Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,28.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa!

Începem prima parte a şedinţei de astăzi, 14 aprilie, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Rugămintea este ca aceste declaraţii să nu depăşească 3 minute, având în vedere că sunt 40 de persoane înscrise pentru depunerea declaraţiilor şi nu avem decât 90 de minute la dispoziţie.

Aşa că aş vrea să începem şi să dau cuvântul pentru prima dată domnului deputat Marian Mina, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Marian Mina:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ministrul transporturilor şi infrastructurii, Cătălin Drulă, declară pe unde apucă faptul că toate regiunile României au nevoie de infrastructură modernă şi se laudă pe reţelele de socializare cu fiecare metru de autostradă construit.

Eu consider, însă, că nu este suficient numai să vorbească, ci să şi arate. Până la urmă, declaraţiile politice pentru alegători trebuie însoţite şi de o viziune managerială pe măsură din partea Guvernului.

Toate şantierele cu care se laudă astăzi ministrul Drulă şi membrii USR PLUS sunt proiecte în valoare de peste 6 miliarde de euro, proiectate şi lansate la licitaţie pentru construcţie sau aflate deja în derulare în timpul Guvernării PSD.

Pe lângă autostrăzi, portofoliul marilor proiecte de infrastructură rutieră demarate în perioada guvernelor PSD include şi sute de kilometri de drumuri expres, centuri ocolitoare, precum şi mega-proiectul Podului de la Brăila, de peste două miliarde de lei, pentru care au fost începute lucrările de construcţie.

În ceea ce priveşte viitorul, aici lucrurile se complică puţin, deoarece în loc să efectueze studii de teren, studii geo-tehnice, să proiecteze noi autostrăzi, ca mai apoi să urmeze execuţia, cea mai simplă etapă pentru Ministerul Transporturilor, Cătălin Drulă reziliază contracte cu firme care nu îi convin, anulează licitaţii din cauza comenzilor şi presiunilor provenite din propriul partid.

În ultima perioadă am avut un dialog pe această temă cu foştii colegi din minister şi, din acest punct de vedere, pot să vă spun că acelaşi ministru încurajează hegemonia de contracte bănoase atribuite asocierii conduse de Egis România SA, firma de suflet a lui Clotilde Armand, actualul primar USR al sectorului 1, fără nicio remuşcare.

După împărţirea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, despre care am spus deja că nu este decât o altă metodă a lui Drulă şi Orban să-şi pună în toate funcţiile amantele, activul de partid şi oamenii lor de casă, care nu au nicio legătură cu domeniul infrastructurii rutiere, actualul ministru distruge viitorul infrastructurii româneşti, atribuind proiecte cu dedicaţie.

Şi încă ceva: vreau doar să vă spun că pentru asemenea abateri, pentru un asemenea comportament iresponsabil, dacă nu există presă care să scrie, există lege şi existăm noi, opoziţia, care nu vă vom permite să risipiţi fondurile statului şi să pierdeţi ani de zile în care românii nu pot circula pe drumuri moderne.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Mulţumesc şi pentru încadrarea în timpul acordat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Sorin Năcuţă.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Beniamin Todosiu.

Domnul Sorin Năcuţă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre "Amenajarea Hidroenergetică Paşcani".

"Amenajarea Hidroenergetică Paşcani", iniţiată în anul 1985, este cea mai mare investiţie a statului român de până acum în judeţul Iaşi.

"Amenajarea Hidroenergetică Paşcani" a fost pornită ca două proiecte distincte:

Primul obiectiv de investiţii - "Acumularea de apă Paşcani", pe cursul râului Siret, aprobat prin Decretul nr. 403/1985;

Al doilea obiectiv de investiţii - "Centrala hidroelectrică Paşcani", pe râul Siret, aprobat prin Decretul nr. 24/1989.

Lucrările au decurs bine până în anul 2006, când, prin Hotărârea Guvernului nr. 866, cele două proiecte s-au unit, finanţarea lucrărilor rămase de executat urmând a fi suportată din surse proprii ale Hidroelectrica.

Trecând printr-o perioadă dificilă, Hidroelectrica a mai finanţat sporadic lucrările în perioada 2006-2012, dar ulterior proiectul a fost "îngheţat". În anul 2019, Consiliul de Supraveghere şi Adunarea Generală a Acţionarilor ale Hidroelectrica au avizat favorabil finalizarea obiectivului de investiţii, într-o sumă maximală, dar lucrările sunt în impas.

Având în vedere că acest proiect a fost iniţiat ca fiind unul strategic, cu scopul de regularizare a debitului de apă de pe râul Siret şi înlăturarea riscurilor de inundaţii până la vărsarea în Dunăre;

Având în vedere beneficiile multiple ale acestui obiectiv - capacitatea de producţie a energiei hidro, de 9,5 MWh, locuri de muncă şi o acumulare importantă de apă pentru irigaţii în zonă;

Având în vedere faptul că lucrările sunt realizate în proporţie de peste 80% şi oportunităţile de finanţare pentru astfel de proiecte, oferite de Programul de Redresare şi Rezilienţă pus la dispoziţie de Uniunea Europeană,

Domnule prim-ministru, domnule ministru al energiei, vă solicit să includeţi acest obiectiv - "Amenajarea Hidroenergetică Paşcani" - în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ca fiind un proiect eligibil şi imperativ de finalizat, având în vedere stadiul lucrărilor şi beneficiile multiple.

Vă mulţumesc.

Sorin Năcuţă, deputat al PNL de Iaşi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Beniamin Todosiu? Nu este. Este absent.

Din partea aceluiaşi grup parlamentar, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz? (Vociferări.)

Nu s-au... da.

Văd că nu e nimeni din partea...

Este cineva, din partea Grupului parlamentar al USR, în sală?

Deci nu este nimeni din partea Grupului parlamentar al USR.

Ca atare, trecem la Grupul parlamentar AUR.

Domnul deputat Dănuţ Aelenei?

O voce de la AUR:

Este, este, dar n-a ajuns aici.

Domnul Alexandru Rafila:

Păi, este, dar unde este?

Dănuţ Aelenei? O dată.

Dănuţ Aelenei? De două ori.

Absent.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (din sală):

Dar poate să vină după aceea?

Domnul Alexandru Rafila:

Păi, eu strig acum. Dacă o să facem cu toată lumea aşa nu mai ajungem la nicio...

Din Grupul parlamentar AUR, cine este prezent?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Raisa Enachi şi Muncaciu.

Domnul Alexandru Rafila:

Raisa Enachi şi domnul Muncaciu.

Domnul doctor Muncaciu, nu?

Haideţi, vă rog!

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Pot să trec eu prima?

Domnul Alexandru Rafila:

Nu, merge domnul doctor Muncaciu.

Haideţi, că stricăm ordinea aici, vă rog frumos!

Şi se pregăteşte, din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această alocuţiune se referă la ce s-a întâmplat la Spitalul "Foişor".

Ca medic chirurg-ortoped, consider că este absolut inacceptabil ce a făcut lanţul de comandă cu Spitalul "Foişor".

Deşi au fost avertizaţi, în Memorandumul către Ministerul Sănătăţii, de Spitalul "Foişor", că nu există o instalaţie compatibilă de oxigen pentru aceşti bolnavi, deşi nu există o farmacie, deşi nu există un laborator, deşi acest spital este extrem de specializat, are o bancă de ţesuturi osos şi tendinos, deci un spital extrem de specializat, totuşi, lanţul de comandă a luat hotărârea de a transforma acest spital într-un spital COVID, peste noapte.

În opinia mea, ne-au făcut de râs în faţa întregii omeniri. Pentru că niciodată nu s-a întâmplat în timp de pace să vedem evacuarea unui spital în modul în care a fost făcută la acest spital.

Acum, vreau să vă spun ca... chirurg-ortoped. Niciodată n-aş accepta ca un pacient care a fost operat şi care are implanturi - şi câteodată, de exemplu, la genunchi, implanturi mixte, adică este şi metal, e şi ciment, e şi plastic - să fie externat din spital într-o asemenea manieră.

Riscul pe care aceşti oameni l-au asumat pentru bolnavi este ca să se infecteze una din aceste proteze.

Cine va răspunde pentru asta?

Noi vorbim aici de un pacient care va trebui să sufere între 6 luni şi un an după o asemenea infecţie.

Mai mult decât atât, tot personalul din spitalul respectiv nu a avut nici măcar un antrenament, un training, în domeniul acesta.

Am înţeles argumentul ministerului - suntem într-o situaţie de criză, ne mor oamenii în triaje -, perfect. Dar atunci ce se întâmplă cu spitalul care are contract cu "Monza", acel spital de 350 de paturi din nordul Capitalei? De ce acel spital nu a fost conectat?

Această situaţie nu poate dăinui. Erorile grave pe care acest lanţ de comandă le face vor trebui să se termine undeva. Pentru că e adevărat că în Codul penal incompetenţa nu este incriminată, dar consecinţele incompetenţei sunt.

În fiecare zi vedem pe posturi că rata mortalităţii, rata ocupării paturilor de ATI a atins limitele superioare.

Întrebarea este - de ce nu se iau şi alte măsuri, de exemplu, Ivermectina?

Adică nu poţi să spui că am o mortalitate mare, am o...

Domnul Alexandru Rafila:

Domnule... domnule deputat, vă rog să încheiaţi, vă rog frumos.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Da.

Domnul Alexandru Rafila:

A expirat timpul.

Mulţumesc frumos.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

În concluzie, este ultima dată când acest lanţ de comandă va mai cauza moartea românilor şi punerea lor în urgenţă medicală!

De-acum încolo ne vom întâlni în tribunal!

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Şi, din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Mihai Ioan Lasca. Este în sală? Mihai Lasca? Este. Perfect.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi (din sală):

Se poate?

Domnul Alexandru Rafila:

Da, da, vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

Doresc să subliniez o idee care, în ultima perioadă, a ieşit în evidenţă şi care se conturează în tot mai multe state ale lumii.

Este vorba de un principiu foarte important pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale comunităţilor etnice sau de altă natură, la care ţinem foarte mult. L-aş numi principiul ireversibilităţii.

Ştim cu toţii că recunoaşterea anumitor drepturi fundamentale nu mai reprezintă doar un triumf al umanismului şi paşi spre civilizaţia politică a statelor.

Astfel, în special popoarele Europei, stabilind între ele o uniune tot mai strânsă, au hotărât să împărtăşească un viitor paşnic întemeiat pe valori comune, ghidate de principiul ireversibilităţii.

În perioada actuală, recunoaşterea drepturilor universale, şi mai ales exerciţiul lor, se împletesc strâns cu strategia politicii externe a statelor, cu orientarea lor geopolitică şi cu opţiunea pentru democraţie şi stat de drept.

Însăşi căderea comunismului se datorează procesului început odată cu Conferinţa de la Helsinki din 1975 şi continuat prin adoptarea mai multor convenţii internaţionale.

De aceea, putem susţine fără exagerare că recunoaşterea drepturilor fundamentale şi a exerciţiului acestora face parte din foaia de parcurs a istoriei contemporane.

Iată de ce, în declaraţia politică de astăzi, m-am referit la un principiu al ireversibilităţii drepturilor fundamentale. Acestea evoluează doar într-un singur sens - spre viitor, fiind necesară consolidarea permanentă a acestora, făcându-le mai vizibile, în spiritul evoluţiei societăţii, a progresului social şi al dezvoltării ştiinţifice şi tehnologice.

Nu pot cunoaşte oscilaţii sau fluctuaţii după obiectivele politice conjuncturale.

Odată recunoscute, drepturile fundamentale nu se listează la bursă, nu au mercurial, iar exerciţiul acestora nu poate fi restrâns prin măsuri legislative. Are caracter ireversibil.

Abaterea de la trendul spre respectarea consecventă a drepturilor fundamentale echivalează cu abaterea de la istorie.

Alternativa ar fi paşi înapoi spre totalitarism.

Vă mulţumesc.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai Ioan Lasca, neafiliat.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Natalia-Elena Intotero.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Vaccinul COVID - un experiment genetic",

Dragi români,

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută AstraZeneca a informat CNAS că vaccinul produs de ei prezintă un risc de tromboză şi coagulare a sângelui. În urma vaccinării anti-COVID în România au murit până acum peste 100 de persoane, imediat după administrarea acestuia.

În prospectul Pfizer, de pe site-ul oficial al FDA, scrie clar -"Vaccinul Pfizer... este un vaccin neavizat care ar putea preveni COVID-19. În acest moment nu există vaccinuri avizate care să prevină COVID-19". "Efectele adverse din prospect s-ar putea să nu fie toate efectele adverse ale vaccinului Pfizer... Efecte adverse serioase şi neaşteptate pot apărea oricând. Vaccinul Pfizer... este încă cercetat în studii clinice". Actualizat 5 aprilie 2021.

Câţi oameni mai trebuie să moară din cauza acestui experiment genetic numit vaccin?! Câţi vor rămâne cu sechele pe viaţă de pe urma acestuia, pentru ca autorităţile statului să înceteze odată cu jocul de-a pandemia?

Pacienţii ne ard în spitale, iar cei operaţi recent sunt aruncaţi în miez de noapte în stradă, sub pretextul transformării acestor spitale în spitale suport COVID.

Cum pot autorităţile să insiste cu atâta înverşunare asupra vaccinurilor aflate în stadii experimentale pentru care nici producătorii acestora nu îşi asumă răspunderea?!

Toate aceste măsuri halucinante adoptate de unele ţări prin autorităţile lor publice generează în mod direct şi voit pierderi umane şi materiale comparabile cu cele ale unui război. La o populaţie de aproximativ 7.800.000.000 de oameni, cu un număr de decese de sub 3.000.000 la nivel global, rata mortalităţii este de 0,037%, iar voi numiţi această răceală pandemie?!

Şanse mai mari sunt să murim loviţi de o maşină, de foametea care va urma, să murim intoxicaţi cu masca la gură sau ca urmare a efectelor adverse produse de experimentul genetic numit vaccin, ce se încearcă a ne fi impus cu forţa prin Legea vaccinării obligatorii.

Cât de sigur este acest vaccin care ni se tot bagă pe gât zilnic la televizor şi cine ne poate oferi garanţii?

Suntem cumva într-un joc de ruletă rusească unde fiecare naţiune, fiecare om îşi joacă propria viaţă şi are de ales între o răceală care poate fi tratată sau un glonţ denumit vaccin, care odată ce ajunge să producă daune în organism, acestea nu mai pot fi remediate?

Legea vaccinării obligatorii, inclusiv a copiilor, este un genocid legalizat, iar cei care refuză vaccinul ajung să fie amendaţi şi decăzuţi din drepturile lor părinteşti.

Cine vă credeţi voi să decideţi asupra corpului unei persoane? Doriţi privatizarea ADN-ului uman, să îl vindeţi companiilor de vaccinuri, aşa cum aţi făcut-o cu resursele ţării?!

Demenţa autorităţilor şi lipsa de logică, când vine vorba de prevenirea unei răceli, nu cunosc limite. Toate măsurile luate s-au dovedit un fiasco, iar atunci când caută să le justifice, oficialităţile spun că "aşa fac şi alte ţări", fără a ţine cont că sunt şi "alte ţări" care fac exact opusul.

Pentru o răceală...

Domnul Alexandru Rafila:

A expirat timpul, domnule deputat.

A expirat timpul.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Încă puţin, vă rog.

Pentru o răceală unde 99,7% dintre cei infectaţi se vindecă trecând peste aceasta cu scheme simple de tratament şi cu ajutorul propriului sistem imunitar nu există argumente, garanţii, motive ştiinţifice, etice şi morale pentru a obliga şi a constrânge milioane de oameni să facă parte din acest experiment genetic numit vaccin.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

O clipă şi am terminat.

Domnul Alexandru Rafila:

A...

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Vaccinul anti-COVID...

Domnul Alexandru Rafila:

A trecut timpul.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Vaccinul anti-COVID nu oferă imunitate garantată, nu elimină virusul, nu previne moartea, nu garantează că nu vei putea lua COVID, nu va opri transmiterea bolii, nu elimină restricţiile de călătorie, nu elimină nevoia închiderii afacerilor, nu elimină nevoia de carantinare a oraşelor...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

...nu elimină nevoia de a purta mască...

Domnul Alexandru Rafila:

Întrerupeţi microfonul. (Se adresează staffului tehnic.)

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Prin urmare, stimaţi colegi, sănătatea publică nu poate fi injectată...

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

...şi obţinută printr-un experiment ce va duce la un genocid global.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Domnule deputat, aici avem declaraţii politice, nu medicale, vă rog.

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ioan Lasca (din sală):

Nu, nu, e bine.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mircea Fechet.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Guvernarea dreptei plasează România la coada clasamentelor globale şi europene privind gestionarea pandemiei".

Trăim o realitate dezolantă. Pe zi ce trece România se afundă tot mai mult în datorii şi în imposibilitatea de a răspunde activ situaţiilor limită provocate de pandemia de COVID-19. Ţara se zbate, iar românii sunt sătui de necunoaşterea zilei de mâine.

Este adevărat, toate statele lumii au probleme. Însă, diferenţa este dată de faptul că România a rămas blocată în explicaţii şi a pus lanţurile pe economie, pe sistemul medical şi pe sistemul de învăţământ, în timp ce restul lumii funcţionează şi încearcă să găsească soluţii.

Guvernanţi, fiţi atenţi! Nu această pandemie trebuie să conducă ţara, ci voi! Trebuia să acţionaţi aşa cum v-aţi lăudat şi aţi promis. Stop promisiunilor fără finalitate!

De un an, singurii care fac ceva pentru stoparea virusului sunt cetăţenii şi cadrele medicale! Faptul că dormiţi bine noaptea în timp ce oamenii se îmbolnăvesc pe capete, iar paturile de la ATI din ţară devin un miraj şi forţează sistemul medical să caute soluţii ireale spune cât de mult ştiţi să faceţi.

Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute la Spitalul "Foişor" şi la Spitalul "Victor Babeş" din Capitală, este ireversibil. O bătaie de joc la nivel înalt, cum numai voi puteţi.

Linia europeană de acţiune în vederea limitării numărului de infectări spune explicit - testarea este soluţia esenţială în vederea gestionării efective a dinamicii pandemiei. Aţi auzit bine? Testarea! Măsură activă în toate statele europene care au în mână fenomenul COVID-19.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional a ieşit cu un nou studiu. Nu unul inventat şi cunoscut doar de Domniile Voastre, ci unul care arată, negru pe alb, că România a dedicat sub 2,5% din PIB, prag stabilit de FMI, măsurilor fiscale directe pentru sprijinirea şi susţinerea sectoarelor economice şi sanitare din ţară, în contextul pandemiei. O ruşine globală! România deţine ultimul loc şi în acest clasament. Ţări din Africa şi Asia au reuşit să depăşească acest prag şi să sprijine real companiile cu probleme, şomerii, sistemul educaţional, firmele mici şi mijlocii în prag de faliment. Mare parte a guvernelor au stabilit bonificaţii pentru firmele cu plata la zi a taxelor, amânări de impozite pentru antreprenori şi au investit masiv în programe sanitare specifice pentru tratarea bolnavilor cu COVID-19. Voi aţi promis 1.600 de paturi la ATI. Unde sunt?

Toate acestea în timp ce voi, Executivul de coaliţie al României, aţi îngropat cetăţenii în datorii şi i-aţi minţit că suntem bine, ba, mai mult, că în mai puţin de două luni vom intra în normalitate. Departe de adevăr. România a ajuns acum în punctul 0 al neputinţei - un eşec total al Guvernării Cîţu, prea mult lăudate şi prea puţin gândite.

Natalia-Elena Intotero, deputat al PSD de Hunedoara.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mircea Fechet.

Mai încercăm şi al doilea pe listă de la Grupul deputaţilor USR - Ştefan-Iulian Lőrincz? Nu este.

Domnul Mircea Fechet:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică este despre judeţul Bacău, unde Partidul Social Democrat continuă să trateze bugetul judeţului ca pe vistieria propriului partid.

PSD ne dovedeşte în continuare că nu se poate schimba, că a rămas ancorat în vechile metehne ale trecutului, prin care îi pedepseşte pe cetăţenii care nu sunt din localităţile conduse de ai lor.

Cea mai nouă ispravă s-a petrecut chiar în ultima şedinţă de consiliu judeţean, unde majoritatea toxică a votat o hotărâre prin care toate sumele defalcate din TVA pentru drumuri comunale au fost repartizate doar către UAT-uri conduse de primari PSD.

Astfel, liderii PSD Bacău au hotărât că ei sunt cei de care depinde soarta cetăţenilor din 22 de localităţi din mediul rural. Acestea trebuie să rămână în continuare fără drumuri asfaltate, fără drumuri curate şi bine întreţinute. Iar motivul este unul singur - pentru că sunt conduse de primari liberali!

Vedeam în înregistrarea şedinţei de consiliu judeţean cum vicepreşedintele citea triumfalist, aproape jovial, numele localităţilor conduse de primarii PNL, urmate de un simplu - "Nu primeşte!".

Nici municipiul Moineşti, nici oraşul Comăneşti, nici Dărmăneşti, nici Slănic Moldova nu stau mai bine. Aşa cum, şi în anii trecuţi, Consiliul Judeţean le-a dat doar firimiturile PSD-iştilor, la fel se întâmplă şi acum.

Aceasta a fost mereu politica PSD. A guvernat doar pentru anumite interese, nepăsându-le cu adevărat de cetăţenii judeţului Bacău. A ţinut comunităţi întregi în sărăcie, doar pentru a le putea controla.

Toate aceste lucruri se văd foarte clar la mine în judeţ, acolo unde, din păcate, localităţile liberale au fost dezavantajate de guvernările iresponsabile de stânga, dar mai ales de Consiliul Judeţean, care este condus, de 30 de ani, mereu de PSD.

Social-democraţii trebuie să înţeleagă că drumurile din judeţul Bacău nu au culoare politică. Şi în acele comunităţi trăiesc oameni cu nevoi, cu griji, oameni care merită la fel de mult ca cei care locuiesc în comune conduse de PSD, să poată circula în condiţii bune şi de siguranţă.

Campania electorală s-a încheiat de luni de zile. Avem în faţă 4 ani în care putem să asigurăm o dezvoltare reală a judeţului Bacău. Dar pentru acest lucru este nevoie de seriozitate şi maturitate politică.

Măcar în ultimul ceas arătaţi că sunteţi capabili de aşa ceva, domnilor social-democraţi!

Mircea Fechet, deputat al PNL, Bacău.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc domnului deputat Fechet.

Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, deci, domnul Ştefan Lőrincz nu este.

Doamna deputat Cristina Camelia Rizea, vă rog.

Doamna Cristina Camelia Rizea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Am venit astăzi, aici, pentru a răspunde unor declaraţii politice făcute de personaje toxice din PSD-AUR, în ultimele zile, în spaţiul public.

Ce nu au înţeles sau se fac cu bună ştiinţă că nu înţeleg, aceşti domni, este că suntem într-un război.

Şi nu suntem într-un război clasic, ci într-un război cu un inamic nevăzut, perfid, care nu ţine cont de nimeni şi de nimic.

