşire". Toată această hârjoneală mediatică este, bineînţeles, în detrimentul românilor, care riscă noi restricţii din cauza incapacităţii guvernului de a gestiona pandemia, îşi pierd locurile de muncă şi îşi închid afacerile.

Radiografia unui an de pandemie este următoarea - teste, nu, vaccinuri, nu, locuri noi la ATI, nu, restricţii noi pentru români, da, şi Voiculescu încă... rezistă!

Între timp, premierul Cîţu, cel căruia îi plac foarte mult cuvintele "transparenţă" şi "profesionalism", face abracadabra cu numele, funcţia şi CV-urile consilierilor din cabinetul său şi ale vicepremierilor.

Având în vedere politica de cadre, pe care au făcut-o PNL-iştii - a se vedea cazul chelnăriţei de la Apele Române, al dansatoarei de manele de la DSP - este posibil ca "geniul finanţelor româneşti" să nu-şi dorească să împărtăşească cu noi, civilii, "calităţile" consilierilor Domniilor Sale.

Mai mult, Guvernul poreclit "n-am bani de dat", girează sinecuri politice, inventând funcţii pentru toată lumea: un post în plus la TVR, altul în plus la Radio-ul Public, unul la Casa de Asigurări de Sănătate, al doilea post de subprefect în toate judeţele ţării, căci doar coaliţia subţire, cu cheltuială bugetară se ţine!

Nici poveşti frumoase despre modernizarea statului român, cu ajutorul fondurilor europene, nu o să auzim în această perioadă. Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă, un eşec total, criticat chiar de colegii lor din Parlamentul European, este încă la stadiul de "o să". În plus, fără nicio dezbatere publică cu sindicatele, patronatele, ONG-urile, puterea negociază proiectele şi destinaţia acestor bani doar în funcţie de interesele politice şi financiare ale PNL, USR şi UDMR.

Încheind, această radiografie a subiectelor pentru care s-au "remarcat" miniştrii care ne conduc destinele, le reamintesc acestora subiectele esenţiale ale agendei publice: pandemie în evoluţie, vaccinare îngreunată, scăderea numărului de paturi la ATI, falimentul HoReCa, disperarea fermierilor români, educaţie sub semnul întrebării, creşterea continuă a preţurilor ş.a.m.d.

Doamna Alexandra Presură:

"Degringolada învăţământului românesc continuă!"

Pandemia şi lipsa de măsuri ale guvernelor de dreapta au adus învăţământul românesc pe marginea prăpastiei. La un an de la prima zi în care şcolile din România s-au închis, continuă degringolada din învăţământ. În consens cu declaraţia fostului ministru al finanţelor şi actualului prim-ministru, acelaşi Florin Cîţu, conform căreia educaţia nu reprezintă o prioritate a guvernării PNL, lipsa unei gestiuni adecvate a problemelor cauzate de pandemie a condus la o deteriorare fără precedent a calităţii învăţământului, cu repercusiuni nebănuite asupra viitorului ţării.

Conform unei analize recente a World Vision România, 40% din elevii dezavantajaţi, majoritatea din mediul rural, nu au făcut şcoală online. Practic, elevii dezavantajaţi au pierdut foarte multe săptămâni de şcoală care nu vor putea fi niciodată recuperate cu adevărat. Aceşti tineri vor intra în viaţă şi pe piaţa muncii cu marele handicap al lipsei de cunoştinţe generale şi competenţe.

Aproape o treime din absolvenţii de clasa a VIII-a din comunităţile defavorizate nu s-au prezentat anul trecut la examenul de evaluare naţională. Anul acesta, s-ar putea ca acest procent să fie mult mai mare.

Deşi situaţia este cunoscută, mă întreb de ce Guvernul şi Ministerul Educaţiei nu iau măsuri urgente pentru sprijinirea familiilor defavorizate şi pentru elevii din mediul rural?

Răspunsul mi-l dau singură - pentru că aceştia sunt indiferenţi la nevoile cetăţenilor şi la problemele reale din societate. Altfel nu se explică de ce persoanelor defavorizate nu le-au fost date măşti sau de ce încă nu s-a găsit o soluţie pentru plata transportului elevilor. Ca o glumă amară, salariile profesorilor au fost îngheţate, probabil ca "premiu" pentru eforturile suplimentare ale acestora de a menţine învăţământul în viaţă.

Ne plângeam înainte de pandemie că tot mai mulţi tineri nu ştiau să scrie şi să citească, că abandonul şcolar era ridicat. România avea înainte de pandemie una dintre cele mai ridicate rate de şomaj în rândul tinerilor. Toate acestea vor exploda după pandemie. Şi acum, în ceasul al 12-lea, nu există o politică de răspuns la pandemie. Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei continuă să discute în contradictoriu despre cum să se desfăşoare învăţământul; s-a ajuns să nu se ştie dacă se poartă sau nu se poartă mască la orele de sport, dar niciunul dintre conducători nu vede că tabletele promise nici acum nu au fost distribuite în totalitate, că sunt numeroase familii care nu pot să cumpere pentru copii măşti, că sunt zone în care şcolile ba sunt deschise, ba sunt închise de la o zi la alta.

Deşi gradul de infectare este foarte redus în şcoli, multe dintre cazuri provenind din afara unităţilor şcolare, Guvernul continuă să ia măsuri în defavoarea învăţământului, ultima măsură, respectiv aceea de a nu se mai da teze, suspendă, de fapt, singura modalitate corectă de verificare a pregătirii elevilor. Motivaţia este hilară, cum că un milion de elevi fac orele în sistem online, ca şi cum ei ar fi vinovaţi că nu merg la şcoală. Un învăţământ de calitate nu se poate face doar online, fără teze şi prezenţă în clasă. Nu există nicio preocupare pentru stabilirea unui program de învăţare care să prevină infectarea, dar să respecte şi rigorile şcolare,

Ca urmare a neglijării educaţiei copiilor în ultimii doi ani, aceştia vor deveni în viitor defavorizaţii societăţii.

Pentru PSD, accesul la educaţie înseamnă combinarea celor două metode care conferă calitate şi modernitate - informatizare şi digitalizare, pe de o parte, şi sprijin pentru prezenţa elevilor în clasă, în condiţii de siguranţă sanitară, pe de altă parte.

Informatizarea nu înseamnă doar câteva tablete, rămase şi acum prin depozite, ci conceperea unor programe naţionale, viabile şi postpandemie, precum cele propuse de PSD:

• Programul naţional privind achiziţia de laptop-uri sau tablete cu abonament la Internet, pentru dotarea elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice;
• Programul naţional pentru conectarea şcolilor la Internet a tuturor unităţilor şi instituţiilor de învăţământ, cu precădere a celor preuniversitare din localităţi situate în mediul rural, mediul urban cu până la 10.000 de locuitori, precum şi celor din zone izolate şi/sau defavorizate;
• Programul privind Digitalizarea resurselor educaţionale, prin realizarea unui sistem integrat de e-Learning bazat pe o platforma open-source, cu facilităţi de videoconferinţă incluse.

Din acest punct de vedere, măsurile propuse prin Planul Naţional de Reformă şi Rezilienţă, PNRR, sunt bune, dar nu sunt suficiente. Ele nu pot compensa reducerea gratuităţii transportului, lipsa investiţiilor din buget, îngheţarea salariilor profesorilor, măsuri luate de actualul Guvern în detrimentul învăţământului.

Prin PNRR se propune, în fapt, o schemă de granturi, investiţii, pentru circa 1.600 de şcoli care sunt şi cele mai vulnerabile la abandonul şcolar şi un program de burse punte pentru copiii care fac trecerea la liceu, pentru acoperirea cheltuielilor cu mutarea din localitatea de provenienţă în localitatea unde este liceul. Nu poţi fi contra unor astfel de propuneri, dar, din păcate, ele au mai fost "pilotate", cum a afirmat ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, dar nu au fost aplicate. În plus, ele nu fac parte dintr-o strategie sectorială care să conducă la o educaţie modernă şi de calitate, cu acces egal al tuturor copiilor şi tinerilor.

De aceea, se naşte întrebarea legitimă - există oare o strategie a Ministerului Educaţiei şi Cercetării de revenire a educaţiei măcar la nivelul calitativ de dinainte de pandemie pentru următorul an şcolar, când singurele resurse utilizabile vor fi tot cele naţionale?

Domnul Eduard-Andrei Popica:

"Accesul în profesiile juridice al titularilor diplomelor de doctor în drept"

Declaraţia mea politică de astăzi constituie apelul absolvenţilor de ştiinţe juridice, care deţin doctorat în domeniu, care, de câţiva ani încoace, se găsesc prinşi în capcana unui cerc vicios, într-un soi de retorică generalizantă ce lasă loc la perpetue interpretări.

Supun, astfel, atenţiei dumneavoastră problematica titularilor diplomelor de doctor în drept care nu mai pot accede în nicio profesie juridică - avocat, notar, executor judecătoresc - cu scutire de examen, în virtutea diplomei de doctor în drept.

Oprindu-ne mai exact la forma actuală a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, vom observa că primirea în profesia de avocat a licenţiatului în ştiinţe juridice se realizează doar în baza unui examen organizat de Uniunea Naţională a Barourilor din România, cel puţin anual şi la nivel naţional.

Lucrurile nu au stat însă mereu aşa. Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat a oferit, la un moment dat, doctorilor în drept, prin intermediul art. 14 lit. a) şi ulterior prin intermediul art. 16 alin. (2) lit. b), în urma republicării Legii nr. 51/1995 prin Legea nr. 231 din 4 decembrie 2000, posibilitatea de a accede în profesia de avocat cu scutire de examen.

Se pare că noi, oamenii în general şi juriştii în special, avem o oarecare teamă faţă de dubiu şi preferăm a ne înconjura întotdeauna de argumente raţionale, pe care nu de multe ori le confundăm cu simplele opinii.

Dacă urmăm logica acestui argument - "Toţi posesorii unei diplome de doctor în drept şi-au plagiat tezele de doctorat" - afirmaţie, prin formulare şi conţinut, vădit injustă pentru toţi studenţii doctoranzi şi profesorii conducători de doctorat în drept, nu vom face decât să perpetuăm o stare de incertitudine, să alimentăm o generalizare atât de simplistă, din care singurii afectaţi sunt doctoranzii ale căror eforturi de cercetare a problematicilor specifice dreptului au căzut într-un plan secund, în derizoriu.

Să nu uităm totuşi că într-o societate cu adevărat democratică, pătrunsă de spiritul şi valorile statului de drept, evitarea unor astfel de situaţii este posibilă, cunoscut fiind întreg hăţişul birocratic pe care doctorandul îl parcurge până ce i se conferă titlul de doctor - numeroasele comisii şi comitete din cadrul universităţii sau ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării, responsabile de verificarea originalităţii lucrărilor.

Soluţii de evitare a plagiatului, după cum se vede. sunt, dar de recunoaştere a activităţii de cercetare a dreptului, întreprinse de aceşti studenţi, preocupaţi de o permanentă pregătire şi perfecţionare profesională, sunt? În prezent, posesorii unei astfel de diplome nu pot urma decât o carieră în mediul academic. Mediul juridic nu are nevoie de expertiza unor astfel de profesionişti?

Iată de ce, în calitate de jurist, de reprezentant al cetăţenilor, voi depune un proiect de iniţiativă legislativă, pe care îl găsesc necesar, fiind o reparaţie morală care se poate aduce acestor persoane, titulare ale unei diplome de doctor în drept, de a li se oferi acces fără examen în profesia de avocat.

Mă opresc tocmai asupra acestei profesiuni liberale, întrucât unii membri ai Barourilor teritoriale se află în profesie graţie unei astfel de dispoziţii normative care a fost abrogată prin Legea nr. 270 din 22 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010.

Vechiul principiu latin In dubio pro reo este aplicabil şi aici?

Domnul Eugen Bejinariu:

"Mina de uraniu şi Crucea celor năpăstuiţi"

În Suceava există încă mii de oameni care trăiesc în condiţii amare, din exploatarea de zăcăminte. Minerii de la Crucea, ultima mină de uraniu a României, muncesc în condiţii de risc extrem, sunt expuşi la radiaţii ucigătoare. Ei şi familiile lor sunt năpăstuiţii al căror urlet de durere este ignorat de mai bine de un an. Guvernul chefliilor liberali nu s-a preocupat un an întreg pentru ca aceşti oameni să îşi primească banii alocaţi pentru hrană - erau bani meniţi să le asigure traiul, suma alocată prin lege pentru antidotul la radiaţiile care le-au mistuit sănătatea.

A plecat Guvernul liberal şi a venit Guvernul dreptu’-n-stângu’, care nu le-a mai plătit nici salariile, luni de zile. Minerii de la Crucea, oameni destoinici, temerari şi necăjiţi, care sfidează moartea coborând în adâncuri toxice pentru a-şi creşte copiii, şi-au cerut drepturile. Au fost ignoraţi. Au anunţat că vor protesta închizându-se în galeriile subterane, acolo unde respiră radon şi unde fiecare oră în plus îi apropie de moarte.

Au fost ignoraţi în continuare. Suferinţa lor n-a clintit nepăsarea unui prim-ministru perpetuu abulic. Autorităţile toate au fost preocupate doar să pună batista însângerată de durerea ortacilor pe batista mass-mediei. După zile întregi de agonie în subteran, minerii au primit o parte din datoria pe care statul, atât de cinic administrat astăzi, o are faţă de ei. Dregătorii judeţului şi administratorii ţării se comportă ca şi când minerii le-ar cere favoruri personale, ca şi cum existenţa minei ar fi o concesie făcută mărinimos unor nepricepuţi la alte munci. Le vorbesc jignitor, iar atunci când nu-i ignoră, îi umilesc. Ruşine, guvernanţi de mucava! Să vă fie ruşine că nu aveţi putinţa de a vă imagina soarta acestor oameni, că nu aveţi ştiinţa de a găsi soluţii pentru viaţa lor şi a familiilor lor, că le vorbiţi astfel sau nu le vorbiţi deloc!

Minele trebuie ecologizate, exploatarea de uraniu de la Crucea este de mult în fază finală - nu mai există resursă şi deopotrivă avem obligaţia de a găsi, ca ţară, alternative pentru dezvoltarea sustenabilă. Ştim cu toţii că mineritul va trebui, treptat, înlocuit cu producţie de energie mai puţin dăunătoare planetei, ştim că avem angajamente internaţionale şi urgenţe climatice care ne obligă să ne desprindem de condiţiile aproape medievale ale activităţilor din subteran, dar este obligaţia Guvernului ca toate aceste lucruri să se întâmple, în timp ce minerilor li se respectă drepturile, inclusiv dreptul la muncă - muncă plătită! - dar şi dreptul la sănătate, la viaţă.

Este treaba Guvernului să identifice alternative, să se asigure că grija pentru planetă e însoţită de grija pentru cei care plătesc taxe. Este treaba Guvernului să ştie şi să poată!

Dacă minerii nu îşi strigă durerea pe reţele sociale, nu înseamnă că îi puteţi ignora. Dacă mii de oameni de la Crucea nu protestează în faţa Guvernului, nu înseamnă că suferinţa lor poate fi sfidată. Minerii nu pot adopta manifestul vizionar al zilei Vinerea Verde, nu pot posta ipostaze conforme pe trotinetă electrică şi nu pot să-şi exprime doct nevoia de a diminua amprenta de carbon în aer, dar pentru toate acestea nu aveţi dreptul să-i condamnaţi la inexistentă! Ei aşteaptă bani pentru muncă, exact ca şi voi, la sfârşitul fiecărei luni în care au lucrat. Aşteaptă să-şi încaseze toate drepturile, la fel ca voi. Aşteaptă respect de la statul cu care au contract, la fel ca voi! Aşteaptă soluţii atunci când locurile lor de muncă dispar... de la voi!

Domnul Constantin Bîrcă:

"22 martie - Ziua Mondială a Apei - prilej de meditaţie, dar şi de decizie!"

22 Martie marchează, la nivel global, Ziua Mondială a Apei.

Decizia instituirii acestei sărbători a fost luată în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro, la 22 decembrie 1992. În România, această zi se sărbătoreşte din anul 1993.

Fiecare an abordează o temă de importanţă globală. Tema pentru Ziua Mondială a Apei 2021 este "Locul apei în societăţile noastre şi cum să o protejăm". Aceasta reprezintă o adaptare a dimensiunilor principale ale Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

Scopul Zilei Mondiale a Apei este acela de a trage un semnal de alarmă asupra necesităţii de a proteja cantitativ şi calitativ resursele globale de apă de care avem atât de multă nevoie. Apa reprezintă o resursă naturală crucială pentru viaţă şi sănătate.

Astfel, cel de-al 6-lea Obiectiv al Agendei ONU de Dezvoltare Durabilă prevede ca, până în 2030, fiecare persoană să aibă acces la apă de calitate şi include măsuri eficiente privind protejarea mediului natural şi reducerea poluării.

Obiectivul nr. 6 de dezvoltare durabilă - Garantarea accesului tuturor la apă şi canalizare şi asigurarea gestionării durabile a resurselor de apă - vizează reducerea la jumătate a proporţiei apelor uzate. Mai mult de 80% din apele reziduale provenite din gospodării, mediul urban, industrie şi agricultură sunt deversate în natură fără nicio decontaminare.

Inundaţiile, seceta şi poluarea sunt agravate de degradarea vegetaţiei, solurilor, râurilor şi lacurilor.

Agricultura este în prezent responsabilă pentru două treimi din consumul de apă din lume, iar previziunile arată că, în 2050, dacă nu ne schimbăm comportamentul, va fi necesară o cantitate de două ori mai mare pentru a asigura hrana necesară populaţiei.

Neglijarea ecosistemelor conduce la distrugerea resurselor de apă de care avem nevoie pentru a supravieţui şi a prospera. Din păcate, în ultimii ani, evenimentul este totalmente ignorat de autorităţi. De ce? Pentru că impune obligaţiile unei gestionări eficiente.

România dispune de un sistem complex de amenajări hidrotehnice, în toate bazinele hidrografice, destinate valorificării, pe de o parte, a potenţialului hidroenergetic al râurilor ţării, dar şi cu scopul asigurării alimentărilor cu apă a localităţilor şi a tuturor utilizatorilor de apă, precum şi pentru protecţia împotriva inundaţiilor şi a altor fenomene negative, precum şi pentru protecţia calităţii apelor.

Se impun alocaţii bugetare destinate explicit verificării, remedierii şi redării functionalităţii acestor obiective. Din păcate nu am văzut niciun proiect specific legat de amenajarea cursurilor de apă sau de exploatarea lucrărilor hidrotehnice, respectiv, hidroenergetice.

Poluarea surselor de apă, distrugerea unor lucrări de apărare, ignorarea zonelor de protecţie în cazul tuturor cursurilor de apă au efecte negative care necesită programe prioritare în regim de urgenţă.

Este nevoie de o acţiune energică pentru respectarea legislaţiei în domeniu, pentru protecţia responsabilă şi utilizarea raţională a tuturor resurselor de apă.

Gospodărirea apelor presupune o conlucrare amplă interdisciplinară cu specialişti din domenii conexe, precum meteorologia şi ştiinţele agricole.

Folosesc acest prilej pentru a menţiona că data de 23 martie marchează la nivel global Ziua Mondială a Meteorologiei. Tema pentru acest an este "Oceanul, clima şi vremea noastră".

Sunt subiecte ce nu pot fi ignorate!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Ziua Mondială a Apei"

De "Ziua Mondială a Apei" gândiţi-vă la un aspect - un copil moare la fiecare 21 de secunde, pe întreg mapamondul, din cauza consumului de apă contaminată. Se estimează că, până în anul 2030, deficitul de apă va determina până la 700 de milioane de persoane să se deplaseze către zone mai favorabile, pentru a-şi asigura accesul la apă potabilă, potrivit UN-Water, organismul de coordonare a problemelor legate de apă al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În aceste vremuri, în care mulţi sunt influenţaţi de fake-news-uri şi de discursuri bombastice, problemele cu adevărat grave, care trenează de ani de zile, sunt aproape uitate. Cu toate că apa acoperă 70% din suprafaţa pământului, doar o mică parte din aceasta este apă dulce. Apa potabilă disponibilă este distribuită inegal pe glob - peste 30% din resurse sunt localizate în Asia, pe locurile următoare situându-se America de Sud şi de Nord. Însă, din cauza faptului că multe surse de apă dulce sunt poluate sau disputate, miliarde de oameni încă nu au acces la apă curată în fiecare zi.

Astfel, se estimează că în prezent aproximativ 4,5 miliarde de persoane încă nu dispun de servicii de salubritate gestionate în siguranţă, în special în zonele rurale. Pentru fiecare produs fabricat pe care îl folosiţi este nevoie de apă. Pentru a produce o singură coală de hârtie sunt necesari 10 litri de apă, iar pentru fabricarea a 500 de grame de plastic este nevoie de 91 de litri de apă.

Se estimează că cererea de apă globală pentru procesul de fabricaţie din industrie va creşte până în 2050 cu 400%, ceea ce reprezintă foarte mult, comparativ cu alte sectoare economice. Pentru un om, cantitatea de apă recomandată pentru a fi consumată într-o zi este de 50 de litri - consum propriu-zis, prepararea mâncării etc. Însă, în timp ce un american consumă de 5 ori mai multă apă decât un european - 500 de litri vs. 100 de litri - în Gambia, locuitorii se mulţumesc doar cu 4,5 litri pe zi.

Organizaţia Naţiunilor Unite a decretat, în 2010, că accesul la apă potabilă este un drept uman. Însă, cu toate acestea, multe dintre guvernele lumii sau administraţiile locale trec cu vederea acest drept fundamental al omului, îmbolnăvind mai mulţi oameni pe zi decât a făcut-o COVID-19 de la începutul pandemiei.