Sunt sute de oameni în stare gravă, foarte mulţi tineri, fără comorbidităţi pentru care ultima şansă este un loc liber la Terapie Intensivă. Nu am văzut niciun parlamentar PSD-AUR să se isterizeze că luni, în România, erau 94 de copii internaţi cu COVID, dintre care 16 la Terapie Intensivă. Patru dintre ei sunt intubaţi.

Repet, avem la ATI copii intubaţi care se luptă să supravieţuiască infecţiei cu COVID. În timp ce unii strigă pentru anularea restricţiilor, peste tot pe unde apucă.

Şi, culmea, tot PSD se plânge că este haos în spitale, că nu sunt dotări sau paturi suficiente la ATI!

Întreba acum două zile, în spaţiul public, o doamnă senator de la PSD, unde sunt paturile ATI promise?

Răspunsul meu pentru dumneaei, şi nu numai pentru dumneaei, este următorul - sunt în acele 8 spitale regionale construite de PSD şi în cel republican, construit chiar de dumneaei, la Bucureşti.

Unde sunt, domnilor de la PSD, cele 8 spitale regionale promise? Unde este spitalul republican promis chiar din 2016?

Unde este spitalul regional de la Constanţa? Că nu l-am găsit decât în promisiuni mincinoase şi în declaraţii politice la fel de mincinoase.

Aţi irosit acum 13 ani banii publici pe un studiu de fezabilitate pe care l-aţi pus ulterior la sertar ca să expire.

Din campanie în campanie l-aţi scos de la naftalină şi aţi minţit lumea că începeţi să construiţi acel spital, dacă vă votează, ştiind foarte bine că nu este aşa. Doar nu era să vă falimentaţi clinicile private la care sunteţi acţionari.

Şi tot voi acuzaţi? Tot voi vă întrebaţi, unde este spitalul de la Constanţa? Ieri, nu mai era niciun loc liber la ATI la Constanţa.

În patru luni, nu se poate reconstrui tot ce aţi distrus voi în 30 de ani. Cu atât mai mult, nu putem, în patru luni, să avem sistemul sanitar al ţărilor din Vest. Cu toate acestea, în patru luni, am început să construim şi, mai ales, v-am zgâlţâit caracatiţa abonată la furtul din bani publici.

30 de ani aţi pus în funcţii oameni după un singur criteriu, carnetul de partid.

Vă deranjează tare Vlad Voiculescu. Unde s-a mai pomenit aşa ceva în România - transparentizare, concursuri deschise, competenţă?

Obişnuiţi-vă cu ele, domnilor, pentru că Vlad Voiculescu nu pleacă nicăieri!

Vă mulţumesc.

Cristina Rizea, deputat al USR PLUS, Circumscripţia nr. 14 Constanţa.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc pentru obiectivitate, doamnă deputat.

Aş vrea să o invit acum la microfon, din partea Grupului parlamentar AUR, pe doamna deputat Raisa Enachi.

Şi, din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea? Parcă nu l-am văzut. Nu cred că mai e nimeni de la minorităţi.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată colegă,

Stimaţi colegi,

În declaraţia mea politică de astăzi vreau să demonstrez de ce "Agricultura are nevoie de politici pe termen lung şi transparenţă în accesul la finanţările din bani publici".

Fermierii români percep cadrul legislativ greoi şi reclamă faptul că România nu are o strategie pe termen lung în domeniul agricol. Această situaţie afectează planificarea oricărei afaceri şi investiţii din domeniul agricol.

Accesarea subvenţiilor este dificilă, iar procesul este considerat de către mulţi fermieri ca fiind lipsit de transparenţă şi claritate. Este vital să simplificăm modul de accesare a subvenţiilor şi a fondurilor europene destinate agriculturii. Guvernanţii trebuie să pună la îndemâna fermierilor instrumentele financiare şi administrative care să uşureze realizarea de investiţii în agricultură, nu să le împiedice.

Alte probleme majore ale agriculturii româneşti sunt faptul că marii "traderi" manipulează preţurile din domeniu şi lipsa spaţiilor de depozitare destinate fermierilor mici şi mijlocii. Aceşti factori cumulaţi pun la îndoială existenţa unei pieţe cu adevărat libere şi concurenţiale cu produse agricole.

Planificarea pe termen lung, un buget de investiţii transparent construit şi executat, dar şi o politică de susţinere a producătorului român trebuie să fie priorităţi pentru orice guvern care doreşte dezvoltarea agriculturii româneşti.

Într-un stat funcţional investiţiile se planifică şi se execută transparent, inclusiv pentru antreprenori şi agricultori. Este esenţial ca orice fermier din România să înţeleagă când, cum şi ce sume poate accesa din fondurile guvernamentale şi europene pentru investiţii în domeniul agricol.

Li se spune adesea fermierilor români că nu ştiu să proceseze şi să livreze produse finite cu valoare adăugată marilor lanţuri de magazine din ţară. Dar, întreb în mod public, a avut sau are Ministerul Agriculturii o politică dedicată prin care să ajute fermierii români să răspundă adecvat cerinţelor comerţului modern cu produse agroalimentare?

Domnule prim-ministru, domnule ministru al agriculturii, când are Guvernul dumneavoastră de gând să lanseze programele de finanţare pentru agricultură? Procedaţi la fel precum anul trecut - întârziaţi lansarea şi funcţionarea Ordonanţei de urgenţă nr. 130/2020, ordonanţă ce prevede acordarea de sprijin financiar din fonduri externe nerambursabile, în contextul crizei provocate de COVID-19!

Fermierii români aşteaptă să fie lansate cât mai curând toate ghidurile şi documentaţiile necesare pentru accesarea fondurilor europene destinate agriculturii.

Solicit, pe această cale, să le spuneţi foarte clar fermierilor când, cum şi câţi bani se alocă pentru investiţii! Câţi bani pe proiect poate să ia un agricultor şi câte proiecte vor fi finanţate în acest an? Când se lansează programele de finanţare şi când ajung banii în conturile agricultorilor?

Ştim bine cum autorităţile publice solicită antreprenorilor încadrări în termen pentru plata taxelor şi impozitelor. Cu aceeaşi rigoare şi exactitate ar trebui să acţioneze şi autorităţile publice atunci când este vorba de propriile obligaţii în raport cu cetăţenii sau firmele. Cine solicită conformitate şi seriozitate trebuie să fie capabil să le ofere el însuşi.

În calitate de deputat de Vaslui, judeţ situat în regiunea cu cei mai slabi indicatori economici, vă rog să-mi comunicaţi câţi bani se vor aloca suplimentar pentru fermierii din judeţul pe care îl reprezint, comparativ cu anul trecut?

Vă mulţumesc.

Deputat Raisa Enachi, de Vaslui, Circumscripţia nr. 39.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea? Varol Amet sau Giureci-Slobodan Ghera? Nu este niciunul.

Deci ne întoarcem la Grupul deputaţilor PSD.

Domnul deputat Dumitru Coarnă, vă rog.

Şi, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Mircea Roşca se pregăteşte.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se referă la perioada pe care o traversăm în aceste zile. Şi este vorba despre "Distrugerea sistemului public de sănătate, un plan bine pus la punct. Românii sunt din nou pioni pe tabla de şah a Coaliţiei".

Când credeam că incompetenţa e boala de care suferă în mod constant Coaliţia, aflăm că principala maladie a celor care ne conduc şi cauza îmbolnăvirii societăţii româneşti este de fapt corupţia. Apar la lumină şi motivele reale pentru care s-a ordonat mascarada de la Spitalul "Foişor", respectiv evacuarea cu jandarmii a bolnavilor, noaptea ca hoţii.

Măsura dispusă este una aberantă având în vedere faptul că spitalul este specializat pe ortopedie şi nu are niciun fel de dotare specifică afecţiunilor respiratorii şi tratării eficiente a pacienţilor afectaţi de COVID.

Ceea ce nu se spune este că în spital au fost făcute de primărie, în mandatul 2016-2020, investiţii de peste 50 de milioane de euro. Spitalul este extrem de performant, este singurul specializat doar pe ortopedie, la nivel de ţară. De asemenea, spitalul are singura bancă funcţională de ţesut osos din România, pentru că celelalte două spitale, "Colentina" şi "Grigore Alexandrescu", nu mai au acreditare.

Acreditarea de la "Foişor" a expirat pe 12 aprilie 2021, astfel că ea nu mai poate fi reînnoită, exact ca în cazul acreditării transplantului de plămâni de la Spitalul "Sf. Maria". Să fie o coincidenţă, ori din nou s-au aliniat planetele într-un mod nociv pentru cetăţean, dar extrem de avantajos pentru guvernare?

Care este strategia? La prima vedere, crezi că asişti la o piesă de teatru dramatic, în care avem nişte politicieni care pun jos spital după spital, pentru ca pacienţii să se orienteze spre sistemul privat de sănătate. Ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu, este doar o marionetă în acest scenariu trist, iar USR PLUS joacă extrem de periculos pe tabla de şah a puterii.

Dacă ce s-a întâmplat la "Foişor" se petrecea pe vremea PSD, toţi, în frunte cu premierul, ar fi plecat de îndată. Dar să nu uităm că această Guvernare vine după o lungă perioadă de pregătire, în care păpuşarii au tras sforile şi au subjugat justiţia prin subordonarea completă a Parchetului, astfel ca cei în cauză - păpuşarii şi păpuşile - să nu poată fi traşi la răspundere, indiferent de natura acţiunilor săvârşite.

Asistăm la un plan de distrugere a ţării foarte bine elaborat! Spitalul "Foişor" este doar un episod din acest plan malefic, în care viaţa românilor este ultimul lucru care contează!

Iar ministrul Voiculescu, clar, este un ministru malefic!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deputat al PSD, Dumitru Coarnă, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat, şi pentru încadrarea perfectă în timp.

Domnul deputat Mircea Roşca, Partidul Naţional Liberal.

Din partea Grupului parlamentar al USR, doamna deputat Diana Stoica.

Domnul Mircea Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Recent a fost adus în atenţia publică un ghid lingvistic intern realizat de Unitatea pentru Egalitate, Incluziune şi Diversitate, din cadrul Direcţiei Generale pentru Personal a Parlamentului European.

Faptul că existenţa acestui ghid a devenit publică a suscitat emiterea unui comunicat din partea biroului de presă al Parlamentului European. În acesta se precizează că ghidul asigură utilizarea unui limbaj nediscriminatoriu şi incluziv. Este recomandată utilizarea termenului incluziv "părinţi" în loc de mamă sau tată, strict în contextul formularelor administrative şi al contextelor asemănătoare.

Cu alte cuvinte, mamă şi tată, primele cuvinte pe care le învaţă şi rosteşte un om, nu mai trebuie folosite, ci este recomandată versiunea neutră de părinte.

Ne întrebăm, desigur, pe cine poate deranja mama sau tatăl?

De când politica aceasta nouă a limbajului a devenit o prioritate europeană? Cumva pandemia, criza economică, euroscepticismul au ajuns pe plan secundar pentru Uniunea Europeană?

Chiar dacă este doar un ghid, nu rămâne un fapt fără însemnătate. El indică o direcţie spre o politică nouă. Există deja ţări care au luat decizia ca în actele administrative şi civile să nu mai folosească termenii "mamă" şi "tată", primele cuvinte rostite de fiecare copil.

Un alt exemplu din acelaşi document - să nu se mai vorbească de sex biologic, ci de sexul atribuit - adică să nu mai spunem băieţilor, băieţi, şi fetelor, fete, pentru că asta vor decide ei, la maturitate, ce sunt, adică ceea ce fac mama şi tata, punându-le nume de băieţi sau fete, nu e corect politic.

Serios? Este cumva o glumă? Se pare că nu!

Doresc să trag un semnal de alarmă care să ne invite pe noi, ca români, să ne întrebăm, spre ce ne îndreptăm? Care ne sunt valorile? Care ne sunt principiile după care ne guvernăm vieţile şi ţara?

Pe de altă parte, consider că este necesar ca partidele politice din România să-şi definească şi să-şi asume identitatea ideologică în ceea ce priveşte partea cultural-morală, putând astfel fi în acord cu cei care ne mandatează pe noi ca reprezentanţi. România este o ţară creştină. Românii care ne-au dat mandat de reprezentare să conducem această ţară, în covârşitoarea lor majoritate, sunt creştini, iar gândirea şi simţirea lor cu privire la aceste teme este inspirată de fundamentele creştine ale civilizaţiei europene.

Crezul liberal nu a fost vreodată separat de această poziţionare creştină.

De aceea, este foarte important să ne definim poziţia. Ca politicieni, ca partide, ca familii politice din care facem parte. Dacă susţinem că suntem creştini şi că reprezentăm în funcţiile noastre politice creştinii din România, care ar trebui să fie poziţionarea noastră faţă de astfel de derapaje?

Poţi fi creştin fără să ţii seamă de învăţăturile Bibliei?

Neclaritatea identitară o proiectăm şi în valorile credinţei? Noile ideologii vor veni şi în ţara noastră ca recomandări, fie şi numai administrative la început. Acesta poate fi un apel premergător unei perioade complicate. Dacă nu ştim cine suntem şi cine ne conduce, cum vom avea tăria să spunem ce este bine sau rău, adevărat sau fals, valoare creştină sau nu?

Este un moment în care ar trebui să alegem dacă vom fi sau nu repere pentru generaţiile viitoare. Nu vom putea fi dacă nu ne asumăm valorile şi convingerile noastre creştine.

Sunt oare toate aceste teme de adevărat interes? Asta trebuie să ne preocupe pe noi? Să ne fie ruşine să vorbim despre mamă şi tată?

Dacă vom fi dispuşi să acceptăm aşa ceva, atunci vom accepta chiar orice. Iar când acceptăm orice agendă care ne este străină, cine mai suntem noi de fapt?

Care ne este filiaţia identitară în materie de morală, valori sau crez politic? Mă întreb, oare cum ar fi reacţionat Brătienii dacă le-ar fi fost prezentată o astfel de propunere? Cum ar fi dat ochii cu propriile lor mame? Iar cum vom da noi ochii cu mamele noastre dacă ne vom ruşina vreodată să le numim, aşa cum simţim în suflet şi cum am primit de la Dumnezeu?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Mircea Roşca.

Din partea Grupului parlamentar al USR PLUS, doamna deputat Diana Stoica.

De la AUR mai este cineva? Nu mai este nimeni. OK.

Doamna Diana Stoica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

"Sistemul medical din România se află în stare critică"

Am vorbit, săptămâna trecută, de boala severă de care suferă - politizare acută.

Vineri noapte am asistat la un nou spasm al acestei afecţiuni.

Decizia de includere a Spitalului "Foişor" în circuitul COVID-19 era semnată şi se ştia de ea de un an de zile.

Timp de un an de zile, managementul politizat acut a făcut ca acest spital să nu-i trateze pe cei aflaţi la graniţa dintre viaţă şi moarte, în lupta împotriva COVID-19.

De ce? Pentru că Guvernul ăsta nu-i "de-al nostru". Pentru că ministrul ăsta al sănătăţii nu-i "de-al nostru". Pentru că "noi" trebuie să rămânem fideli celor care ne-au înscăunat în funcţii publice.

Cine e vinovat pentru cazul de la Spitalul "Foişor"?

Toate degetele demagogilor de serviciu s-au îndreptat către ministrul sănătăţii şi a început un nou linşaj mediatic.

Nicio vorbă despre responsabilii reali.

Nici Primăria Capitalei, nici managerul de spital, adică cei direct responsabili, nu puteau fi deranjaţi.

Luni seară s-a întâmplat tragedia de la "Victor Babeş".

Toate degetele s-au îndreptat din nou către ministrul sănătăţii.

Chiar dacă unitatea mobilă de terapie intensivă este coordonată şi operaţionalizată de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, adică de Ministerul Afacerilor Interne. Chiar dacă spitalul, de fapt, este în subordinea Primăriei Capitalei.

Pentru pacienţi şi pentru personalul medical, ministrul sănătăţii a ajuns la faţa locului imediat ce a aflat şi s-a asigurat că pacienţii aflaţi în nevoie au fost transferaţi.

Dar pe cine aruncă, din nou, demagogii vina?

Bineînţeles că pe ministrul sănătăţii.

Când vechea clasă politică îşi foloseşte toate portavocile să te toace şi să te denigreze, atunci cu siguranţă ai deranjat pe cineva important.

Vlad Voiculescu este un personaj foarte, foarte incomod pentru mulţi "băieţi deştepţi".

E foarte incomod pentru că mafia spitalelor nu mai are, în sfârşit, acces la banii din Sănătate.

Şi e foarte incomod pentru că numirile în Sănătate nu se mai fac, în sfârşit, pe bază de pile şi nepotisme.

E foarte incomod pentru că transparenţa nu mai este doar gargară politică şi mizeria nu mai poate fi ascunsă sub preş.

Vlad Voiculescu are toată susţinerea noastră pentru a continua lupta cu cei care au falimentat sistemul de sănătate în ultimii 30 de ani.

A venit, în sfârşit, timpul să facem curăţenie în spitale.

Vă mulţumesc.

Diana Stoica, deputat ales în Circumscripţia nr. 42 municipiul Bucureşti.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Alexandra Huţu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Este?

Mulţumesc.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Prin declaraţia mea politică de astăzi atrag atenţia asupra faptului că sistemul de promovare a politrucilor în guvernarea de dreapta ajunge la instituţii strategice şi cheie ale statului.

Din păcate, Guvernul chelnerilor, al coafezelor, al chelneriţelor, al absolvenţilor de profesională şi de liceu agricol pune un fost ospătar, vânzător de telefoane, în funcţia de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi o persoană fără experienţă profesională la conducerea Institutului Naţional de Sănătate Publică, de unde practic ne vin normele de protecţie în pandemie! Ce s-a început în Guvernul Orban se continuă în Guvernul Cîţu - incompetenţă, iresponsabilitate, indolenţă.

Aceeaşi reţetă este aplicată, din păcate, şi la nivelul judeţului Botoşani, pe care îl reprezint în Parlament. Astfel, în luna martie, s-a organizat selecţie în partid pentru identificarea unei persoane care să ocupe funcţia de secretar general al Prefecturii, deşi funcţia este asimilată funcţionarilor publici. La fel s-a întâmplat şi cu suplimentarea unui post de subprefect, pentru a face loc noilor oameni politici de la USR PLUS.

Din păcate, împărţirea prăzii politice între PNL, USR PLUS şi UDMR nu s-a oprit la politizarea completă a administraţiei publice locale, ci s-a întins şi către instituţiile strategice din domeniul sanitar, respectiv Direcţiile de Sănătate Publică şi Casele de Asigurări de Sănătate.

Astfel, postul de director al Casei de Asigurări de Sănătate Botoşani a fost scos la concurs la un an după ce Guvernarea PNL a demis toţi directorii din ţară pentru a face loc propriilor oameni de partid. Demiterile s-au făcut peste noapte, după ce a fost modificat statutul acestei instituţii.

Presa locală botoşăneană titrează că se poartă negocieri între partidele de la Guvernare pentru posturile de conducere la nivelul CAS-urilor din fiecare judeţ şi, da, acestea sunt negociate ca la piaţă, fără a ţine cont de competenţe, de problemele specifice fiecărui judeţ.

La Botoşani se pare că această funcţie revine PNL.

La fel s-a întâmplat şi la nivelul Institutului Naţional de Sănătate Publică, unde ministrul Voiculescu a eliminat condiţia ocupării postului prin concurs şi a făcut un caiet de sarcini cu dedicaţie, din care a scos condiţia de experienţă profesională pentru ocuparea postului, chiar în cel mai grav moment al pandemiei provocate de COVID.

După haosul carantinării, după testarea eşuată şi deficitară, după măsluirea datelor din pandemie, după lipsa soluţiilor pentru prevenirea incendiilor în spitale, miniştrii Guvernului Cîţu nu dau doi bani pe îngrijirea ambulatorie şi pe asistenţa primară sau pe acoperirea personalului medical din zonele rurale. În schimb, au grijă să recompenseze cu posturi la stat toţi neaveniţii.

Este de-a dreptul revoltător cum aceştia îşi bat joc de administraţia publică locală, de personalul medical şi de pacienţii din toată ţara!

Stimaţi guvernanţi ai Coaliţiei, treziţi-vă la realitate şi nu vă mai jucaţi cu sănătatea şi viaţa românilor!

Vă mulţumesc.

Alexandra Huţu, deputat al PSD de Botoşani. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al USR, Andrei-Iulian Drancă?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Apel la unitate".

De ce spun acest lucru? Tot ceea am trăit în ultimii ani şi toate aceste lucruri pe care le vedem în această perioadă a pandemiei agravează un simptom pe care îl cunoaştem foarte bine din trecutul României şi care pare să ne urmărească peste timpuri şi peste generaţii - este vorba de dezbinare.

Suntem într-un moment al istoriei noastre în care suntem chemaţi cu toţii să înţelegem care sunt necesităţile acestei naţiuni şi care sunt priorităţile noastre, ca societate şi ca ţară.

Din păcate, vedem cu toţii cum ultimii ani au fost marcaţi de o serie de confruntări, de cele mai multe ori inutile, aberante, stupide, care au dus nu doar la degradarea discursului public, la decăderea calităţii actului parlamentar, la apariţia unor tensiuni sociale, ci pur şi simplu au instigat la o adevărată ură între oameni şi neîncredere, pe care o întâlnim astăzi cu toţii.

Multe din lucrurile de care ne plângem şi de care ne văităm sunt generate de această stare de neîncredere.

Această stare de neîncredere este generată în primul rând de incapacitatea noastră de a depăşi frica, incapacitatea noastră de a avea încredere în omul de lângă noi şi de a crea o relaţie decentă între noi, cei care suntem atât în politică, cât şi în mediul social şi în orice domeniu al vieţii publice ori private din această ţară.

Este foarte trist să vedem cum România de astăzi, România ultimilor 10 ani este incapabilă să pună umărul la un proiect de ţară, este incapabilă să-şi găsească unitatea, inclusiv în momente atât de grele precum această pandemie.

Din păcate, pandemia pare că a scos la lumină tot ce era mai urât în societatea românească - dezbinare, ură, temere, egoism, individualism, lipsă de empatie şi incapacitate de a înţelege profunzimea problemelor pe care o astfel de perioadă de criză sanitară, dublată de o criză morală anterioară şi totodată generând o criză socială şi economică le poate genera pentru o ţară.

Categoric există o singură soluţie - întoarcerea la repere, la modele şi la valori, credinţa în Dumnezeu şi credinţa în destinul nostru, ca naţiune comună.

România are nevoie de unitate!

România are nevoie de respect!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Mai este vreun vorbitor de la Grupul parlamentar al USR? Cine?

Domnul Mihai-Cătălin Botez (din sală):

Botez.

Domnul Alexandru Rafila:

Botez. Domnul Mihai Botez, perfect, şi am încheiat şi Grupul parlamentar al USR PLUS.

Mulţumesc.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Pandemia care va urma după vaccinare: Dezinformarea".

Sunt optimist şi cred că doar în câteva luni vom reuşi să trecem peste pandemia de SARS-CoV-2. Însă un alt virus, dezinformarea, va rămâne bine impregnat în societatea românească, imun la orice "vaccin" la care ne-am putea gândi pe termen scurt.