Să luăm în considerare faptul că aproximativ 1,8 miliarde de oameni din întreaga lume folosesc constant o sursă de apă potabilă contaminată. Din cauza accesului deficitar la apă potabilă de calitate şi lipsa serviciilor de reciclare a apei uzate menajere, se înregistrează aproximativ 780.000 de decese, cauza principală fiind dizenteria şi holera.

Lipsa apei curate cauzează mai multe victime anual decât conflictele armate, cutremure şi epidemii, la un loc!

În anul 2015, aproximativ 844 de milioane de persoane nu aveau acces la servicii de apă potabilă şi doar 39% din populaţia mondială dispunea de servicii de reciclare a apei uzate sigure. Iar cererea de apă potabilă se estimează că va creşte până în 2050 cu aproximativ 20%-30%.

La final, este de reţinut un singur lucru - fără mâncare, putem rezista chiar şi trei săptămâni, dar, fără apă, corpul uman rezistă doar trei zile.

Cu toate acestea, noi ignorăm total şi ne batem joc zilnic de această resursă preţioasă a pământului!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Reglementarea criptomonedelor constituie o necesitate a zilelor noastre"

Apariţia şi dezvoltarea criptomonedelor reprezintă un fenomen extraordinar, pe care probabil îl vom înţelege complet abia peste mai mulţi ani. Totodată, inovaţia adusă pe pieţele de capital de această nouă "valută" poate face şi mult rău, nu doar bine. Combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului este o prioritate pentru Uniunea Europeană, dar mai ales pentru România. În această problemă, Parlamentul României va transpune Directivele europene 2015/849 şi 2018/843, care o completează pe prima, elementul de noutate pentru legislaţia noastră fiind reglementarea tranzacţiilor cu criptomonede.

Cred că nevoia unui act normativ în sfera criptomonedelor rezidă din volumul enorm al tranzacţiilor operate minut de minut, care au depăşit într-o perioadă valoarea de un trilion de dolari. În acest context, a apărut obligaţia de a autoriza şi de a înregistra furnizori de servicii de schimb între monede virtuale şi monede fiduciare, adică au o valoare fictivă, şi a furnizorilor de portofele digitale. Însă, din nefericire, această inovativă şi facilă metodă de tranzacţionare a fost şi este folosită în scopuri dăunătoare societăţii deschise şi liberale, precum spălarea banilor, dar, mai mult decât atât, recentele atacuri teroriste au scos la lumină noi tendinţe emergente, în special în ceea ce priveşte modul în care grupurile teroriste îşi finanţează şi îşi desfăşoară operaţiunile.

De aceea, cred că este important ca România să ţină pasul cu noile tendinţe de reglementare. În acest sens, consider că este important să asigurăm o transparenţă mai mare a tranzacţiilor financiare, a entităţilor corporative şi a altor entităţi juridice, precum şi a fiduciilor şi a monedelor virtuale.

În prezent, avem numeroase servicii de tehnologie care au devenit din ce în ce mai populare ca sisteme financiare alternative şi care au rămas totuşi în afara domeniului de aplicare a dreptului, atât la nivel european, cât şi naţional. Aceste tranzacţii beneficiau până acum de exceptări de la cerinţele legale. Furnizorii implicaţi în servicii de schimb între monedele virtuale şi monedele fiduciare, precum şi furnizorii de portofele digitale nu au nicio obligaţie stabilită de Uniune să identifice activităţile suspecte.

Prin urmare, grupurile specializate în spălarea banilor pot transfera fonduri către sistemul financiar al Uniunii sau în cadrul reţelelor de monede virtuale, prin disimularea transferurilor sau prin faptul că beneficiază de un anumit grad de anonimat pe platformele respective. De aceea, este nevoie ca autorităţile competente să poată monitoriza utilizarea monedelor virtuale într-un cadru legislativ transparent şi eficient.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, construit de Guvernul dreptei, este o formă fără fond de unde s-au tăiat 40%, sprijin pentru antreprenorii români"

Măreţul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, anunţat cu surle şi trâmbiţe de Orban şi trântit de Comisia Europeană, a fost reluat de Cîţu, care, aşa cum se pricepe cel mai bine, a tăiat banii dedicaţi programelor de susţinere a IMM-urilor locale, afectate de pandemie. Suma alocată mediului privat scade de la prima variantă de PNRR de la 3,8 la 2,4 miliarde de euro, o diminuare de aproximativ 40%, în condiţiile în care evaluarea nevoilor antreprenorilor era de minimum 5 miliarde de euro, din care 3 miliarde granturi şi două miliarde fonduri rambursabile.

Niciun ministru din Guvernul austerităţii naţionale nu a fost în stare să le prezinte românilor care sunt proiectele de investiţii identificate care vor primi fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Pe bună dreptate, criticile formulate de comisarul european al PNL, Adina Vălean, la adresa Planului Naţional de Reconstrucţie şi de Rezilienţă propus de România, arată clar incapacitatea Guvernului Cîţu de a atrage banii europeni pe care îi prezintă ca pe o salvare a ţării. Toate investiţiile pe care le-au anunţat demagogic se bazează pe alocări despre care chiar colegii lor de partid din Parlamentul European spun că nu sunt în stare să-i atragă, pentru că nu au venit cu niciun obiectiv şi nicio strategie concretă.

Castelul de nisip cu care se laudă Iohannis şi Cîţu, acest PNRR, este bazat pe fonduri europene şi se va prăbuşi, pentru că puterea negociază proiectele şi destinaţia acestor bani doar în funcţie de interesele politice şi financiare ale PNL, USR-PLUS şi UDMR, dar şi pentru că refuză să supună dezbaterii Parlamentului, Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă.

Cel mai duplicitar dintre cele trei partide de la guvernare este de departe USR-PLUS, care atunci când era în opoziţie critica vehement politizarea alocării fondurilor publice, iar exact asta fac.

Coaliţia austerităţii naţionale nu vrea să înţeleagă că toţi românii sunt cetăţeni europeni, având dreptul, în egală măsură, să beneficieze de avantajele aderării României la Uniunea Europeană şi trebuie să fie informaţi în mod transparent de modul în care se alocă aceste fonduri în fiecare comunitate locală.

Antreprenorii români sunt complet dezarmaţi, pentru că au constatat că nicio propunere transmisă nu a fost luată în seamă de "profesioniştii-politruci" ai lui Cîţu, iar de modul în care îşi revine mediul de afaceri din fiecare judeţ al ţării depinde supravieţuirea economiei româneşti pe următorii ani.

Nu există în acest PNRR niciun fel de obiective de etapă, ţinte şi indicatori propuşi, descrierea modului de finanţare pe fiecare minister şi program în parte.

După ce au mimat consultarea cu patronatele şi sindicatele pe tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi au refuzat fără nicio motivare orice dezbatere parlamentară cu toate partidele politice, liderii Coaliţiei austerităţii s-au adunat în spatele uşilor închise, într-o întâlnire pur politică la Cotroceni, pentru o împărţire pur politică a banilor europeni, după modelul deja consacrat al Anexei 7.03, în care alocarea banilor se suprapune cu algoritmul politic din Coaliţia Austerităţii.

Le reamintesc colegilor de la putere că PSD va acorda votul pentru ratificarea suplimentării contribuţiei României la Uniunea Europeană, doar după ce Guvernul va pune PNRR pe masa consultărilor parlamentare, astfel încât reprezentanţii românilor din fiecare judeţ să fie informaţi.

Domnul Vasile Cîtea:

"Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă"

Prin apariţia Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă, Guvernul actual nu a mai putut ascunde mizeria rezultată dintr-o guvernare abuzivă, în care cuvântul de bază a fost clientelismul politic. Dacă lecturăm din acest plan, ne îngrozim de realitatea care se află în ţară.

România are cea mai mică reţea de apă/canalizare din ţările Uniunii Europene, în localităţile cu populaţie între 2000 şi 5000 de locuitori. România are cea mai mare rată de defrişări ilegale de pădure din ţările UE, iar Guvernul actual propune doar limitarea defrişărilor ilegale, prin apelarea la sisteme moderne de supraveghere şi control. Cu alte cuvinte, uită de aplicarea măsurilor reactive şi apelează, exclusiv, doar la măsuri proactive care nu vor putea să dea roade pe termen scurt împotriva fenomenului infracţional.

Infrastructura de cale ferată, sub raportul căilor ferate reabilitate sau noi, este un alt punct unde deţinem lanterna roşie. Cu toate acestea, Guvernul României nu vede ca măsuri imediate reabilitarea unor tronsoane din zona Moldovei sau crearea unor noi tronsoane de cale ferată în această regiune, unde au rămas destule tronsoane încă neelectrificate, în care viteza medie de deplasare a trenurilor este cu mult sub viteza din epoca locomotivelor cu aburi.

În schimb, Guvernul Cîţu doreşte să reabiliteze infrastructura feroviară pe tronsoanele Arad-Timişoara-Caransebeş, Cluj-Napoca - Episcopia Bihor, doreşte construirea de noi magistrale de metrou în Bucureşti şi Cluj-Napoca şi doreşte realizarea conexiunilor feroviare pentru transportul călătorilor la aeroporturile din Braşov, Timişoara şi, nu în ultimul rând, realizarea Proiectului trenului metropolitan din Cluj-Napoca. Nimic în Moldova!

La infrastructură rutieră statisticile arată şi mai dezastruos.

Conform Raportului Forumului Economic, din 2019, România ocupă locul 119 din 141 de ţări analizate la capitolul infrastructură rutiera, ultimul loc din Europa la capitolul kilometri de autostradă raportată la 100.000 de locuitori, precum şi penultimul loc la capitolul densitatea de autostrăzi, raportată la suprafaţa totală a ţării, înregistrând un procent de 4,96% autostrăzi din toată reţeaua de transport.

Raportul de Competitivitate Globală, publicat de World Economic Forum, plasează România pe ultimul loc în cadrul ţărilor UE în ceea ce priveşte investiţiile în calitatea drumurilor şi infrastructurii de transport, cu un punctaj de 2,96 dintr-un total de 7 puncte.

De asemenea, ţara noastră se situează cu cea mai ridicată rată de accidente din statele membre şi cu o rată a mortalităţii dublă faţă de media europeană, cu 96 fatalităţi la un milion de locuitori faţă de media europeană de 49 fatalităţi la un milion de locuitori, motivul principal fiind faptul că 90% din reţeaua de drumuri sunt drumuri cu o singură bandă pe sens, considerate a fi şi cele mai periculoase. Dacă ne raportăm şi la numărul kilometrilor de autostradă existenţi, vom vedea că din cei peste 800 de kilometri de autostradă, zona Moldovei, cu toate cele 8 judeţe ale sale, se va putea bucura de existenţa a doar 20 de kilometri.

Nu în ultimul rând, suntem pe locuri fruntaşe la capitolul declinului demografic, al îmbătrânirii populaţiei, precum şi al migraţiei. Pentru populaţia din zona Moldovei, riscul de sărăcie sau de excluziune socială se ridică la 47,1%. Rata de inactivitate a populaţiei este de 31,6%, cu specificaţia că în cazul femeilor între 15 şi 64 de ani ajungem la o rată de inactivitate de 41,7%.

Aceasta este ţara guvernată de PNL!

Domnul Dumitru Coarnă:

A plouat cu promisiuni electorale, dar a secat fondul pentru agricultură! Fenomenul acesta meteorologic ciudat se întâmplă mult prea des în noua guvernare. Legea Bugetului de Stat pe anul 2021 a uitat şi de fermierii care au pierdut recolte întregi din cauza secetei şi de agricultură, care pentru mulţi români reprezintă principala activitate şi singura sursă de venit.

Amendamentul care prevedea suma de un miliard de lei pentru fermieri a fost respins de Comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi bănci, care au avizat în schimb pozitiv bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2021, fără să cuprindă despăgubirile pentru recoltele distruse de secetă şi fondurile pentru realizarea de sisteme de irigaţii în zonele afectate.

În "linie" au fost votate negativ mai multe propuneri aduse Proiectului Legii bugetului, printre care şi cele care vizau două subiecte de importanţă majoră pe care doresc să le aduc în atenţia dumneavoastră - acordarea despăgubirilor pentru fermierii din judeţul Călăraşi pentru culturile afectate de secetă şi realizarea unor sisteme de irigaţii în zonele cele mai afectate de secetă printre care se numără şi acest judeţ.

Folosiţi ca pretext în campania electorală, banii alocaţi despăgubirilor pentru culturile de toamnă şi pentru cele de primăvară nu au mai fost acordaţi, iar fermierii călărăşeni privesc neputincioşi la ploaia de promisiuni mincinoase care nu le mai salvează recoltele, nici nu le achită creditele la bănci, mulţi dintre aceştia fiind în pragul falimentului şi trăind la limita subzistenţei.

Fiind un judeţ de câmpie, terenurile agricole ocupând peste 84% din suprafaţă, agricultura este activitatea economică principală a judeţului Călăraşi. Circa două treimi din producţia agricolă a judeţului o reprezintă aportul sectorului vegetal, acesta fiind orientat cu precădere spre culturile de cereale boabe, plante oleaginoase şi plante de nutreţ.

Cu toate că ministrul agriculturii a promis la mijlocul anului trecut că despăgubirile de aproape 450 de milioane de euro vor ajunge încă din decembrie 2020 în conturile fermierilor din toată ţara, pentru efectele negative produse de seceta din toamna anului 2019 şi primăvara anului 2020, urmând a fi despăgubiţi 35.000 de fermieri, ale căror culturi au fost calamitate, aceste despăgubiri nu sunt precizate în Legea bugetului pe 2021, drept urmare, nu s-au alocat.

Cum producţia medie la hectar a scăzut la toate culturile de toamnă din anul 2019, cât şi la cele din primăvara anului 2020, din cauza secetei, judeţul Călăraşi a fost extrem de afectat, fermierii din acest judeţ având nevoie urgentă de fonduri pentru acoperirea daunelor suferite, pentru plata ratelor la creditele contractate cu diferitele bănci şi de fonduri pentru implementarea unui sistem viabil de irigaţii, pentru a preîntâmpina asemenea situaţii dezastruoase.

Agricultura judeţului Călăraşi şi agricultura României în general nu îşi ating însă întregul potenţial din cauza fragmentării masive a suprafeţelor agricole, a tehnologizării precare şi a lipsei unui sistem de irigaţii funcţional, acestea fiind şi unele dintre principalele motive pentru care, la mai multe culturi, România înregistrează unele dintre cele mai slabe randamente la hectar din UE.

Judeţul Călăraşi merită o politică agricolă adecvată, care să răspundă eficient aşteptărilor fermierilor în ceea ce priveşte combaterea schimbărilor climatice, protecţia biodiversităţii, dar şi în vederea asigurării unui venit echitabil pentru munca şi sudoarea fermierilor, pentru că, aşa cum susţinea şi Mihail Kogălniceanu, "...agricultura este maica neamului omenesc, care hrăneşte fiii săi..."

Doamna Cristina Burciu:

"Investind în tehnologia informaţiilor, Guvernul vine în sprijinul persoanelor cu dizabilităţi"

Procesul de digitalizare a României continuă în ritm susţinut, graţie determinării Guvernului Cîţu de a atinge în cel mai scurt timp acest obiectiv extrem de ambiţios. Ultimul proiect lansat în acest sens de către Autoritatea pentru Digitalizarea României se referă la achiziţionarea de instrumente de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor, TIC, pentru persoanele cu dizabilităţi.

Consider că este vital ca acest proiect să fie cât mai urgent implementat în România, deoarece se înscrie în prevederile Strategiei Comisiei Europene privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030.

Conform acesteia, persoanele cu dizabilităţi aflate în centre de îngrijire se confruntă cu dificultăţi majore privind accesul la educaţie prin intermediul noilor tehnologii informatice, mai ales acum, în perioada pandemiei.

Pentru a rezolva acest deficit, Comisia Europeană a solicitat autorităţilor de la nivel central şi local să implementeze proiecte concrete, prin intermediul cărora persoanele cu handicap vor putea învăţa la distanţă, astfel încât condiţiile vieţii lor să fie îmbunătăţite.

Realitatea românească arată că accesibilitatea precară la instrumentele de tehnologia informaţiilor îngreunează chiar şi activităţile de bază ale persoanelor cu dizabilităţi. Din cauza lipsei mijloacelor moderne de comunicaţii, persoanele cu deficienţe se confruntă cu rate mai ridicate de infectare şi, totodată, suferă de izolare din cauza normelor de distanţare socială.

Absenţa acestor mijloace moderne afectează nu doar persoanele care trăiesc în comunităţi, ci şi pe cele care stau în propriile locuinţe, fapt ce le îngrădeşte libertatea de mişcare, accesul la serviciile personale, precum şi viaţa independentă.

Îmbucurător este faptul că Autoritatea pentru Digitalizarea României a gestionat deja până acum solicitările pentru îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice în domeniul educaţiei, unde au fost depuse o serie de proiecte, inclusiv ale unităţilor de învăţământ special, cu elevi cu dizabilităţi.

Aplicarea "Strategiei privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030" poate fi un succes şi în România, dacă Consiliile Judeţene care au în subordine centre de îngrijire rezidenţiale vor depune proiecte pentru accesarea de fonduri externe nerambursabile, necesare achiziţionării de echipamente electronice.

Doamna Diana Stoica:

"Cu un ochi râdem, cu altul plângem!"

România are, în sfârşit, un film nominalizat la Oscar, chiar la două categorii, o performanţă excepţională!

Este un film grandios, despre cum arată, de fapt, România reală, care, iată, cunoaşte faima la nivel mondial, un film însă care n-ar fi fost posibil fără contribuţia decisivă a unor actori cheie. Mă refer aici la politicienii din vechea clasă politică şi la oamenii incompetenţi pe care i-au promovat în toate funcţiile posibile, de la manager de spital la paznic, de la şef de secţie la asistent medical, toate funcţiile alocate folosind un singur criteriu de selecţie - loialitatea faţă de partid.

Întâi găsim "omul potrivit" şi apoi organizăm "concursul public".

Trebuie să scăpăm România de clientelism şi nepotism, iar în acest demers avem nevoie de o legislaţie puternică, de norme care să-i protejeze pe cei din interior care au curajul să denunţe ilegalităţile comise de funcţionari şi politicieni corupţi şi incompetenţi. Avertizorii de integritate, cei care semnalează abuzurile şi încălcările legii, trebuie să fie apăraţi cu adevărat împotriva represaliilor şefilor şi superiorilor ierarhici.

Alături de colegii din USR-PLUS, începem o amplă discuţie pentru consolidarea legislaţiei avertizorilor de integritate.

Vă chem alături de noi, pentru a-i apăra pe cei care astăzi îşi riscă cariera pentru a demasca corupţia endemică!

Vă chemăm alături de noi să schimbăm România!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Agricultura României, pusă pe butuci de camarila guvernamentală"

După ce a falimentat sistemul de sănătate, Guvernul de dreapta fără idei mai pregăteşte o catastrofă pentru români, mai exact distrugerea agriculturii. Deciziile luate de Executivul impus de Iohannis, cu ignorarea voturilor populaţiei, nu fac altceva decât să arunce sistemul agricol într-un colaps iminent.

Ultima măsură care-i duce pe fermieri la sapă de lemn este înjumătăţirea subvenţiilor, hotărâre care vine după refuzul acordării despăgubirilor pentru agricultorii afectaţi de secetă şi după eliminarea programelor de susţinere lansate de PSD, precum cel de cultivare a tomatelor şi cel de creştere a porcinelor. Praful şi pulberea se va alege de afacerile fermierilor, după aceste "strategii inteligente" ale guvernanţilor!

În timp ce reprezentanţii Coaliţiei austerităţii îi tratează cu aroganţă şi dispreţ pe fermieri, PSD a venit în sprijinul agricultorilor, analizând soluţiile necesare pentru ieşirea din impas. Noi vrem în mod clar să oprim dezastrul generat de măsurile Guvernului, iar pentru aceasta avem nevoie de un plan de acţiune care să salveze ceea ce se mai poate salva din agricultura României.

Nu este normal că am ajuns astăzi ca România să plătească pe importuri alimentare de cinci ori mai mult decât primeşte pe exporturile produselor agricole, ceea ce este inacceptabil pentru noi, "grânarul Europei" de odinioară.

Culmea este că, aşa cum s-a întâmplat şi cu salariile, pensiile şi alocaţiile copiilor, camarila cocoţată la guvernare declară că nu are bani pentru despăgubirile şi subvenţiile agricultorilor! În schimb, Guvernul "nu se poate" târăşte România în împrumuturi colosale, de sute de miliarde de euro, a căror rambursare va cădea tot pe spinarea oamenilor!

Securitatea alimentară a ţării a devenit un concept abstract pentru Cîţu şi Oros?! Aşa se pare, din ceea ce se întâmplă şi se vede în realitate!

La toate acestea se adaugă şi intenţia de a da străinilor terenurile agricole ale României, prin accesul liber la vânzarea necondiţionată a acestora, prevăzută de un proiect de lege promovat de parlamentarii din coaliţia de guvernare. Dacă va fi votat, actul normativ prevede ca terenurile agricole să poată fi cumpărate de către străini, chiar dacă aceştia nu sunt rezidenţi în România şi chiar dacă sunt doar samsari de terenuri, un alt fapt incoerent şi intolerabil pentru situaţia în care se află astăzi agricultura naţională.

Este inadmisibil ca, în plină criză economică şi într-o nouă etapă dură a pandemiei, fermierii să fie abandonaţi şi umiliţi, iar "Guvernul meu" să nu dea doi bani pe ei şi pe problemele lor. Acest fapt nu poate avea vreo justificare logică, în afară de aceea că Executivul acţionează imoral, în baza unor interese străine celor fireşti.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

"Inseminarea artificială în cazul familiei monoparentale"

Săptămâna trecută, în plenul de marţi, domnul deputat Ilie-Alin Coleşa de la Grupul parlamentar al AUR, membru şi în Comisia pentru drepturile omului, a luat cuvântul în legătură cu un proiect de lege despre susţinerea financiară a procedurilor de inseminare artificială.

Pentru că proiectul stipula explicit că nu există niciun tratament diferenţiat dacă mama este căsătorită sau nu, dumnealui a declarat următoarele

"Acest proiect de lege ascunde sub masca încurajării natalităţii o politică de tip neomarxist, prin care se încearcă promovarea familiei monoparentale total artificiale."

Consider că trebuie să iau poziţie cu privire la această declaraţie discriminatorie.

În primul rând, orice susţinere a familiei trebuie să fie nediscriminatorie. Există familii în care cei doi părinţi sunt căsătoriţi, există familii în care cei doi părinţi nu sunt căsătoriţi şi există familii în care există un singur părinte, care are grijă de unul sau mai mulţi copiii. Numărul de copii care se nasc în familii în care părinţii nu sunt căsătoriţi se apropie de 50%.

Nicio lege nu trebuie să distingă, iar politicienii nu trebuie să stigmatizeze niciuna dintre aceste tipuri de familii. Toate aceste familii trebuie tratate egal, pentru că ele sunt egale.

Nu trebuie să existe familii tradiţionale şi familii neomarxiste, familii conservatoare şi familii progresiste, din perspectiva legii. Există doar familii.

În România sunt sute de mii de copii care cresc cu un singur părinte. Orice discriminare rostită de la tribuna Parlamentului este o palmă pe obrazul acestora. Sunt sute de mii de cetăţeni care depun eforturi pentru a-şi creşte copiii cât mai bine, deşi multora le este extrem de greu financiar.

În România, sute de mii de copii, dacă nu milioane, au fost crescuţi de mamele lor singure, după ce taţii lor au murit pe front sau în închisorile comuniste. Este un afront la adresa unei întregi generaţii, să insinuăm că un copil crescut de o mamă este mai prejos decât un copil crescut de doi părinţi. Iar în privinţa inseminării artificiale, pe care domnul de la AUR a numit-o "însămânţare artificială", se aplică aceleaşi reguli ca şi în cazul adopţiei.

Este o procedură pe care o poate utiliza un cuplu sau o persoană, în cazul inseminării artificiale a unei femei, mame care vrea să aibă grijă de o viaţă.

Şi aş mai spune ceva.

Ideologia împărtăşită de colegul de la AUR este una proviaţă.

Oare nu este un lucru minunat când cineva doreşte să aducă o viaţă pe lume, când face toate eforturile, când alege chiar şi o variantă asistată medical, tocmai pentru că doreşte să ofere iubire şi grijă unei fiinţe umane?

De ce trebuie să îi aruncăm unei astfel de persoane cuvinte grele?

De ce să spunem că acest tip de maternitate este unul greşit?

De ce să stigmatizăm fapte bune şi copii cu sufletul curat?

Şi încă ceva.

I-am arătat copilului meu declaraţia colegului de la AUR.

M-a întrebat - "Şi voi aveţi bullying în Parlament?"

Din păcate da, şi noi avem bullying în Parlament, la adresa unor întregi categorii de persoane, iar acest lucru trebuie să înceteze!

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Mesajul E. S. Doamna Katerina Sakellaropoulou, Preşedintele Republicii Elene, adresat grecilor de peste hotare cu ocazia Zilei Naţionale, 25 martie"

În calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, îmi revine deosebita onoare să vă prezint mesajul E. S. Doamna Katerina Sakellaropoulou, Preşedintele Republicii Elene, adresat grecilor de peste hotare cu ocazia Zilei Naţionale, 25 martie 2021.

"Dragi compatrioţi greci de peste hotare,

Mesajul pe care vi-l transmit anul acesta, cu ocazia aniversării din 25 martie, cuprinde o simbolistică deosebită, deoarece sărbătorim 200 de ani de la începutul Revoluţiei care a condus la înlăturarea jugului otoman, la eliberarea Patriei şi la crearea statului grec contemporan.

În acest context istoric, un loc aparte în memoria noastră colectivă îl deţin grecii din diaspora, care, cu abnegaţie şi aport dezinteresat, au contribuit la trezirea conştiinţei naţionale a grecilor şi la pregătirea luptei, sprijinind prin orice mod şi mijloace acest ţel sfânt.

Execuţia eroului nostru naţional, Rigas Velestinlis, de către turci, determină eforturi sistematizate în ceea ce priveşte organizarea grecilor din străinătate. În comunităţile greceşti din Europa de Vest, intelectualii greci, în contact cu curentele culturale ale epocii, transformă cazul Greciei într-unul internaţional şi promovează ideea naţiunii greceşti care are dreptul la o existenţă politică distinctă. La Paris se înfiinţează «L’ Hôtel Hellénophone», iar la Viena se înfiinţează Societatea «Philomuse», două dintre organizaţiile precursoare ale grupării "Filiki Eteria".

De asemenea, la Viena se publică primul ziar grecesc, «Efimeris», care are un puternic ecou, transmiţând ideile iluminismului grecesc, în care prinde contur efervescenţa ideologică a perioadei prerevoluţionare. Clerici învăţaţi, precum Anthimos Gazis şi Neophitos Dukas, transformă acest oraş în cel mai mare centru spiritual de răspândire a ideilor europene în Grecia, iar dezvoltarea economică a firmelor comerciale greceşti favorizează finanţarea şcolilor de limbă greacă.

Activităţi asemănătoare se întâlnesc şi în alte locuri din Europa Centrală. Grecii care reuşesc să se refugieze din Cipru, Smirna, Rodo şi din Epir, să scape de măcelul din Hios şi din alte locuri din Grecia, găsesc refugiu în Marsilia şi în Triest, iar comunităţile greceşti din Ancona şi din Livorno finanţează misiunile, oferindu-le eroilor din 1821 arme, echipamente de luptă şi alimente. Mare este şi numărul grecilor din diaspora care şi-au dat viaţa pentru independenţa ţării noastre, luptând «pentru credinţă şi patrie"», alături de fraţii lor revoluţionari.

La două secole după revoluţie, patosul nestins pentru libertate, pe care ni l-au insuflat luptătorii noştri, iubirea faţă de patrie şi sacrificiul lor suprem reprezintă busola cu care suntem chemaţi să ne orientăm într-un mediu geopolitic cu tensiuni continue. Grecia constituie un puternic stat de drept în nucleul Uniunii Europene şi un factor stabil de pace în Mediterana de Est şi în întreaga regiune. Ţara noastră îşi întăreşte alianţele, îşi apără eficient frontierele şi răspunde cu hotărâre agresivităţii turceşti, aplicând cu consecvenţă principiile dreptului internaţional. Iar dacă astăzi independenţa noastră naţională se consideră incontestabilă, la fel de incontestabilă este dedicarea noastră în apărarea drepturilor naţionale la autodeterminare şi asigurarea securităţii naţionale.

Dragii mei compatrioţi, criza coronavirusului, cu care se confruntă de un an încoace întreaga planetă, nu ne permite să acordăm, sărbătoririi aniversării a două secole de la Revoluţia noastră, strălucirea pe care o merită. Aceasta, însă, nu ne împiedică să ne mândrim cu tot ceea ce am reuşit să realizăm până astăzi şi să fim optimişti pentru tot ceea ce trebuie să realizăm în viitor.

Voi toţi, greci din prima, a doua sau a treia generaţie, care trăiţi în străinătate, fără să uitaţi nicio clipă Grecia, care prosperaţi în locuri îndepărtate şi abordaţi provocările contemporane, sunteţi demnii ambasadori al elenismului în întreaga lume. Exemplul vostru constituie strălucita dreptate pentru cei care au luptat în 1821 cu eroism, pentru ca să fim noi astăzi liberi!

La mulţi ani!"

În acest context, la 200 de ani de la declanşarea Revoluţiei din 1821, în numele conducerii Uniunii Elene din România, doresc să le urez la mulţi ani grecilor şi filoelenilor de pretutindeni!

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani prieteniei româno-elene!

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"Stelian Ion - «Ultras-ul» DNA"

Din momentul învestirii Domniei Voastre în funcţia de ministru al justiţiei, aţi devenit, făţiş, "ultrasul" DNA. În sport nu este nimic greşit în a fi suporterul febril al cuiva, însă în justiţie, da, este profund greşit.

Am urmărit cu atenţie toate acţiunile şi declaraţiile Domniei Voastre dinainte, dar şi după luna decembrie a anului 2020. Toate au o singură ţintă, eliminarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie şi întărirea Departamentului Naţional Anticorupţie.

Secţia de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie este singura structură care, astăzi, reprezintă centura de siguranţă a oricărui român în faţa potenţialelor abuzuri săvârşite de orice magistrat, indiferent de structura în care activează acesta. În loc să o întăriţi, dumneavoastră o desfiinţaţi!

De ce? Pentru un DNA singur pe tot terenul!

Desigur, trebuie să dăm Cezarului ce este al Cezarului şi să recunoaştem că, de-a lungul timpului, Departamentul Naţional Anticorupţie a bifat rechizitorii care au stat la baza unor Hotărâri Judecătoreşti de răsunet, dar, de asemenea, trebuie să fim oneşti şi să arătăm că, la polul opus, au existat şi derapaje pentru care nu a răspuns nimeni.

Să ştiţi, domnule ministru, că toţi românii îşi doresc justiţie corectă, imparţială, "oarbă" în faţa ispitelor lumeşti, care pot transforma uşor un vinovat în nevinovat şi invers! Toţi românii îşi doresc parchete şi instanţe solide, puternice, dar care să şi răspundă atunci când se joacă cu vieţile celor anchetaţi sau judecaţi.

Numai că, în timp ce românii îşi doresc sincer o justiţie imparţială, demersurile dumneavoastră nu sunt sincere. Nu vă doriţi un DNA puternic pentru că vă pasă de independenţa acestei structuri, ci pentru că ştiţi foarte bine că aţi putea fi anchetat oricând pentru două evenimente din trecutul Domniei Voastre.

Mă refer, desigur, la garsoniera pe care aţi dobândit-o ilegal în perioada în care condamnatul Radu Mazăre era primarul municipiului Constanţa, dar şi la suma de 10.000 de euro pe care aţi primit-o de la un dezvoltator imobiliar, tot din Constanţa, în plină campanie electorală a anului 2016, pentru a vă retrage o acţiune în instanţă care viza anularea unei autorizaţii de construire.

Domnule Stelian-Cristian Ion,

Ministerul Justiţiei nu trebuie să fie condus de cineva care urmăreşte să câştige simpatie şi clemenţă din partea procurorilor parchetului care l-ar putea ancheta oricând pentru fapte din trecut.

Dar, dacă aranjamentele politice, şi nu numai, v-au adus aici, atunci fiţi ministrul care aplică dictonul Fiat justitia et pereat mundus.

Întăriţi DNA, dar întăriţi şi SIIJ! Respectaţi CSM şi avizele sale, aşa cum trebuie să o facă orice ministru al justiţiei. Fiţi un factor de echilibru, nu suporter al unui parchet. Fiţi ministrul justiţiei, nu al injustiţiei!

Şi nu uitaţi, sunteţi vulnerabil, şantajabil, dar şi "penabil"!

În fond, nu este nevoie ca eu sau orice alt parlamentar să vă ceară demisia de onoare. Toate aceste trei însuşiri vă cer demisia.

Domnul Daniel Florea:

"Minciuna are picioare scurte, domnilor guvernanţi!"

Culmea tupeului este sa minţi şi să-i acuzi pe ceilalţi că falsifică adevărul!

Am asistat în aceste zile la o halucinantă fugă de răspundere privind măsurile care trebuie luate neapărat pentru combaterea pandemiei, în condiţiile în care, în Bucureşti, rata de infectare creşte alarmant de rapid, iar ministrul sănătăţii, PLUS-eristul Vlad Voiculescu, tace şi se ascunde în spatele celor 22 de consilieri onorifici, care, şi ei, tac în cor, şi al unei doamne, secretar de stat, care pare un fel de kamikaze - nu ştie, nu explică, dar poate spune orice trăsnaie, pentru că, atunci când nu va mai fi avatarul lui Vlăduţ, oricum nu îşi va mai aduce aminte nimeni de numele ei.

Nu-l înţelegeam de ce nu scoate niciun cuvânt fostul ministru al sănătăţii, PNL-istul Victor Costache, acum consilier al premierului Cîţu! Îl ştiţi, cel care a plecat din Guvern, în primul val al pandemiei, nu pentru că a încercat să vândă sănătatea publică spitalelor private, ci, chipurile, fiindcă ar fi fost de acord să se testeze în masă în Bucureşti, activitate deplin asumată şi susţinută de primarul general, Gabriela Firea, şi de toţi primarii de sector.

Acum, când întreaga lume testează masiv, pentru a putea vaccina eficient, nu spune nimeni că, dacă testarea s-ar fi făcut la timp, aşa cum începuse în Capitală, s-ar fi reuşit ţinerea pandemiei sub control, sistemul medical nu ar fi în colaps, mii de români nu ar fi murit cu zile, iar alte zeci de mii nu ar fi suferit cumplit în lupta cu boala.

Asurzitor tace şi Nelu Tătaru, fostul ministru al sănătăţii, tot PNL-ist, care acum este preşedintele Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaţilor.

Vorbeşte, în schimb, Raluca Turcan, care ne anunţă senină că medicilor li se vor reduce veniturile, nu li se vor mai plăti integral gărzile şi sporurile, pentru că au prea mulţi bani.

Asta, după ce am aflat, cu stupoare, că personalului medical din centrele de vaccinare nu li s-au plătit, de două luni, banii prevăzuţi de lege.

Vine apoi cel mai prost ministru al muncii din toate timpurile, Violeta Alexandru, să ne spună că trebuie zis adevărul.

Iar marele bărbat de stat, Vlăduţ Voiculescu, postează curajos un reply pe Facebook, răspuns tăios în miez de noapte, şi subliniază adevărul pe care PSD îl tot strigă de când a început pandemia - Guvernul minte şi măsluieşte cifrele privind rata de infectare şi criteriile de testare, şi numărul de vaccinaţi, şi numărul de zile la care se raportează media de infectare comunicată public.

Confirmarea acestui adevăr dureros, şi anume că actuala coaliţie de guvernare este doar un castel de minciuni şi un ghem de interese meschine, confirmare venită chiar din mijlocul struţo-cămilei politicianiste cocoţată samavolnic, perfid şi mincinos la conducerea ţării, dar care pretinde că vrea binele românilor, pe care îi minte zilnic de 16 luni încoace, nu poate avea decât un deznodământ - Demisia, mincinoşilor!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Nu trebuie să ne batem joc de luptătorii anticomunişti!"

Acum aproximativ două săptămâni comemoram "Ziua deţinuţilor politici anticomunişti din perioada 1944-1989". Din păcate, în preajma acestei comemorări, am aflat despre demiterea domnului Octav Bjoza din funcţia de subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989.

Cred că trebuie subliniat faptul că domnul Octavian Bjoza nu semnifică doar numele preşedintelui foştilor deţinuţi politici, ci reprezintă unul dintre ultimii eroi în viaţă ai neamului românesc. Acesta este un adevărat "Memorial al durerii" în carne şi oase. La finele anului I, după ultimul examen, pe 25 iunie 1958, a fost exmatriculat şi arestat de Securitatea din Iaşi, judecat de către Tribunalul Militar Braşov la data de 10 octombrie 1958 şi condamnat la 15 ani de muncă silnică, la 10 ani de degradare civică şi confiscarea totală a averii, prin Sentinţa nr. 672/10 octombrie 1958, pentru "delictul crimă" de uneltire împotriva ordinii sociale.

Pedepsele fiind exagerat de mari, în comparaţie cu faptele comise, la 9 februarie 1962, prin Decizia nr. 34 a Tribunalului Suprem al Republicii Populare Române, RPR, Colegiul Militar admite recursul declarat de Procurorul General al RPR, casează sentinţa de mai sus şi îl condamnă la 4 ani de temniţă grea.

Domnul Bjoza a trecut, astfel, prin închisorile Codlea, Gherla, Galaţi, Brăila, Văcăreşti şi Jilava, prin lagărele de muncă din Balta Brăilei de la Strâmba, Stoieneşti şi Salcia, precum şi cele din Delta Dunării, precum Bacul "4" şi Periprava - Secţia Grindu, de unde a fost eliberat la 23 iunie 1962.

Acest om, căruia regimul comunist nu i-a îndoit nici coloana vertebrală, nici convingerile, după ani grei de suferinţă şi degradare fizică şi socială, chiar nu merită să fie aruncat la coşul de gunoi al istoriei!

Ştiu din câteva discuţii cu domnul Bjoza că nu era tocmai confortabil cu postul ocupat, mai ales după ce partea de revoluţionari a rămas fără şef, dar dumnealui nu-şi putea abandona puţinii colegi care mai trăiesc, în urma suferinţelor îngrozitoare din temniţele comuniste!

Având în vedere astfel de întâmplări reprobabile, pare că suntem blestemaţi să nu ne preţuim adevăratele valori morale, poate cel mult după ce nu le mai avem. În cazul domnului Bjoza, pentru toate comentariile urâte şi denigratoare ale unora care nu-şi cunosc şi nici nu-şi preţuiesc cum se cuvine istoria şi pe cei cu adevărat oprimaţi de regimul comunist, sper ca aceştia să-şi ceară, totuşi, iertare!

Eu, oricum, nu pot să nu-i cer iertare domnului Bjoza, pentru tot ce a pătimit!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este şansa noastră să construim România la care am visat cu toţii!"

Anul acesta este unul plin de provocări cauzate de pandemia de coronavirus, doar că aceste provocări sunt şi mai mari atunci când vine vorba despre închiderea proiectelor din cadrul programelor operaţionale pentru perioada 2014-2020, în contextul pandemiei COVID-19 şi finalizarea negocierilor privind programele operaţionale şi a Acordului de Parteneriat pentru perioada 2021-2027, în acelaşi context. Dincolo de noul Cadru financiar multianual 2021-2027, marea provocare o reprezintă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prin care României îi sunt alocate 29,2 miliarde de euro pentru reconsolidarea economiei.

Guvernul condus de PNL a lansat în dezbatere publică PNRR, Programul naţional care reprezintă priorităţile României astăzi - alocăm resurse importante pentru infrastructura rutieră, reţeaua de gaze, spitale noi, măsuri sociale. PNRR este al doilea test al coaliţiei de guvernare, după adoptarea bugetului de stat, test trecut cu succes, care arată clar că este o coaliţie unită şi puternică. Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, MRR, este cel mai mare instrument financiar creat de Uniunea Europeană în afara Cadrului financiar multianual. Oferă sprijin financiar statelor membre pentru o revenire economică rapidă.

În urma negocierilor de succes, purtate anul trecut de preşedintele Klaus Iohannis, România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui Mecanism, cu o alocare consistentă de granturi şi împrumuturi. Aceşti bani vor finanţa obiective de investiţii şi reforme amânate 30 de ani, care vor duce la creşterea calităţii vieţii românilor. Reforma costă, iar România are o şansă istorică astăzi la finanţare consistentă a acestui proces profund pe care Guvernul condus de PNL şi-l asumă.

PNRR înseamnă cele mai mari investiţii făcute în România de după 1990 în şcoli, spitale, autostrăzi şi protecţia mediului. Pe lângă investiţii, vorbim despre reforme structurale absolut necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a României. Cu ajutorul banilor din PNRR, vom demara un proces major de digitalizare a statului care va schimba total modul de interacţiune cu cetăţeanul şi va crea o cetăţenie digitală.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este şansa noastră să construim România la care am visat cu toţii şi pe care acum avem oportunitatea de a o realiza. Avem această responsabilitate uriaşă faţă de copiii noştri, faţă de viitorul ţării noastre şi sper să înţeleagă acest lucru toţi oamenii politici, indiferent de partidul în care se află, de ideologia în care cred, pentru că acum este momentul să fim solidari în jurul dezvoltării României şi a oportunităţilor oferite prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Doamna Gianina Şerban:

"România, azi, la limita normalităţii"

Domnul preşedinte al României invoca în sprijinul candidaturii sale un slogan frumos - "Pentru o Românie normală". Astăzi, ne punem întrebarea dacă dumnealui şi coaliţia de guvernare pe care o dirijează şi o girează cu ardoare îşi doresc într-adevăr această normalitate.

Întrebarea vine, la fel de normal, în contextul în care politicile promovate de reprezentanţii României la Consiliul European, în special, cei din partea partidelor aflate la guvernare, duc această ţară spre pragul ridicolului punând înaintea valorilor tradiţionale româneşti acest progresism radical, încercând să impună în rândul populaţiei idei ce contravin grav atât istoriei, cât şi accepţiunilor de veacuri, creştine, ale poporului român.

Vorbim despre două chestiuni cu implicaţii majore în viaţa noastră - dispariţia din vocabular a noţiunii de mamă, tată şi declararea Europei şi implicit a României "zonă liberă pentru persoanele LGBTIQ".

Dacă, de mâine, ar trebui să mă numesc părinte unu sau părinte doi, îmi vin în minte, în mod natural, câteva dileme. De ce n-ar fi părinte trei, patru şi aşa mai departe? Cum vă veţi adresa, domnilor, celor care v-au născut şi crescut, dacă mamă şi tată nu le veţi mai putea spune? Cât de tare vă veţi jigni bunicii? Cei care ne-au părăsit se vor întoarce din morminte!