Dezinformarea este de fapt tot o acţiune de informare, dar cu informaţii greşite - fake news, cum sunt mai popular cunoscute -, cu frânturi de informaţii scoase din context şi interpretate tendenţios. Dezinformarea are două motivaţii principale - dorinţa de a fi mereu primele, a agenţiilor de ştiri, în detrimentul adevărului, şi viteza năucitoare cu care se răspândesc ştirile, cu tehnologia disponibilă astăzi. Dacă acestor două motivaţii adăugăm şi interpretările tendenţioase ori de-a dreptul manipulatorii ale unor actori politici, reţeta dezastrului informaţional este perfectă.

Până de curând dezinformarea şi ştirile false atingeau subiecte cu privire la viaţa privată a unor personaje sau asupra unor decizii politice mai mult sau mai puţin inspirate, dar când ştirile false scad încrederea în actul medical în sine, şi nu în sistemul de sănătate în general sau într-un medic sau altul, atunci avem o mare problemă. Avem o mare problemă pentru că cetăţenii, într-o proporţie foarte mare, crezând că oxigenul le face rău, spre exemplu, stau acasă bolnavi de COVID până în ultima clipă. Dezinformarea începe să fie criminală de-a dreptul şi acum este momentul să acţionăm.

Faci mai mult rating la televizor şi aduce mai multe click-uri pe site-urile de ştiri dacă vorbeşti publicului despre un inamic extern, şi nu despre soluţii constructive la care cu toţii ar trebuie să lucrăm. E mai uşor să spui: "sunt interese mari la mijloc" şi că există un plan al unor forţe oculte să reducă populaţia, decât să vorbeşti despre soluţii care trebuie muncite la nivel individual.

Când "sunt interese mari la mijloc" nu mai ai ce face, doar critici inamicul abstract şi clasa politică. Ei, străinii, alţii, nu noi... noi nu putem acţiona pentru binele nostru. Noi suntem captivi... "sistemului". Soluţiile care trebuie muncite la nivel individual şi adevărul nu fac rating şi nu aduc click-uri. Aceasta este drama şi cercul vicios al zilelor noastre.

Ce putem face fiecare dintre noi?

- Să fim mai critici şi mai suspicioşi cu privire la informaţiile pe care le primim şi să le verificăm din mai multe surse. Să căutăm mai mult adevărul. Să punem informaţiile în context şi să nu mai credem la o frază ori un clip scurt tăiat dintr-o declaraţie mai largă;

- Să fim mai responsabili cu ştirile pe care le distribuim pentru că oameni mai puţini dispuşi la a căuta adevărul vor lua de bun ce am distribuit noi şi vor transfera încrederea pe care o au în noi, către acea informaţie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Mihai Botez, deputat de Vaslui.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan?

Domnul Dan-Constantin Şlincu (din sală):

Nu este.

Domnul Alexandru Rafila:

Nu este, da.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această pandemie a scos la lumină multe vulnerabilităţi ale economiei româneşti care au fost şi sunt în continuare tratate cu multă indiferenţă de actuala guvernare.

Cea mai sfidătoare problemă din această perioadă este modul în care au fost trataţi producătorii români de materiale sanitare.

În urmă cu două săptămâni am văzut că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a emis o nouă alertă privind măştile neconforme care au fost importate şi comercializate în România. Era a douăzeci şi şasea alertă de acest gen! Dar, în acelaşi timp, avem mulţi producători români care fac măşti de protecţie avizate de Germania şi de alte state europene. Nu numai că Guvernul nu s-a gândit niciodată cum să cumpere aceste măşti de pe piaţa internă, dar le mai face şi rău producătorilor români. Firmele româneşti care exportau măşti de protecţie către Europa Occidentală se confruntă acum cu restricţionarea exporturilor acestor produse.

Din discuţiile purtate de conducerea Partidului Social Democrat cu aceşti producători români de măşti de protecţie a rezultat o idee foarte bună, care poate veni în sprijinul celor care fabrică în România. Iar această idee poate fi extinsă la toţi producătorii din ţară, nu doar în privinţa celor care fac măşti de protecţie. Este vorba de aşa-numitul "criteriu verde" care intervine în evaluarea ofertelor la licitaţiile organizate de stat. Cei care consumă mai puţin carburant pe transportul produselor şi poluează mai puţin merită avantajaţi în procedurile de selecţie. Deci cel care fabrică mai aproape de locul de furnizare a produselor primeşte un punctaj suplimentar. Este un principiu în acord cu politica europeană de tranziţie către economia verde şi care, totodată, oferă un avantaj producătorilor autohtoni.

Acest principiu se va concretiza într-o propunere legislativă din partea Partidului Social Democrat. Şi vreau să spun că nu este o lege împotriva producătorilor străini. Cine vrea să aibă un avantaj în achiziţiile publice organizate de statul român să vină să producă în România. Deci legea va fi în favoarea tuturor firmelor care produc în România, indiferent de "naţionalitatea" capitalului.

Iniţiativa Partidului Social Democrat dă o şansă în plus firmelor româneşti de a participa cu succes la achiziţiile publice ale statului şi, în acelaşi timp, combate şi descurajează tranzacţiile cu firme fantomă, cu marfă contrafăcută.

În opinia mea şi, cu siguranţă, a producătorilor autohtoni, o astfel de lege nu poate avea decât avantaje pentru economia noastră.

De aceea, vă îndemn pe toţi parlamentarii, indiferent de orientarea politică, să susţineţi această iniţiativă a Partidului Social Democrat. Este o iniţiativă bună pentru România şi cred că orice bun român ar trebui să o susţină.

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian.

Şi de la PSD urmează domnul deputat Silviu Nicu Macovei. Este? OK.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ultimul an a fost unul extrem de dificil. România a trebuit să facă faţă pandemiei cu resurse limitate, cu spitale şi DSP-uri lăsate de Guvernul Dăncilă la limita falimentului şi cu un personal insuficient.

Guvernul Orban, şi mai apoi Guvernul Cîţu, şi-au asumat responsabilitatea guvernării, în parteneriat cu preşedintele Klaus Iohannis, şi rezultatele sunt unele mai bune decât în ţările din vecinătate.

În acest moment, România se află în topul ţărilor la ritmul vaccinării.

În plus, atât statisticile interne, cât şi instituţiile financiare internaţionale, ne spun că România este pe un val de creştere economică de peste 5%, o creştere record în Uniunea Europeană. Acest fapt arată că am avut parte de o guvernare competentă şi responsabilă, iar revenirea la normalitate este foarte aproape.

În acest moment, valul trei al pandemiei a intrat pe un trend descendent.

Dacă vom continua cu măsurile economice bune, cu ajutorarea domeniului HoReCa, domeniului cultural, ajutorul de şomaj tehnic pentru angajaţii care au avut de suferit în ultimul an, ajutoare de stat pentru principalele ramuri ale industriei care trebuie să-şi revină după această criză şi vom stimula economia naţională, România poate deveni un exemplu în Uniunea Europeană la creşterea durabilă a economiei şi a nivelului de trai.

Tocmai de aceea, în calitate de deputat, voi încuraja românii să respecte legile de protecţie sanitară, să fie responsabili şi să-i protejeze pe cei dragi.

Evident că au fost sincope, greşeli şi mai multe bâlbe, dar cine nu munceşte nu greşeşte.

PNL şi-a asumat responsabilitatea pentru toate măsurile luate.

Este regretabil că cei care au ales să rămână în opoziţie nu fac altceva decât să pună beţe în roate şi să critice.

Ar fi fost mai corect să vină cu soluţii, fără să critice de pe margine.

În acest context, să fie foarte clar, atât în Parlament, cât şi în Guvern, vom susţine mediul de afaceri să facă angajări, să-şi reia investiţiile şi să ţinem economia pe creştere economică.

Vă mulţumesc.

Valentin Făgărăşian, deputat al PNL.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Silviu Nicu Macovei.

Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Flucuş.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Coaliţia guvernamentală este în campanie electorală, pe sănătatea şi pe banii românilor!".

Stimaţi colegi parlamentari,

Asistăm în aceste zile la un spectacol grotesc şi jenant în acelaşi timp. Cele două partide de la guvernare, PNL şi USR, se ceartă şi îşi spală rufele în public, pe seama sănătăţii românilor. Am văzut cu toţii ruşinea de la Spitalul "Foişor", unde ministrul sănătăţii nu a fost în stare să discute cu un manager de spital, în timp ce Raed Arafat dădea ordin de evacuare peste capul tuturor. Acele scene înfiorătoare au arătat încă o dată proasta organizare şi coordonare a instituţiilor statului.

Guvernanţii aceştia conduc ţara în şanţ!

Mai este oare nevoie să vă reamintesc de brambureala legată de numărul paturilor ATI din ţară? Până şi preşedintele Iohannis, care obişnuia să numere miile de paturi ATI, a tăcut mâlc de mai bine de cinci luni. Probabil că şi lui îi este ruşine de haosul din "guvernul meu", după cum tot cerea românilor în campanie electorală.

Domnule preşedinte, acum nu mai "guvernaţi" ţara? Sau aveţi probleme mai stresante decât o "mică" pandemie în care mor zilnic români?

Organizarea, în această coaliţie a ruşinii, PNL-USR, este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire! Niciun ministru nu îl mai ascultă pe premier, fiecare este de capul lui. Mai mult, atât PNL, cât şi USR, au campanie electorală internă şi toate taberele se încaieră ca două haite de câini flămânzi care nu au decât un os mic de împărţit.

Stimaţi colegi,

Aceşti guvernanţi pe care îi giraţi nu mai au nicio legătură cu realitatea din ţară. Amendează oameni la înmormântări, îngroapă decedaţii dezbrăcaţi, închid aiurea magazine, distrug tot domeniul culturii şi al evenimentelor din România.

Pe deasupra, vremea caldă îi va lua prin surprindere pe cei din Guvern. Cu siguranţă, PNL şi USR nu au nicio idee, nici o strategie de a salva turismul în acest an.

Domnilor guvernanţi,

Din cauza haosului din ministerele voastre, românii nu mai vor să se vaccineze. Pe zi ce trece, tot mai puţini oameni se înscriu pe listele de vaccinare. Nu mai aveţi pic de credibilitate, iar asta va afecta sănătatea a milioane de români.

Treziţi-vă! Puneţi ordine mai repede în propriile partide, ţineţi-vă de Programul de guvernare şi nu vă mai luptaţi pe ciolan! Ciolanul, din păcate, nu mai are carne! Oamenii nu mai au răbdare să vă vadă cum vă rupeţi tot mai mult de realitate şi de problemele românilor!

Dacă nu sunteţi în stare să guvernaţi, plecaţi acasă şi lăsaţi pe alţii care se pricep! V-aţi jucat destul!

Silviu Macovei, deputat al PSD, Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc domnului deputat Macovei.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Dumitru Flucuş.

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Unul dintre cele mai importante elemente strategice ale ţării este gestionarea relaţiei cu Republica Moldova. Obiectivul final trebuie să fie reîntregirea ţării prin unirea României cu Republica Moldova, după modelul Germaniei. Pentru a ajunge cât mai repede la acest rezultat, consider că trebuie să ne organizăm cât mai eficient. Împreună cu colegii mei, Daniel Gheorghe şi Valentin Făgărăşian, am depus mai multe proiecte legislative care au ca obiect sprijinirea în mod concret a dezvoltării Republicii Moldova şi schimbarea percepţiei faţă de ţara-mamă.

În primul rând, încurajez înfrăţirile între localităţile din ţară şi cele de dincolo de Prut într-un mod organizat. Fiecare judeţ din România trebuie să se înfrăţească cu un raion din Republica Moldova, iar comunele din acel judeţ să stabilească legături de cooperare cu localităţile din raionul înfrăţit. Procedând astfel, vom putea crea o coordonare mult mai eficientă a acţiunilor, iar rezultatele vor fi mai uşor măsurate.

Proiectele vor fi desfăşurate după procedura legală în vigoare, iar finanţarea va fi asigurată de Guvernul României prin alocări de sume către bugetele locale ale comunelor din România. Acest mod de lucru, cu siguranţă va ajuta mult autorităţile locale din Republica Moldova, loc unde nu există descentralizare, fiecare primar fiind la mila autorităţilor raionale sau centrale. Investiţiile directe în şcoli, creşe, case de cultură sau în alte proiecte pe care le propun partenerii noştri din Basarabia vor avea un efect maxim, locuitorii acestor comunităţi fiind principalii beneficiari ai ajutorului venit din România. Ajutorul va fi palpabil, îl vor vedea direct.

Acest lucru, din păcate, nu se întâmplă în cazul programelor guvernamentale. Sumele alocate autorităţilor centrale din Republica Moldova sunt folosite, în general, pentru echilibrarea bugetului de stat. De aceea, progresele făcute pe calea unirii, până acum, nu au fost unele semnificative.

În baza înfrăţirii lor, îmi doresc să încurajez vizitele reciproce între locuitorii celor două ţări.

Pentru a oferi o mai bună viziune asupra a ceea ce am prezentat mai sus, vă voi arăta şi un exemplu practic. O vizită a unui autocar de persoane în care transportul, cazarea şi masa să fie asigurate de către noi, în scopul vizitării obiectivelor locale, va schimba în totalitate percepţia eronată pe care o au cei mai mulţi locuitori din Republica Moldova despre România, percepţie formată în urma multor ani de manipulare şi propagandă mincinoasă.

În acest fel, cu investiţii mici, dar bine gândite şi coordonate, cu siguranţă vom obţine în timp scurt rezultate remarcabile.

Pentru a avea o organizare cât mai eficientă, propun reînfiinţarea în cadrul Guvernului a unui minister al românilor de pretutindeni, minister care să fie coordonat de puţini oameni, dar foarte pricepuţi în a acţiona în direcţia reîntregirii ţării.

De asemenea, trebuie începute negocieri diplomatice cu ţări importante din regiune referitor la unire.

Celelalte proiecte legislative propuse pentru Republica Moldova se referă la vaccinarea cetăţenilor români de dincolo de Prut, la modificarea ecartamentului liniei de cale ferată Ungheni-Chişinău şi la rezolvarea problemei roaming-ului telefonic cu Republica Moldova.

În cea mai mare parte, unirea depinde doar de noi şi de cetăţenii din Republica Moldova.

Dacă vom acţiona în echipă, dacă vom fi eficienţi, dacă vom avea un plan bun, vom reuşi să atingem acest rezultat într-un timp scurt.

Până atunci, vă recomand tuturor să învăţaţi "Hora Unirii". Sper să o putem juca împreună, cu toţii, cât mai curând.

Vă mulţumesc.

Dumitru Flucuş, deputat al PNL, Braşov, mai precis Ţara Făgăraşului.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat Flucuş.

Văd că între timp au mai sosit colegi de la alte grupuri parlamentare.

Am o rugăminte, totuşi, în momentul în care sunteţi, mai ales pe primele poziţii, să veniţi totuşi la ora 8,30, pentru că stricăm foarte mult ordinea aici.

De la Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Foşca înţeleg că a venit.

Şi atunci, de la Grupul minorităţilor naţionale, domnul Manea se pregăteşte.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am intitulat declaraţia mea politică de astăzi "Transportul aerian, aterizat complet în judeţul Constanţa!".

Dragi colegi,

Dacă în alte judeţe - Braşov, Cluj, Dolj, Timişoara - transportul aerian comercial este încurajat în ultima vreme, în judeţul Constanţa constatăm o totală indiferenţă faţă de acest sector.

Momentan, nu mă voi apleca asupra subiectului Mihail Kogălniceanu, voi reveni în detaliu asupra a ceea ce se întâmplă sau, mai degrabă, nu se întâmplă acolo.

În prezent, în Dobrogea, aproape că nu avem transport aerian comercial, deşi avem un aeroport pe măsură şi o multitudine de atracţii turistice: litoralul, Dunărea, Delta Dunării, Munţii Dobrogei, toate acestea pot fi conectate într-o logică turistică şi, evident, economică.

Dacă la nivelul Aeroportului Kogălniceanu se aşterne doar latura militară şi incompetenţa generalizată a statului român, avem posibilitatea unui aeroport privat. Acesta există deja, se află la Tuzla, şi este unul apreciat la nivel european, deloc la nivel naţional.

Urmăresc cu atenţie presa locală din ultima vreme şi cea naţională. Sunt stupefiat de următoarea situaţie: presa locală susţine deschiderea unui punct vamal la Aeroportul Tuzla, cea naţională se opune cu vehemenţă. Ce interese sunt la mijloc dacă Bucureştiul nu vrea să audă de aşa ceva? Ne întrebăm.

Amintesc că actul normativ în acest sens a parcurs toate etapele în ultimii nouă ani şi, în prezent, este la ultima semnătură necesară - cea a domnului ministru Drulă.

Revin la logica turistică, cea comercială, şi fac un apel. Haideţi să facem şi un bine economiei, că prea punem pe butuci ce avem, de o bună bucată de vreme!

Domnule Drulă, daţi drumul la acel punct vamal şi poate tocmai competiţia va trezi şi Aeroportul Kogălniceanu din letargie şi profunda-i somnolenţă!

Este inadmisibil să avem un aeroport, dependent de o singură companie de profil, una din Turcia, şi altul, bine pus la punct, aproape abandonat.

Cetăţenilor judeţului Constanţa şi ai Dobrogei, în general, le garantez că nu voi accepta această situaţie şi voi face tot ceea ce îmi stă în putinţă să renaştem traficul aerian comercial şi să deblocăm competiţia în acest sector.

Vă mulţumesc.

Dumitru-Viorel Focşa, deputat, Constanţa.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, Grupul minorităţilor.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Constantin Bîrcă. Este?

Se pregăteşte, bineînţeles.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Un nou val de atacuri extremiste!" este declaraţia mea politică de astăzi.

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută am asistat la un nou atac extremist împotriva domnului Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Mesajul de ameninţare cu moartea a fost scris pe panoul staţiei de autobuz din Piaţa Revoluţiei, aflată evident în centrul Capitalei, iar conţinutul acestuia este de neacceptat pentru un stat democratic, aşa cum este România.

Citez: "Moarte lui Asztalos şi CNCD. După Ceauşescu cu voi!".

Mesajul este similar cu cel adresat minorităţii rome şi scris tot într-o staţie de autobuz, în data de 1 aprilie 2021, în municipiul Bucureşti.

Ameninţarea cu moartea la adresa domnului Asztalos vine pe fondul radicalizării mesajelor extremiste din ultima vreme, îndreptate împotriva actriţei Maia Morgenstern şi a preşedintelui Klaus Iohannis.

Istoria atacurilor asupra instituţiei mandatate să prevină şi să combată discriminarea în România este îndelungată. De aceea, subliniez că în data de 10 octombrie 2012, preşedintele CNCD a fost atacat stradal, în centrul Capitalei, de un grup format din patru persoane. Acel atac a avut loc la doar câteva zile după exprimarea unor poziţii publice ale instituţiei pe care o reprezintă domnul Asztalos în legătură cu derapajele rasiste înregistrate la nivelul unui club de fotbal.

Consider că acest atac este inacceptabil şi evident produce serioase efecte negative asupra instituţiilor care protejează drepturile omului în România.

Mesajele de acest fel din ultimii ani asupra unei instituţii publice autonome au condus, gradual, la crearea de mentalităţi şi atitudini ostile, atât împotrivă legislaţiei, cât şi a celor mandataţi să pună legea antidiscriminare în aplicare.

De la această tribună a Camerei Deputaţilor, în calitatea mea de deputat şi de vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, le solicit autorităţilor competente să demareze o investigaţie pentru aducerea în faţa justiţiei a agresorilor care încalcă prevederile Constituţiei României şi ale legislaţiei în vigoare.

În încheiere, fac un apel la dumneavoastră, în calitate de aleşi ai poporului, să combateţi acţiunile, discursul rasist şi mesajele extremiste de ameninţare cu moartea împotriva minorităţilor naţionale, iar mai nou, după cum vedem cu toţii, împotriva unor instituţii ale statului român, mesaje care, din păcate, s-au amplificat în ultimele luni. Valul de ură, rasism şi atacuri extremiste trebuie stopat.

De subliniat este şi faptul că art. 369 din Codul penal sancţionează cu închisoarea astfel de incidente şi, de aceea, neîntârziat, trebuie aplicată legislaţia privind infracţiunile motivate de ură din România.

Vă mulţumesc.

Cătălin Manea, deputat minoritatea romă.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Oana-Gianina Bulai, deoarece domnul Constantin Bîrcă este absent.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul deputat Giureci-Slobodan Ghera.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În regimul Coaliţiei de dreapta nu poţi să îţi rezolvi problemele decât dacă ieşi în stradă sau, în cazul minerilor, te blochezi în subteran. Atunci când guvernarea este centrată doar pe imaginea conducătorilor, când interesele celor mulţi sunt puse pe locul doi, după interesele celor care conduc, mai e doar un pas până la dezastru.

Problema este că, în cazul unor categorii, protestele nu rezolvă mai nimic. Este vorba despre micii întreprinzători, despre IMM-urile româneşti, despre cei care sunt stâlpii economiei noastre naţionale. Ei îşi strigă disperarea cu privire la situaţia în care au ajuns în această pandemie, însă nimănui din Guvern nu pare să îi pese. Ni se spune doar celebra replică: "E pandemie!".

Domnilor guvernanţi, în toată lumea este pandemie, peste tot este criză, însă pentru toate guvernele responsabile prioritatea este salvarea economiei naţionale, a firmelor locale şi a locurilor de muncă. În această perioadă, susţinerea lor este principala cale de a împiedica un colaps major, din care cu greu s-ar mai putea reveni.

Adesea mă întreb de ce nu se dau bani firmelor româneşti, de ce nu sunt ajutate să treacă peste această perioadă grea? Răspunsul pe care îl găsesc e mai mereu acelaşi: pentru că există multe companii transnaţionale care vânează active, companii mici şi ieftine. Dacă nu dau bani companiilor româneşti, ele cad, antreprenorii sunt sufocaţi de datorii, şi unii nu mai au altă cale decât de a vinde.

Cum vând? Răspunsul e la fel de simplu: vând ieftin! După un an, precum 2020, nu au cum să vândă altfel. Tot bilanţul e plin cu pierderi. Acest lucru e valabil în mai multe sectoare, pornind de la HoReCa şi continuând cu agricultura.

În cazul celor care activează în sectorul agricol, aici miza e de sute de ori mai mare, dar e şi strategică, având legătură cu securitatea alimentară a populaţiei. România beneficiază de multe ferme medii şi mari, dar care sunt acum aproape de faliment, pentru că oficialii români nu vor să dea despăgubiri fermierilor. De aici şi toate protestele lor.

Dacă cineva crede că Franţa sau alte ţări s-au bucurat că România a fost în topul statelor cu producţii record în anii trecuţi, se înşală amarnic. Dacă fermele ajung la "sapă de lemn", pline de datorii, iar mulţi fermieri vor fi nevoiţi să vândă, vin italienii, spaniolii, francezii, germanii, olandezii şi cumpără. De unde au bani? Toate aceste ţări au credit de portofoliu pentru "abroad affairs/overseas investments". Adică statul şi băncile dau credite pe 20-30 de ani dacă un cetăţean francez, italian, olandez, german, spaniol cumpără afaceri în străinătate.