A îngrădit cineva drepturile comunităţilor LGBT? Nu! Ne amintim că acest fenomen era privit ca o boală la începuturile sale. Mai ieri, li s-au recunoscut drepturile, fiind o minoritate sexuală. Azi, din această poziţie, ne impun tuturor să fim ca ei. Făcând o analogie cu situaţia epidemiologică de azi, dacă cel bolnav are drepturi până nu încalcă drepturile celui sănătos, trebuie să ne protejăm drepturile noastre, ale copiilor noştri!

Vă vorbesc şi în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, nu de egalitate între genuri, să fim bine înţeleşi. Iar în calitate de mamă, nu-mi voi încuraja copiii să gândească în acest fel, dar, dacă - Doamne, fereşte! - se va întâmpla ca vreunul dintre ei să devină tată din mamă sau invers, voi accepta, aşa cum au fost acceptate în societate aceste comunităţi.

Politica privind familia este exclusiv de competenţa Guvernelor membre ale Uniunii Europene. Să nu uităm, Uniunea Europeană a fost creată pe considerente economice, financiare, pentru sprijinul şi dezvoltarea ţărilor membre, pentru drepturile cetăţenilor europeni. Însă, dacă drepturile unora atacă drepturile altora şi vom permite asta, atunci direcţia în care ne îndreptăm nu este către o Românie normală!

Să nu vă bateţi joc de români! Nu veţi şterge nici istoria României, nici nu veţi putea da uitării familia tradiţională, formată dintotdeauna şi pe vecie dintr-un bărbat şi o femeie!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Cu ministrul Năsui, economia românească ajunge în prăpastie!"

Conducerea Ministerului Economiei continuă linia deciziilor iresponsabile luate încă de la instalarea în funcţie a lui Claudiu Năsui, care au un efect nefast pentru toţi românii - blocarea economiei. Ministrul economiei nu se pricepe să gestioneze industria românească, dar, în acelaşi timp, dă dovadă de laşitate, prin refuzul unui dialog firesc cu reprezentanţii antreprenorilor.

60.000 de locuri de muncă au dispărut doar anul trecut, în România. Precum se vede, actualului ministru nu-i pasă! Claudiu Năsui nu are viziune, nu vorbeşte cu nimeni, nu are un obiectiv bine definit de a salva economia şi locurile de muncă ale românilor. Sau, dacă are totuşi un obiectiv, este cel de distrugere a economiei româneşti şi a capitalului autohton!

Este de neconceput că niciunul dintre programele care susţin antreprenorii români nu mai funcţionează în prezent. Nici Start-Up Nation, un program de succes, iniţiat de PSD, nici programul de internaţionalizare, nici programul de susţinere al exportatorilor.

Tot ministrul economiei este cel care a îngropat şi ultimele speranţe ale industriei HoReCa, prin eliminarea voucherelor de vacanţă. Despre HoReCa, Năsui a promis că va reduce cu 20% diferenţa de venituri dintre anul trecut şi acest an, dar este doar o promisiune, cât timp realitatea ne arată că, în acest ritm, nu va mai avea pe cine ajuta, deoarece din faliment nu te scoate nimeni.

De la "înălţimea" trotinetei verzi cu care se mândreşte, ministrul economiei nu a avut timp în ultimele trei luni nici să desemneze reprezentanţi la şedinţele Fondului Român de Contragarantare, astfel că toată activitatea instituţiei este, practic, suspendată.

Nimeni nu ştie cu ce se ocupă în mod real Claudiu Năsui, în afară de a genera catastrofe, precum blocarea Schemei 3 - Granturi pentru Investiţii, în valoare de 16 miliarde de lei. Zeci de mii de IMM-uri vor fi lipsite, astfel, de fondurile necesare pentru a face faţă crizei generate de noile restricţii.

În concluzie, fiecare zi în plus cu Năsui la conducerea unui minister de care depinde soarta economiei româneşti prelungeşte agonia firmelor locale şi produce mii de şomeri.

În numele zecilor de mii de întreprinzători români umiliţi de ministrul USR, consider că este un prim gest de minimă decenţă să părăsească acest portofoliu, care se dovedeşte a fi o pălărie mult prea mare pentru Domnia Sa.

Doamna Alexandra Huţu:

"Situaţia Unităţii Mobile de Terapie Intensivă din judeţul Botoşani"

În declaraţia de astăzi vă prezint o situaţie intolerabilă care a avut loc în judeţul Botoşani, în contextul pandemiei de COVID-19. Deşi este o problemă de nivel local, ea e relevantă pentru modul în care este gestionată pandemia în România. Un astfel de caz poate deveni de actualitate în orice alt judeţ al României şi de aceea nu poate fi trecut cu vederea.

Problema se referă la Unitatea Mobilă de Terapie Intensivă care a fost instalată în Botoşani, lângă Spitalul Judeţean Mavromati, în data de 11 noiembrie 2020. La aproape 4 luni de la instalare, unitatea a funcţionat mai puţin de o lună, aceasta în condiţiile în care ea reprezintă speranţa de viaţă pentru mulţi pacienţi.

În celelalte aproape 3 luni, unitatea nu a putut funcţiona din cauza unor găuri din acoperişul unităţii, prin care apa de ploaie se infiltrează exact în zona unor conexiuni electrice.

Încă nu ştiu cât a costat această unitate şi cât s-a plătit pentru lucrările de reparaţii efectuate de o echipă venită tocmai din Turcia. De aceea, am adresat aceste întrebări miniştrilor de resort. Dar este cu totul intolerabil ca în contextul actual, în care nu mai avem paturi la ATI, iar pacienţii COVID în stare gravă mor pe holurile spitalelor sufocate, să nu putem pune în funcţiune o astfel de unitate mobilă, doar pentru că are o gaură în acoperiş. Este penibil şi revoltător, în acelaşi timp!

Cum este posibil ca, în România secolului 21, să avem oameni care efectiv mor cu zile, din cauza unei găuri în acoperişul unei unităţi medicale?

Cum este posibil ca, în cele 4 luni de la instalare, cei responsabili de această problemă să nu fi fost în stare să găsească acea gaură din acoperiş, pentru a remedia problema? Cine e responsabil? De ce nu s-au luat măsuri? De ce nu s-au dat sancţiuni? Vorbim aici despre vieţi omeneşti!

Mi-l amintesc pe domnul premier, Florin Cîţu, cum ne explica savant găurile din bugetul ţării pe care le-ar fi găsit după guvernarea PSD. Dar nu îl văd în stare să găsească o nenorocită de gaură din acoperişul unei unităţi medicale de urgenţă, o nenorocită de gaură din cauza căreia mai mulţi oameni îşi pierd viaţa, neputând avea acces la un pat de terapie intensivă!

Iar ca şi cum toate aceste lucruri nu ar fi fost de-ajuns, am aflat la finalul săptămânii trecute că cineva, undeva, a luat decizia de a muta această unitate de la Botoşani la Iaşi, asta la doar două zile după ce şeful DSP Botoşani anunţa că nu mai avem paturi ATI disponibile în Botoşani şi punerea în funcţiune a acestei unităţi este de importanţă vitală pentru judeţul nostru. Şi, ca şi cum am fi într-un film cu glume proaste, prefectul judeţului Botoşani declară public că singura problemă pe care a identificat-o la unitatea mobilă de terapie intensivă este faptul că aceasta nu este înmatriculată, deci nu poate fi transportată la Iaşi. Ce fel de gospodar eşti şi câtă indiferenţă să ai, să nu te preocupe nici măcar acest mic detaliu, dar care generează întârzieri pentru pacienţii care au neapărat nevoie de ajutor?

Vedem, aşadar, că şansele de supravieţuire ale oamenilor depind acum mai mult de numărul de parlamentari ai puterii din fiecare judeţ. Dacă în Iaşi sunt mai mulţi, atunci şi şansele de supravieţuire ale bolnavilor COVID sunt mai mari. Este absolut revoltător! Aţi ajuns să politizaţi până şi şansele la viaţă ale unor oameni!

Îi întreb pe colegii deputaţi şi senatori de Botoşani, care fac parte din arcul Coaliţiei de guvernare - spuneaţi că nu vă jucaţi cu viaţa botoşănenilor? Dar ce am văzut în ultimele 4 luni? Incapacitatea, indolenţa, nepăsarea în asigurarea funcţionării unei unităţi medicale vitale! Iar acum, fără să ridicaţi măcar o întrebare, unitatea respectivă vă este luată de sub nas şi mutată în judeţul vecin, care se pare că are mai multe pile politice la actuala guvernare!

Solicit tuturor parlamentarilor de Botoşani şi mai ales celor din arcul guvernamental să nu permită mutarea acestei unităţi la Iaşi!

Solicit cu toată determinarea, ca DSP Botoşani să operaţionalizeze în regim de urgenţă această unitate, astfel încât să poată prelua pacienţii botoşăneni aflaţi în stare gravă!

Domnul Claudiu-Augustin Ilişanu:

"Dialogul politic amplu şi comunicarea cu toţi factorii interni era una dintre condiţiile Uniunii Europene pentru elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Guvernul nu ţine cont de nimic şi vine cu un plan de partid care nu include proiecte mari de infrastructură şi cu potenţial de dezvoltare a regiunilor, aşa cum reprezintă A13 pentru regiunea Moldovei, abandonată de Guvernul actual"

Zilele trecute, Guvernul a lansat în dezbatere publică Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR), însă nu a dat dovadă de transparenţă decizională şi dialog în relaţia cu Parlamentul. Guvernul trebuia să prezinte PNRR în plenul Parlamentului, nu să facă jonglerii în comisii. Guvernul a luat PNRR pe persoană fizică, fără să ţină cont de aspectele constituţionale, nici de realităţile sociale, ignorând faptul că, aşa cum toate sectoarele din România au fost afectate de pandemia COVID-19, planul de rezilienţă şi redresare trebuie să reflecte voinţa şi necesităţile tuturor cetăţenilor, nu strict a Guvernului. Obiectivul PNRR este unul de redresare şi trebuie să fie pe agenda naţională, fiind un mecanism de refacere a economiei ţării şi de participare la o nouă viziune în ceea ce priveşte dezvoltarea de care România are nevoie.

În partea finală a Comunicării Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliul European, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii cu privire la Strategia anuală pentru 2021, privind creşterea durabilă, se enunţă condiţia esenţială pentru realizarea Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR): dialogul politic amplu pe toate palierele sociale. Se recomandă clar comunicarea între toate părţile şi asumarea responsabilităţii drept condiţii prealabile pentru o aplicabilitate cu succes a mecanismului şi durabilitatea acţiunilor, dar şi pentru credibilitate la nivel european.

Tocmai aceste condiţii esenţiale sunt încălcate de Guvernul României, comunicarea şi relaţia corectă şi constituţională cu Parlamentul în ceea ce priveşte acest mecanism care, dacă era realizat transparent şi dacă ţinea cont de voinţa cetăţenilor şi necesităţile reale ale României, putea duce la reformarea şi dezvoltarea ţării. De ce în Franţa PNRR se prezintă în Parlament, iar în România nu? Acest Guvern duce în derizoriu oportunităţi esenţiale ale ţării noastre şi elaborează un plan pe considerente politice, de partid, fără să ţină cont de nevoile regiunilor istorice, de necesitatea de coeziune între regiuni, prin infrastructură şi atragerea de investiţii dependente de condiţiile de infrastructură.

O nevoie urgentă de infrastructură este clară în regiunea Moldovei care, cu proiectul A13, nu intră însă în graţiile guvernanţilor. Partidul Social Democrat a propus includerea proiectului autostrăzii A13 în PNRR ca proiect importat de infrastructură, coeziune regională şi naţională, însă guvernanţii ignoră cetăţenii români din această zonă şi le suprimă dreptul şi posibilitatea de dezvoltare. Argumentul nostru este că autostrada A13 poate aduce beneficii reale şi tangibile economiei din regiune şi poate stimula o tranziţie pozitivă spre dezvoltare, ceea ce coincide tocmai cu obiectivele europene ale PNRR care trebuie să se bazeze pe investiţii semnificative, crearea de locuri de muncă, creştere economică şi coeziune în statele europene. În loc să folosească această oportunitate pentru finalizarea unor proiecte mari de infrastructură, Guvernul alocă, printre altele, sume considerabile pentru rezilienţă în situaţii de criză. Şi elicopterele sunt urgente, după cum le-a inclus Guvernul pe lista achiziţiilor pentru rezilienţa în situaţii de criză, dar, înainte de toate, România şi regiunea Moldovei, în special, au nevoie de infrastructură rutieră, de conectare prin autostrăzi. O urgenţă pe care Guvernul o ignoră. Chiar şi Germania, care are cea mai performantă infrastructură din Europa, are prevăzut în Planul său naţional de redresare şi rezilienţă, în pilonul II, măsuri de investiţii suplimentare în infrastructură pentru modernizarea acesteia şi pentru a stimula dinamica productivităţii naţionale. Statele europene îşi văd interesul naţional şi pun accentul pe indicatorii de performanţă şi coeziune, însă guvernanţii români rămân marionetele unor interese meschine şi pierd o mare şansă pentru salvarea economiei ţării şi relansarea de care România avea nevoie după criza pandemică, dar şi după guvernarea catastrofală din ultimul an.

Incapabilitatea acestui Guvern şi perspectiva limitată din care priveşte atunci când este vorba de interesul naţional fac ca, prin PNRR, cetăţenii români, mai ales cei din regiunea istorică a Moldovei, să nu aibă prea multe aşteptări, asta chiar în ciuda discursurilor hiperbolice ale guvernanţilor din ultimele luni despre banii de la Bruxelles. Este clar că, fugind de consultare şi de dialog cu Parlamentul, Guvernul face din PNRR, folosind vorbele alegorice ale lui Titu Maiorescu, o "forma fără fond" care "nu numai că nu aduce nici un folos, dar este de-a dreptul stricăcioasă".

Domnul Lilian Scripnic:

"Multinaţionalele, cei mai importanţi vectori de promovare, în România, a valului progresist neomarxist"

Deşi, în teorie, forul legiuitor, în România, este Parlamentul, în practică, multinaţionalele impun propriile legi angajaţilor români. Mai nou, marile corporaţii îşi obligă personalul să folosească ceea ce ele numesc "limbaj inclusiv", concentrându-şi atenţia, în special, asupra termenilor care definesc universul LGBT.

Astfel, multinaţionalele au început să interzică, în ţara noastră, folosirea unor cuvinte şi expresii care au conotaţii de gen, cum ar fi celebra formula de adresare "doamnelor şi domnilor", pe motiv că ar leza persoanele care nu se identifică nici ca bărbaţi, nici ca femei. De asemenea, a te adresa cuiva cu "el" sau "ea", în funcţie de numele sau înfăţişarea respectivei persoane, poate atrage acuzaţii de "transfobie" sau de discriminare prin folosirea "limbajului binar" cu privire la gen.

Asociaţia "Accept" a elaborat un document intitulat "Diversitatea la locul de muncă - Ghid pentru angajatorii din România". Printre "recomandările" menţionate în respectivul document este şi cea ca angajatorii să îşi instruiască angajaţii să nu mai presupună că partenerul de viaţă al cuiva este de sex opus, lucrul acesta nefiind altceva decât un "stereotip" sau chiar un act de discriminare.

Prin adoptarea, fără niciun filtru, a unui aşa-zis cod al diversităţii şi incluziunii, marile corporaţii au devenit cei mai importanţi vectori de promovare, în România, a valului progresist neomarxist.

Noi, AUR, ne opunem cu fermitate acestui egalitarism artificial populist şi demagogic şi susţinem egalitatea de şanse. În acelaşi timp, ne împotrivim discriminării de orice fel şi susţinem libertatea de exprimare.

Vă asigur că, din perspectiva noastră, a celor de la AUR, nimeni de la Parlamentul European nu va putea interzice copiilor noştri să rostească cuvintele "mamă" şi "tată" şi nicio multinaţională din lume nu ne va putea împiedica să ne întemeiem familii tradiţionale binare, să ne apărăm tradiţiile, limba şi cultura.

La finalul declaraţiei mele politice, am şi eu un set de recomandări pentru multinaţionalele care desfăşoară activităţi economice în România: reveniţi cu picioarele pe pământ! În loc să vă concentraţi pe externalizarea profiturilor, mai bine vă preocupaţi de plata taxelor şi impozitelor la acelaşi nivel cu firmele româneşti! Înainte să promovaţi ideologia neomarxistă, trebuie să respectaţi valorile identitare româneşti, inclusiv familia tradiţională, precum şi legile şi Constituţia României!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Ziua de 25 martie 1821 reprezintă unul dintre cele mai strălucite momente din istoria modernă a noii Elade. Este ziua în care "Libertate sau moarte" a devenit simbolul Revoluţiei elene, începute la 25 martie 1821. Este data stabilită ca aniversare oficială a revoluţiei, de la care au trecut 200 de ani, precum şi ca Zi Naţională a Greciei.

Este un adevăr şi trebuie întotdeauna amintit faptul că revoluţia greacă îşi are rădăcinile în România, că aceste două naţiuni au multe în comun şi legăturile scrise sau nescrise sunt dovedite de respectul reciproc şi faptele comune întreprinse în decursul a mii de ani.

La fel de adevărat este şi faptul că existenţa grecilor în Dobrogea, atestată oficial încă din secolul VII Înainte de Hristos, precum şi aspiraţiile şi credinţa celor două naţii au dus la o luptă comună pentru păstrarea identităţii şi culturii.

Vreau să punctez şi faptul că, la momentul în care Dobrogea a trecut în administrarea statului român, primul primar al Constanţei a fost grecul Antonio A. Alexandridi.

Grecii au fost cei care au construit prima şcoală în oraşul de la malul mării, în anul 1865, şi primul teatru, "Elpis", în 1898, în care, în prezent, funcţionează Teatrul de păpuşi. Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, în Constanţa trăiau peste 6.000 de greci, iar comunitatea elenă deţinea un patrimoniu important, avea şcoală, teatru, biserică, spital şi numeroase clădiri, care acum au devenit istorice. Vorbim despre un patrimoniu care nu a fost destinat să fie folosit numai de membrii comunităţii, ci de toţi locuitorii Constanţei.

Ne leagă multe de Grecia, dar cel mai important lucru, din punctul meu de vedere, este faptul că grecii au adus unicitate Dobrogei. Aici unde există o comunitate puternică şi respectată şi, nu în ultimul rând, în permanenţă implicată în problemele localităţilor în care trăiesc.

Vreau să vă amintesc că, la ultimele alegeri locale, comunitatea grecilor din Constanţa a avut un candidat pentru funcţia de primar al municipiului-reşedinţă de judeţ în persoana lui Traian Anton Antoniadis, iar dacă veţi citi programul său electoral, veţi constata că toate punctele au fost calate pe probleme de interes pentru toţi cetăţenii, indiferent de apartenenţa etnică.

De mii de ani, dar mai ales acum, grecii din Dobrogea ne învaţă să trăim frumos şi să fim generoşi - transmit prin toţi porii bucuria de a trăi. Când vorbesc despre o persoană decedată întreabă întâi cum a trăit, pentru că asta contează cel mai mult.

Dansurile spectaculoase, mâncărurile simple, dar extrem de gustoase, şi dragostea pentru păstrarea tradiţiilor sunt transmise din generaţie în generaţie în comunitatea elenă din Constanţa.

Au şi ei însă dureri, însă ţine de noi să le rezolvăm problemele. Îi doare faptul că multe clădiri istorice - casele Embiricos, Manicatide, Hrisicos, vilele Şuţu sau Constantinide sunt în ruină, dar şi că mai sunt 10 centimetri de mal şi se surpă atât Teatrul Elpis, clădire de patrimoniu din clasa B, cât şi Biserica Greacă, clădire de patrimoniu din clasa A, ambele ridicate din banii etnicilor greci.

Dincolo de orice, ne emoţionează de fiecare dată modul în care comunitatea elenă din Dobrogea serbează Ziua Naţională a Greciei, aşa cum o face şi când este aniversată cea a României. Membrii comunităţii nu au făcut vreodată diferenţa, manifestând aceeaşi bucurie şi generozitate.

O Theos na filai ton elliniko ke ton rumanico lao! Dumnezeu să protejeze poporul grec şi cel român!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Coaliţia nefuncţională de la guvernare pune în pericol vieţile românilor"

Observăm, în aceste zile, cum ţara noastră se scufundă, din nou, sub un val de infectări cu COVID-19. Acest al treilea val este unul mai abrupt, mai agresiv, iar riscul pentru români este mult mai mare. Şi nu mă refer aici doar la riscurile economice din cauza unor inevitabile carantine, izolări şi închideri repetate, este vorba şi despre pericolul direct şi imediat asupra sănătăţii cetăţenilor români, fiindcă noile tulpini de virus sunt dominante şi afectează, inclusiv, tinerii.

În aceste condiţii asistăm stupefiaţi la lupte intestine pentru putere în interiorul coaliţiei PNL-USR, iar aceste conflicte pun în pericol vieţile şi bunăstarea românilor. Cum este posibil ca Ministerul Sănătăţii să fie rupt de realitatea vaccinării? Românii sunt programaţi la vaccinare la sute de kilometri de localitatea de domiciliu. Am văzut cu toţii conflictul deschis, public, între coordonatorii campaniei de vaccinare şi ministrul sănătăţii. A fost un spectacol penibil care a arătat cum două structuri ale statului sunt parcă într-un concurs de popularitate, care este mai frumos la televizor, şi nu că sunt preocupate de sănătatea şi siguranţa oamenilor.

Mai mult, lupta dintre PNL şi USR, în interiorul propriei coaliţii, transformă pandemia într-o scenă a orgoliilor şi a luptei pentru putere, indiferent de consecinţele asupra oamenilor obişnuiţi. Mai este oare nevoie să vă reamintesc situaţia Timişoarei din aceste zile? Primarul USR al Timişoarei acuză prefectul PNL că dispune carantinarea doar a localităţilor cu primari USR. Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş votează limitarea carantinării, iar ministrul sănătăţii USR dispune prelungirea carantinei cu 72 de ore, peste capul autorităţilor locale. Între timp, ministrul educaţiei ţine deschise şcoli care ar fi trebuit închise. Cine să-i mai înţeleagă?

Extrem de mulţi reprezentanţi ai autorităţilor locale solicită Ministerului Sănătăţii schimbarea modului de calcul a incidenţei cazurilor COVID-19, indicator în baza căruia se decide carantinarea unei localităţi. De luni de zile se cere un algoritm de calcul echitabil, fiindcă nu este în regulă ca localităţile care nu testează aproape deloc să fie în scenariu verde, iar cele care testează masiv să fie tot timpul închise. După luni de zile, iese un secretar de stat de la Sănătate şi anunţă senin că "începem să ne gândim, poate găsim un nou algoritm". Abia acum încep să discute! Este revoltătoare această aberaţie!

Personal, ca deputat, am solicitat guvernanţilor să explice de ce statul român nu testează masiv. De ce se fac 10-12.000 de teste la stat, deşi capacitatea este de peste 40.000 de mii de teste pe zi? Care sunt interesele ascunse ale acestor guvernanţi de refuză să testeze populaţia?

Premierul Cîţu, ministrul Voiculescu, Arafat şi restul celor care trebuie să gestioneze pandemia vorbesc cu lejeritate de carantine totale şi restricţii din ce în ce mai severe, în condiţiile în care instituţiile lor din subordine nu îşi fac treaba! De ce trebuie să sufere tot sistemul HoReCa sau toate instituţiile de spectacole din ţară fiindcă autorităţile de control nu sunt în stare să oprească petreceri ilegale? Închidem pensiuni şi hoteluri din toată ţara fiindcă restricţiile nu sunt respectate în weekend pe pârtiile din Braşov! Cozi de mii de oameni înghesuiţi unii în alţii, iar Guvernul închide pensiuni din Bucovina! Vi se pare normal aşa ceva?

Se carantinează localităţi mici din jurul marilor oraşe, însă autorităţile nu sunt capabile să prevină petreceri în cluburi de unde sunt filmări şi fotografii în spaţiul public! Domnilor, ori ne preocupă sănătatea oamenilor, ori doar proştii trebuie să stea închişi, iar mafiile locale să se distreze?

Haosul din gestionarea acestei pandemii este rezultatul luptelor interne pentru putere şi influenţă în interiorul coaliţiei USR-PNL. Toţi aceşti oameni, în mâinile cărora ne punem sănătatea, sunt într-o continuă campanie electorală! Şi PNL şi USR urmează să aibă alegeri interne, iar lupta lor pentru ciolan duce la aberaţii şi dezorganizare.

Devine din ce în ce mai vizibil că această coaliţie guvernamentală, alcătuită din partide ce au ieşit pe locul II şi III la alegeri, nu este funcţională. Vedetele PNL şi USR nu se pot înghiţi şi nu au loc unii de alţii, iar în fiecare zi apar blocaje şi lovituri sub centură. Mă întreb de ce nu se duc aceşti oameni acasă, să ia o pauză şi să îşi lămurească priorităţile şi problemele?! Dacă nu sunt în stare să se înţeleagă şi să guverneze, poate ar trebui să li se acorde răgazul de a se maturiza!

O coaliţie guvernamentală care se autosabotează şi se devorează din interior este un pericol pentru o ţară aflată în criză sanitară, economică şi socială. Românii încă mai au speranţe, dar rămân rapid fără răbdare.

Domnul Ioan Mang:

"Gâlceava «autorităţilor» cu paturile ATI!"

După un an de pandemie, am ajuns în situaţia hilară în care guvernanţii de "dreapta" nu ştiu nici măcar câte paturi de terapie intensivă există în spitale! Fostul ministru Nelu Tătaru spunea un lucru, actualul ministru spune altceva, secretarii de stat din Ministerul Sănătăţii avansează şi ei cifre aproximative, iar premierul este parcă din alt film!

Cred că este nevoie urgentă de intervenţia preşedintelui Iohannis! Să vină Iohannis, cel mai informat cetăţean al patriei noastre, să-i scoată din beznă pe guvernanţii săi! Să ne spună el numărul exact de paturi ATI din România, dacă Guvernul său nu este în stare!

După un an de pandemie, Guvernul de "dreapta" a fost surprins de valul 3 al pandemiei şi nu a fost capabil să crească numărul de paturi pentru pacienţii COVID de la ATI. Ba din contră, Cîţu spune că numărul este în scădere, în timp ce Voiculescu îl contrazice. Este noaptea minţii!

Cîţu şi Voiculescu nu sunt în stare să numere corect nici măcar paturile din spitale, şi atunci, oare, cum pot pretinde aceşti habarnişti de "dreapta" că pot controla pandemia şi pot gestiona criza sanitară? În majoritatea judeţelor şi spitalelor din România, pacienţii nu mai au loc în paturile de la ATI. Foarte multe spitale nu au nici măcar medicamentele atât de necesare pentru tratarea bolnavilor! Iar în ceea ce priveşte personalul medical, situaţia este şi mai gravă. Chiar dacă am avea paturi şi medicamente, tot ar fi o mare problemă cu lipsa personalului.

Este de-a dreptul criminală nepăsarea şi incompetenţa cu care actuala guvernare a ignorat toate semnele care arătau că România este într-o situaţie gravă. Orice minte lucidă realizează că ţara noastră este într-o situaţie mai rea chiar decât acum un an. Atunci, la începutul pandemiei, erau câteva sute de cazuri noi de îmbolnăviri zilnice şi multe paturi libere la ATI. În martie 2020, controversatul Grup de Comunicare Strategică anunţa 2.653 de paturi disponibile la ATI şi 1.361 de ventilatoare mecanice.

Astăzi, după un an de "eforturi" uriaşe, de cheltuieli de miliarde de euro pentru dotări, cu zeci de miliarde de euro luate credit, premierul Cîţu anunţă, de-a dreptul şocant, că numărul paturilor ATI este mai mic decât anul trecut. Cum e posibil aşa ceva? Oamenii ăştia ce au păzit un an de zile?

Din cauza unor incompetenţi, precum Voiculescu şi Cîţu, situaţia a ajuns extrem de gravă în România! Nu au fost în stare să crească nici capacitatea de testare a populaţiei, pentru a-i putea izola pe cei infectaţi, nici numărul paturilor de la ATI. Nici măcar campania de vaccinare nu decurge aşa cum trebuie. Degeaba îşi pune uniforma de militar domnul Valeriu Gheorghiţă! Românii îşi pierd încrederea în vaccinuri şi asta exclusiv din cauza modului execrabil în care "autorităţile" au gestionat, sau mai bine spus nu au gestionat problema. Românii nu mai au încredere în aceşti guvernanţi incompetenţi!

Chiriaşul de la Palatul Victoria nu ar trebui să se mai plângă că oamenii nu au încredere în acţiunile antipandemice ale "autorităţilor". Fix din cauza unor amatori ca Florin Vasile Cîţu, Vlad Voiculescu şi alte personaje sinistre din Guvern, românii şi-au pierdut încrederea. Din păcate, din ce în ce mai mulţi îşi pierd şi speranţa. Speranţa că România se va schimba în bine şi că îşi vor putea relua viaţa normală de dinainte de pandemie.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Palatul Reginei Maria din Mamaia reprezintă un simbol important pentru istoria noastră!"

Pentru istoria noastră recentă, Regina Maria este un simbol al luptei, patriotismului şi empatiei, o persoană care nu a ezitat să contribuie direct la efortul de război în acei fatidici ani 1916-1918, chiar 1919. Regina a îngrijit tinerii ostaşi răniţi în lupte şi i-a hrănit pe cei înfometaţi şi vulnerabili. Inima Reginei a vrut să rămână cu noi, doar vicisitudinile istoriei au făcut ca, din păcate, această dorinţă să nu fie îndeplinită - se pare că am fost neglijenţi cu ceea ce ne-a lăsat una dintre cele mai puternice personalităţi ale istoriei româneşti.

În acest sens, deşi Balcicul nu se mai regăseşte pe teritoriul ţării noastre, încă avem, totuşi, un loc drag Reginei Maria, şi anume Palatul din staţiunea Mamaia, care, asemenea Cazinoului aflat în reabilitare în ceasul al doisprezecelea, şi acesta reprezintă o altă dovadă a nepăsării fostelor autorităţi. Pe zi ce trece, reşedinţa de vară a Reginei Maria din Mamaia se transformă într-o ruină. De aceea, cred că este nevoie de o acţiune rapidă, la nivel ministerial, pentru a fi limitată degradarea în care se află acest simbol. Este cel mai bun exemplu care arată că a existat, în ultimii 20 de ani, un dezinteres complet din partea PSD faţă de monumentele istorice din municipiul Constanţa şi din judeţ. Dacă pentru Cazinoul Constanţa s-a găsit, după un lung ping-pong politic local şi instituţional, o soluţie - chiar şi după 10 ani -, castelul Reginei Maria nu are acest timp la dispoziţie.

Am văzut iniţiativa domnului Remus Negoi, de a dezbate acest subiect, însă ţin să-l informez că, pe această temă, am adresat deja o întrebare ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, domnul Claudiu Năsui, referitoare la măsurile care urmează să fie luate în ceea ce priveşte protejarea Palatului Regal din Mamaia, care se află în patrimoniul companiei Mamaia S.A., la existenţa fondurilor pentru reabilitare sau dacă ia în calcul să fie transferat către Ministrul Culturii, în vederea consolidării acestuia.

Mă bucură faptul că, din calitatea de membru al Comisiei pentru Cultură din Senat, iniţiaţi demersuri pe care vă asigur că le voi sprijini în vederea protejării patrimoniului cultural local, însă, în acelaşi timp, vreau să vă spun că locuitorii Constanţei aşteaptă soluţii pragmatice de la PNL şi USR şi mai puţin şezători politice la care să ne dăm cu părerea.

Avem la îndemână Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi alte forme de finanţare care pot soluţiona această problemă mult mai repede, în loc să stăm la dezbateri care nu vor conduce la soluţii pragmatice. Soluţia rapidă a reabilitării Palatului Reginei Maria se poate găsi la nivelul Ministerului Economiei şi al Culturii. De la cei aflaţi la guvernare, oamenii aşteaptă soluţii concrete şi rapide, iar Palatul Reginei Maria nu poate aştepta dezbaterile noastre în care ne dăm cu părerea.

Haideţi să ducem intenţiile pe care le aveţi în zona în care se pot lua decizii direct, pentru că deciziile rapide pot însemna salvarea Palatului Reginei Maria.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

"Jos masca!"

Proiectul legislativ nr.31/2021, prin care se doreşte extinderea obligativităţii aşa-numitei măşti de protecţie (numită în mod popular "botniţă") şi în spaţiile publice, contravine, în mod vădit, prevederilor Constituţiei României şi trebuie respins pentru cel puţin următorul considerent: Purtarea obligatorie a măştii de "protecţie" aduce atingere dreptului la ocrotirea sănătăţii, garantat de Constituţia României la art. 34, prin faptul că, contravine stilului de viaţă sănătos, încălcând următoarele principii: Încercaţi să alergaţi sau să depuneţi un efort fizic minim cu botniţa pe faţă să vedeţi cum vă simţiţi. Expunerea la soare este foarte importantă pentru întărirea sistemului imunitar. Asigurarea necesarului de vitamina D, care se obţine prin expunerea la soare, este cu atât mai importantă atunci când este vorba de răceala COVID-19, boala de care se teme atâta lume. Şi atunci se pune întrebarea: "De ce ni se interzice să ne expunem faţa la soare prin acoperirea ei cu această cârpă denumită "mască de protecţie"? Impunerea purtării obligatorii a măştii şi în spaţii închise, şi în spaţii publice nu mai are nimic de-a face nici cu moderaţia, întrecând orice măsură a bunului-simţ.

Masca te forţează să respiri un aer viciat, care conţine nu numai o concentraţie ridicată de dioxid de carbon, ci şi multe elemente nocive de care plămânii omului caută să se elibereze în permanenţă. Ce fel de linişte sufletească mai poate avea un om care se simte în mod permanent vânat de structurile de forţă ale statului din motive de-a dreptul ridicole, ca să nu spun abuzive, ce ţin de purtatul sau nepurtatul unei măşti. Obligarea purtării botniţei contravine în mod vădit învăţăturilor creştine. Cum să acoperi faţa unui om, creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu? Cum să-l contrazici pe Domnul Isus Hristos, care a spus că "Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doctor, ci cei bolnavi"? Mai mult decât atât, purtarea aşa-numitei măşti de protecţie aduce atingere dreptului la ocrotirea sănătăţii prin efectele adverse ale purtatului acesteia, reduce gradul de oxigenare al organismului, făcându-l vulnerabil în faţa bolilor - amintesc că dezvoltarea cancerului este favorizată de un mediu redus în oxigen! -, ridică, în acelaşi timp, concentraţia de dioxid de carbon în sânge, cu efect negativ asupra organismului uman şi sistemului imunitar.

Dioxidul de carbon având un efect negativ, otrăvitor, asupra corpului, cauzează alergii pe faţă; agravează problemele dentare şi gingivale; cauzează infecţii bacteriene în cavitatea bucală; afectează vederea şi ochii; creşte riscul de boli respiratorii; creează un climat de nesiguranţă pentru persoanele vulnerabile, pe stradă şi în spaţiile publice. Cum credeţi că se simte un copil sau un bătrân în momentul în care se întâlneşte pe stradă cu cineva care poarta cagulă, având faţa acoperită. Nu vorbesc din poveşti, am văzut astfel de oameni pe stradă! Cine va răspunde pentru răpirile a zeci şi zeci de copii de către infractorii care profită de faptul că masca le permite să-şi ascundă identitatea?! Creează un disconfort puternic psiho-emoţional, prin aspectul de botniţă, lezând profund demnitatea umană; creează un climat de frică, chiar de paranoia, atât la nivelul individului, cât mai ales la scara întregii societăţi. Frica este focarul bolii, iar această afirmaţie este susţinută inclusiv de medici.

Au românii nevoie să-şi piardă libertatea pentru o răceală?

Eu aş îndrăzni să afirm că nu! Dacă nu mă credeţi, atunci haideţi să organizăm un referendum cu privire la acest aspect. Este de neacceptat ca un grup de medici politruci, împreună cu un Guvern corupt, susţinuţi de o presă aservită, să decidă în numele întregului popor român, confiscându-i sănătatea şi dreptul de a respira liber, pentru o răceală pe care, medici ca doamna doctor Flavia Groşan, o rezolvă cu o schemă de tratament simplă, fără a mai fi nevoie să se ajungă la spitalizare şi intubare. Să nu uităm că 95% dintre pacienţii intubaţi în secţiile ATI ajung în saci de plastic şi doar 5% reuşesc să scape cu viaţă, ceea ce denotă că protocoalele impuse medicilor, în contextul COVID, sunt fatale pentru aceştia.

Aşadar, dragi români, jos masca! Viaţa începe acolo unde se termină frica.

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Parteneriatul româno-francez contribuie la dezvoltarea României"

Să ne amintim că prietenia dintre România şi Franţa datează de două secole, iar, după decembrie 1989, aceasta a înregistrat un progres considerabil. Să ne amintim de sprijinul activ al Franţei în ceea ce priveşte integrarea României atât în Uniunea Europeană, cât şi în Alianţa Nord-Atlantică.

Săptămâna aceasta am avut plăcerea de a mă întâlni, alături de alţi colegi, cu reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Franţei în România. Filiala din România are peste 600 de membri, care au stabilit că îşi doresc să susţină eforturile de modernizare a României în diverse domenii, precum telemedicina, digitalizarea administraţiei publice, implementarea politicilor Green Deal şi simplificarea legislaţiei care are în vedere investiţiile şi achiziţiile publice.

Un mediu economic stabil oferă cadrul prielnic pentru noi investiţii şi locuri de muncă. În continuare, trebuie să ne asigurăm că punem în aplicare toţi paşii necesari pentru a garanta dezvoltarea ţării. Cei aproape 30 miliarde de euro de care România va beneficia prin PNRR constituie o ocazie majoră pentru modernizarea domeniilor de bază, o oportunitate care va permite să creştem calitatea vieţii cetăţenilor, să creăm o societate şi o economie de rezilienţă, astfel încât să fim pregătiţi pentru viitoarele posibile crize de orice natură.

În primul trimestru al anului 2020, criza de sănătate COVID-19 şi lansarea măsurilor de izolare au încetinit destul de mult fluxurile comerciale, atât în Franţa, cât şi în România. Totuşi, în cadrul Uniunii Europene şi pe plan bilateral, cele două ţări au mize comune esenţiale şi provocări cărora trebuie să le facă faţă împreună. Trebuie marcat faptul că Franţa, astăzi, este cel de-al 6-lea partener comercial al ţării noastre şi a 3-a destinaţie pentru exporturile româneşti, iar companiile franceze beneficiază de un mediu favorabil în toate sectoarele importante, comerţ en-gros şi cu amănuntul, transport, bănci, agricultură, industrii.

Începând cu ianuarie 2022, Franţa va prelua Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, astfel încât vor avea loc diverse evenimente, care vor include şi România. În această vară va fi organizat "Forumul economic franco-român: Poveştile care schimbă "jocul" aduc în vedere acţiuni de o importanţă deosebită, ca valorizarea potenţialului local şi regional, dezvoltarea unor noi oportunităţi de afaceri, promovarea expertizei franceze, dar şi importanţa parteneriatului solid dintre România şi Franţa.

Prin urmare, cred în durabilitatea şi rezistenţa relaţiei dintre România şi Franţa şi sunt sigur că viitoarele acţiuni de redresare economică vor include şi parteneriatul româno-francez. Economia nu este ca o maşină, nu îi pui combustibil şi ai plecat la drum. Economia implică o relaţie de încredere foarte strânsă, în cazul de faţă, atât din partea investitorilor francezi, cât şi din partea României care trebuie să rămână un partener de încredere şi serios.

Doamna Monica-Elena Berescu:

"Avem nevoie de o nouă legislaţie pentru mamele minore!"

De zeci de ani se discută în spaţiul public despre situaţia mamelor minore din România. Ne confruntăm cu un fenomen îngrijorător, cel în care copiii devin părinţi înainte să se maturizeze. Lipsa unui dialog deschis, abordat fără prejudecăţi de către părinţi, conduce, cel mai probabil, către un deznodământ nedorit de nimeni: se consumă un act sexual neprotejat, în urma căruia poate apărea o sarcină sau o boală cu transmitere sexuală, cu un impact imens asupra copiilor, a fetelor în special. Ca să nu mai vorbim de judecata publică, ce stigmatizează aceste suflete nevinovate pentru nişte decizii neinspirate, luate, de cele mai multe ori, în lipsa educaţiei sexuale şi a implicaţiilor apropierii intime dintre tineri.

Fenomenul a luat amploare şi România continuă să înregistreze un record negativ pe acest continent, menţinându-se pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte numărul de mame minore: aproape 18.000 de tinere cu vârste între 15 şi 19 ani, iar judeţul Iaşi se află pe locul 4 în ţară în ceea ce priveşte numărul de mame adolescente. Un semnal de alarmă este că aproape 80% dintre taţi sunt persoane cu vârste între 18-25 de ani, deci considerate adulte, conform legii. Cu alte cuvinte, este vorba despre adulţi care seduc fete minore şi care, în urma actului sexual neprotejat, devin părinţi fără să fi anticipat această ipostază. Tragedia nu se opreşte aici. De cele mai multe ori, tatăl nu recunoaşte copilul şi nu se implică în creşterea acestuia, ceea ce creşte presiunea financiară şi socială asupra mamei. Practic, este vorba de tinere care sunt nevoite să renunţe la şcoală pentru a-şi creşte pruncul şi care nu au altă sursă de venit în afară de alocaţia copilului. De cele mai multe ori, copiii care devin părinţi nu reuşesc să scape din acest cerc vicios pentru că abandonează şcoala şi nici nu se angajează, fiindcă nu au un nivel de cunoştinţe minim care să le asigure un loc de muncă.

Cauzele sunt multiple şi responsabilii pentru această situaţie sunt în toate structurile statului.

Este clar că politicile publice din acest domeniu nu au funcţionat la cei mai buni parametri şi că este necesară o altă abordare. Legislaţia mamelor minore trebuie actualizată astfel încât să încurajeze educaţia şi planificarea familială.

În calitate de deputat şi membru al comisiei pentru muncă şi protecţie socială mi-am propus să modificăm legislaţia, pentru a sprijini mai bine mamele minore şi pentru a preveni naşterile adolescentine. Am avut discuţii şi întâlniri cu mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile pe această temă şi mi-au fost transmise opinii pertinente, argumentate ce pot fi integrate în propunerile de modificare pentru legislaţia mamelor minore. USR PLUS consideră că legislaţia trebuie revizuită şi că se poate optimiza colaborarea între instituţii, cu un accent suplimentar pe educaţia familiilor vulnerabile.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Coaliţia de guvernare îşi respectă promisiunile"

La numai trei luni de la învestirea noului Guvern, perioadă în care au fost depuse eforturi constante pentru a găsi cele mai eficiente metode în vederea reformării sistemul românesc din temelii, vedem semne clare că PNL îşi respectă promisiunile făcute, iar îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor este prioritară pentru noi.