Revenind la micii întreprinzători. Zeci de mii de firme sunt cu spatele la zid din cauza datoriilor acumulate.

În 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii, şi-au rostogolit creanţele. Multe dintre ele au încercat să se reinventeze, însă criza a spulberat multe domenii de activitate, precum comerţul tradiţional, HoReCa, industria de evenimente etc. Pandemia a afectat în principal firmele mici şi mijlocii. Cele mai multe s-au confruntat cu probleme serioase de cash-flow; în condiţiile blocajului financiar şi al imposibilităţii de a accesa credite bancare, 4 din 5 IMM-uri fiind nebancabile.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Încercaţi să încheiaţi.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

Mă apropii acum de sfârşit.

Speranţa multora dintre patronii şi administratorii acestor firme era la Guvern. Doar că Guvernului nu prea îi pasă.

E limpede pentru toată lumea că actualul Guvern a eşuat în gestionarea economiei, în contextul pandemiei. Măsurile de sprijin adresate mediului de afaceri au fost firave, multe neinspirate şi, în orice caz, au venit foarte târziu.

În acelaşi timp, stimaţi colegi aflaţi azi la guvernare, sunt câteva soluţii rapide care ar rezolva unele dintre aceste probleme: scutirea de taxe şi impozite pentru angajatori pe perioada pandemiei; credite nerambursabile pentru firmele ce îşi menţin activitatea; plata unei părţi din salariile angajaţilor.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

Domnilor guvernanţi,

În toată lumea este criză, atât sanitară, cât şi economică, dar, cu toate acestea, guvernele iau măsuri pentru salvarea firmelor naţionale, pentru salvarea locurilor de muncă.

În asemenea perioade dificile trebuie să vă gândiţi la oameni, pentru că, în definitiv, asta înseamnă un stat responsabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Giureci-Slobodan Ghera, Grupul minorităţilor naţionale.

Se pregăteşte domnul deputat Constantin Bîrcă, PSD.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Vă mulţumesc.

Distinse domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Promovarea patrimoniului mondial UNESCO din România".

Ieri, 13 aprilie, am participat în Parlamentul României, în calitate de membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, la demararea seriei de evenimente aniversare dedicate împlinirii a 65 de ani de prezenţă a României în UNESCO, cu tema "Patrimoniul mondial UNESCO din România - provocări şi soluţii". Este o onoare să fii parte a UNESCO, o organizaţie la care România a aderat în urmă cu exact 65 de ani.

Dincolo de greutăţile istoriei, greutăţi din ce în ce mai mari cu care se confruntă omenirea - războaie, molime, schimbări climatice - UNESCO rămâne neclintită, veghind patrimoniul planetei. Este păzitoarea celei mai mari comori a civilizaţiei umane: patrimoniul cultural material şi imaterial al omenirii.

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură reuneşte, chiar în numele său, cele mai valoroase noţiuni ale civilizaţiei, noţiuni în lipsa cărora nu ne-am putea defini ca fiinţe raţionale.

România a înscris în patrimoniul UNESCO atât valori materiale, cât şi imateriale: de la frumoasele păduri multiseculare din Carpaţi şi creşterea cailor lipiţani, împodobitul şi purtatul cămăşii cu altiţă, la nemuritoarele "Doina" şi "Căluşul", de la cetăţile dacice din Orăştie, la ceramica de Horezu, de la celebrele biserici din Moldova şi sate cu biserici fortificate din Transilvania, la Delta Dunării şi la delicatul "Mărţişor", şi lista continuă. Lista comorilor româneşti este neaşteptat de importantă şi stă mărturie vie despre bogăţia materială şi spirituală a poporului român.

Stimaţi colegi,

Patrimoniul naţional nu are culoare politică şi aici vă invit să ne implicăm cu toţii, să avem strategii comune, chiar dacă există provocări, în apărarea şi conservarea acestui tezaur milenar unic al României.

Vă mulţumesc.

Deputat, Uniunea Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, Radu Mihai Popa.

Radu Mihai Popa? Poftim?

Domnul Constantin Bîrcă (din sală):

Bîrcă, Bîrcă sunt!

Domnul Alexandru Rafila:

Bîrcă. Mă scuzaţi!

Constantin Bîrcă, mă scuzaţi!

Cu atâtea schimbări aici, am...

Domnul Constantin Bîrcă:

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Măsuri de organizare a haosului generalizat în domeniul muncii".

Titlul declaraţiei prezente nu are caracter politicianist. Din păcate, reflectă trista realitate care este din ce în ce mai sumbră.

Munca, domeniul esenţial în promisa "revenire la normalitate" este guvernată absolut haotic - promisiuni, contraziceri şi orice altceva decât un cadru normal pentru desfăşurarea activităţilor. Şi de aici rezultă multă nemulţumire.

Un exemplu îl reprezintă reducerea veniturilor medicilor şi asistentelor, propusă printr-un memorandum iniţiat de ministrul muncii şi protecţiei sociale şi Ministerul Finanţelor. Acesta a fost discutată în Guvern. Conform calculelor făcute de liderii de sindicat din sănătate, scăderea veniturilor ar putea ajunge şi la 48%.

În memorandum se menţionează intenţia de scădere a sporurilor până la 20% la nivel individual, ceea ce atrage o scădere automată a veniturilor cadrelor medicale.

O definiţie clară a ceea ce se numeşte "haos" este reprezentată de motivarea doamnei ministru Turcan: "Un spor îl dai fie ca o compensaţie pentru o muncă în condiţii extreme, pentru risc extrem sau pentru condiţii mai periculoase, fie ca o motivaţie pentru o performanţă mai bună. Sunt sporuri care trebuie să fie acordate în sumă fixă, pentru că sunt pentru aceleaşi categorii de risc sau pentru aceleaşi tipuri de compensaţii". Înţelegeţi ceva? Eu, sincer nu!

Totul va face obiectul unui proiect de lege!

Norocul este că ministrul muncii a estimat că va fi necesar un an pentru finalizarea proiectului de lege. Absolut identic cu recalcularea pensiilor pe principiul contributivităţii! Este absolut stupefiantă precizarea doamnei Turcan: "Pentru stabilirea acestor indicatori de performanţă ai instituţiilor publice intenţionăm ca prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă să accesăm fonduri pentru plata consultanţei de la o instituţie financiară internaţională de prestigiu".

Doamnă Raluca Turcan, viceprim-ministru şi ministru al muncii, vă informez că România are specialişti de marcă în domeniul securităţii sociale şi instituţiilor publice. Avem chiar şi un Institut pentru Cercetarea Calităţii Vieţii. Specialiştii noştri ar putea stabili indicatori de performanţă reali, cunoscând realităţile din interior.

Fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pot fi alocate unor situaţii special, şi nu cheltuite pentru diverse "consultanţe".

Bîrcă Constantin, deputat al PSD, Călăraşi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Nagy, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog să fiţi foarte concis, ca să invit încă un coleg.

Radu Mihai Popa sau Marius-Eugen Ostaficiuc, de la PSD. Cine este prezent?

Domnul Vasile Nagy:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Transportul feroviar de călători" şi vizează un subiect extrem de important.

Dragi colegi deputaţi,

Cum au ajuns trenurile din România să circule cu viteze mai mici decât ale locomotivelor cu aburi din secolul al XVIII-lea? Foarte simplu. 592 de km de cale ferată sunt consideraţi periculoşi, în timp ce pe căile ferate sunt 1.236 de restricţii de viteză permanentă, cu o lungime totală de 1.335 km.

Din anii '90 şi până în prezent numărul călătorilor a scăzut drastic, iar ponderea transportului feroviar de pasageri continuă să se menţină la un procent mic, de 20% din piaţa transporturilor.

Starea precară a infrastructurii şi faptul că doar 40% din reţea este electrificată sunt cunoscute de oficialii din transporturi.

Transportul pe calea ferată constituie baza pentru dezvoltarea oricărei ţări, de aceea dezvoltarea infrastructurii şi a sistemului de transport de călători şi marfă pe calea ferată trebuie să constituie o prioritate pentru România.

În România şi în Bulgaria trenurile de călători au întârzieri de zeci de minute şi circulă cu viteza cea mai mică din toată Europa.

Transportul feroviar trebuie să devină o opţiune majoră pentru efectuarea călătoriilor, atât pe distanţe scurte, cât şi pe distanţe medii şi lungi, şi să constituie o soluţie viabilă pentru reducerea congestionării reţelei rutiere.

Reţeaua feroviară existentă are o capacitate de transport suficientă încât să poată prelua cel puţin 26% din volumul total de transport de călători derulat în prezent pe reţeaua rutieră.

Deşi finanţarea din fonduri publice a serviciilor publice de transport feroviar al călătorilor a crescut cu circa 60% în perioada 2008-2017, s-a înregistrat o diminuare cantitativă cu circa 10% a ofertei de astfel de servicii.

Trebuie avute în vedere creşterea atractivităţii şi competitivităţii serviciilor de transport feroviar al călătorilor şi diversificarea gamei de servicii publice puse la dispoziţia clienţilor căii ferate; implementarea unor servicii de transport caracterizate prin frecvenţă ridicată a trenurilor şi prin intervale egale de succesiune, destinate călătoriilor interurbane; implementarea serviciilor de transport feroviar suburban în zonele metropolitane, destinate în principal preluării fluxurilor de navetişti specifice acestor zone.

Vă mulţumesc.

Nagy Vasile, deputat AUR, Arad.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ultima intervenţie, domnul deputat Radu Mihai Popa sau Marius-Eugen Ostaficiuc, de la PSD. Nu ştiu cine este. Cine este?

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc (din sală):

Ostaficiuc.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog.

Mulţumesc.

Ultima intervenţie.

Domnul Marius-Eugen Ostaficiuc:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Urmaşii lui Darwin şi dictatura medicală".

Vineri noaptea, la Spitalul de Ortopedie "Foişor" din Bucureşti, România a părut o ţară cu luminile stinse, înconjurată de junglă şi traversată de prădători. O ţară din lumea... nu a treia, ci a cincea, în care bolnavii dintr-o colibă au fost mutaţi în altă colibă sau pur şi simplu aruncaţi pe poteca din spate. De ce? Pentru că nişte şefi de trib au stat în jurul unui foc şi au decis că aşa e cel mai bine.

Vineri noaptea cineva a şters cu buretele invizibil decenii de europenitate, principii ale democraţiei şi drepturi umane pe care, naivi, le credeam de nezdruncinat. Vineri noaptea, când bolnavilor din Terapie Intensivă de la "Foişor" li s-a spus să se care - pentru că acesta a fost tonul folosit de Guvernul Cîţu - am avut brusc imaginea unui popor neajutorat, al nimănui, aflat la cheremul unor lideri decuplaţi de la tuburile cu competenţă şi bun-simţ.

Lucrurile, doamnelor şi domnilor, stau în felul următor: plăteşti o viaţă întreagă asigurări medicale, ajungi într-un spital românesc, nu la Ciorogârla din Vale, ci taman în Capitala României, Bucureşti, te operezi şi, încă anesteziat, dar uşurat că spitalul nu a luat foc - se mai întâmplă, nu-i aşa?! -, afli cu stupoare că ai interzis la Terapie Intensivă. Şi nu, nu e o halucinaţie sau vreun efect al medicaţiei, ci un efect al unei maladii groaznice, de care ai auzit, dar cu care sperai să nu ai de-a face niciodată: Ministerul Sănătăţii.

Situaţia e cu atât mai revoltătoare cu cât, la începutul lunii aprilie, managerul de la Spitalul "Foişor" atrăgea atenţia că unitatea nu e potrivită pentru a deveni Spital COVID: lipsesc laboratoare şi e imposibil de pus la punct o linie de gardă.

Cine să-l asculte? Cine să-l audă? Urmaşii lui Darwin de la minister? Cei care, în numele puterii efemere pe care o au, practică senini o înfiorătoare formulă de selecţie a speciilor?

Între timp, o altă grozăvie: trei morţi la Spitalul "Victor Babeş". Au murit nu că le-a venit sorocul, ci cu zile. Instalaţia de oxigen la care erau conectaţi s-a stricat. Bineînţeles, nimeni nu îşi dă demisia, nimeni nu e responsabil.

În tot acest timp în care guvernanţii se lamentează de criza din unităţile de terapie intensivă, eu, parlamentar de Iaşi, am răguşit de când cer exasperat redeschiderea Spitalului COVID de la Leţcani, unde pe 100 de paturi se aşază nu bolnavii, ci praful. Cred că deja această dublă măsură cu care se raportează la criza COVID autorităţile este de natură penală. Pe de o parte, clamezi starea de urgenţă pentru a-i da afară din spitale pe cei care au îndrăznit să se îmbolnăvească de altceva decât de COVID, pe de altă parte, ţii închis, de luni bune, un spital construit exact pentru problema pe care o ai.

Domnilor guvernanţi,

După ce tip de logică funcţionaţi? Ce tip de raţiune vă fondează deciziile? Ce mecanisme bizare ale gândirii vă determină aceste false soluţii pentru salvarea României?

Vă solicit să redeschideţi urgent spitalul de la Leţcani, construiţi cât mai repede unităţi spitaliceşti similare pe tot teritoriul României, verificaţi la milimetru aparatura medicală şi, mai ales, încetaţi imediat acest sinistru joc de-a ce viaţă e mai importantă şi ce viaţă e mai puţin importantă.

Fiecare existenţă este unică, irepetabilă şi infinit de valoroasă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat de Iaşi, Marius Ostaficiuc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am încheiat sesiunea.

Dau citire declaraţiilor depuse în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Mihai Weber, Cristina-Elena Dinu, Mirela Adomnicăi, Ştefan Muşoiu, Daniela Oteşanu, Daniel Tudorache, Eugen Bejinariu, Daniel Florea, Ioan Mang, Viorica Sandu, Aurel Bălăşoiu, Mirela Furtună, Georgeta-Carmen Holban, Iulian-Alexandru Badea, Alina-Elena Tănăsescu.

De la Grupul parlamentar al PNL: Iulian-Alexandru Muraru, Radu-Marin Moisin, Christine Thellmann, Sebastian-Ioan Burduja, Cosmin Şandru, Vetuţa Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Bogdan-Alexandru Bola, Marian Cruşoveanu, Ioan Balan, Nicolae Giugea, George Şişcu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Dumitru Rujan, Florin-Alexandru Alexe, Cristina Burciu.

De la Grupul parlamentar al USR PLUS: Radu Tudor Ciornei.

De la Grupul parlamentar AUR: Dănuţ Aelenei, Lilian Scripnic, Ringo Dămureanu, Gianina Şerban, Adrian-George Axinia.

Vă mulţumesc.

Încheiem această sesiune.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Dreptul la viaţă şi la sănătatea românilor care suferă de alte boli în afară de COVID-19 nu trebuie ignorat, folosindu-se drept scuză gestionarea pandemiei"

O statistică publicată de INS, zilele acestea, demonstrează foarte clar că în România se moare în continuare şi de alte boli decât COVID-19, lucru pe care actualii guvernanţi par să nu-l priceapă, iar incoerenţa deciziilor luate vin în sprijinul acestei afirmaţii.

Aşadar, cele mai multe decese înregistrate în februarie 2021 au avut drept cauză boli ale aparatului circulator (54,8% din decese) şi respirator (16,3%), pe locul trei fiind tumorile, cu decese în cuantum de 14,3%. Deci, în realitatea de zi cu zi, alta decât cea a guvernanţilor, se moare în continuare, chiar cu zile, din cauza cancerului, a bolilor cardiovasculare etc. şi nu doar de COVID.

Asociaţiile de pacienţi au atras atenţia, în nenumărate rânduri, că lipsa accesului la servicii medicale şi amânarea unor operaţii esenţiale pentru bolnavii cronici vor duce la creşterea mortalităţii în rândul acestor pacienţi, ceea ce, din păcate, s-a şi întâmplat. Deşi toată Europa a renunţat demult la împărţirea spitalelor în COVID şi non-COVID, la noi încă acest lucru se întâmplă, şi de aici decurg o mulţime de limitări privind dreptul la tratament al pacienţilor români.

Conform Colegiului Medicilor din România, în anul 2019 au fost în jur de 5,5 milioane de internări continue în toate spitalele publice din România, iar în 2020, cu tot cu patologia COVID, a scăzut numărul spitalizărilor continue cu aproape două milioane. Este limpede că accesul la tratament şi servicii medicale de calitate a fost sever afectat de pandemie, iar logistica şi organizarea proastă, teama de infectare, frica de infecţii nosocomiale sau condiţiile din spitale au alterat grav inclusiv diagnosticarea la timp a pacienţilor, fapt care, în mod normal, poate salva viaţa unui om.

Haosul şi dezorganizarea din cadrul procesului decizional de la nivelul Ministerului Sănătăţii s-a demonstrat din nou, prin evacuarea intempestivă a Spitalului "Foişor", decizie care a pus în pericol direct viaţa şi siguranţa pacienţilor, unii dintre ei abia ieşiţi din sala de operaţie. Nu există nicio justificare pentru ca o astfel de operaţiune să nu fie pregătită din timp şi executată uman, civilizat, dacă aceasta chiar este necesară.

Toate aceste probleme descrise până acum ar fi fost poate privite într-o altă lumină dacă măcar am fi văzut o gestionare eficientă a pandemiei de COVID-19, dar, din păcate, nici acest lucru nu s-a întâmplat. Incapacitatea realizării unui program de testare, care să asigure informaţii corecte privind evoluţia infectărilor şi pe baza cărora să se poată lua măsuri eficiente de sănătate publică, a generat pierderea controlului pandemiei, în Romania, încă din primele luni. Evoluţiile dramatice din ultimele săptămâni, care au culminat cu depăşirea capacităţii de spitalizare în secţiile ATI, demonstrează foarte clar că actualii guvernanţi, pur şi simplu, nu au fost şi nu sunt capabili să apere dreptul la viaţă şi la sănătatea românilor.

Domnul Adrian-George Axinia:

"Antreprenorii români, trimişi la bănci pentru a împrumuta bani de digitalizare"

Dacă Guvernul nu va ajuta companiile româneşti să urce în trenul digitalizării, România va rămâne blocată în trecut, cu un decalaj de competitivitate economică imposibil de recuperat în următoarele decenii. Economia României va fi funcţiona ca un magazin clasic de cartier care concurează pe piaţa globală cu Amazon sau Alibaba.

Deşi industria IT din ţara noastră a cunoscut o creştere spectaculoasă în ultimii ani, contribuind cu aproape 6% la produsul intern brut, România se situează pe locul 27 între ţările UE în ceea ce priveşte integrarea tehnologiei digitale de către întreprinderi, cu mult sub media UE. Astfel, doar un sfert dintre întreprinderile din România fac schimb electronic de informaţii, în timp ce doar 10% utilizează platformele de comunicare socială.

În asemenea condiţii, era de aşteptat ca digitalizarea IMM-urilor să constituie o prioritate pentru Guvern, prin crearea unor mecanisme de sprijin. În schimb, firmele româneşti, afectate sever de efectele pandemiei, sunt lăsate să moară sau să supravieţuiască pe cont propriu, lucru contraproductiv şi frustrant.

De exemplu, antreprenorii români cu firme mici şi mijlocii sunt principalii pierzători ai rescrierii de către actualul Guvern a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, locul acestora fiind marginal la masa fondurilor de recuperare din criza COVID-19. Pe pilonul II al planului, care vizează transformarea digitală, banii europeni sunt alocaţi digitalizării administraţiei, educaţiei şi infrastructurii de broadband şi 5 G. În schimb, prin acelaşi plan, întreprinderile mici şi mijlocii interesate de creşterea competitivităţii prin digitalizare sunt trimise să se împrumute de la bănci.

România ar avea de câştigat de pe urma unei strategii naţionale care să se concentreze pe transformarea digitală a întreprinderilor. Sunt necesare măsuri specifice pentru a sprijini digitalizarea IMM-urilor şi pentru a spori gradul de conştientizare cu privire la relevanţa şi beneficiile adoptării tehnologiilor digitale. Dacă pierdem trenul digitalizării, rămânem în afara competiţiei economice globale. Pentru aceste motive, vă solicit să elaboraţi şi să implementaţi cât mai curând politici publice pentru intrarea IMM-urilor în era digitală.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Pentru Sănătatea României, «virusul Vlad Voiculescu» trebuie să plece!"

Într-o perioadă în care sistemul sanitar românesc avea nevoie ca de aer de o conducere competentă, care să poată oferi şansa la viaţă miilor de români cu probleme de sănătate, Ministerul Sănătăţii a ajuns pe mâinile unui personaj realmente sinistru, care, zi după zi, dă dovadă de un cinism rudă cu patologicul.

Vlad Voiculescu este un produs nociv pentru sistemul sanitar şi pentru bolnavi. O dovedeşte realitatea cruntă care plasează România pe un nefast loc 10 al mortalităţii în lume. Mult mai grav este că, pe fondul incompetenţei actualei guvernări, în frunte cu Vlad Voiculescu, epidemia de COVID-19 pare scăpată complet de sub control - spitalele sunt în pragul colapsului, numărul infectărilor este uriaş, la fel ca şi numărul pacienţilor în stare gravă, care mor cu zile aşteptând o gură de oxigen care nu mai vine. Iar tragediile, precum incendiul de la Institutul "Matei Balş", când 24 de bolnavi COVID şi-au pierdut viaţa, arşi de vii ori intoxicaţi cu fum, ori, mai recent, când trei persoane au murit sufocate într-un TIR aflat în curtea Spitalului "Victor Babeş" devin chestiuni aproape banale.

Incompetenţa lui afectează, din nefericire, toţi pacienţii, indiferent de diagnostic. Bolnavii nu se mai pot interna în spitale pentru a-şi trata suferinţele, iar atunci când reuşesc, se trezesc aruncaţi în stradă, în miez de noapte, după ce pseudoministrul are o revelaţie şi transformă unitatea sanitară în spital COVID. Tragedia de la Spitalul "Foişor", când pacienţii recent operaţi au fost mutaţi nu se ştie unde, când rudele şi-au luat acasă bolnavii în portbagajul maşinilor, nu fac decât să dovedească faptul că Vlad Voiculescu nu dă doi bani pe pacienţi.

Când se afla în opoziţie, Vlad Voiculescu cerea cu vehemenţă demisia miniştrilor sănătăţii pentru cele mai mici probleme. Acum, când s-a văzut cocoţat în fruntea ministerului, se agaţă cu dinţii de scaun, considerând, cu o aroganţă specifică coaliţiei din care provine, că el este fără de păcat. Ba chiar, în vreme ce în mandatul său am avut pacienţi arşi de vii sau sufocaţi din lipsă de oxigen, bolnavi în stare gravă evacuaţi în miez de noapte ori morţi îngropaţi dezbrăcaţi în saci de plastic, "cioclul de la Sănătate" găseşte puterea să le râdă în faţă românilor, fiind mai preocupat de jocurile de putere din sânul coaliţiei.

Pe lângă răspunderea penală pentru vieţile pierdute, trebuie să existe şi o răspundere politică din parte celor care au păstorit acest sistem. Iar răspunderea politică cea mai mare trebuie să o suporte cel care conduce sistemul, adică ministrul sănătăţii.

Pentru sănătatea României, Vlad Voiculescu trebuie să plece!

Domnul Varol Amet:

"Începutul Lunii Sfinte Ramazan"

Din data de l3 aprilie 2021 membrii comunităţii musulmane din România celebrează începutul Lunii Sfinte Ramazan. Timp de 30 de zile, credincioşii musulmani vor posti de la răsăritul până la apusul soarelui şi se vor dedica vieţii spirituale mai mult decât în restul anului, ei urmând să petreacă această perioadă în reculegere şi rugăciune, pentru primenirea fizică şi spirituală. Conform religiei islamice, Postul Ramazanului este un act de pietate şi recunoştinţă faţă de Allah, Cel Care I-a revelat Profetului Muhammed Cartea Sfântă, Coranul, iar tradiţia spune că în această perioadă sunt deschise porţile paradisului, cele ale iadului sunt ferecate, iar diavolii sunt încătuşaţi. Specifică acestei perioade este cina tradiţională de iftar, care are loc după asfinţitul soarelui şi este servită alături de familie şi prieteni.

Postul specific Lunii Ramazan reprezintă unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului, alături de Mărturisirea credinţei (Shahada), Cele cinci rugăciuni obligatorii (Salah), Pelerinajul la Mecca (Hajj) şi Contribuţia anuală de solidaritate cu nevoiaşii (Zakat).

Luna Ramazan semnifică începutul revelării Coranului Cel Sfânt Profetului Muhammed (PbuH) de către îngerul Gavriil, eveniment ce a avut loc în Noaptea Sfântă de Kadîr, a 27-a noapte din Luna Sfântă Ramazan, în peştera Hira din muntele Nur, de lângă oraşul Mecca, în anul 610, revelaţie ce a durat 23 de ani.

Un moment important pentru credincioşii musulmani, în perioada Lunii Ramazan, este Noaptea de Kadîr, celebrată anul acesta în noaptea de 8-9 mai, când se consideră că Allah Atotputernicul a început revelarea Cărţii Sfinte, Coranul, către Profetul Muhammed (PbuH).

Postul din Luna Sfântă Ramazan înseamnă în egală măsură atât abstinenţă fizică, cât şi spirituală. În această lună, a iertării şi a milei, musulmanii trebuie să aibă, cu precădere, un comportament specific preceptelor islamului, postul fiind considerat un mijloc de purificare, un exerciţiu de autocontrol şi o dovadă de credinţă.

În această perioadă geamiile vor fi deschise pentru rugăciune, rămânând valabile, totodată, şi măsurile impuse de către autorităţi pentru prevenirea infecţiei cu virusul SARS-CoV-2.

Fie ca Luna Sfântă Ramazan să fie binecuvântată!

Ramazan Ayîmîz qayîrlî bolsîn!

Ramazan Ayimiz hayirli olsun!

Ramadan Kareem!

Pe această cale le doresc prietenilor noştri creştini ordodocşi un post uşor!

Domnul Iulian-Alexandru Badea:

"Sportul - inamicul numărul unu pentru Guvernul Cîţu"

Educaţia fizică şi sportul reprezintă, oriunde în lume, cel mai uşor şi eficient tratament, medicament şi tonifiant pentru sănătate. Studiile de specialitate au demonstrat beneficiile aduse de o viaţă activă celor care s-au infectat cu COVID-19. Mişcarea fizică întăreşte organismul şi îl face mai puternic în faţa bolii.

De la începutul pandemiei, pentru guvernele de dreapta, educaţia fizică, sportul şi mişcarea în aer liber au devenit inamicii publici principali. Încă din primele luni de pandemie s-au luat măsuri de interzicere a educaţiei fizice, care mai de care mai aberante: închiderea parcurilor, unde tinerii practicau mişcarea, închiderea sălilor de fitness, chiar dacă acestea puteau asigura restricţiile sanitare, încercarea de a impune purtarea măştii de către elevi la orele de educaţie fizică, amânarea concursurilor sportive.

Sportul a ajuns "Cenuşăreasa" guvernelor de dreapta nu numai pentru astfel de măsuri, ci mai ales pentru că a fost pus la coada împărţirii politicianiste a bugetului. Deşi este unanim recunoscut că sportul de performanţă reprezintă primul ambasador al oricărei ţări în lume, pentru acest domeniu s-au alocat, prin bugetul pe anul 2021, mai puţine fonduri decât în anul 2019. Pentru Programul "Promovarea sportului de performanţă", bugetul pe acest an, de 214,7 mil. lei, este cu 15% sub cheltuielile efectuate în anul 2019.

Mai sunt câteva luni până la olimpiada de vară, iar sportivii români sunt pe ultima sută de metri cu pregătirea.

Tocmai în acest an, Guvernul Cîţu a găsit de cuviinţă să reducă bugetul pentru sport, inclusiv pentru Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR). Finanţarea de la bugetul de stat pentru COSR a fost stabilită la 65 milioane lei, doar 1% din bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului, sumă cu 5,8% mai mică decât cheltuielile efectuate de COSR în anul 2019.

Dar nu era suficient pentru discreditarea mişcării sportive ca, într-un an olimpic, să se reducă bugetul, guvernanţii au aplicat liberul arbitru al clientelei politice şi în finanţarea federaţiilor sportive. În timp ce federaţii cu o participare semnificativă la olimpiadă au primit mai puţini bani ca în anii trecuţi, federaţii sportive neolimpice sau cu un număr mai redus de sportivi afiliaţi, precum "Kempo" sau "Taekwando", au primit bugete consistente, chiar duble faţă de anul 2020. Dintre federaţiile importante, două sporturi de echipă au suferit din plin la împărţirea bugetelor. Este vorba de handbal şi de rugby, cu tăieri, faţă de anul trecut, de 2,5 milioane lei şi, respectiv, 2,2 milioane lei. Federaţiile sporturilor de contact au pierdut cel mai puţin la împărţirea banilor, la unele dintre acestea fiind vorba chiar de plusuri importante. Nu sunt sporturi olimpice, sunt sporturi unde se împart medaliile foarte uşor sau sporturi cu trecere la actualii guvernanţi.

Pentru a explica cum se finanţează sportul de către actualii guvernanţi, prezentăm succint situaţia de la federaţia de ciclism. Bugetul a scăzut cu mai mult de un milion de lei. Se pune întrebarea dacă această reducere nu are legătură cu faptul că alegerile, care au fost invalidate, fuseseră câştigate de opoziţia la fostul preşedinte, nimeni altul decât actualul ministru al tineretului şi sportului.

Participarea la olimpiadă şi la marile competiţii din anul 2021 trebuie să fie prioritară pentru ministrul tineretului şi sportului, dar şi pentru întregul Guvern. De aceea, considerăm că finanţarea COSR şi a federaţiilor olimpice trebuie de îndată majorate. Este vorba de câteva zeci de milioane de lei în plus care pot fi găsite, fie în bugetul ministerului, fie în fondul de rezervă al Guvernului, până nu e prea târziu, altfel vom asista neputincioşi cum România nu va mai conta în sportul de performanţă.

Domnul Aurel Bălăşoiu:

"O Românie înmormântată"

Interdicţia de a-şi lua bun-rămas de la rudele aflate pe patul de moarte îi duce pe mulţi la disperare. Este un strigăt deznădăjduit şi mut. Cunosc mulţi oameni care nu au putut să fie alături de mama, tata, copilul, fratele, sora, bunicul sau bunica în ultimul moment al vieţii lor, oameni care au fost azvârliţi între 4 scânduri în lumea de dincolo. Parcă ar fi un lagăr de concentrare ceea ce se întâmplă acum.

Doliul, în aceste vremuri, cere de la cei ridicaţi la ceruri şi de la rudele lor ceva cu mult peste puterile noastre. Nu pot şi nu au voie să se îmbrăţişeze de rămas-bun, se moare în singurătate, nimeni nu ţine mâna omului care moare.

Tot în singurătate se petrece şi înmormântarea.

Corpurile neînsufleţite sunt învelite în cearşafuri îmbibate cu soluţie cu clor, iar apoi, în saci din polietilenă şi sicrie închise ermetic.

Când rudele răposatului sunt pregătite pentru ceremonia de înmormântare, angajaţii de la morgă transportă sicriul închis, în care se află decedatul, până la cimitir, fiind interzise şi slujbele funerare în biserici, iar apropiaţii rămân la o distanţă de 2 metri de sicriu.

Nimeni nu obiectează împotriva acestor abuzuri, nu schiţează niciun gest, restul politicienilor tac.

Toată lumea tace. Nimeni! Nimeni! Nici măcar poporul!

Oamenii din ziua de astăzi nu mai au instinct şi se subjugă oricăror reguli impuse. Ne dăm voinici pe reţelele de socializare, iar când trebuie să ne apărăm drepturile şi libertăţile, ne pierdem raţiunea şi ţelul.

Acceptăm absolut orice, sau dacă nu, vorbim în şoaptă, suntem viteji pe Facebook, iar când trebuie să ne apărăm drepturile, ne trezim în stradă cu o mână de oameni, cu ajutorul cărora forţele de ordine îşi fac norma la amenzile impuse de acei ticăloşi care se folosesc de vulnerabilitatea şi de suferinţa oamenilor, pentru a profita politic cei care, cu o imoralitate colosală, se caţără pe cadavre pentru a-şi construi o tribună de la care să răspândească inepţii.

Pentru că tăcem, credeţi că merităm să fim călcaţi în picioare?

Domnul Eugen Bejinariu:

Până recent, cele mai dureroase amintiri ale românilor erau legate de guvernările de dreapta mai vechi: de cea dezastruoasă a alianţei CDR din anii 1996-2000, când ţara a intrat în haos, iar bunurile ei au fost vândute pe nimic, şi de guvernarea alianţei D.A. 2005-2012, când o parte dintre liberalii de acum tăiau salariile românilor, tăiau pensii şi închideau spitale. Ceea ce se petrece însă acum - cu din nou guvernare de dreapta, din nou coaliţie de nevolnici şi din nou răzbunare pe oamenii care la alegeri spun mereu că îşi doresc PSD - depăşeşte cele mai sumbre predicţii pe care le-am avut despre felul în care dreapta îşi bate joc de soarta oamenilor.

Am fost singura ţară din lume care şi-a arestat în spitale, un an de zile, oamenii fără niciun fel de simptome, suntem singura ţară din lume care nu a desfăşurat campanie extinsă de testare a populaţiei, suntem singura ţară din lume care a avut şcolile închise un an, suntem singura ţară din lume care mai transformă spitale normale în spitale exclusiv dedicate COVID, suntem singura ţară din lumea civilizată care nu a autorizat testele rapide, suntem singura ţară din lumea civilizată în care cei decedaţi au fost aruncaţi dezbrăcaţi în saci de plastic şi îngropaţi fără ca familia să-i poată măcar vedea. Suntem singura ţară din lume unde guvernanţii vorbesc populaţiei cu ţâfnă, lipsit de empatie, arogant, sfidător. Cei plătiţi de noi să găsească soluţii ne ceartă, ne învinovăţesc, ne pedepsesc!

Guvernanţii ţărilor europene şi-au prezentat scuze către popoarele pe care le conduc pentru măsuri greşite, pentru exagerări, pentru neîmpliniri - ei vorbesc publicului cu tristeţe pentru veştile rele, cu empatie pentru starea oamenilor, cu limpezime, cu suflet şi mai ales cu grija de a insufla speranţa că drumul acesta greu va duce către zile mai luminoase. Guvernanţii noştri au ochii goi, ni se adresează trufaş şi etern ameninţător, ne acuză pe noi pentru neştiinţa lor, se răzbună pe noi pentru catastrofele cauzate de ei. Cu mintea orbită de "like"-urile propriilor ferme de troli de pe reţelele sociale, guvernanţii sfidează zeci de mii de oameni ieşiţi în stradă pentru că nu mai au loc de muncă, nu mai au dreptul la sănătate şi pentru că li s-a furat şi demnitatea ultimului drum. Este revoltător, e subuman şi criminal felul în care partidele coaliţiei PNL - USR PLUS - UDMR conduc ţara!

Istoria ne-a învăţat că aroganţa costă cel mai mult şi că a sfida durerea oamenilor este greşeală de căpătâi. Nu poţi conduce oameni, cu privirea tâmpă şi vid în loc de suflet. Nu poţi conduce o ţară îndatorând-o păgubos pe zeci de ani şi sufocând economia, în timp ce trupurile şi minţile oamenilor sunt sfârtecate de necazuri medicale şi depresie mereu acutizată. Veţi plăti pentru tot ceea ce pricinuiţi oamenilor şi traiului nostru mai amar acum decât vreodată în trecut. Veţi rămâne în istorie ca cel mai întunecat Guvern şi veţi fi, etern, legaţi de cele mai urâte amintiri ale multor generaţii de oameni pe care astăzi îi biciuiţi cu aroganţa voastră sfidătoare.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Guvernele conduse de PNL investesc în România!"

Guvernul Cîţu a aprobat, recent, normele metodologice ale Programelor IMM Invest, IMM Factor şi IMM Leasing, precum şi Schema de minimis aferentă Programului "IMM Leasing". Este important de menţionat faptul că aceste programe vor asigura şi anul acesta resursele financiare necesare întreprinderilor mici şi mijlocii. Acestea vor contribui la menţinerea locurilor de muncă şi continuitatea activităţii pentru depăşirea crizei generate de pandemia de COVID-19.

În acest sens, plafonul de garantare pentru IMM Invest aferent anului 2021 este de 15 miliarde lei, din care un miliard revin Subprogramului AGRO, cu posibilitate de suplimentare din plafonul IMM Invest. De asemenea, Programul "IMM Factor" beneficiază, în anul 2021, de un plafon de un miliard de lei, în timp ce plafonul pentru IMM Leasing de Echipamente şi Utilaje este de două miliarde lei.

Una dintre veştile bune, referitoare la implementarea acestor programe, se referă la Programul "IMM Invest", unde a fost eliminată principala constrângere a beneficiarilor în accesarea creditelor, şi anume lipsa garanţiilor şi crearea necesarului de lichiditate financiară.

Prin normele metodologice aprobate în Guvern sunt stabilite acordarea de facilităţi şi fermierilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar, prin Subprogramul AGRO IMM Invest, prin extinderea categoriei beneficiarilor eligibili, precum şi acordarea grantului care constă în subvenţionarea în procent de 100% a dobânzii aferente creditelor acordate beneficiarilor pe o perioadă de 8 luni de la data acordării creditului, subvenţionarea integrală a comisionului de administrare şi a comisionului de risc pe toată perioada de valabilitate a garanţiei şi o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanţării garantate.

Componenta nerambursabilă se acordă în termen de un an de la data solicitării transmise la Ministerul Finanţelor de către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) pe baza Deciziei de plată, în funcţie de utilizarea creditului garantat.

Totodată, în cazul Programului "IMM Factor", se pot accesa granturi în limita cumulului rezultat din valoarea integrală a comisionului de risc şi al celui de administrare şi din valoarea rezultată prin aplicarea unui procent de 50% la valoarea dobânzilor, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 800.000 euro per întreprindere. Plafonul total al garanţiilor pentru anul 2021 este de un miliard de lei, iar normele metodologice aprobate stabilesc costul total al finanţărilor acordate în cadrul programului respectiv.

Toate aceste măsuri, aprobate de guvernele conduse de PNL, sunt măsuri menite să readucă economia la liman, după această perioadă deosebit de grea pe care am traversat-o cu toţii în ultimul an. Numai prin susţinerea concretă şi constantă a economiei şi prin investiţii masive vom reuşi să restabilim trendul crescător şi sustenabil al economiei româneşti, care nu reprezintă altceva decât o investiţie sigură în viitor!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Cum a îngropat PSD proiectul miniporturilor turistice dunărene"

În anul 2017, pe vremea când eram consilier judeţean, propuneam conducerii Consiliului Judeţean Constanţa un proiect de dezvoltare şi promovare a potenţialului turistic şi a tradiţiilor comunităţilor din judeţul Constanţa situate pe malul Dunării, proiect intitulat Danubio. Scopul iniţiativei era realizarea a patru miniporturi turistice, campinguri pentru corturi şi rulote, iar în jurul acestei infrastructuri să se poată organiza evenimente care să atragă turişti şi, în acelaşi timp, să îi ajute pe localnici să îşi promoveze produsele şi tradiţiile.

În acest context, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa din acea vreme a înfiinţat o comisie care trebuia să se ocupe de implementarea proiectului, după care nu s-a mai întâmplat nimic în mod concret. De aceea, după ce mi-am preluat actualul mandat de deputat, am încercat să urgentez realizarea acestui proiect şi am aflat de la Ministerul Turismului că fosta conducere a Consiliului Judeţean Constanţa a solicitat îndepărtarea proiectului de pe lista de priorităţi a Ministerului Economiei. Asta după ce nu a depus documentele necesare realizării investiţiei, deşi existau bani alocaţi. Pe scurt: 5 milioane de euro, fonduri deja alocate de Guvern, au fost pierdute din incompetenţă şi nepăsare.

În anul 2018, Ministerul Turismului notifica Consiliul Judeţean Constanţa cu privire la faptul că este solicitant eligibil pentru proiectul de amenajare a miniporturilor turistice în localităţile Ostrov, Capidava, Rasova şi Ghindăreşti, indicând în acest sens H.G. nr. 558/2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investiţiilor în turism - Masterplanul investiţiilor în turism. Deci bani erau, trebuia doar ca fostul preşedinte al consiliului judeţean, actualmente deputat PSD, domnul Horia Ţuţuianu, să depună actele pentru începerea investiţiei. Însă, în urma solicitărilor făcute de mine pentru a se urgenta/realiza proiectul, aflăm cu stupoare următoarele: până la data de 31 decembrie 2020, la sediul Ministerului Economiei şi Turismului nu a fost depusă nicio documentaţie aferentă propunerii de proiect menţionată anterior! Dar şi mai grav este că, deşi a anunţat cu surle şi trâmbiţe, aflăm următoarele: "prin adresa nr. 33476/13.12.2018, transmisă de către Consiliul Judeţean Constanţa, înregistrată la Ministerul Turismului cu nr. 16465/RG/ 14.12.2018, am fost informaţi că propunerea de Proiect Miniporturi turistice, Ostrov, Capidava, Rasova, Ghindăreşti nu va mai fi realizată". Ba mai mult decât atât, Consiliul Judeţean Constanţa, roşu tot pe vremea aceea, solicita, totodată, înlocuirea acestei propuneri de proiect cu cea de construire a unui nou Acvariu, ca alternativă la imposibilitatea susţinerii la finanţare a porturilor dobrogene.

Însă, cireaşa de pe tort o reprezintă răspunsul ministerului la solicitarea domnului Horia Ţuţuianu: "precizăm că, în H.G. nr. 558/2017, construirea unui nou acvariu nu se regăseşte printre investiţiile corespunzătoare activităţii majore prevăzute la art. 2 lit. d, dezvoltarea turistică echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a litoralului Mării Negre". Cu alte cuvinte, PSD-iştii de atât au fost în stare: să nu depună actele necesare pentru un proiect care avea finanţare deja. Apoi au eliminat un proiect eligibil, cu un impact benefic major, pentru care aveau banii să îl finalizeze, ca, în final, să propună un proiect pentru care nu puteau primi niciun leu, deoarece nu făcea parte dintr-o listă pe care ei nici măcar, probabil, nu o citiseră.

Cam asta a fost cu competenţa şi transparenţa "roşie" la Constanţa. În continuare, eu cred că realizarea de miniporturi turistice la Dunăre reprezintă cheia succesului pentru dezvoltarea turismului şi a comunităţilor locale din zona de vest a judeţului, însă trebuie să o luăm de la zero. Am avut deja, săptămâna aceasta, o întâlnire cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Constanţa, singura instituţie capabilă să atragă fondurile necesare realizării unui astfel de proiect. Astfel, sper că vom putea repara ce a stricat PSD în toată această perioadă.

Doamna Christine Thellmann:

"Cazul Spitalului «Foişor» trebuie să devină o lecţie pentru toate autorităţile"

România este în valul trei al pandemiei cu virusul SARS-CoV-2. Avem nevoie de toate resursele pentru a trata bolnavii de COVID-19, avem nevoie de medici, de paturi la terapie intensivă, de spitale funcţionale şi de resurse materiale pentru garantarea funcţionării întregului sistem sanitar, dar, cel mai mult, avem nevoie de consens politic, răbdare, decizii chibzuite şi de profesionişti în funcţiile cheie.

Ce s-a întâmplat la Spitalul "Foişor" din Bucureşti este regretabil. Nu este permis ca bolnavii, oameni abia operaţi, să fie evacuaţi noaptea, fără avertisment şi fără explicaţii. Indiferent dacă a fost vorba despre un management defectuos, despre lipsa unei comunicări din partea ministerului sau din partea conducerii spitalului - lucrurile nu trebuie să se mai repete.

Nimeni nu este absurd. Toată lumea este de acord că avem nevoie de mai multe locuri în spitale pentru tratarea bolnavilor infectaţi cu SARS-CoV-2. De aceea, cred că în cazul transformării altor spitale în spitale suport COVID trebuie să existe mai mult profesionalism, schimbarea să fie făcută într-un mod transparent, să fie informaţi pacienţii şi opinia publică, trebuie să existe proceduri clare şi să se respecte toate protocoalele şi legile în vigoare.

Până în acest moment, România a gestionat responsabil situaţia sanitară.

În prezent, capacitatea de vaccinare a crescut la 80.000 de persoane pe zi, în cele 1.151 de centre deschise în toată ţara. În săptămânile următoare vor fi deschise centre de vaccinare noi, va fi extinsă imunizarea în cabinetele medicilor de familie şi va începe vaccinarea şi în centrele mobile. Este un succes faptul că, până în acest moment, au fost vaccinate 2.286.546 de persoane.

Aşadar, România are capacitatea să facă faţă acestui val trei. Avem nevoie de mai multă concentrare şi de înţelegere din partea tuturor autorităţilor, că schimbările nu trebuie făcute peste noapte sau chiar noaptea. Evenimentele de la Spitalul "Foişor" nu ar trebui să se mai repete. Aşa cum şi-a propus pentru acest mandat, coaliţia de guvernare trebuie să-şi continue proiectele în următorii patru ani şi să facă lucruri bune pentru români, printre care şi refacerea infrastructurii sanitare.

Domnul Adrian-Ionuţ Chesnoiu:

"Satul românesc, ţăranul şi gospodăria ţărănească, încotro?"

În orice stat în care locuiesc oamenii ţării, ca şi în orice familie în care locuiesc oamenii casei, gospodarii îşi stabilesc priorităţile, "creionate" de actele normative în vigoare. Şi ce prioritate ar fi putut fi mai importantă decât aceea a agriculturii, adică acea ramură a economiei ţării care asigură materialul cel mai strategic la îndemână - hrana.

Istoria omenirii ne-a arătat că toate acele naţiuni, toate acele civilizaţii care nu s-au preocupat de agricultură şi au neglijat producerea hranei pentru popoarele lor au dispărut tot atât de repede.