Aparatul administrativ defectuos, care nu este la acelaşi nivel de modernizare impus de către normele tehnologice europene, nevoia de investiţii în domenii-cheie, infrastructura drumurilor sunt doar câteva dintre problemele care trebuie adresate printr-o strategie integrată şi eficientă pe care, de altfel, coaliţia şi-a propus să o aplice din prima zi de guvernare. Doar în ultima săptămână au fost semnalate progrese vizibile făcute pentru îndeplinirea acestui scop, progrese care ne oferă speranţă, în special, în contextul în care ţara noastră se confruntă cu efectele pandemiei de coronavirus.

În şedinţa de Guvern care a avut loc săptămâna trecută, Guvernul a aprobat plafonul garanţiilor pentru acest an pentru Programul "Noua Casă", în valoare de 1,5 miliarde lei. Prin Programul "Noua Casă", care înlocuieşte programul "Prima Casă", pot fi cumpărate locuinţe de până la 70.000 de euro, cu un avans de 5%, şi de până la 140.000 de euro, cu un avans de 15%. Creditele pentru achiziţia de locuinţe mai vechi de 10 ani sunt garantate în proporţie de 50% de către stat, în timp ce cele mai noi sunt garantate în proporţie de 60%. Acestea sunt cifrele publicate oficial în hotărârea de Guvern care facilitează achiziţia unui imobil cu destinaţia de locuinţă, prin intermediul contractării de credite garantate de stat. Avem intenţia de a facilita întemeierea familiilor şi asistarea românilor care vor să se stabilească în prima locuinţă.

În ceea ce priveşte misiunea de a digitaliza România, un program mai mult decât necesar, observăm că de la 1 ianuarie 2021, "Ghiseul.ro" a înregistrat plăţi de peste 240 de milioane de lei, mai mult de jumătate din întreaga sumă aferentă anului 2020 a fost colectată în primele luni ale lui 2021, iar în acelaşi interval de timp au fost înregistrate peste 700.000 de tranzacţii, practic 70% din totalul tranzacţiilor realizate în 2020. Răspunsul pozitiv al românilor la programele guvernamentale reprezintă confirmarea eficienţei şi a succesului acestora. Astfel, avem garanţia că metodele aplicate uşurează traiul de zi cu zi. Ne dorim ca, într-un final, şi mai ales împreună, să scoatem statul din "statul la coadă".

Nu în ultimul rând, la finalul săptămânii trecute, Guvernul a pus în dezbatere publică Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, mecanismul prin care putem duce aceste progrese înregistrate mai departe. Cele şase axe principale care ar beneficia de finanţare sunt sănătatea, competitivitatea, transformarea digitală, coeziunea socială, tranziţia verde, precum şi politici pentru generaţiile viitoare. România are nevoie de acest sprijin care să facă posibilă crearea de noi locuri de muncă, îndeplinirea normelor europene de mediu, dar şi, cel mai important, construcţia de spitale şi susţinerea sistemului de sănătate, atât de afectat în ultimul an.

Munca noastră nu se opreşte aici, suntem încrezători că efectele măsurilor de reformă vor deveni din ce în ce mai vizibile în societate şi vom recăpăta încrederea românilor în conducere!

Domnul Remus Munteanu:

"Năsui, groparul Programului «Start-up Nation»"

Doresc să vă atrag atenţia asupra modului în care ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului a mai dat o palmă tinerilor antreprenori, prin nefinanţarea Programului "Start-up Nation".

Programul "Start-up Nation" nu va fi lansat în anul 2021 din cauza lipsei fondurilor, oficial, neoficial aceasta se întâmplă pentru că ai noştri guvernanţi nu sunt interesaţi de susţinerea tinerilor antreprenori şi, implicit, a economiei. Programul trebuia să fie unul multianual, cu scopul de a încuraja şi de a stimula dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit reprezentanţilor din Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, în anul 2021, vor fi lansate programe care să ajute IMM-urile afectate de pandemia de COVID-19, însă nu şi Programul "Start-up Nation", care, în ultimii 3 ani, a avut aproximativ 30.000 de beneficiari din toată ţara.

În schiţa de buget apărea şi Programul "Start-up Nation", cu o alocare de circa 642 milioane de lei credite bugetare. În bugetul final, suma alocată a fost de 441 milioane. Banii alocaţi vor merge către plăţile pentru firmele care au depus deconturi în cadrul ediţiei a doua a programului, 2018-2019. Suma oferită este modestă, având în vedere că necesarul bugetar pentru plata tuturor deconturilor depuse la Start-up Nation, la începutul anului 2021, era de 857 milioane lei. Asta înseamnă că din circa 4250 de firme care au depus cereri de decont, peste 1.000 de firme vor rămâne neplătite.

Antreprenorii care au aplicat la programele gestionate de ministrul Năsui îşi strigă necazul în zadar cu privire la hăţişului birocratic prin care trebuie să treacă şi la timpul exagerat de mare necesar aprobării documentelor.

Avem astfel încă o dovadă, dacă mai avea cineva vreo speranţă că lucrurile vor funcţiona pentru tinerii români, în ţara lor, că actualii guvernanţi sunt interesaţi strict de interesele lor şi ale multinaţionalelor pe care nu mai contenesc să le răsfeţe!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Condamnarea simbolică a regimului comunist în Parlament a fost necesară, dar nu suficientă"

În aproape unanimitate, toţi istoricii din ţară şi străinătate care au studiat regimul comunist din România au ajuns la concluzia că politica de exterminism social - lichidarea fizică, prin asasinat, deportare, întemniţare, munca forţată pentru unele categorii sociale: burghezie, moşierime, ţărani, intelectuali, studenţi -, ghidată de preceptul luptei de clasă a făcut între 500.000 şi două milioane de victime în ţara noastră.

De aceea, Muzeul Ororilor Comunismului este o prioritate a liberalilor şi a Guvernului Cîţu!

Crearea acestui Muzeu al Ororilor Comunismului, în România, va beneficia de amplitudinea guvernamentală necesară în următorii ani, realizarea sa fiind una dintre priorităţile mandatului meu, ca reprezentant special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, şi deputat în Parlamentul României.

Deja s-au stabilit paşii următori pentru punerea în funcţiune, perspectivele de dezvoltare şi urgenţele instituţionale ale acestui Muzeu.

Viitorul muzeu va fi nu doar un spaţiu memorial, ci va cuprinde şi va dezvolta activităţi didactice, de cercetare, arhivistice, va fi un "hub" cultural şi social, integrat în noile trenduri muzeale europene ale secolului al XXI-lea.

Fac apel la Domniile Voastre să susţineţi necondiţionat realizarea muzeului, indiferent de apartenenţa politică.

În acest moment, se fac paşi pentru identificarea proximului imobil care va găzdui sediul acestuia şi expoziţia permanentă, dar şi atragerea unei finanţări care să acopere, în următorii ani, definitivarea proiectului.

Muzeul Ororilor Comunismului reprezintă, în esenţă, teme sensibile din societate cu un public numeros, atent la valorizarea memoriei şi a modului în care spaţiul politic şi decizional se implică, generează şi, eventual, reuşeşte să ofere societăţii, în interiorul şi în exteriorul său, o recunoaştere corectă a tragediilor regimului comunist, a preliminariilor şi a urmărilor sale.

Domnul Nicolae Georgescu:

"Privatizarea funciară a României este următorul jaf al coaliţiei de guvernare"

În România se manifestă un fenomen indiscutabil de acaparare a terenurilor agricole de către străini, fapt ce a determinat atât Academia Română, cât şi Parlamentul European să ne atenţioneze şi să ne invite să acţionăm pentru a soluţiona această problemă cât se poate de reală, care a scăpat de sub control în ultimul deceniu.

Cum tratatele europene nu permit interzicerea vânzării pământurilor către străini, tot ce puteam face era să introducem în lege condiţii drastice prin care să se asigure că terenurile agricole nu ajung să fie cumpărate pentru speculă, ci să fie folosite pentru agricultură.

Am acţionat în consecinţă şi, în anul 2018, împreună cu mai mulţi colegi de la PSD, am iniţiat un Proiect de Lege privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole, unde am inclus câteva condiţii de control. Arendaşul persoană fizică să facă dovada domiciliului/reşedinţei situat/situată pe teritoriul naţional, pe o perioadă de 5 ani; societăţile care arendează sau cumpără să facă dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul naţional stabilit pe o perioadă de 5 ani, anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan; tinerii fermieri români să aibă drept de preempţiune, interzicerea vânzării mai devreme de 8 ani de la cumpărare, plus alte condiţii care respectă legislaţia europeană. Am reuşit, în pofida atacurilor venite din partea deputaţilor de la USR.

Recent, sub comanda ministrului Oros, 61 de parlamentari PNL, USR şi UDMR au iniţiat un proiect ce pune pe tavă străinilor terenurile agricole ale României, dând liber la vânzarea necondiţionată a acestora.

Stimaţi colegi de la putere, vă rog să încetaţi! Demersul vostru redeschide calea către acapararea de capital funciar naţional de către străini şi pune în pericol siguranţa alimentară a ţării. Nu mai veniţi cu justificarea că străinii nu iau terenul şi-l duc la ei în ţară. Gândiţi-vă că, mâine, proprietarii străini decid să nu mai cultive anumite produse. Sau lasă pământul să ajungă o pârloagă pentru că l-au cumpărat pentru speculă. Noi, în ţara noastră, ce vom putea face în afară de a deveni o piaţă şi mai mare de desfacere a fermierilor din alte ţări?!

Anularea condiţiilor despre care am vorbit mai sus este defavorabilă fermierilor români, în situaţia în care pe plan intern există nevoie de terenuri agricole care să fie accesibile tinerilor fermieri şi fermierilor cu pământ puţin, fie prin arendare, fie prin cumpărare, sprijinită prin creditare bancară la costuri rezonabile. Să-i sprijiniţi pe fermierii români, nu v-aţi gândit, dar să-i faceţi sclavii altora, vă convine.

Încetaţi să creaţi dezechilibre pe piaţa internă, în situaţia în care avem deja peste două milioane de hectare teren agricol ce se află în proprietatea unor entităţi cu interese economice diferite de cele ale statului român. Funcţionarea fără nici o constrângere a pieţei funciare nu este un demers liberal, ci antinaţional.

Domnul Nicolae Giugea:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă cel mai bun test pentru capacitatea administraţiei publice din România şi pentru clasa politică"

În cursul săptămânii trecute, Guvernul României a pus în dezbatere publică principalele axe de finanţare pe care se va baza Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sunt în joc finanţări de aproximativ 30 de miliarde de euro, bani care trebuie utilizaţi rapid şi eficient pentru modernizarea marilor sisteme publice din ţara noastră.

Aşadar, avem la dispoziţie 5 miliarde de euro pentru modernizarea transportului feroviar, 4,5 miliarde de euro pentru construirea de autostrăzi, 4 miliarde de euro pentru combaterea secetei şi pentru irigaţii, 4 miliarde de euro pentru infrastructura şcolară, pentru dotări moderne şi laboratoare, şcoli verzi, eficiente energetic, pentru susţinerea învăţământului dual, 3 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea accesului la servicii de sănătate, 2,2 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a blocurilor şi consolidarea clădirilor la cutremur, 1,3 miliarde de euro pentru diversificarea şi multiplicarea surselor de energie regenerabilă 1,5 miliarde de euro pentru împădurirea masivă şi aproape un miliard de euro pentru informatizarea instituţiilor publice şi digitalizare.

Cele 30 de miliarde de euro disponibile trebuie fructificate până la ultimul cent. Atunci când am spus că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este cel mai important test din ultimii 30 de ani pentru administraţia românească, am avut în vedere faptul că aceste fonduri nu vin doar dacă le cerem sau ni le dorim, ci vin în temeiul unor proiecte mature, bine structurate, cu efecte economice şi sociale pozitive, care pot fi măsurabile. Să nu uităm că 70% din granturi trebuie să fie angajate până la finalul anului 2022 şi că termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi este 31 decembrie 2023. Mai mult decât atât, plăţile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie făcute până, cel târziu, în decembrie 2026. Aşadar, începând cu luna aprilie a acestui an, administraţia publică centrală, administraţia publică locală, companiile româneşti şi organizaţiile nonguvernamentale trebuie să-şi concentreze şi coordoneze eforturile pentru a elabora şi implementa proiecte care să aducă mult aşteptata dezvoltare economică şi socială în ţara noastră. Orice zi care trece, fără eforturi susţinute în utilizarea acestor fonduri, este o zi pierdută!

Am făcut o scurtă incursiune în istoria noastră recentă şi am observat că, atunci când în joc au fost teme majore pentru România, partidele politice au lăsat de-o parte competiţia politică şi diversele animozităţi şi au pus umărul, în mod consensual, pentru atingerea obiectivelor naţionale. Din acest motiv, îmi este greu să înţeleg de ce liderii PSD obstrucţionează cu rea-credinţă implementarea cât mai rapidă a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, tergiversând, în Parlament, ratificarea modificărilor necesare, pe care partenerii noştri europeni le aşteaptă cât mai rapid. Sper ca PSD să treacă şi el acest test de responsabilitate şi să pună obiectivele naţionale mai presus de obiectivele politice mărunte.

Domnul Nicu Niţă:

"Falimentul fermierilor români sub guvernarea PNL-USR-UDMR"

Declaraţia mea politică se referă la situaţia fermierilor români în contextul neacordării de către Guvern a despăgubirilor pentru culturile afectate de secetă. Din datele Ministerului Agriculturii au fost afectaţi peste 90.000 de agricultori, cu o suprafaţă totală de aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi afectate de secetă, iar efortul bugetar estimat este de aproximativ un miliard de lei. În bugetul Ministerului Agriculturii, pentru anul 2021, aprobat de majoritatea parlamentară PNL-USR-UDMR, nu au fost prevăzute sumele pentru acordarea acestor despăgubiri, chiar dacă ministrul agriculturii le-a promis fermierilor, în nenumărate rânduri, încă de anul trecut, că aceste sume vor exista în bugetul pe anul 2021. Parlamentarii PSD au depus un amendament pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii în vederea acordării despăgubirilor către fermierii români, dar acesta a fost respins de parlamentarii PNL-USR-UDMR. Neacordarea sau amânarea la o dată necunoscută a plăţilor despăgubirilor va duce la imposibilitatea fermierilor de a-şi achita furnizorii de inputuri, salariaţii şi taxele către bugetul de stat, ca să nu mai aducem în discuţie imposibilitatea de a înfiinţa culturi pentru primăvară, acest lucru ducând la falimentul fermierilor români.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

"Ruşine naţională! Comisia Europeană bate obrazul Guvernului, cu lista PNRR!"

Că lista privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost făcută pe genunchi, nu mai este o noutate. Că proiectele au fost selectate pe criterii politice, nici asta nu este ceva nou. Că Guvernul condus de Florin Cîţu este incapabil, este o altă chestiune ştiută.

Le ştim şi, spre nenorocul nostru, am început să ne obişnuim cu ele aici, pe meleagurile în care modelul ciobănaşului mioritic, gata să accepte fatalitatea, încă funcţionează.

Problema este alta! Toate aceste "că"-uri cumulate au făcut ca România să aibă o "faimă" nedorită tocmai acolo unde ne doare cel mai tare, în chiar inima Europei.

Şi mai grav este că o recunosc până şi colegii de partid ai premierului.

Criticile formulate de comisarul European al PNL, Adina Vălean, la adresa PNRR propus de România, arată clar incapacitatea Guvernului actual de a atrage acei bani europeni pe care ni-i prezintă ca pe Sfântul Graal.

Să fim bine înţeleşi, toate investiţiile pe care le-au anunţat demagogic, toate promisiunile visate cu ochii deschişi de Cîţu şi ai lui se bazează exact pe aceste fonduri despre care chiar colegii lor de partid din Parlamentul European spun că nu-s în stare să-i atragă. Cu alte cuvinte, vânzarea pielii ursului din pădure redevine logica oficială de acţiune a unui Guvern care vorbeşte, vorbeşte, vorbeşte... Şi cam atât...

Ieşirile la televizor ale lui Iohannis şi Cîţu au avut darul de a amăgi românii cu promisiuni deşarte. Ni s-a vorbit despre o Fată Morgana cu cosiţe aurii fără de care nu ne mai putem dezvolta şi fără de care nici nu mai ştim cum ne cheamă. Nu a fost decât apă de ploaie, vorbe-n vânt!

Evenimentele din ultima perioadă demonstrează că întregul castel de nisip cu care se laudă Iohannis & Co este pe punctul de a se prăbuşi. Puterea negociază proiectele şi destinaţia acestor bani doar în funcţie de interesele politice şi financiare ale PNL, USR şi UDMR.

De ce s-a ajuns la acest lucru? Actuala coaliţie de guvernare refuză să supună dezbaterii Parlamentului planul PNRR. Se tem, bineînţeles, că această himeră se va prăbuşi, iar promisiunile populiste îi vor lovi ca un bumerang.

Aceasta este realitatea, aceasta este "buna guvernare" a lui Iohannis, a lui Barna, a lui Cioloş... O păcăleală în masă, o cacealma jenantă cu proiecte fanteziste pe care europenii nu le mai văd cu ochi buni.

Ulciorul nu merge de multe ori la apă, spune o veche şi înţeleaptă vorbă românească. Mai repede sau mai târziu, Europa va sancţiona lipsa de seriozitate, neprofesionalismul şi joaca de-a dezvoltarea. Vă cer, în numele românilor, să încetaţi a ne mai face de ruşine!

Doamna Daniela Oteşanu:

"România este împărţită în două - guvernanţii Dreptei şi găştile lor, şi restul românilor care trebuie să suporte toate consecinţele prostiei şi nepăsării celor care îi conduc"

Într-un an şi jumătate de guvernare a Coaliţiei Austerităţii Naţionale, PNL+USR PLUS+UDMR, ţara noastră a fost divizată între guvernanţii şi camarila lor, cărora li se permite orice şi au toate drepturile, şi restul cetăţenilor, care trebuie să suporte toate consecinţele incapacităţii şi lipsei de interes, prin care sănătatea şi viaţa le este pusă în pericol.

Pentru românii de rând şi familiile acestora totul merge rău, de la vaccinare, până la educaţie, de la pierderea locurilor de muncă, până la scăderea veniturilor şi a nivelului de trai.

România nu este capabilă să administreze vaccinurile primite de la Uniunea Europeană. În timp ce Cîţu nu conteneşte să se laude cu reuşitele din procesul de vaccinare, sute de mii de români pierd şansa de a se vaccina la timp, şi mulţi dintre ei ajung pe paturile de la ATI sau mor din cauza noului coronavirus. Guvernul a organizat vaccinarea atât de incoerent, încât nu a reuşit să folosească decât 2,1 milioane de vaccinuri din cele 3 milioane de doze primite.

În centrele din România s-au injectat doar jumătate din cantitatea de vaccin Moderna, ce ne-a fost distribuită, şi doar o treime din dozele de la AstraZeneca. Am ajuns să fim pe locul 15 în Uniunea Europeană, ca procent din populaţia adultă care a primit cel puţin o doză de vaccin, conform Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor.

Guvernul Cîţu nu a fost în stare nici măcar să trimită o propunere, la cererea Uniunii Europene, prin care să implice ţara noastră în procesul de producţie şi de distribuire a vaccinurilor, pentru a scădea nota de plată pe care o achită românii pentru achiziţionarea acestora. Statele membre au fost invitate să identifice şi să comunice dacă au posibilitatea să organizeze centre pentru procesul de producţie sau de împachetare, iar România nu a trimis niciun răspuns.

Românii riscă noi restricţii din cauza incapacităţii Guvernului de a gestiona pandemia. În loc să ia măsuri coerente pentru a împiedica răspândirea virusului, să testeze în număr cât mai mare şi să facă cât mai accesibil procesul de vaccinare, guvernanţii continuă să se certe între ei. Nu le pasă nici de vieţile pierdute, nici de educaţia compromisă a copiilor, nici de locurile de muncă pierdute, nici de sutele de afaceri închise.

În acelaşi timp, Coaliţia Austerităţii Naţionale a declanşat dezmăţul pe zona bugetară. În timp ce le cer românilor să strângă cureaua, să accepte reducerea veniturilor şi îngheţarea pensiilor şi a salariilor, în timp ce vor să taie sporurile medicilor şi ale profesorilor aflaţi în prima linie a luptei cu pandemia, Iohannis, PNL, USR PLUS şi UDMR inventează posturi şi atribuie sinecuri clientelei politice. Pentru a satisface nevoile politrucilor şi ale clientelei, Guvernul îi împovărează pe români şi creează posturi noi, de conducere, în aparatul de stat, pe care le împarte strict în baza algoritmului politic al coaliţiei.

Aproape toate instituţiile statului, de la TVR la CNAS, de la radioul public şi până la ultima societate comercială, sunt transformate şi conduse după chipul şi asemănarea acestei coaliţii de profitori.

Domnul Marilen-Gabriel Pirtea:

"Măsuri de reducere a ratei de infectare cu SARS CoV-2 care pot fi aplicate cu succes pentru prevenirea carantinării"

Carantina impusă, timp de două săptămâni, în Timişoara şi localităţile limitrofe, sau în alte localităţi din ţară, nu a avut rezultatele dorite, ba din contră, rata de infectare a crescut, dând mari discrepanţe între mediul privat şi cel de stat, având ca "victime" colaterale, din nou, sectorul HoReCa şi sistemul de învăţământ, dar mai ales suprasolicitarea secţiilor de Anestezie şi Terapie Intensivă din întreaga ţară.

Vă propun să ne gândim la o decizie guvernamentală responsabilă, luată cu discernământ şi deschidere faţă de situaţia extrem de dificilă a domeniilor mai sus-menţionate, şi astfel vă propun următoarele:

Pentru domeniul HoReCa: prezentarea unui certificat de vaccinare, a unui rezultat negativ de testare PCR, dovada existenţei anticorpilor post COVID-19, sau a unui test rapid (realizat cu 48 de ore înainte de a participa la un eveniment sau o masă a la carte), ori realizarea unui test rapid la intrarea în incintă

Pentru populaţia din alte medii: testarea personalului din învăţământ cu test rapid antigen; testarea masivă a populaţiei din zonele cu risc crescut de infectare, prin punerea la dispoziţie de teste rapide antigen gratuite; continuarea vaccinării în cât mai multe centre din zonele cu risc.

Într-adevăr, aceste măsuri, odată aplicate, pot garanta un acces selectiv al clienţilor, pe bază de date certe, şi pot garanta o reluare firească a activităţilor în industria HoReCa, învăţământ şi a populaţiei în general.

Soluţia este ca vaccinarea să continue, măsurile menţionate mai sus să fie implementate şi, cu siguranţă, ne vom îndrepta, cu paşi repezi, pe un drum mai bun. Aplicarea unei verificări şi selecţii protective a publicului, în privinţa vaccinării sau testării epidemiologice, este, acum, o soluţie viabilă, aflată la îndemână, o şansă reală pentru reluarea vieţii normale şi pentru repornirea economică.

Efectele pandemiei din anul 2020, care se continuă şi în anul 2021, seamănă cu un cataclism economic prin consecinţele deosebit de ample pe care le poate produce, culminând cu o contracţie economică mai gravă decât cea din timpul crizei de acum zece ani. În faţa acestei situaţii nu trebuie să avem ca unică "armă de apărare" doar respectarea măsurilor de distanţare socială, de igienă, vaccinarea sau, în ultimă fază, carantina, ci şi o organizare administrativ-teritorială responsabilă, care să ia cele mai eficiente decizii, doar în folosul comunităţii.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"80 de ani de la moartea unui mare patriot, Nicolae Titulescu"

Personalitate de prestigiu a vieţii politice din perioada interbelică, Nicolae Titulescu, de la moartea căruia s-au împlinit 80 de ani pe 17 martie 1941, a fost un mare diplomat, care a slujit în mod remarcabil interesele României pe plan internaţional. Din păcate, evenimentul nu a fost marcat aşa cum s-ar fi cuvenit, după cum adesea se întâmplă să uităm prea repede istoria noastră şi marii ei lideri, acesta fiind şi unul dintre motivele pentru declaraţia mea politică de astăzi.

Născut la Craiova, în martie 1882, Nicolae Titulescu a urmat studii superioare de drept la Paris, devenind apoi profesor de drept civil la universităţile din Iaşi şi Bucureşti, cu merite care l-au recomandat Academiei Române, precum şi altor Academii din străinătate.

A fost un remarcabil preşedinte al Academiei diplomatice internaţionale de la Haga. De asemenea, a fost delegat permanent (1920-1936) al României la Liga Naţiunilor de la Geneva, calitate în care a pledat cu harul său oratoric pentru condamnarea expansiunii unor state asupra altora şi pentru o dinamică a păcii internaţionale.

În 1934 a redeschis relaţiile diplomatice cu URSS, rupte în 1918, după revenirea Basarabiei la ţara mamă. Titulescu a încercat, dar fără să reuşească, să semneze un tratat de neangajare cu URSS, pentru a obţine o recunoaştere definitivă a frontierelor României la Nistru. Ca o paranteză, oportunitatea istorică de recuperare a teritoriilor pierdute din nord-estul ţării a apărut după 1989, odată cu dezintegrarea URSS şi desprinderea ţărilor Baltice. Din păcate, momentul a fost ratat din punct de vedere politic şi diplomatic de România, care nu a făcut la timp demersurile de contestare a tratatului economic Ribbentrop-Molotov.

Nicolae Titulescu s-a remarcat pe plan internaţional prin multiple acţiuni diplomatice, dar trebuie menţionat şi rolul său pe planul politicii interne. Astfel, este ministru de Finanţe (1920-1921) în cabinetul lui Averescu. Este cosemnatar al Tratatului de la Trianon din 1920, alături de I.G. Cantacuzino, ce stabilea frontierele Ungariei de astăzi. Este delegat al ţării la Conferinţa de pace la Paris (1920), ministru plenipotenţiar la Londra (1923-1927), ministru de externe (1937-1938).

Nicolae Titulescu s-a dovedit a fi un mare patriot şi un vizionar. A prevăzut destabilizările echilibrului internaţional, cu repercusiuni asupra ţării sale, semnalând posibilitatea extinderii politicii revanşarde a Germaniei lui Hitler.

În 1936, Carol al II-lea l-a înlăturat din Guvern, astfel că Titulescu a plecat în Elveţia, apoi în Franţa, unde a pledat, în continuare, pentru o politică lucidă şi fermă a neagresiunii şi pentru colaborarea statelor europene egale în drepturi. Se stinge din viaţă în martie 1941, la Cannes, şi e reînhumat în 1991 la Şcheii Braşovului. În memoria Capitalei s-a păstrat prin numele unui bulevard, prin statui şi prin fundaţia care îi poartă numele, situată în casa lui din Şoseaua Kiseleff. Pe placa memorială a edificiului se află o inscripţie a lui Nicolae Titulescu care-i defineşte credinţa în misiunea sa în viaţă - aceea de a lăsa în urma sa fapte împlinite în serviciul istoriei şi neamului său.

Moştenirea acestui mare român ne lasă o responsabilitate pe măsură, iar noi avem datoria să facem tot ceea ce este posibil să o îndeplinim: "Nu se poate ca ceea ce a conceput mintea omenească, ca ceea ce a simţit inima românească, să nu poată înfăptui energia românească" - Nicolae Titulescu.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Indolenţă, necunoaştere sau rea-intenţie - lipsa unei platforme online adecvate pentru dezbaterile din cadrul Comisiei pentru sănătate şi familie"

Prin votul lor, cetăţenii ne-au trimis în Parlament pentru a asigura ţării un bun şi predictibil cadru legislative, prin care România nu numai să-şi asigure locul pe care-l merită în Europa, dar să ofere, în primul rând, locuitorilor ei siguranţa unei vieţi mai bune, iar românilor din diaspora, un loc unde să se revină cu drag, de fiecare dată.

Se presupune că aici, în cel mai înalt for al statului român, reprezentanţii poporului, printre care mă număr şi eu, au asigurate toate condiţiile pentru a conlucra pentru bunăstarea ţării.

Din păcate, nu este aşa...

Din cauza pandemiei, lucrările în comisii nu numai că au fost reduse la minimum, dar sunt chiar ridicularizate, atunci când se desfăşoară.

Vă dau un singur exemplu, din comisia din care eu fac parte, Comisia pentru sănătate şi familie, unde, după cum îi spune şi numele, ar trebui să asigurăm un cadru legislativ cât mai favorabil românilor, după două luni de când a început noua sesiune parlamentară, şedinţele se ţin, în continuare, pe WhatsApp. Da, mijlocul acela de comunicare pe care îl cunoaştem cu toţii şi pe care îl folosim pentru glumiţe sau comunicări scurte.

Repet. În cea mai înaltă instituţie a statului român, şedinţele unei comisii se ţin de 2 luni pe o platformă care nu asigură un cadru adecvat pentru discuţii, dezbateri, susţinere de amendamente, nici măcar pentru votul pentru proiectele de legi pe care le trimitem mai departe, spre plen sau alte comisii de avizare.

Am cerut, în mod oficial, şi o fac şi acum, să nu-şi bată joc de cetăţenii acestei ţări care ne-au trimis în Parlament pentru a-i reprezenta într-un mod transparent, eficace şi onorabil, pentru că, în ciuda pandemiei, sunt convins că se pot asigura platforme online care să permită o bună comunicare şi care să ofere un mediu de lucru profesionist tuturor membrilor comisiei!

Dacă Parlamentul României nu dispune de 15$ pe lună, cât este taxa de acces pe platforma Zoom, spre exemplu, cum să avem pretenţia că poate da legi prin care să gestioneze miliarde de euro?

Este momentul să profesionalizăm activitatea din comisii şi să punem interesele ţării mai presus de delăsarea unor politicieni, adepţi ai veşnicului "lasă că merge şi aşa!"

Nu, domnilor, nu merge şi aşa, iar cei care v-au votat trebuie să ştie asta!

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

E săptămâna Mondială a Banilor, în acest sens, mesajul meu este legat de educaţia financiară. Deşi s-au făcut paşi la nivel administrativ, prin permiterea demarării unor ore de educaţie financiară în şcoli şi alocarea unor fonduri, am interacţionat cu zeci de persoane, tineri, profesori şi părinţi, şi oamenii nu observă un impact major.

România se află încă la coada Europei privind alfabetizarea financiară a cetăţenilor. Cu alte cuvinte, românii au lacune în ceea ce priveşte informaţiile elementare despre sensul şi modul de funcţionare a instrumentelor bancare, concepte economice, cum ar fi inflaţie şi deflaţie, salariu brut sau net, dobândă simplă sau compusă etc.

Vă invit să fiţi mai implicaţi şi atenţi la subiectele pe teme financiare, studiaţi, susţineţi proiecte de profil, fiţi modele. Dacă guvernanţii din ultimii 30 de ani aveau principii financiare sănătoase, România nu avea autostrăzi doar pe hârtie, nu existau ştiri în trecut cum că prim-ministrul Tudose vrea să-şi primească salariul "în mână", şi nu pe card.

Consecinţele politice ale unei educaţii financiare precare nu sunt de ignorat. Dacă populaţia ar avea cunoştinţele financiare de bază, ar sancţiona ideile populiste, prin care legi declarate apoi neconstituţionale riscă să producă efecte economice care pot, uşor, scăpa de sub control, ducând până la retrogradarea ratingului de ţară şi, drept urmare, creşterea dobânzii la care se împrumută România.

La noi, demnitari fiind, educaţia financiară nu e cu "poate", e cu "trebuie".

În această săptămână am demarat o serie de activităţi, alături de colegii mei din cabinet, pentru a transmite un mesaj clar: România are nevoie de cetăţeni care nu doar că pot genera resurse financiare, le pot şi gestiona eficient şi, mai apoi, investi cu celeritate.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"România a intrat în al treilea val al pandemiei, cu un ministru al sănătăţii care nu ştie nimic, nu semnează nimic şi nu răspunde de nimic!"

Valul trei al pandemie găseşte România la fel de nepregătită ca acum un an. Nici măcar nu se ştie câte paturi funcţionale sunt la secţiile de terapie intensivă.

După un an de pandemie, Guvernul a rămas la fel de arogant şi de ineficient ca în prima zi. Criza de la ATI, lipsa tratamentului pentru bolnavii cronici, lipsa unor medicamente esenţiale sunt doar câteva dintre problemele care, nici după un an de zile, nu şi-au găsit rezolvarea sau măcar o îmbunătăţire.

PSD a propus mai multe soluţii de acţiune, pe care cei de la guvernare le-au respins iniţial cu multă aroganţă, iar ulterior au preluat o parte dintre ele, timp în care mulţi români au avut de suferit. La un an de la începutul pandemiei ne punem, în mod legitim, întrebarea câţi români ar fi evitat infectarea sau decesul, câte firme ar fi evitat falimentul şi câţi elevi ar fi avut parte de o educaţie corespunzătoare dacă aroganţii de la guvernare ar fi ţinut cont de la început de soluţiile propuse de PSD.

Guvernul Cîţu continuă să fie luat prin surprindere, după un an de pandemie. Este inadmisibil cât de puţin este pregătită România să facă faţă valului trei. Din nou nu sunt suficiente paturi ATI, spitalele sunt arhipline, personalul medical extenuat. Din nou românii sunt de vină pentru extinderea rapidă a contaminării. Din nou se va institui carantină extinsă, ceea ce va agrava criza actuală. Iar românii sunt şi vor continua să fie obligaţi să facă zeci, sute de kilometri pentru a se vaccina.

PSD califică drept criminală nepăsarea cu care actuala guvernare a ignorat toate semnele care arătau clar recrudescenţa pandemiei.

Acum, după un an de eforturi uriaşe, de cheltuieli de miliarde de euro pentru dotări, premierul Cîţu anunţă, de-a dreptul şocant, că numărul paturilor de la ATI e mai mic, chiar a scăzut de la începutul anului, şi a cerut Ministerului Sănătăţii să vină cu soluţii pentru a-l creşte la 1.600.

Realitatea crâncenă arată cum guvernările de dreapta ale lui Iohannis n-au făcut nimic pentru a combate eficient pandemia. N-au testat masiv la timp, n-au făcut corect şi complet anchetele epidemiologice, n-au comunicat niciodată uman şi convingător cu populaţia, au luat decizii doar în funcţie de interesul politic, şi nu în beneficiul sănătăţii publice.

Domnul Vlad Voiculescu, cunoscut drept "ministru nu ştiu, nu semnez, nu răspund", este dovada vie a imposturii şi a oportunismului care defineşte Guvernul Cîţu. Voiculescu spune întruna că nu ştie, că nu semnează şi că nu răspunde în detaliu, dar este principalul vinovat pentru faptul că medicii din centrele de vaccinare nu sunt plătiţi, pentru reţeaua paralelă de vaccinare, pentru scandalul datelor secrete şi pentru criza paturilor de la ATI.

Fuga de răspundere a ministrului sănătăţii, lipsa de performanţă, refuzul de a-şi asuma măsuri şi explicaţii necesare şi scandalul declaraţiilor dintre el şi premierul Cîţu vulnerabilizează sistemul de sănătate din România exact în momentul în care era mai multă nevoie de competenţă, de spirit organizatoric şi de asumare a deciziilor. Fiecare zi cu Vlad Voiculescu, ministru al sănătăţii, va adânci criza şi va amplifica problemele. Pur şi simplu, acest domn nu mai are resurse nici de legitimitate şi nici de încredere pentru a continua. PSD cere încă o dată demiterea sa, până nu e prea târziu şi pagubele prea mari.

Guvernul nu plăteşte personalul medical din centrele de vaccinare, iar ministrul sănătăţii tace vinovat! De fapt, România are doar cu numele un ministru al sănătăţii. USR-istul Vlad Voiculescu doar dă din gură, de asumat responsabilitatea, de implicat ori de făcut nu face nimic şi fuge de orice temă sau subiect important care vizează sănătatea românilor. Neplata medicilor, a asistenţilor şi registratorilor medicali implicaţi în campania de vaccinare reprezintă o înfiorătoare inconştienţă a actualei guvernări. E ca şi când în cea mai importantă bătălie a naţiei, armata e lăsată fără gloanţe!

Încă din ianuarie, când a fost emisă Ordonanţa nr. 3/2021, Cîţu şi Voiculescu, cu un cinism fără egal, stabiliseră ca personalul medical delegat ori detaşat din spitalele de stat să nu fie plătit deloc pentru munca din centrele de vaccinare, în schimb erau plătiţi cei din centrele de vaccinare din sistemul privat.

O dată în plus se dovedeşte cât de justificată a fost moţiunea PSD împotriva lui Voiculescu şi solicitarea de înlocuire a sa din funcţia de ministru al sănătăţii.

Stimaţi membri ai Coaliţiei Austerităţii Naţionale, treziţi-vă până nu e prea târziu!

Domnul Gheorghe Şoldan:

"Pasul Mestecăniş nu poate deveni groapa de gunoi a Bucovinei!"

Închiderea definitivă a depozitului de deşeuri din Pasul Mestecăniş şi reamenajarea zonei vor fi unele dintre priorităţile mandatului meu de deputat.

Localnicii şi activiştii de mediu sunt epuizaţi de când luptă împotriva deschiderii gropii de gunoi în vârful muntelui, atât pentru că să umpli de gunoi o zonă montană atât de frumoasă este strigător la cer, dar şi pentru că le este frică pentru sănătatea lor, din cauza deşeurilor ce vor fi depozitate aici.

Am adresat ministrului mediului o serie de întrebări referitoare la implicarea ministerului în verificarea proiectului pe aspectele ce ţin de protecţia mediului înconjurător şi a sănătăţii populaţiei. I-am solicitat ministrului să verifice cum a fost realizat acest proiect şi să monitorizeze procedurile pentru eliberarea autorizaţiei de mediu.

Groapa de gunoi este o bătaie de joc la adresa comunităţii locale, a turiştilor, a mediului şi o risipă de 7 milioane de euro bani europeni. Cui pasă?

Groapa de gunoi este ilegală, într-o sentinţă definitivă a magistraţilor clujeni. Cine va plăti?

Groapa de gunoi de la Pojorâta este un subiect scandalos, blamat şi aberant. Cu siguranţă, acesta este cel mai revoltător proiect pe bani europeni realizat în România. Cine îşi asumă răspunderea?

Sunt foarte multe întrebări fără răspunsuri pe acest subiect. Le voi prelua pe cele mai multe dintre ele de la toţi cei care doresc evitarea acestui dezastru ecologic şi distrugerea naturii şi voi ridica toate problemele din acest proiect în Parlamentul României. Voi face auzită vocea tuturor celor care apără natura, care îşi apără sănătatea şi comunitatea locală.

În asentimentul populaţiei din zonă, voi face tot ce depinde de mine pentru închiderea gropii de gunoi de la Pojorâta şi readucerea terenului la starea iniţială. Pasul Mestecăniş trebuie să rămână poarta de intrare a turiştilor spre mănăstirile şi frumuseţile Bucovinei.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Veniturile populaţiei scad, preţurile au luat-o razna"

Creşterea tuturor preţurilor nu este o dovadă a unei guvernări performante! Creşterea necontrolată a tuturor preţurilor este certificatul de autenticitate al unor măsuri guvernamentale falimentare pentru toţi românii! O altă garanţie păguboasă a deciziilor luate de la Palatul Victoria o reflectă creşterea inflaţiei. Debutul lui 2021 a venit, pentru România, la pachet cu una dintre cele mai ridicate inflaţii din Uniunea Europeană. Tot acest tablou, care ilustrează neputinţa dreptei de a guverna coerent şi pentru toţi românii, este completat de bugetul austerităţii crase, dar şi de nepăsarea autorităţilor faţă de scăderea nivelului de trai din ce în ce mai accelerată.

Institutul Naţional de Statistică susţine că, în luna februarie 2021, preţurile produselor de larg consum au fost cu 3,2 % mai mari faţă de cele din luna februarie a anului 2020. Astfel, potrivit datelor făcute publice de INS, preţurile au crescut, în primele două luni ale acestui an, la multe din produsele alimentare de bază. Am ales să invoc acest exemplu tocmai ca nu cumva să vă pierdeţi interesul faţă de statistici, dacă pe cel privind prosperitatea tuturor românilor nu-l mai aveţi de când aţi acces la guvernare. Însă trebuie să vă atenţionez că aceleaşi date furnizate de INS confirmă că politica actualului Guvern se face în detrimentul cetăţeanului şi în favoarea multinaţionalelor, prin comportamentul abuziv al marilor operatori privaţi din energie. Cu +18,45%, în februarie 2021, faţă de decembrie 2020, au crescut preţurile şi tarifele la energie electrică. Nici combustibilul nu a făcut vreun rabat de la politica necontrolată de majorare a costurilor lui, fapt pe care îl puteţi proba direct la pompă. Preţurile benzinei şi ale motorinei au ajuns, în doar o lună, la nivelul celor de dinainte de pandemie.

Ca de fiecare dată, când nu se găseşte o justificare plauzibilă, guvernanţii de dreapta invocă drept argument creşterea preţului internaţional al petrolului. Numai că de variaţiile negative ale preţurilor acestuia nu se profită niciodată şi în România. Doar majorările sunt cuantificate şi exploatate de guvernarea de dreapta.

Tot INS ne comunică indirect, dar la modul cel mai clar, că guvernarea de dreapta, în ultimul an şi jumătate, a produs doar sărăcie, şomaj şi datorii.

Mă văd obligat să vă amintesc că toate aceste măriri ale costurilor coşurilor de cumpărături îi afectează în cea mai mare măsură pe cetăţenii cu venituri reduse, care au devenit astfel şi mai săraci. Oare vă pasă?! Sau poate consideraţi normal că rata inflaţiei a fost, în primele două luni din acest an, de trei ori mai ridicată decât în primele două luni din anul 2020 şi că nu are prea multe perspective bune nici pe viitor?! Tot în acelaşi registru al întrebărilor stringente, cu care încerc să vă trezesc din letargia puterii, se înscrie şi cea privind scăderea salariului real, deci a capacităţii de cumpărare cu 5-10%. INS spune că în luna ianuarie câştigul salarial real a fost cu 7,4% sub nivelul lunii decembrie 2020. Iar de aici rezultă o întrebare simplă şi legitimă, respectiv cu cât a crescut rata sărăciei anul trecut, când aproximativ un milion de persoane au suferit din cauza pandemiei şi a guvernării de dreapta şi au ajuns să fie integrate în categoria persoanelor sărace. Mi-aş dori ca răspunsul să fie unul pozitiv şi realist şi să-l primim cu bucurie spre sfârşitul anului, însă există şi vorba aia românească potrivit căreia speranţa moare ultima. Ar putea fi altfel în condiţiile în care şeful Guvernului se ocupă doar de împrumuturi şi de lansat fumigene comunicaţionale cu privire la falsa bunăstare a românilor?! Am putea avea o Românie normală cu un nivel de trai decent, în condiţiile în care este mai mult decât evident că există o lipsă nepermisă de reacţie a Guvernului şi a Consiliului Concurenţei cu privire la creşterile de preţuri la carburant şi energie electrică, precum şi lipsa oricărei măsuri de reducere a inflaţiei?!

În loc de vreo concluzie, nu putem decât să constatăm că veniturile populaţiei şi cererea nu cresc, dar preţurile urcă într-un ritm galopant care ne trage înapoi "graţie" PNL, USR PLUS şi UDMR.