România a fost în cea mai mare parte a istoriei sale un stat reprezentat preponderent de populaţie rurală şi o ţară predominant agrară. Astăzi, marea bogăţie şi, totodată, cel mai important resort de dezvoltare economică îl reprezintă sectorul agricol. România este în continuare o ţară cu o industrie firavă care nu îi permite să se afle în topul ţărilor puternice.

În schimb, suntem în primele şase ţări ale Europei ca suprafaţă agricolă. Agricultorii români au construit forţa economică şi politică de bază care a condus la persistenţa şi supravieţuirea naţiunii române în spaţiul geografic actual. Ţărănimea română, de la ţăranii săraci până la boieri, a creat statul naţional român.

Ţăranul român a fost, ca întotdeauna, cel mai oropsit în timpul dictaturii comuniste, căci i s-au luat pământul, vitele şi uneltele de lucru care îi aparţineau de drept şi la care ţinea mai mult decât la propria-i viaţă.

Un blestem persistă din acele timpuri, parcă, asupra agricultorilor români, condamnaţi la neputinţă, la disperare şi la inactivitate. Micii fermieri români se uită la soarele care le dă căldură, la cerul care le trimite ploaia şi la pământul ca untul, gândind ce frumoase producţii şi neasemuită pâine ar fi putut obţine dacă cineva, care le-a promis, precum ministrul Oros, s-ar gândi să-i ajute, cu foarte puţin, ca să înceapă munca lor sistematică.

Agricultorul nostru ştie că ar trebui să înveţe să facă agricultură performantă dacă ar avea unde să-şi vândă recoltele. El ar fi bucuros ca gospodăria lui rurală să se unească cu alţii pentru a face o moşie mai mare care să accepte tehnologiile moderne, căci din strămoşi unirea a născut puterea.

În acest moment, rezultă limpede că puterea politică actuală a PNL şi USR PLUS este departe de a rezolva problemele fermierului român, a gospodăriei ţărăneşti, evident, a satului românesc.

Îmi aduc aminte de când eram copil, cum era ţăranul român speriat că nu avea voie să-şi taie viţelul din curte, că "înfundă puşcăria".

Era pe vremea comuniştilor.

De ce îmi aduc aminte asta? Pentru că actuala coaliţie, PNL-USR PLUS, pune la cale interzicerea cumpărării de către cetăţeni a mieilor sacrificaţi de ciobani la stână sau în ferma proprie.

Avertizez această coaliţie bolnavă că trebuie să renunţe la practicile primitive care miros pe faţă a dictatură. Nu mai ai voie să cumperi miei de la ciobani! Nu mai ai voie să cumperi porci pentru reproducţie! Românii nu mai au voie să-şi producă hrana şi să trăiască aşa cum au trăit până acum?!

Actuala coaliţie toxică, în curând, o să ne interzică să tăiem porcul în curte pentru că este o practică primitivă, apoi nu o să mai ai voie să creşti găini, nici măcar pentru ouă.

Numai restricţii şi oprelişti îndreptate împotriva celor care încă se mai chinuiesc să păstreze tradiţii milenare, să asigure hrană sănătoasă şi să reuşească prin truda lor să-şi câştige cu greu existenţa.

În schimb, din partea statului, nicio o soluţie! Doar obligaţii şi interdicţii care dovedesc încă o dată incapacitatea actualului Guvern PNL - USR PLUS de a-şi înţelege propriii cetăţeni şi de a munci pentru ei.

Performanţa unui Guvern este dată de politicile publice de încurajare a sectoarelor de activitate economică relevantă.

Ar fi putut să vină în sprijinul crescătorilor de ovine cu autorizarea temporară a unor puncte de sacrificare care să respecte normele sanitar-veterinare, dar nu îi interesează soluţiile şi e mai simplu pentru ei să interzică orice, doar-doar o să ajungem să importăm toată hrana de la state care îşi sprijină producătorii agricoli primari.

Împreună cu colegii mei parlamentari din PSD vom depune o iniţiativă legislativă care să sprijine gospodăria tradiţională, pentru a putea fi integrat şi surplusul de producţie care depăşeşte consumul propriu, ce poate constitui o sursă de venit pentru familie.

În concluzie, în timp ce actuala coaliţie toxică ordonă că nu ai voie ca ţăran să fii liber, noi vom veni cu soluţii legislative care să sprijine gospodăria tradiţională!

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Atacul heringului roşu - de două ori roşu"

Roşu are în cazul de faţă o dublă conotaţie, cea consacrată de ştiinţă şi cea care ne bântuie de trei sferturi de veac.

Să le luăm pe rând. Există o fentă retorică numită tehnica "heringului roşu", atunci când vrei să impui o finalitate nejustificată, foloseşti argumente slab sau deloc conectate cu acea concluzie.

Exemplu: Vlad Voiculescu este ministrul sănătăţii, transferul de la "Foişor" s-a făcut incoerent, Vlad Voiculescu trebuie să plece.

Ce mai contează că spitalul este în subordinea Primăriei Capitalei, faptul că managerul spitalului a refuzat să semneze documentele, iar decizia de transformare în spital COVID a fost luată de DSU.

Ce mai contează că acei oameni erau totuşi informaţi, iar acest transfer s-a făcut pentru a salva vieţi.

Tonomatele decretează cu un aer wagnerian că Vlad Voiculescu trebuie să plece!

Partea a doua, partea întunecată a lui "roşu", la fel ca în cazul miniştrilor Drulă sau Năsui - au fost deranjate cloacele producătoare, clanurile veroase dominant PSD-iste, de aici ordinul pe unitate că aceşti obraznici trebuie să plece.

Mie logica şi bunul-simţ îmi spun, îmi strigă cu totul altceva, Vlad Voiculescu nu trebuie să plece!

Doamna Cristina Burciu:

"Măsurile de creştere economică luate de Guvernul Cîţu, evaluate pozitiv de instituţiile europene şi mondiale"

Datele oficiale confirmă eficienţa măsurilor luate încă de la învestire de către Guvernul Florin Cîţu, sprijinit de majoritatea parlamentară de dreapta. Am spus, în repetate rânduri, că România are nevoie de stabilitate, predictibilitate şi competitivitate, în condiţiile dificile cauzate de pandemie şi de risipa bugetară din ultimii ani.

Apreciez ca extrem de îmbucurător faptul că încrederea în economia României se află, în prezent, la cel mai ridicat nivel de la izbucnirea pandemiei de coronavirus, în urmă cu un an. Indicatorul percepţiei asupra economiei româneşti (ESI - "economic sentiment indicator"), calculat recent de către Comisia Europeană, a continuat să crească şi a atins cel mai ridicat nivel din martie 2020 şi până acum.

Acest instrument de măsurare a stadiului actual al economiei, precum şi a previziunilor viitoare se realizează pe baza percepţiei operatorilor din sectorul serviciilor, industriei, construcţiilor şi comerţului, dar şi a populaţiei, fiind relevant pentru toate statele europene. ESI pentru România a urcat, în martie, cu 0,5 puncte procentuale, de la 90,8 puncte la 91,3 puncte, nivel ce nu a mai fost depăşit din martie 2020, când se situa la 100,6 puncte, moment în care pandemia abia lovise România.

În ultima perioadă, îmbunătăţirea cea mai consistentă, de 2,1 puncte, s-a înregistrat în sectorul serviciilor, urmat de construcţii, cu o creştere de 1,3 puncte. Remarcabilă este, de asemenea, evoluţia indicatorului referitor la previziunile angajărilor, în creştere cu 5 puncte, cel mai bun nivel de după aprilie 2020.

În ceea ce priveşte colectarea fondurilor la bugetul statului, avem motive de satisfacţie, în ianuarie şi februarie 2021 veniturile au crescut cu 4,1%, raportat la primele două luni ale anului trecut. Mai mult, în martie a.c. estimările arată o creştere a veniturilor bugetare cu 10%, ceea ce înseamnă că Guvernul Cîţu a luat cele mai bune măsuri privind redresarea şi stimularea agenţilor economici.

La capitolul execuţie bugetară avem tot un plus pentru primele două luni din 2021, veniturile bugetului general consolidat fiind de 53,36 miliarde lei, cu 4,1% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Majoritatea categoriilor de încasări au înregistrat evoluţii nominale pozitive - veniturile fiscale, contribuţiile de asigurări, veniturile nefiscale şi fondurile europene.

Mai amintesc şi că sumele rambursate de Uniunea Europeană, în contul plăţilor efectuate şi donaţii, au totalizat 2,7 miliarde lei în primele două luni ale anului 2021, în creştere cu 10,5% comparativ cu anul precedent.

Nu în ultimul rând, remarc faptul că Banca Mondială a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei României în 2021. Din ultimele comunicări publice rezultă că economia românească va avea în acest an un avans de 4,3%, iar în 2022 creşterea economică va fi de 4,1%.

Estimările prestigioasei instituţii financiare certifică în mod evident corectitudinea, predictibilitatea şi eficienţa construcţiei bugetare întocmită de Executiv.

V-am prezentat, aşadar, cifre oficiale, incontestabile, ce reprezintă evaluarea obiectivă făcută de către instituţiile europene şi mondiale, care demonstrează corectitudinea deciziilor Guvernului, mai ales pe segmentul economic, vital pentru redresarea României.

Sunt rezultate concrete, reuşite vizibile, ce nu pot fi combătute prin vorbele fără acoperire şi declaraţiile politicianiste ale celor care nu recunosc şi nu apreciază evoluţia pozitivă din ultima perioadă a economiei şi, implicit, a societăţii. România are resurse importante pentru a depăşi cu succes această perioadă grea pentru fiecare dintre noi, iar printr-o implicare generală, a tuturor, sunt sigură că ne vom îndrepta în direcţia bună, mult aşteptată de oameni.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Introducerea criteriului verde la licitaţiile privind transportul mărfurilor este un beneficiu real pentru producătorii români"

Parlamentarii PSD vin în sprijinul producătorilor români prin depunerea unui proiect de lege prin care să se instituie obligativitatea introducerii criteriului verde la licitaţiile privind transportul mărfurilor.

Acest criteriu are în vedere alinierea României la practica europeană funcţională în acest domeniu, în sensul scăderii poluării ca urmare a scurtării distanţelor.

Iniţiativa legislativă are ca fundament discuţiile dintre conducerea PSD şi reprezentanţii producătorilor, care susţin reglementarea acestui criteriu verde, pe lângă normele în vigoare legate de calitate şi preţ.

În acest moment, distanţa parcursă de la producători la beneficiari este considerată transport poluant. În cazul introducerii criteriului verde, se va realiza o scădere semnificativă a poluării, prin scurtarea distanţei şi a timpului de deplasare până la destinatar. Mai mult, producătorii vor beneficia de un punctaj mai mare la licitaţii şi îşi vor gestiona mai eficient afacerile.

Prin reuşita acestui demers, producătorii români au şanse mai mari de a-şi valorifica mai uşor marfa în regiunea în care activează. Pe de altă parte, măsura va descuraja din start anumite "aranjamente" existente în achiziţiile publice, de care se discută tot mai des în spaţiul public, cu firme fantomă şi cu mărfuri contrafăcute.

Consider că adoptarea cu celeritate a acestui proiect de lege va duce, în mod cert, la susţinerea eforturilor producătorilor români şi la menţinerea locurilor de muncă existente în această perioadă grea a declinului economic generat de pandemie.

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Declaraţia unui «extremist, xenofob, antisemit»"

Mă numesc Aelenei Dănuţ, deputat ales în circumscripţia electorală nr. 14 Constanţa, sunt absolvent al Institutului de Marină "Mircea cel Bătrân" din Constanţa, cu un stagiu de peste 30 de ani pe mările şi oceanele lumii.

Douăzeci şi trei de ani am lucrat la firmele cu reputaţie internaţională Tanker Pacific (actualmente Eastern Pacific), Omni Offshore şi Zodiac Maritime, firme ale căror armatori sunt cetăţeni evrei, originari din Galaţi, respectiv familia Ofer.

Cu această ocazie ţin să aduc un pios omagiu celui care a fost Sami Ofer şi le mulţumesc domnilor Idan Ofer şi Eial Ofer pentru miile de locuri de muncă oferite navigatorilor români după anii ‘90. Fundaţia Sami Ofer recompensează, de asemenea, cu burse de studii copiii navigatorilor români.

În aceşti 23 de ani de muncă intensă la bordul navelor de tip Tank Petrolier eram, uneori, singurul român printre membrii de echipaj cu naţionalităţi şi religii diferite (britanici, indieni, filipinezi, croaţi, ruşi, chinezi, turci, malaezieni, indonezieni, sud-coreeni,). Cu aceştia am avut relaţii de muncă şi cooperare deosebite, relaţii din care au rezultat prietenii de-o viaţă.

Am venit în Alianţa pentru Unirea Românilor pentru că sunt revoltat faţă de aceşti 31 de ani de falsă democraţie, de alternanţă a guvernelor, alternanţe ce au adus România la coada Europei din punct de vedere economic, al infrastructurii şi nivelului de trai al populaţiei.

Am aderat, de asemenea, la valorile promovate de acest partid: credinţa, familia, naţiunea şi libertatea.

Am candidat pe locul doi pe liste nu pentru a mă realiza din punct de vedere material şi a avea o carte de muncă. Există o campanie de denigrare continuă a Bisericii Ortodoxe Române şi a slujitorilor ei.

Familia tradiţională, formată din bărbat şi femeie, este atacată prin politicile de promovare a ideologiei de gen, a comunităţilor LGBT şi introducerea educaţiei sexuale a copiilor în şcoli. Mama, Tata sunt cuvinte sfinte pentru mine şi nu pot fi înlocuite niciodată cu părintele 1 şi părintele 2.

Naţiunea este mai atacată ca oricând în aceste momente.

Cei ce apară naţiunea sunt acuzaţi ca fiind naţionalişti, extremişti poate chiar fascişti. Aceste acuzaţii sunt similare cu acuzaţiile ce se fac în ţările cu regimuri totalitariste, acuzaţii adresate oricărei persoane sau grup care se opun partidului unic.

Libertatea. Am întâlnit cetăţeni care se tem să-şi exprime în mod direct opiniile politice de teamă că îşi vor pierde locurile de muncă. Oare ne-am întors în urma cu 30 şi ceva de ani?!

Nu contest existenţa COVID-19 cu toate tulpinile aferente şi nu sunt împotriva procesului de vaccinare a populaţiei. Ca navigator am un carnet internaţional de vaccin (vaccinat împotriva malariei şi febrei galbene).

Voi apăra însă, cu toată fiinţă mea, libertatea individului de a alege, de a se opune unui act medical impus, conform Convenţiei de la Oviedo privind protecţia drepturilor şi demnităţii umane.

Măsurile luate de Guvern, prin intermediul Ministerului Sănătăţii, pentru reducerea numărului de cazuri COVID sunt unele incoerente şi abuzive. Mergeţi în laboratoarele de analize medicale gratuite la început de lună şi remarcaţi aglomeraţia de acolo! Am început să închidem magazinele din ce în ce mai devreme. Oare prin aceste măsuri nu creştem gradul de ocupare, respectiv potenţialul de răspândire a virusului?

Îndemnaţi populaţia să stea în casă fără a oferi o alternativă de supravieţuire celor ce şi-au pierdut afacerile şi locurile de muncă. Lucrătorilor din industria extractivă nu li se plăteşte salariul, fiind siliţi să facă presiuni de tipul greva foamei în abataje!

Vă reamintesc faptul că facturile vin şi trebuie plătite. Cetăţenii nu pot sta în case fără a li se asigura alternativa unui trai minim decent. Populaţia nemulţumită iese în stradă pentru a protesta.

Oare Alianţa pentru Unirea Romanilor este partidul responsabil pentru toate aceste lucruri? Oare noi, extremiştii, xenofobii şi antisemiţii AUR, suntem responsabili de marasmul economic în care ne aflăm? Personal, mă delimitez faţă de orice manifestări de huliganism şi încercări de provocare a forţelor de ordine.

Domnule Orban,

Afirmaţi faptul că deputaţii AUR se comportă ciudat în Parlamentul României. Parlamentarii AUR sunt respectuoşi şi sociabili. De multe ori nu mi s-a răspuns saluturilor, de bună dimineaţa, bună ziua, bună seara, chiar din partea dumneavoastră, domnilor. Personalul auxiliar al Parlamentului mărturiseşte că nu a mai întâlnit acest fel de comportament respectuos din anii ʼ90.

Parlamentarii AUR nu confundă Parlamentul României cu tribunele unui stadion de fotbal, aşa cum o parte dintre dumneavoastră faceţi, domnule Orban.

Vă întreb, domnule Orban, de câte ori aţi fost prezent la lucrările în plen ale Camerei Deputaţilor? Deputaţii şi senatorii sunt aleşi de către şi în slujba cetăţenilor. Am studiat cu atenţie CV-urile dumneavoastră şi mărturisesc că sunt impresionante mai ales în rândul membrilor Guvernului!

Întrebarea mea simplă este de ce nu performaţi, vă împiedică partidul AUR?

Coborâţi de pe piedestalele dumneavoastră pentru a vedea realitatea crudă şi faptul că ne îndreptăm spre o direcţie greşită, doamnelor şi domnilor guvernanţi!

Parlamentarii Alianţei pentru Unirea Românilor sunt oameni curaţi, de o probitate morală incontestabilă!

Având în vedere toate cele spuse, vă adresez întrebarea: de ce suntem acuzaţi, în mod constant, în Parlament, că suntem extremişti, fascişti, antisemiţi?

Aveţi vreo dovadă în sprijinul acuzaţiilor făcute?

Dacă nu, vă rog să nu mai culpabilizaţi parlamentarii şi partidul AUR, ca şi cum ei ar fi responsabili pentru toate nerealizările dumneavoastră!

Doamna Diana-Anda Buzoianu:

"Continuăm reforma în sănătate. Primul pas pe care îl facem - transparenţa"

Noi, ca alianţă parlamentară şi coaliţie guvernamentală, îl susţinem în continuare pe Vlad Voiculescu, ministrul sănătăţii. Aşa cum am mai spus în repetate rânduri, nu se pune problema ca Vlad Voiculescu să renunţe. Înţeleg că e foarte multă tensiune legată de domeniul sănătăţii. Este firesc, trecem printr-o criză sanitară fără precedent, dar reforma începută de Vlad trebuie să continue. Vlad Voiculescu deranjează sistemul prin transparenţă. Primul pas a fost făcut în mandatul din 2016, când nu s-a ascuns în birourile ministerului, ci a deconspirat fiecare problemă. Asta face şi acum, în 2021: ministrul identifică problemele din sistem, indiferent că sunt sesizate de echipa lui sau de pacienţi, şi caută să le rezolve cât mai rapid. Un exemplu sugestiv este situaţia în care a arătat că există categorii de privilegiaţi care se vaccinează înaintea oamenilor care aveau nevoie de acest vaccin. Acest fapt a deranjat, aşa cum a putut fi uşor observat, foarte multe grupuri de interese.

Vlad Voiculescu este singurul ministru al sănătăţii care are un mesaj puternic în favoarea transparenţei din sistemul sanitar, iar mesajul public este susţinut prin fapte. De exemplu, Vlad Voiculescu a creat mecanismul de feedback al pacientului după internarea în spital şi acum comunică mereu deciziile luate tocmai pentru ca oricine să le poată înţelege şi, la nevoie, să ne tragă la răspundere.

Dar de ce este importantă transparenţa, în general, şi, în mod particular, în sistemul sanitar? Transparenţa este importantă pentru că vrem ca fiecare cetăţean să ştie ce, cât şi pe se cheltuieşte în sistemul sanitar. Să nu uităm de unde plecăm în acest demers: sub protecţia lipsei de transparenţă, delapidarea zecilor de milioane de euro a fost la ordinea zilei în ultimii 30 de ani. Lupta pentru transparenţă, începută de Vlad Voiculescu, trebuie să continue pentru a susţine reforma din sistem. Echipa de la Ministerul Sănătăţii a făcut paşi esenţiali şi a început reforma din domeniul sănătăţii care ştim deja că este unul dintre cele mai corupte sectoare la nivel de stat. Nu mai suntem dispuşi să acceptăm asta! Văd cum strategia şi proiectele lui Vlad Voiculescu de transparentizare îi sperie pe "căpuşarii" sistemului sanitar, altfel nu-mi explic de ce PSD-ul anunţă depunerea unei noi moţiuni simple împotriva ministrului Voiculescu. Este aberant. Avem a doua moţiune, în două luni de zile, împotriva unui ministru care are deja rezultate după doar 100 de zile de guvernare: linia telefonică de sprijin psihologic pentru persoanele afectate de pandemie, campania de promovare a vaccinării "Om cu om, oprim pandemia", raportarea Testelor Rapide Antigen, introducerea focarelor în calculul incidenţei, introducerea testelor antigen rapide în farmacii etc.

Sistemul sanitar este cel care influenţează cel mai mult viaţa românilor. Cu toţii am fost puşi în situaţia de a beneficia de serviciile sistemului sanitar. Practic, acesta este unul dintre drepturile noastre fundamentale: să avem acces la servicii medicale de calitate. Prin transparentizare, sistemul de sănătate trebuie să pună pacientul în centrul sistemului. Fără transparentizare ne uităm la un sistem închis, despre care nu ştim nimic, pe care acum nu putem să-l tragem la răspundere. Dacă în alte domenii importante avem nevoie de transparenţă pentru că ne dorim eficienţă şi vrem să evităm risipa, în sistemul sanitar transparenţa este corelată cu numărul de vieţi salvate.

Prin implementarea de mecanisme moderne de transparentizare, supraveghere şi eliminare a practicilor corupte vom contribui de la un sistem medical sănătos, în slujba pacientului.

Haideţi să transparentizăm sistemul de sănătate în mandatul nostru, în următorii patru ani. Astfel, vom ajunge în punctul în care medicina va fi despre a salva vieţi şi doar despre salvat vieţi, fără să mai vorbim despre bani câştigaţi de către abonaţii la robinetul resurselor publice, totul pe spinarea pacienţilor. Transparenţa cheltuielilor trebuie să reprezinte criteriul după care se face evaluarea managementului spitalicesc, şi nu cel subiectiv, de apartenenţă la grupuri de interese. Mai mult, prin transparenţă, profesia de medic şi munca personalului medical nu vor mai fi denigrate. Profesiile medicale vor fi recunoscute la nivelul de demnitate şi onoare la care trebuie apreciate. Prin transparentizare, cetăţenii vor avea încredere în serviciile publice de sănătate. Să nu uitaţi - fără transparenţă, corupţia câştigă! Fără transparenţă, se pierd vieţi!

Domnul Dumitru Rujan:

Sănătatea noastră şi a celor dragi trebuie să fie o prioritate în sine, mai ales în această perioadă în care un virus parşiv ne pune la grea încercare. În ultimul an, pandemia ne-a arătat că suntem vulnerabili, că totul se poate nărui într-o clipă. Însă nu este cazul să ne pierdem speranţa, mai ales că oamenii de ştiinţă au făcut eforturi considerabile pentru a ne oferi o soluţie - vaccinul.

Campania de vaccinare a debutat de câteva luni în ţara noastră, iar în acest moment suntem în punctul în care avem capacitatea de a vaccina peste 100.000 de persoane pe zi. Da, avem la îndemână soluţia prin care putem să ne protejăm sănătatea noastră şi a celor dragi - vaccinarea.