Domnul Vasilică Toma:

"Dialogul social în România, în vremea guvernării mimării şi formalismului"

"Pentru asigurarea climatului de stabilitate şi pace socială, prin lege sunt reglementate modalităţile de consultări şi dialog permanent între partenerii sociali."- articolul 211 din Codul muncii.

Rând pe rând, guvernarea austerităţii şi formalismului transformă toate drepturile garantate prin lege în exerciţii exclusive de imagine şi de mimare a unor obligaţii de care sunt direct răspunzători.

Practic, în toată această perioadă, au reuşit să creeze două Românii. Una a lor, fantasmagorică, în care totul este minunat. Economia merge strună, oamenii sunt fericiţi şi li se asigură toate condiţiile de care au nevoie. Cealaltă, a noastră, reală, în care problemele curg în continuu, iar soluţiile lipsesc cu desăvârşire. Şi, cumva, în această lume distopică, creată de actuala guvernare, îşi are locul ei binemeritat, pe post de condiment, şi austeritatea, pentru că, nu-i aşa, prea multă fericire strică! O austeritate pe care ei, evident, nu o vor, dar e necesară pentru binele românilor. Pe modelul "noi nu vrem, dar este pentru binele vostru!".

Zi de zi, apar proiecte de acte normative pentru care dialogul social nu reprezintă doar o utilitate, ci şi o obligaţie. De luni de zile, România trebuia să pregătească Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în care dialogul social era mai mult decât necesar.

În schimb, autorităţile au ales să mimeze consultările publice şi să trateze dialogul social drept o cantitate neglijabilă. Un simplu act bifat doar de dragul imaginii şi îndeplinirii unor formalităţi în urma căruia urmează, de fiecare dată, lauda de sine pentru cea mai transparentă guvernare posibilă.

Printre multele sale realizări, toate consemnate în cartea cea mai neagră a istoriei României şi în manualul de distrugere a unei ţări, Guvernarea "ne facem că facem" a reuşit şi performanţa de a transforma dialogul social într-un dialog al muţilor şi surzilor, anulându-l complet.

Mai precis, pentru a păstra aparenţele, se organizează ceremonios consultări şi dezbateri în care, evident, accentul se pune pe opinia reprezentanţilor sociali. Se fac anunţuri, se fac live-uri pe Facebook, se pregătesc discursuri şi declaraţii pompoase din care ar trebui să reiasă grija şi atenţia autorităţilor pentru importanţa şi rolul dialogului social... În fapt, dialogul social se rezumă la monologurile autorităţilor. Pentru mai mult, nu este vreme. Iar dacă, cumva, printr-un mare noroc, vreun reprezentant social reuşeşte să-şi spună opinia, răspunsul este invariabil acelaşi: "Vă mulţumim. O să analizăm."

După care, se lasă tăcerea. S-a bifat consultarea. S-au bifat şi participarea, şi transparenţa.

Formalităţile au fost îndeplinite cu brio. "Aţi avut şansa să vorbiţi şi ar trebui să fiţi recunoscători. Mai departe, noi facem tot ce ştim şi ce vrem!".

Curată democraţie şi respectare a drepturilor, nu-i aşa?

Numai că ceea ce această guvernare uită sau vrea să uite este că, în organismul din care România este parte, Uniunea Europeană, dialogul social nu este doar un principiu, ci o regulă sine qua non, tratată şi cultivată cu sfinţenie.

În statele democrate europene, cele în care guvernarea şi legile nu se mimează şi nu sunt formale, cei care guvernează nu au impresia că sunt atotşiutori, iar interesul lor nu este acela de a anula dialogul social, ci, dimpotrivă, de a-l folosi la maximum pentru ca, din el, să reiasă cele mai adecvate, benefice şi utile măsuri pentru toate categoriile de populaţie.

Cu ocazia elaborării PNRR, s-a văzut ce înseamnă pentru actuala guvernare rolul şi importanţa dialogului social şi se vede în continuare când, din nou, chipurile, actualul draft se află în consultare publică. O consultare de care Forul Legislativ al ţării este privat şi, prin el, o mare parte a procesului de dialog social.

Sunt tare curios cum justifică Guvernul Comisiei Europene desconsiderarea faţă de dialogul social şi faţă de Parlament. Care sunt scuzele de această dată şi care sunt dovezile?

Stimaţi guvernanţi,

Anunţurile pompoase, monologurile şi live-urile pe reţelele de socializare sunt departe de a reprezenta dialog social!

Înţeleg că aveţi tot interesul de a bloca orice formă reală de dialog social, aşa cum aveţi tot interesul de a vă subordona Parlamentul şi de a-l transforma într-o marionetă a propriilor interese, însă nu uitaţi, omiteţi două instituţii cheie ale democraţiei şi statului de drept, iar atunci când staţi faţă-n faţă cu partenerii noştri europeni, manipulările şi neadevărurile dumneavoastră nu au nicio influenţă şi nicio explicaţie plauzibilă!

Nu de alta, dar, mai apoi, veţi veni să ne anunţaţi că, din nou, aţi ratat alte şanse pentru România, pentru care, evident, veţi găsi alte scuze. Orice în afara greşelilor pe care le faceţi din autosuficienţă, aroganţă şi desconsiderarea unor principii fundamentale!

Doamnelor şi domnilor de la guvernare,

Înţeleg că mimarea şi formalismul sunt singurele lucruri pe care le ştiţi şi pe care le puteţi face, dar aveţi pretenţia de a conduce şi reprezenta un stat european! În aceste condiţii, aveţi două posibilităţi: respectaţi real şi dovedit principiile democratice şi de drept, sau plecaţi.

Un stat nu se conduce formal. Un stat nu prosperă doar pentru că dumneavoastră, incapabili de a face ceva concret, doar mimaţi.

Nu credeţi?! Poate organizaţi, cu adevărat, de data aceasta o sesiune de dialog social. Nici nu aveţi idee câte puteţi învăţa şi afla despre adevărata viaţă şi adevăratele nevoi din România, de care sunteţi complet străini!

Domnul Daniel Tudorache:

"Primarul validat, Clotilde Armand, privatizează Centrul de Servicii Medicale Caraiman, în folosul unui coleg de partid?!"

După ce a desfiinţat serviciile medicale gratuite oferite de către Centrul "Caraiman", transformând această unitate de servicii sociale într-un fel de clinică privată, cu plată, primarul validat al Sectorului 1, Clotilde Armand, pare că vrea să facă un pas mai departe, adică să privatizeze centrul dotat pe banii bugetului local.

Astfel, pentru şedinţa ordinară a Consiliului Local al Sectorului 1, primăriţa din Banu Manta propune, la punctul 2 al ordinii de zi suplimentare, un Proiect de hotărâre privind încheierea Acordului de dezvoltare locală între Sectorul 1 al municipiului Bucureşti şi Asociaţia Colegiul Pacienţilor în cadrul Proiectului "Consolidarea capacităţii Asociaţiei Colegiul Pacienţilor de a se implica în elaborarea şi promovarea unei strategii de optimizare a serviciilor de asistenţă medico-sanitară acordate de către unităţile medico-sanitare publice din Bucureşti".

Proiectul privind consolidarea capacităţii de a se implica în elaborarea de strategii urmează a fi depus pentru finanţare de către Asociaţia Colegiul Pacienţilor în cadrul Cererii de proiecte POCA/660/2/1(CP14/2021 pentru regiunile Bucureşti - Ilfov).

Acordul de colaborare între Primăria Sectorului 1 şi Colegiul Pacienţilor ar urma să se încheie pe o durată de 18 luni.

Un proiect de generalităţi şi deziderate fără componente cuantificabile.

Lectura proiectului de acord pe care primarul validat Clotilde Armand ar urma să fie împuternicită să îl semneze cu Colegiul Pacienţilor dezvăluie o suită de platitudini, lipsind cu desăvârşire obiectivele cuantificabile calitativ sau cantitativ.

Astfel, obiectivul general al colaborării dintre Primăria Sectorului 1 şi Colegiul Pacienţilor constă în "elaborarea unei strategii de eficientizare a activităţii unităţii medico-sanitare prin optimizarea procedurilor şi a fluxurilor de lucru, prin creşterea gradului de transparentizare şi dezvoltarea unor instrumente de monitorizare şi evaluare independentă a implementării strategiei propuse, în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor socio-medicale acordate pacienţilor".

Nicăieri, în cadrul "Acordului de parteneriat" între Primăria Sectorului 1 şi Colegiul Pacienţilor, nu se vorbeşte despre acţiuni sau despre obiective concrete, cuantificabile calitativ ori cantitativ, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea activităţii Centrului "Caraiman".

Vă prelua "MedLife" Centrul "Caraiman"?

Proiectul de pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei Consiliului Local al Sectorului 1 din 23 martie pare a fi făcut pentru a duce către preluarea Centrului Caraiman de către un prestator privat de servicii medicale, respectiv de către cea mai mare reţea de clinici medicale private.

Concret, "colaborarea" Centrului Caraiman cu Asociaţia "Colegiul Pacienţilor", al cărei preşedinte este Cristian Sas, pare să ofere pe tavă centrul multifuncţional de servicii sociale, dotat pe cheltuiala cetăţenilor Sectorului 1, celei mai mari reţele de clinici medicale din România "MedLife".

Care este legătura între Clotilde Armand, un ONG, Colegiul Pacienţilor, şi mastodontul serviciilor medicale private?

Legătura este tocmai domnul Cristian Sas, membru USR, filiala Sector 1, candidat USR PLUS la alegerile parlamentare de anul trecut.

Aceeaşi persoană care a fost CEO şi acţionar, împreună cu soţia sa, Carmen Sas, la clinicile "Anima", în 2017, când această reţea de servicii medicale a fost cumpărată de către "MedLife".

În momentul cumpărării reţelei de servicii medicale "Anima", de către "MedLife", doamna Carmen Sas deţinea 2,90% din acţiuni, iar domnul Cristian Sas 4,52% din acţiuni. De altfel, Cristian Sas declara, pentru ziarul Financiar, în calitate de CEO "Anima", următoarele: "Suntem foarte interesaţi să cumpărăm clinici mici pentru extindere".

În acest moment, grupul de interese al USR Sector 1 a trecut la un alt nivel, se pare că nu mai doresc cumpărarea clinicilor, ci doresc preluarea gratuită a clinicilor şi centrelor medicale de servicii sociale dotate cu aparatură ultraperformantă din bani publici, cum este Complexul de Servicii Medicale Sociale Caraiman.

Unde este corectitudinea, transparenţa şi legalitatea pe care USR a clamat-o până a ajuns la putere?

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Ziua Internaţională a Pădurilor"

La 21 decembrie 2012, în cea de-a 61-a şedinţă plenară, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia 67/200, prin care ziua de 21 martie a fost declarată "Ziua Internaţională a Pădurilor", cu scopul de a celebra şi a creşte gradul de conştientizare a importanţei tuturor tipurilor de păduri şi a copacilor din afara lor. Această zi are rolul de a ne face conştienţi de beneficiile pe care ni le oferă, zi de zi, pădurea, dar mai ales de datoria pe care o avem faţă de binecuvântările oferite de aceasta. În 2021, tema propusă de Organizaţia Naţiunilor Unite - "Restaurarea pădurii" - este convergentă eforturilor noastre de a creşte semnificativ suprafaţa împădurită a ţării, începând cu acest an, după cum şi ONU recomandă să fie organizate activităţi legate de toate tipurile de păduri şi copaci în afara pădurilor, precum ar fi campaniile de plantare a copacilor.

Pădurile găzduiesc aproximativ 80% din biodiversitatea terestră din lume. Acestea sunt formate din peste 60.000 de specii de copaci. Peste un miliard de oameni depind direct de păduri pentru hrană, adăpost, energie şi venituri. Diversitatea genetică ajută pădurile să facă faţă schimbărilor climatice şi altor ameninţări. Biodiversitatea se află sub ameninţare gravă din cauza defrişărilor, a degradării pădurilor şi a schimbărilor climatice. Gestionarea durabilă a pădurilor şi refacerea acestora, la nevoie, este esenţială pentru oameni, biodiversitate şi climă.

În contextul schimbărilor climatice, pădurile joacă un rol important nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci şi prin producţia de biomasă şi prin potenţialul pe care îl au în domeniul energiilor regenerabile. Pădurile au o importanţă deosebită şi din punct de vedere social şi cultural, sunt atractive pentru populaţia urbană, permit desfăşurarea de activităţi recreative sau benefice pentru sănătate şi reprezintă un patrimoniu cultural important. Conform Planului de acţiune al UE pentru păduri, ele reprezintă un domeniu important pentru Uniunea Europeană, suprafaţa acestora acoperă 37,8% din teritoriul european şi asigură existenţa a 3,4 milioane de persoane (silvicultura şi industriile bazate pe resurse forestiere). În plus, UE este al doilea producător de lemn rotund industrial după Statele Unite ale Americii şi produce aproximativ 80% din pluta disponibilă la nivel mondial.

Prin Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare, vom aloca, în perioada 2021-2026, resurse consistente pentru creşterea suprafeţei împădurite a ţării, cu prioritate în zonele vizate de deşertificare. Din acelaşi plan naţional, urmează să fie alocate fonduri pentru proiecte de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor forestiere existente, dar degradate. Totodată, ne dorim ameliorarea practicilor de exploatare forestieră prin investiţii în tehnologii prietenoase cu mediul, dar şi prin mijloace digitale de supraveghere şi control a activităţilor ilegale din păduri, în special a tăierilor ilegale de arbori.

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

"Nu putem avea un sistem de justiţie eficient, dacă demolăm instituţii, în loc să le întărim!"

Trăim zile triste toţi cei care credem că procurorii şi judecătorii din această ţară trebuie lăsaţi să-şi desfăşoare activitatea independent şi fără nicio formă de presiune.

Guvernul USR-isto-PNL-ist îşi desăvârşeşte "marele plan de reformă" a justiţiei din România - desfiinţarea Secţiei Speciale privind Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Atât! Asta este tot ceea ce actuala guvernare poate face pentru Justiţie sau, mai corect, împotriva Justiţiei. Aceasta este "marea reformă".

Planurile Guvernului nu vizează nici decongestionarea instanţelor şi parchetelor, nu vizează nici alocarea de resurse către aceste structuri din Justiţie pentru ca oamenii să nu moară pe culoarele tribunalelor cu dreptatea în mână, aşteptând o decizie, nu vizează nici măcar îmbunătăţirea activităţii SIIJ, lucru care ar fi putut fi acceptabil. Nu!

Marea reforma USR-PNL se reduce la desfiinţarea SIIJ - adică, la o intervenţie brutală de ordin politic asupra unei instituţii a sistemului de Justiţie.

Ignorând avizul CSM, ignorând opiniile multor magistraţi, manipulând cu privire la solicitările făcute de instituţiile europene - care au cerut în esenţă operaţionalizarea şi eficientizarea SIIJ, nu desfiinţarea acesteia -, actuala guvernare îşi duce planul mai departe.

Da, actuala guvernare - care este formată din acele partide care, în ultimii ani, s-au bătut cu pumnul în piept că sunt mari apărătoare ale statului de drept şi independenţei Justiţiei. Apărarea statului de drept şi a independenţei Justiţiei a murit în momentul în care prima măsură propusă de acest Guvern, pentru un domeniu atât de important, este demolarea unei instituţii.

Ce se poate alege de o ţară în care instituţiile sunt demolate în funcţie de cine câştigă alegerile? Vă las să răspundeţi singuri.

Eu, personal, voi continua să lupt ca Justiţia din România să fie una independentă.

Nu îmi va fi frică să spun lucrurilor pe nume atunci când se vor săvârşi abuzuri, de orice natură ar fi acestea şi împotriva oricui, pentru că sunt un om care crede în dreptate!

Avem nevoie de o Justiţie care să poată acţiona împotriva fenomenului corupţiei peste tot unde acesta se manifestă, dar care să ofere încredere şi oamenilor simpli. Nu putem avea însă aşa ceva dacă nu acţionăm pentru a întări instituţiile, în loc să le desfiinţăm.

A venit timpul să înţelegem că Justiţia nu se reduce doar la marile dosare de corupţie şi la discuţii sterile între politicieni.

Justiţie înseamnă ca fiecare român să aibă încrederea că atunci când va deschide un proces civil sau când va face o sesizare către un Parchet i se va face dreptate. Un Guvern, un ministru al justiţiei, de aceste lucruri ar trebui să se ocupe: de construcţia unui cadru în care justiţia să funcţioneze pentru toţi.

Dar este mult mai simplu, nu-i aşa (?), să demolezi o instituţie şi să consideri că ţi-ai făcut treaba.

Domnul Mihai Weber:

"Gestionarea pandemiei, un eşec al actualei guvernări"

Este inadmisibil ca, după un an de la începutul pandemiei, guvernarea Cîţu să fie, din nou, luată prin surprindere. La începutul pandemiei, actuala guvernare anunţa că avem 2.653 de paturi disponibile la ATI. După un an de zile, acelaşi Guvern anunţă că avem 1.600 de paturi disponibile, prin urmare cu aproape 1.000 de locuri mai puţin.

Aşadar, după un an de eforturi uriaşe, după ce s-au cheltuit miliarde de euro pentru dotări în spitale, premierul Cîţu anunţă, senin, că numărul paturilor ATI este mai mic decât la începutul pandemiei. Iată o evidenţă care nu poate fi acceptată, fie şi din partea unui Guvern a cărui incompetenţă nu se manifestă doar în domeniul sănătăţii.

Din nou, auzim justificări care nu au nicio legătură decât cu lipsa capacităţii unor oameni cu putere de decizie de a gestiona o situaţie dată. Auzim şi suntem stupefiaţi că nu sunt suficiente paturi la ATI, că spitalele sunt arhipline, că spitalele modulare COVID sunt nefuncţionale şi plouă în ele. Iar în toată această perioadă, în care guvernanţii se ceartă între ei, încercând să-şi scuze incompetenţa, personalul medical este extenuat şi frustrat de pe urma prea multor pierderi de vieţi omeneşti.

Auzim, din nou, că românii sunt de vină pentru extinderea rapidă a contaminării, care, chipurile, va necesita instituirea unei carantine extinse chiar cu preţul agravării actualei crize economice. Din nou, firmele vor trebui să-şi închidă afacerile, mii de români vor rămâne fără loc de muncă, din nou, toate măsurile vor fi luate fără discernământ. Toate acestea se vor întâmpla în timp ce românii vor fi, în continuare, nevoiţi să facă zeci de kilometri pentru a se vaccina, plimbaţi fiind între diferite centre de vaccinare. Au murit peste 21.600 de oameni de COVID şi alte zeci de mii de boli care n-au mai putut fi tratate în spitalele închise pe motiv de pandemie. Câte dintre aceste vieţi ar fi putut fi salvate dacă un Guvern coerent şi responsabil ar fi condus România în această perioadă?

Stimaţi guvernanţi, nu mai încercaţi să daţi vina pe funcţionarii din ministere pentru incompetenţa unor miniştri. În timp ce dumneavoastră vă plătiţi poliţe, mai noi sau mai vechi, în interiorul coaliţiei, românii o duc din ce în ce mai greu, iar situaţia economică este din ce în ce mai gravă.

Vă sfătuiesc ca, măcar în al doisprezecelea ceas, să lăsaţi deoparte interesele politice şi de grup şi să începeţi să faceţi ceva bun şi pentru români. Vă îndemn să fiţi responsabili şi să vă respectaţi jurământul depus la învestirea în funcţie!

Domnul Brian Cristian:

"Poluarea cu apele de mină"

Provin din judeţul Maramureş, o zonă cu tradiţie în minerit, dar recunoscută şi pentru unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din Europa. Probabil ţineţi minte momentul ianuarie 2000, când aproximativ 100 de tone de cianuri s-au împrăştiat în sistemul hidrografic al zonei Baia Mare, iar statul român a plătit despăgubiri în valoare de 100 de milioane de dolari Ungariei pentru cianura deversată în Tisa şi Dunăre.

De-a lungul timpului, au tot apărut astfel de situaţii greu de gestionat din punct de vedere diplomatic, la nivel internaţional şi, cel mai important, sanitar, la nivelul zonei Maramureşului, totodată, afectând iremediabil flora şi fauna acvatică.

În fiecare legislatură au fost parlamentari maramureşeni care au făcut sesizări sau au depus întrebări şi interpelări reprezentanţilor Guvernului sau autorităţilor locale, pentru că evenimentul menţionat nu este unul singular. Menţionez un caz recent, petrecut în luna februarie, anul curent, când metale grele, provenite din apele neepurate şi deversate de la o mină închisă din judeţul Maramureş, au ajuns din nou în râurile Lăpuş, Someş şi Tisa. Autorităţile maghiare atrag mereu atenţia cu privire la consecinţele asupra mediului înconjurător şi cer despăgubiri pentru neglijenţa autorităţilor române.

De mai bine un deceniu, nu mai funcţionează minele în judeţul Maramureş, anual s-au cheltuit bani grei pentru închiderea, securizarea şi ecologizarea acestora. Scriptic, banii au fost cheltuiţi, dar realitatea din teren este una tristă: periodic se produc astfel de deversări care au consecinţe dezastruoase.

Este obligatoriu să alocăm resursele necesare pentru ecologizarea minelor de pe tot teritoriul ţării, nu doar din Maramureş. Putem face asta doar printr-o bună colaborare, fonduri suficiente alocate acestui demers şi o monitorizare corectă a entităţilor responsabile. Fac un apel la simţul responsabilităţii dumneavoastră pentru a rezolva problema minelor dezafectate, care pun în pericol flora, fauna şi chiar viaţa cetăţenilor care ne-au ales.