Toate măsurile de accelerare a campaniei de vaccinare sunt parte din planul Guvernului condus de PNL, de revenire la normalitate, a cărui primă bornă a fost stabilită la 1 iunie - 5 milioane de români vaccinaţi.

Este nevoie şi de sprijinul nostru pentru a putea reveni la normalitate, să fim noi cei care dăm un exemplu pozitiv, să dăm semnalul că avem încredere în oamenii de ştiinţă, că avem speranţă şi suntem solidari.

Domnul Daniel Florea:

Românii se întreabă, zilnic, când va ieşi ţara din criză şi, astfel, când vor putea să-şi reordoneze viaţa şi să-şi crească copiii fără teama că nu au ce le pune pe masă sau nu au cu ce le cumpără cele necesare şcolii.

Şcoală care, oricum, nu este printre primele zece priorităţi ale Guvernului, că doar educaţia este un moft, nu o necesitate - aşa că metoda cea mai bună de a distruge educaţia este vacanţa cât mai lungă şi cursurile online ale elevilor, fără tablete şi fără acces la internet.

În acest timp, monstruoasa coaliţie de la guvernare le taie veniturile, măreşte numărul şomerilor, falimentează ramuri întregi ale economiei naţionale, impune restricţii aberante pe care nu face efortul să le explice, nici măcar în aparenţă, şi, mai ales, amendează cetăţenii care încearcă să-şi exprime nemulţumirile, frustrările, neajunsurile.

Motivele sunt evidente.

Incompetenţa incredibilă a celor numiţi în funcţii, pe care îi recomandă orice altceva decât performanţa profesională şi intelectuală; lupta pentru putere din interiorul fiecărui partid, deoarece atât PNL, cât şi USR PLUS vor avea alegeri în această toamnă, iar funcţiile sunt mult mai puţine decât numărul pretendenţilor; lupta pentru a ieşi în evidenţă, dusă în nume personal, de fiecare ocupant al fiecărei funcţii, ceea ce conduce la un zumzet asurzitor, dar nu de la aplauze pentru lucrurile bine făcute, ci de la efortul de numărare a like-urilor de pe Facebook; lupta fiecărui mic politruc cu reprezentanţii altui partid din monstruoasa coaliţie, din cadrul aceleiaşi instituţii, deoarece, dacă le sabotează activitatea, atunci va avea pe cine să dea vina dacă este întrebat de ce el nu face nimic; fuga de răspundere şi de asumare a oricărei decizii, pentru că, din păcate, este mai important să nu faci, ca să nu poţi fi întrebat cum ai făcut, decât să faci şi să trebuiască să explici de ce nu ai făcut altfel, aşa cum ar fi trebuit să faci dacă îl întrebai pe cel ce te-a recomandat ca să fi numit în funcţia respectivă; lipsa oricărei strategii coerente de gestionare a problemelor ţării, pentru că preocuparea principală a partiduleţelor aflate la guvernare a fost ca politrucii lor să ocupe posturi călduţe la stat, pentru ca, pe semnătură acestora, şefii lor să poată influenţa deciziile în privinţa firmelor private care i-au susţinut să ajungă sinecurişti; lipsa oricărei forme de colaborare interinstituţională, vizibilă la orice nivel, ceea ce conduce la o comunicare lentă, dezlânată şi lipsită de orice legătură cu realitatea, întrucât, evident, nu îi spui ce faci şefului ierarhic din administraţie, atâta vreme cât şeful de la partid nu ţi-a dat voie să o faci, deoarece a trebuit să-l întrebe şi el pe şeful lui, şi, ştim cu toţii, deciziile la partid se iau numai după o temeinică analiză şi o atentă chibzuinţă; lipsa totală de echilibru în abordarea oricărei dispute politice şi încercarea de a induce ura viscerală în locul oricărui argument.

Şi, în această perioadă, oamenii mor în spitale, dacă nu cumva sunt scoşi de acolo cu forţa, la ceas de seară, datele pandemiei sunt falsificate, deciziile de carantinare se iau pe cifre nereale, pe baza unor proceduri schimbate des, arbitrar şi netransparent, de un consilier onorific fără drept de semnătură, dar cu drept de acces, nelegal, la datele cu caracter personal ale pacienţilor.

Vestea năucitoare este că nimeni nu este de vină, deoarece, aplicând toate cele de mai sus, nu există persoane vinovate, de vină este sistemul.

Sistem din care fac parte toţi neaveniţii, dar pe care nu şi-l asumă niciunul.

Iar, de suferit, suferă românii, care, umiliţi şi obidiţi, încă îi plătesc regeşte pe aceşti lacomi, îngâmfaţi, autosuficienţi cu buzunare largi, gura mare şi creier mic.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Prinţul Philip şi Regele Mihai I reprezintă reperele de care avem nevoie"

Săptămâna trecută, Prinţul Philip al Marii Britanii a încetat din viaţă. Prezenţa ducelui în spaţiul public a fost întotdeauna apreciată în România. Indiferent de greutăţile cu care s-au confruntat ţările noastre, a fost un reper de stabilitate şi un susţinător al valorilor care ne unesc.

Prinţul Philip i-a stat alături Reginei Elisabeta a II-a timp de 74 de ani. A fost cel mai longeviv prinţ consort din istoria regatului. De la încoronarea soţiei sale, a participat la 22.000 de evenimente. În paralel cu sprijinul oferit soţiei, s-a implicat în activitatea a sute de organizaţii, fiind un sprijin permanent pentru iniţiativele din ştiinţă, arte sau sport.

Prinţul Philip s-a născut în acelaşi an cu Regele Mihai I al României. În copilărie, Prinţul Philip a petrecut destul de mult timp în România, unde l-a avut ca partener de joacă pe Regele Mihai. Amintirile ducelui din perioadele petrecute în ţara noastră, expuse în spaţiul public, au arătat imaginea unei Românii autentice. Între România şi Marea Britanie există un parteneriat puternic, întărit de relaţiile bune dintre casele regale ale ţărilor noastre. Am convingerea că legăturile dintre cele două familii regale vor rămâne la fel de strânse, iar efectele benefice pentru ţările noastre vor continua să se vadă.

Relaţia bilaterală dintre România şi Marea Britanie este foarte strânsă, caracterizată de o bună cooperare în domeniul economic, apărare şi securitate, atât direct, cât şi în cadrul organizaţiilor internaţionale. Peste un milion de români locuiesc şi îşi desfăşoară activitatea în Regatul Unit. Suntem mândri de modul în care românii ne reprezintă şi s-au integrat în societatea britanică.

Relaţia noastră cu Marea Britanie, întărită de viziunile constructive ale Regelui Mihai I şi ale Prinţului Philip, este foarte importantă pentru ţara noastră şi trebuie să continue pe baza principiilor democratice care ne-au adus împreună în faţa marilor provocări internaţionale. Fiind uniţi de idealurile democratice, am convingerea că putem să găsim soluţii pentru întărirea relaţiilor economice dintre ţările noastre, depăşirea crizei COVID-19 şi protejarea drepturilor cetăţenilor ţărilor noastre din întreaga lume.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Niciun pensionar nu mai poate fi furat sau păcălit la calculul pensiei"

Camera Deputaţilor, prin proiectul de lege pe care l-am iniţiat, a reparat o nedreptate legislativă care afecta grav interesele pensionarilor români. Odată cu votul acordat, aproape unanim, niciun pensionar nu va trebui să se mai teamă că va primi bani mai puţini decât merită, în cazul în care i s-a greşit modalitatea de calcul a pensiei din cauza neglijenţei unui funcţionar de la Casa de Pensii. Propunerea mea legislativă a vizat completarea Legii nr. 263/2010, în sensul reglementării unei excepţii de la regula privind termenul general de prescripţie pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului de pensie a sumelor neplătite de către organul administrativ competent din cauza unei erori materiale intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare şi redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei.

Este bine ştiut faptul că au apărut multe cazuri în care pensionarii au constatat - după 7, 8 ani sau chiar mai mult - faptul că, din cauza introducerii greşite a datelor sau a unei neglijenţe a unor funcţionari, le-a fost diminuată pensia. Un exemplu concret, care m-a determinat să realizez necesitatea unei intervenţii legislative, este cazul acelei doamne pensionare din comuna Valea Lungă, căreia i s-a greşit calculul pensiei. În speţa aceasta aveam acel termen general de prescripţie de trei ani de zile, culpa fiind remarcată doar după şapte ani de la acel moment, situaţie în care statul putea să-i acorde banii calculaţi greşit doar pentru o perioadă de trei ani.

Acest proiect de lege a venit să rezolve o mare problemă, în sensul că elimină termenul general de prescripţie la calculul greşit al pensiei din cauza funcţionarului şi, practic, începând din momentul publicării în Monitorul Oficial, nu vor mai fi situaţii în care pensionarii nu-şi vor mai putea primi drepturile, motiv pentru care le mulţumesc tuturor pentru votul acordat.

Cred că este important ca fiecare pensionar să ştie că nimeni nu-l mai poate păcăli sau nimeni nu-i mai poate tăia din pensie în mod greşit. Aşa cum însuşi textul constituţional consacră la art. 47 alin. (1), şi anume obligativitatea statului român de a oferi un trai decent cetăţenilor săi, oameni care au muncit o viaţă întreagă, au fost cetăţeni responsabili şi care trebuie să se bucure de liniştea şi tihna bine-meritată la pensie. Astfel, graţie acestei legi pe care am iniţiat-o, niciun pensionar nu trebuie să se mai teamă că o pensie calculată greşit va fi mai mică decât este just să fie! Trebuie să avem grijă de românii care au avut un aport la consolidarea acestei ţări.

În calitate de deputat liberal, voi fi mereu un aliat al cetăţenilor oneşti ai României şi voi încerca să-i ajut ori de câte ori va fi nevoie, pentru că, deşi suntem toţi de acord că tinerii reprezintă viitorul, trebuie să fim mereu recunoscători celor care, prin munca lor de decenii, ne-au lăsat o ţară pe care şi noi, la rândul nostru, trebuie să o predăm mai departe copiilor noştri.

Doamna Mirela Furtună:

"Alocaţia pentru hrana pacienţilor - 10 lei pe zi"

Vedem de multe ori în presă poze cu mâncarea oferită în spitale pacienţilor şi ne îngrozim.

Mâncare, dacă i se poate spune aşa, care face mai mult rău decât bine oamenilor în suferinţă.

Pacienţii trebuie să primească, în mod normal, un meniu echilibrat şi sănătos, creat în conformitate cu necesităţile nutriţionale şi care să ţină cont de boala de care suferă.

Puţini ştiu însă că alocaţia medie pentru mâncarea unui pacient pe o zi întreagă este de 10 lei.

Zece lei pentru un meniu complet, 3 mese. Ce ai putea cumpăra cu aceşti bani? Evident că vedem poze cu mezeluri, margarină, crenvurşti şi pâine albă.

Eu mă declar şocată că se poate cumpăra şi atât cu 10 lei pe zi, mi se pare inacceptabil.

În fapt, această alocaţie pentru hrană, de 10 lei, reprezintă un atentat la sănătatea pacienţilor. În loc să-i ajute să se recupereze, le creează, în timp, alte probleme de sănătate.

Când în loc de mâncare le serveşti pacienţilor tabelul lui Mendeleev, putem considera că în spitalele româneşti avem un criminal silenţios, aşa-zisa mâncare.

Nu vreau să mă leg, astăzi, de un Guvern sau de un ministru, pentru că toate guvernele au eşuat, însă este de datoria Guvernului actual să schimbe această situaţie.

În acest sens, am adresat o întrebare domnului ministru Vlad Voiculescu referitoare la posibilitatea creşterii acestei alocaţii de la 10 lei la 20 de lei, impactul bugetar al unei asemenea măsuri şi orizontul de timp în care ar putea fi implementată.

Ştiu că nici 20 de lei pe zi nu este o sumă suficientă, dar ar fi măcar un început. Ştiu că trebuie să ne încadrăm într-un deficit bugetar, dar nu cred ca impactul este aşa de mare şi nici nu cred că trebuie să ne încadrăm în acel deficit cu orice cost.

În final, sănătatea pacienţilor trebuie să fie prioritară, nu doar cifre macroeconomice care ascund multă durere şi suferinţă.

Domnul George Şişcu:

"Putem schimba faţa oraşelor şi comunelor. Avem la dispoziţie 4 miliarde de euro prin PNRR"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă oferă României şansa unei dezvoltări accelerate în următorii ani, dar pentru asta trebuie să gândim proiecte viabile, astfel încât, la finalul PNRR, să înregistrăm o creştere vizibilă a calităţii vieţii în ţara noastră.

Dincolo de proiectele mari de infrastructură, precum căi ferate, autostrăzi sau spitale, care pot fi construite până în 2026, vom avea la dispoziţie patru miliarde de euro pentru modernizarea comunităţilor locale. Este o sumă consistentă, iar banii vor putea fi utilizaţi pentru finanţarea unor proiecte importante la nivel local.

Printre investiţiile prioritare ale Guvernului din PNRR se numără creşterea reţelei de alimentare cu apă, dezvoltarea sistemului de irigaţii sau creşterea eficienţei energetice. Tot prin PNRR se va înfiinţa un fond de rezilienţă pentru localităţi, scopul fiind reducerea decalajelor între judeţe sau regiuni.

Prin Fondul de Rezilienţă pentru Localităţi se va o aloca o sumă fixă la dispoziţia UAT-urilor, iar, din primele discuţii purtate între oficialii din Guvern şi reprezentanţii administraţiei locale, interesul pentru a demara aceste proiecte este unul major.

În mod concret, pentru municipii se pot face parcări subterane şi supraterane, pot fi alocaţi bani pentru digitalizare, dar şi pentru proiecte care ţin de calitatea aerului. De asemenea, pot fi extinse suprafeţele verzi şi se poate asigura un iluminat public digitalizat.

În ceea ce priveşte mobilitatea urbană, este prevăzută achiziţia de autobuze electrice şi se pot extinde căile de rulare pentru transportul public, dar există şi posibilitatea amenajării de piste noi pentru biciclete. În oraşe pot fi extinse actualele parcuri, se pot construi centre de afaceri, dar se vor amenaja şi locuinţe sociale sau se pot asigura spaţii de locuit pentru cei care lucrează în sănătate şi învăţământ.

În ceea ce priveşte comunele, din fondul de rezilienţă se pot face proiecte de reabilitare a clădirilor publice, este permisă construirea de locuinţe pentru medici şi profesori, se pot amenaja staţii de transport public, dar şi piste pentru biciclete. Totodată, pot fi dezvoltate proiecte care vizează iluminatul public digital sau construcţia de terenuri de sport.

România ar trebui să se transforme într-un veritabil şantier în următorii cinci ani. Bani sunt, interes există, mai trebuie să întocmim şi proiectele necesare pentru a putea trece cât mai repede la treabă.

Dacă vom reuşi să cheltuim inteligent zecile de miliarde care ne sunt alocate, economia românească va avea în fiecare an ritmuri record de creştere, iar asta înseamnă o viaţă mai bună pentru fiecare dintre noi!

Doamna Gianina Şerban:

"Deşeurile, o sursă importantă de poluare!"

Un domeniu extrem de important, de care foarte puţine persoane ţin cont, este protecţia mediului. Un domeniu fără de care viaţa pe această planetă nu ar exista. Din păcate, poluarea este tot mai prezentă, fie că vorbim de poluarea solului, fir că vorbim de cea a aerului sau apei. Există numeroase moduri în care poluăm natura, şi, de multe ori, poate că nici nu conştientizăm ce impact asupra mediului are un simplu PET sau o simplă pungă aruncată la întâmplare.

În ziua de astăzi, poluarea generată de deşeuri a devenit una extrem de importantă. Peste tot vedem deşeuri aruncate sau depozitate ilegal, atât pe diverse terenuri la marginea oraşelor, cât şi în râuri sau lacuri. Trebuie să ţinem cont că aceste deşeuri pot polua inclusiv apele subterane datorită compuşilor chimici care se descompun şi ajung în sol, subsol şi mai apoi în pânza freatică.

Deşeurile sunt resturi materiale rezultate dintr-un proces tehnologic (sau casnic) de realizare a unui anumit produs, care nu mai pot fi valorificate direct în realizarea produsului respectiv. Ele pot fi substanţe, materiale, obiecte, resturi de materii prime provenite din activităţile economice, menajere şi de consum. Majoritatea activităţilor umane reprezintă şi surse de producere de deşeuri.

Este bine de ştiut că dacă valorificăm deşeurile, ele pot deveni o sursă importantă de materiale, mai ales în condiţiile în care multe dintre materialele de care avem nevoie devin tot mai rare. Pentru a valorifica deşeurile, acestea trebuie mai întâi colectate selectiv pe mai multe fracţii, şi apoi reciclate. Principalele fracţii de care trebuie să ţinem cont sunt: hârtie/carton, plastic, metal şi sticlă dar, în acelaşi timp, trebuie să acordăm o atenţie deosebită şi fracţiilor precum: baterii, electronice şi electrocasnice, ulei şi materie organică.

Există numeroase motive pentru care noi trebuie să conştientizăm şi să ne îngrijorăm în privinţa deşeurile noastre.

Odată ce înţelegem acest fenomen, putem avea un comportament responsabil faţă de mediul înconjurător, devenim un exemplu pentru ceilalţi membri ai comunităţii din care facem parte şi, astfel, îi determinăm şi pe ceilalţi să îşi aducă propria contribuţie în comunitatea în care trăiesc.

Protejând mediul înconjurător şi colectând separat în vederea reciclării, mai puţine deşeuri ajung la gropile de gunoi, şi astfel contribuim la conservarea resurselor naturale care sunt limitate.

În calitate de deputat de Ilfov şi membru al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor, voi aduce îmbunătăţiri semnificative acestui domeniu, atât prin noi iniţiative legislative, cât şi în teren, găsind astfel soluţii optime pentru cetăţeni.

Doamna Dumitriţa Gliga:

"IMM-urile - motorul dezvoltării ignorat de Guvern"

Pare că şi acum, la mai bine de un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 şi după atâtea restricţii care au paralizat aproape complet sectoare întregi din economia românească, Guvernul Cîţu susţine doar la nivel declarativ o redresare economică reală. În timp ce toate statele se întrec în măsuri pentru susţinerea şi relansarea economiei, iar ţări precum Grecia, Turcia sau Bulgaria au anunţat deja măsurile de relansare a turismului, la noi nu se întrezăreşte nimic concret.

Deşi sectorul IMM-urilor joacă un rol esenţial în dezvoltarea economiilor naţionale şi generează cel mai mare procent de noi locuri de muncă, fiind susţinut şi încurajat peste tot în lume, inclusiv la nivelul Uniunii Europene, România neglijează în continuare acest sector important, poziţionându-se pe ultimele locuri din Europa, raportat atât la numărul de IMM-uri la mia de locuitori, cât şi la sprijinul concret pe care statul îl acordă IMM-urilor, în circumstanţele urgenţei sanitare generate de pandemia de COVID-19.

Contrar aşteptărilor tuturor, în loc să propună soluţii aplicate, guvernanţii elimină, rând pe rând, toate programele de dezvoltare iniţiate în trecut şi care şi-au dovedit avantajele în timp, cu cifre şi statistici exacte, precum Programul pentru internaţionalizare sau Programul pentru promovare la export. În timp ce Guvernul nostru blochează până şi participarea firmelor româneşti la târgurile internaţionale, arătând dezinteres pentru export, nu este deloc de mirare că ţara vecină, Ungaria, cu jumătate din populaţia noastră, are investiţii în pieţele externe de 10 miliarde de euro, în timp ce România, doar de un miliard. Potrivit informărilor publicate de FMI, România se situează pe locul 124, alături de statele considerate din lumea a treia, în privinţa sprijinului direct acordat firmelor şi populaţiei în pandemie.

Cu toate acestea, mă bucură faptul că am reuşit, alături de colegii din PSD, să convingem măcar un număr suficient de membri ai Camerei Deputaţilor să aprobe, în data de 7 aprilie 2021, Proiectul de Lege nr. 393/23.09.2019 privind "aprobarea O.U.G. nr. 47/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2004, referitoare la stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii". Chiar dacă ordonanţa a fost pregătită de Guvernul PSD, în urmă cu 2 ani, mi-aş dori ca măcar în momente de criză, Guvernul Cîţu să lase ura politică de-o parte şi să lucreze în avantajul poporului român, elaborând şi implementând cu simţ de răspundere programele de sprijinire a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru că această iniţiativă vine în ajutorul antreprenorilor români, prelungind perioada de implementare a programelor de dezvoltare a IMM-urilor până la data de 31 decembrie 2027 şi înfiinţează două noi programe de dezvoltare: Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Programul de Accelerare a Dezvoltării IMM-urilor.

Pe de altă parte, având în vedere comentariile domnului ministru Claudiu Năsui, în luna februarie a acestui an, prin care blama sprijinirea, prin alocarea de fonduri publice, participării firmelor româneşti la târguri şi manifestări internaţionale, sunt de-a dreptul interesată de modalitatea prin care acesta va elabora un program legat de care s-a poziţionat deja, în mod nejustificat şi lipsit de viziune, în antiteză. Cu alte cuvinte, pe durata mandatului Domniei Sale, domnul ministru a preferat să critice şi puţinele măsuri care contribuie la dezvoltarea economiei româneşti, în loc să-şi canalizeze energia pe iniţierea şi promovarea unor programe de finanţare al căror unic scop ar fi trebuit să fie relansarea sectorului IMM post-pandemie.

Dacă în viziunea domnilor Cîţu şi Năsui nu se justifică folosirea banului public pentru dezvoltarea economiei autohtone şi crearea de noi locuri de muncă, permiteţi-mi să mă întreb în baza cărui raţionament au fost "valorificate" fără urmă zecile de miliarde de euro împrumutaţi de Guvern în ultimul an, în numele interesului naţional?

Mai mult, grija pentru resursele ţării şi gestionarea banului public nu înseamnă, în niciun caz, că acestea trebuie să zacă nefolosite, ci presupune valorificarea lor în interesul tuturor cetăţenilor. O astfel de valorificare se poate realiza şi prin investiţii în stimularea şi promovarea în străinătate a celor mai performante bunuri, servicii şi business-uri naţionale din sfera IMM-urilor, cu impact pozitiv, evident, în potenţarea exporturilor, precum şi în ceea ce priveşte balanţa comercială şi de cont curent a ţării, parametri macroeconomici pe care conducerea MEAT pare să-i ignore cu desăvârşire.

Deşi aşteptările mele nu se raportează la state care investesc enorm în promovarea peste hotare a produselor şi firmelor cu capital autohton, precum Statele Unite, Germania sau Israel, consider de bun-simţ ca MEAT să respecte cadrul normativ în vigoare şi să elaboreze programele reglementate prin O.U.G. nr. 47/2019, care includ "stimularea şi susţinerea internaţionalizării IMM-urilor româneşti".

În mod firesc, reacţiile faţă de asemenea luări de poziţii ale MEAT nu au întârziat să apară, Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR) calificând în termeni duri lipsa flagrantă de viziune a MEAT în ceea ce priveşte rolul şi importanţa pentru dezvoltarea ţării a IMM-urilor. ANEIR a accentuat că deciziile MEAT "nesocotesc", pur şi simplu, Programul naţional de promovare a exporturilor (PPE) avansat de mediul de afaceri şi agreat de precedenta conducere a ministerului. În plus, conform ANEIR, anul 2021 va fi primul din istoria centenară a României moderne în care ţara noastră va lipsi de la târgurile internaţionale.

Menţionez că participarea la astfel de târguri oferă mediului de afaceri autohton posibilitatea de a stabili contacte la nivelul cercurilor de afaceri de peste hotare şi, implicit, de a încheia contracte comerciale, într-un an în care cele mai multe acţiuni de acest gen au fost suspendate sau anulate.

În final, aş vrea să felicit guvernanţii pentru grija pe care o poartă poporului român privind gestionarea banului public şi să îi rog să nu submineze, şi de această dată, interesele economice şi comerciale fundamentale ale ţării, aşa cum au făcut prin decizia de suspendare a voucherelor de vacanţă, abandonând complet greu încercata industrie HoReCa!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Guvernul a dat în mintea copiilor şi începe să fie normal de marţi, când îşi ia liber!"

Trăim cu toţii parcă într-un film ştiinţifico-fantastic cu un scenariu foarte prost, care te lasă uneori aproape mut, regizat lamentabil de guvernanţii noştri care trăiesc într-o realitate paralelă. Totul este la pământ, doar cei din "guvernul meu" ne spun că e bine, să stăm liniştiţi şi că, de la 1 iunie, revenim la normalitate!

Constat cu o neplăcută surprindere că oamenii cocoţaţi la butoanele ţării îşi bat joc de români cu un entuziasm imposibil de explicat. Să ne spună premierul Cîţu că de la 1 iunie "începe normalitatea" este o reluare modernă a expresiei potrivit căreia se pune carul înaintea boilor!

Nu cred că doar eu am senzaţia că reprezentanţii coaliţiei guvernamentale nu sunt ancoraţi în realitatea din România. Ei vieţuiesc într-o lume doar a lor, fără restricţii, fără măşti, cu un trai călduţ, relaxaţi, cu atenţia fixată pe reţelele de socializare şi oriunde altundeva în lume, numai în ţara asta nu!

În numele celor mulţi, care trăiesc într-o sărăcie accelerată de lipsa măsurilor de care se fac vinovate guvernele din ultimul an şi jumătate ale dreptei, îi rog respectuos pe premier şi pe miniştrii Guvernului să revină cu picioarele pe pământ, dar nu pe orice pământ, ci pe cel românesc!

Îi rog frumos să se ridice de pe fotoliile călduţe din Palatul Victoria şi să se plimbe puţin prin ţară, printre oameni, prin sate şi cătune, nu pe Bulevardul Magheru din Capitală! Să umble prin spitale şi prin şcoli, să stea de vorbă cu "teroriştii" încă nevaccinaţi, cu copiii care nu mai ştiu ce înseamnă şcoala, cu vârstnicii care au o pensie de câteva sute de lei şi trăiesc de pe o zi pe alta, vânzându-şi în piaţă roadele din micile grădini de zarzavaturi, iar apoi să vină şi să ne spună şi la ce oră din ziua de 1 iunie "revenim la normalitate"!

Domnilor Iohannis, Cîţu, Orban, Barna, Hunor, responsabilitatea unei bune guvernări nu se măsoară în promisiuni deşarte, capitol la care sunteţi campioni din toamna anului 2019 încoace! Aţi mai aruncat o fumigenă în ochii oamenilor, pentru a câştiga timp, pentru a scăpa de furia maselor, dar nu e suficient.

Vă transmit de pe acum: 1 Iunie este, toată ziua, Ziua Copilului! În plus, cade într-o marţi şi este şi zi liberă!

Domnul Ioan Balan:

"Agricultorii români nu pot prospera, atâta vreme cât nu au condiţii să-şi valorifice producţia şi să câştige mai mult din munca lor."

Chiar dacă s-a spus în nenumărate rânduri că România are un potenţial agricol uriaş, aspect cu totul adevărat, din păcate, acesta este subvalorificat, pentru că foarte puţine politici au sprijinit agricultorii români să se dezvolte şi să prospere din munca lor. Numai dacă nu vrem nu vedem că fermierii români au depus eforturi uriaşe ca să-şi cumpere un plug sau un tractor la mâna a doua, ca să facă din buzunarul propriu sisteme de irigaţii, să aibă seminţe mai bune, mai productive sau să crească efectivele de animale. Spun, fără ezitare, că fermierul român este unul dintre cei mai harnici fermieri din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, fermierul român nu este şi cel mai bogat, ci, dimpotrivă, abia dacă subzistă de la o recoltă la alta, asta dacă nu se abat asupra lui şi calamităţi precum seceta sau epidemii precum pesta porcină africană.

Producţia agricolă românească din ultimii ani, în ciuda secetelor şi epidemiilor din zootehnie, a crescut puternic. Cifrele nu le putem contesta. Aici apare paradoxul. Deşi au muncit mai mult, fermierii români nu au câştigat mai mult.

Ştim cu toţii că produsele româneşti sunt superioare calitativ, iar, cu toate acestea, pe mesele românilor ajung mai degrabă legume şi fructe din import, brânzeturi şi lapte din ţările vecine şi preparate din carne fabricate chiar în afara spaţiului comunitar. Zeci de miniştri ai agriculturii s-au perindat prin guvernele din ultimii 30 de ani, dar niciunul nu a găsit răspunsurile adecvate pentru a sprijini real fermierul român. De exemplu, ultimul ministru PSD al agriculturii va rămâne în memoria colectivă a românilor drept ministrul compozitor de balade pentru oaie şi pentru cormorani, ministrul irigaţiilor nefuncţionale şi al aprozarelor pentru produse româneşti în care nu s-a vândut niciodată nimic. Cu ce i-au ajutat, efectiv, ultimele guverne pe fermierii români care trudesc din greu? Cu nimic!

Pentru ca agricultura românească să se dezvolte este necesar ca agricultorul român să poată să îşi vândă în condiţii concurenţiale marfa şi la preţuri bune, care să-l stimuleze să producă tot mai mult. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, vom constata cum terenurile care rămân necultivate sunt tot mai multe, cum crescătoriile de animale renunţă la acestea şi cum piaţa românească nu va mai avea de unde să furnizeze românilor produsele noastre tradiţionale.

Îmi doresc foarte mult ca proiectele de investiţii demarate de actualul ministru al agriculturii, care vizează construirea de capacităţi de depozitare pentru produsele agricole, să devină realitate. Îmi doresc, de asemenea, ca fermierii să acceseze fondurile disponibile prin schemele de garantare IMM AGRO Invest şi să construiască mult aşteptatele capacităţi de producţie chiar în mediul rural. Avem nevoie ca produsele româneşti să capete tot mai multă competitivitate şi să umple buzunarele celor care muncesc în agricultură. Vreau să scăpăm de acest marasm, în care agricultura este sinonimă cu sărăcia şi traiul de pe o zi pe alta. De asemenea, îmi mai doresc ca actualul Guvern să găsească soluţii optime pentru reinstaurarea unui climat concurenţial pe piaţa românească a produselor agroalimentare. Produsele de import sunt sprijinite puternic prin reţele de magazine cu acoperire naţională, în vreme ce, din cauza lipsei de asociere a producătorilor români, produsele româneşti nu mai prind nici măcar locul pe o tarabă în piaţa orăşenească. Importurile nu au nicio vină pentru că autorităţile române nu sunt capabile să protejeze producătorii autohtoni! Din păcate, toate aceste anomalii i-au îndepărtat pe tineri de ideea că o viaţă prosperă se poate realiza prin activităţi agricole performante, aşa cum se poate face şi în alte domenii. De aceea, sper că în următorii câţiva ani tinerii angrenaţi în economia agricolă să schimbe la faţă acest sector deosebit de important pentru economia naţională.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

"Ţara mai are Guvern, prim-ministru sau ministru al Sănătăţii?"

Un ordin care modifică criteriile de carantinare pentru localităţile din România a fost publicat în Monitorul Oficial fără ca Guvernul, prim-ministrul sau şeful DSU, Raed Arafat, să fie informaţi!

Semnatara ordinului, secretarul de stat Andreea Moldovan, mâna dreaptă a ministrului Voiculescu sau poate ambele mâini, a trecut peste orice prevedere legală! Un nou ordin de carantinare nu poate fi emis fără acordul CNSU, condus de premierul ţării!

În această stare de fapt, cu acest ordin publicat în Monitorul Oficial, românii pot fi carantinaţi conform unui calcul matematic, respins de mulţi experţi!

Degringolada actualei guvernări continuă! Libertatea individuală sau colectivă poate fi suprimată de orişicine? Nu mai avem Guvern, prim-ministru care să gireze ce apare în Monitorul Oficial? Ce a devenit acesta? Revista de satiră Urzica?

Gafele monumentale ale ministrului sănătăţii devin virale, pandemice! Virusul nepriceperii este mai periculos decât virusul COVID. Vieţile românilor nu pot fi ordonate în funcţie de cum vrea un singur individ şi de cum trage coaliţia cu dinţii de putere.

Conform acestui ordin abuziv, multe localităţi din România ar trebui carantinate azi! Printre ele, Bucureşti şi Cluj!

Aşa cum pandemia va avea un sfârşit şi guvernarea voastră va avea unul. Al vostru este însă foarte aproape.

Domnul Lilian Scripnic:

"Cer Guvernului României să renunţe la operaţiunea planificată de ucidere a firmelor cu capital românesc"

În timp ce alte guverne occidentale pompează sume colosale în economie pentru a ajuta firmele locale să supravieţuiască pandemiei, politica coaliţiei PNL - USR PLUS - UDMR pentru întreprinzătorii români se desfăşoară sub sloganul "Scapă cine poate". Puterea a întors spatele economiei locale şi fiecare antreprenor e pe cont propriu. Pare că asistăm la o operaţiune planificată de ucidere a firmelor cu capital românesc.

Astfel, restricţiile impuse, în 2021, de Guvern înrăutăţesc situaţia firmelor româneşti care au reuşit să supravieţuiască cu greu primului an de pandemie. Potrivit estimărilor specialiştilor, aproape 60.000 de firme ar putea intra, în 2021, sub semnul restructurării (insolvenţă, faliment sau suspendarea activităţii), pe fondul scăderii sprijinului oferit de stat şi accesului dificil la liniile de finanţare bancară.

În 2020, pe fondul pandemiei, firmele au acumulat datorii, şi-au rostogolit creanţele. Multe dintre ele au încercat să se reinventeze, însă criza a spulberat multe domenii de activitate, precum comerţul tradiţional, HoReCa, industria de evenimente etc. Antreprenorii şi-au consumat toate economiile pentru a salva locuri de muncă, pentru a oferi un necesar ajutor social angajaţilor, dar, din prisma mecanismelor economice, au înrăutăţit şansele de redresare a propriilor companii.

Prelungirea pandemiei, creşterea inflaţiei, scăderea consumului, accentuarea blocajului financiar, dinamica cursului valutar şi, mai ales, reducerea ajutorului oferit de stat creează, în 2021, condiţiile unui dezastru previzibil, cu puţini supravieţuitori atunci când vine vorba de capitalul autohton.

În timp ce sunteţi îngăduitori cu multinaţionalele care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră şi sunt experte în ceea ce priveşte externalizarea profitului, nu aveţi niciun fel de scrupule atunci când vine vorba de firmele româneşti. Nu aveţi nici viziune şi nici voinţă politică pentru salvarea celor aproape 500.000 de IMM-uri, care angajează 66% din forţa de muncă din România.

Pe această cale, vă cer să renunţaţi la operaţiunea planificată de ucidere a firmelor cu capital românesc şi să veniţi urgent în Parlament cu un plan de sprijin real pentru economie, altfel veţi rămâne în istorie ca un Guvern antinaţional, care a împins România la periferia economică a Europei şi i-a condamnat pe români la sărăcie.

Domnul Ioan Mang:

"Promisiuni deşarte ale «progresiştilor»"

Iată, au trecut deja mai bine de 100 de zile de la instalarea Guvernului Cîţu, prilej pentru a face o primă evaluare a modului în care acest cabinet de "progresişti de dreapta" şi-a îndeplinit obiectivele asumate la preluarea guvernării.

În acest sens, pe pagina oficială de Facebook a Alianţei USR PLUS am găsit un document publicat pe data de 7 decembrie 2020, adică imediat după alegerile parlamentare, intitulat "Obiectivele Alianţei USR PLUS pentru primele 100 de zile de guvernare". Sunt 6 promisiuni pe care "progresiştii" au promis că le vor face imediat ce ajung la guvernare. La guvernare au reuşit să ajungă pe 23 decembrie, în coaliţie cu PNL-iştii, însă de făcut nu au făcut nimic din ceea ce au promis! Dar chiar nimic! Zero!

Nu au eliminat toate pensiile speciale, nu au reuşit să desfiinţeze nici Secţia Specială, în ciuda tuturor eforturilor de a controla Justiţia! Nu avem 300 de parlamentari şi nici două tururi pentru primari şi preşedinţii de consilii judeţene, la fel cum nu avem nici mai mulţi parlamentari pentru Diaspora. Nici măcar acces mai facil la informaţii publice nu au reuşit să asigure. Guvernarea "progresistă" suferă de lipsa transparenţei! Mai mult decât atât, dezinformarea şi măsluirea datelor şi ale statisticilor oficiale au devenit practici oficiale. E suficient să analizăm activitatea odiosului Grup de Comunicare Strategică!

Desigur, unii încearcă să găsească tot felul de scuze şi motive privind neîndeplinirea obiectivelor asumate. Să explice inexplicabilul. Aceste scuze nu acoperă însă realitatea: "progresiştii" au minţit! Nu s-au ţinut de cuvânt! Ca la loto: din şase, nu au nimerit niciuna! Ghinion! Cum ar spune patronul lor de la Cotroceni! Asta dovedeşte că actualii guvernanţi sunt fie nişte incapabili, fie, pur şi simplu, nişte lozincarzi, care promit multe şi nu fac nimic. Fie ambele! Au minţit şi mint în continuare pentru a-şi ascunde prostia, hoţiile şi nepăsarea. Au ajuns până acolo, încât au scos bolnavii, noaptea, din spitale! Cine a pomenit aşa ceva?!

Luni de zile nu au făcut nimic, doar minciuni, "afaceri" pe bani publici şi scandal! Nu sunt capabili să salveze nici companiile şi nici vieţile românilor! Această guvernare de "dreapta" este un dezastru pentru economia României, un dezastru pentru sănătatea oamenilor!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Guvernarea liberală continuă sprijinul pentru industria HoReCa şi economia românească"

Ne aflăm deja în al doilea an al pandemiei. Provocările pe care le-am întâmpinat fiecare dintre noi au fost, în cele mai multe cazuri, fără precedent în vieţile noastre şi sper ca aceste vremuri tulburi pe care le trăim să fie singurele situaţii excepţionale pe care le vom avea de întâmpinat. Criza generată de pandemia de COVID-19 şi măsurile drastice pe care aceasta le-a impus a fi luate au afectat largi sectoare ale economiei româneşti. Printre cele mai afectate se regăseşte sectorul HoReCa, care a avut enorm de suferit în ultimul an. De aceea, Guvernul României va oferi un sprijin pentru industria ospitalităţii, ceea ce se va traduce în aproximativ un miliard de lei pentru despăgubiri, fiind estimaţi peste 73.000 de beneficiari până în 31 decembrie 2021.

Însă, aşa cum a menţionat şi prim-ministrul Florin Cîţu, şi statul român are nevoie de sprijinul HoReCa în ceea ce priveşte campania de vaccinare a propriilor angajaţi. Astfel, prin realizarea imunităţii lucrătorilor din acest sector, putem spera la realizarea dezideratului de a redeschide economia de la 1 iunie a.c. sau, cel puţin, de a supune sectorul HoReCa unor criterii mai relaxate în ceea ce priveşte măsurile care trebuie luate la o anumită rată a incidenţei.

Guvernul condus anul trecut de domnul Ludovic Orban şi cel actual, condus de domnul Florin Cîţu, au susţinut şi susţin, în continuare, prin măsuri concrete, economia românească. În acest sens, în anul 2020, Guvernul PNL a realizat cele mai mari investiţii în economia românească din ultimul deceniu: 53,1 miliarde de lei, cu 9,5 miliarde lei mai mult faţă de anul 2019, având o pondere de 5,1% din PIB. De asemenea, conform datelor, avem deja o creştere de 27,5% a investiţiilor în lunile ianuarie şi februarie din 2021 faţă de perioada similară din 2020, totalizând 4,08 miliarde lei şi o creştere de 8,8% a cheltuielilor privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile în primele două luni din 2021.

Guvernele conduse de prim-miniştrii PNL au bugetat cele mai mari investiţii pentru România! Astfel, în anul 2021, avem 61,9 miliarde lei alocate pentru investiţii, adică de 2,3 ori mai mult faţă de cele alocate de Guvernul PSD, condus de Sorin Grindeanu, de exemplu, care avea alte priorităţi - vezi O.U.G. nr. 13, Guvern care a investit în 2017 doar 26,7 miliarde lei. De asemenea, PNL a crescut masiv ponderea investiţiilor din fonduri UE! Adică, în anul 2020, din cele 53,1 miliarde lei investite, 46% au reprezentat fonduri europene, iar în anul 2021 depăşim pragul de 50%.

Totodată, noi am acordat un sprijin real pentru economie în perioadă de criză! 46,3 miliarde lei au fost lăsate în economie prin facilităţi fiscale, investiţii şi cheltuieli excepţionale anti-COVID. Un record istoric s-a înregistrat şi în privinţa garanţiilor acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri: 92.241 garanţii, în cuantum de 20,7 miliarde lei în anul 2020. În plus, Guvernul actual, condus de PNL, va acorda sectorului privat garanţii de stat în valoare de peste 28 miliarde lei în anul 2021.

Consider că este vital să înţelegem cu toţii nevoia unui efort de echipă. Deşi societatea avansează prin dezvoltarea individuală a fiecăruia dintre noi, în aceste momente este necesar să acţionăm în mod unitar. Împreună vom reuşi să depăşim această provocare a crizelor generate de pandemie şi să contribuim, în mod concret, la reluarea mersului normal al fiecărui sector economic şi al economiei în ansamblu.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Eforturi coordonate pentru revenirea la normalitate"

Lunile prin care am trecut şi provocările cu care românii s-au confruntat în toate aspectele vieţii, atât sociale, cât şi economice, în materie de educaţie şi sănătate, ne-au făcut să ne pierdem de multe ori speranţa că societatea românească ar mai putea arăta vreodată ca înainte de luna martie 2020.

Toată lumea a trebuit să facă sacrificii şi să îşi revizuiască priorităţile, dar prioritatea noastră acum, la momentul actual, este bunăstarea românilor. Greutatea sintagmelor precum "restartarea economiei" şi "repornirea societăţii" îndeamnă, de multe ori, la neîncredere şi scepticism. Suntem conştienţi de acest aspect şi ne-am asumat de la început misiunea de a materializa obiectivele propuse în programul de guvernare.

Reformele, proiectele de digitalizare şi modernizare trebuie implementate treptat, câteodată nefiind complet vizibile sau sesizabile pentru cetăţeni. Dar rezultatul final confirmă necesitatea şi eficienţa lor. Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional a afirmat că anticipează o revenire economică istorică pentru România: în anul 2021, ţara noastră ar putea avea a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Dacă, în luna octombrie a anului trecut, FMI estima că România va înregistra în anul 2021 o creştere de 4,6%, conform noilor previziuni publicate marţi, produsul intern brut al României va creşte cu 6% în acest an. Această reuşită ne arată cât de importante sunt răbdarea, prevenţia şi responsabilitatea în situaţia de faţă, ne indică un motiv pentru care să continuăm să luptăm cu acest virus. Această estimare optimistă vine şi în contextul în care Guvernul României a stabilit o dată pentru revenirea la normalitate - 1 iunie 2021. Aceasta este data în care am putea vorbi de relaxări şi de adoptarea unor alte măsuri în societate. Decizia de constituire a unui comitet interministerial pentru stabilirea măsurilor care ar putea fi luate de la acea dată arătă dorinţa de colaborare şi coordonare pentru binele colectiv al societăţii, precum şi urgentarea găsirii celor mai bune soluţii.

Campania de vaccinare este crucială pentru a reuşi să ajungem mai repede la pragul de imunizare propus. Ritmul accelerat al campaniei şi situaţia epidemiologică de la momentul actual ne indică că vom avea dozele necesare pentru a vaccina 10 milioane de români la finalul lunii iulie, şi nu septembrie, cum arătau primele estimări.

Încurajându-i pe toţi să se vaccineze, să respecte în continuare măsurile, vom aduce acest scenariu pozitiv în vieţile românilor, iar între timp vom continua să depunem eforturile necesare pentru a ne atinge obiectivele propuse.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Cabinetul Cîţu forţează România să se rupă definitiv de realitate"

Scindarea dintre partidele de guvernare este din ce în ce mai evidentă, marcată de atacurile miniştrilor PNL la adresa celor de la USR şi invers. Problema României nu o constituie ruptura iminentă dintre partidele dreptei, ci scindările pe care nişte guvernanţi, fără viziune generală, au provocat-o atât pe plan intern, dar şi pe cel extern, prin deciziile heirupiste luate începând cu noiembrie 2019. Liberalii au creat o adevărată falie între categoriile sociale. Apoi au reuşit, într-un ritm accelerat şi într-un interval de timp incredibil de scurt, să o accentueze şi să o transpună ca stare de normalitate pe fundalul pandemiei.

În paralel, au avut grijă să aplice României acelaşi regim de depărtare de la normalitatea decizională europeană, prin toată gama de constrângeri legislative şi abuzuri aplicate asupra oamenilor. Beneficiile restricţiilor tind undeva spre zero, având în vedere că economiei naţionale i se aplică eticheta de eşec din partea organismelor interne şi internaţionale de monitorizare din cauza dezastrului în care se afundă. Nici sănătatea populaţiei nu a fost pusă la adăpost prin restricţii şi amenzi, poate doar incompetenţa managerială generalizată de la vârful Ministerului Sănătăţii privind pandemia, prin restricţionarea accesului în spitale atât a bolnavilor cronici, cât şi a celor infectaţi cu COVID-19. Încă o dovadă incontestabilă a faptului că avem o guvernare inaptă o reprezintă mutarea pacienţilor pe timpul nopţii din spitalul bucureştean. Cu doar câteva ore înainte de gestul fără precedent în lume, de a transfera, la adăpostul întunericului, pacienţii internaţi pe unde s-o nimeri, în alte părţi, autorităţile se lăudau, pe mai multe voci, cu numărul mare de vaccinaţi, chiar "record", care va permite renunţarea la restricţii. Mă întreb acum dacă cei din Guvern au lansat o nouă minciună voit serioasă ori poate o nouă manipulare privind restricţiile. Sau poate era din nou vorba de lipsa de strategie viabilă a Guvernului, dublată de incoerenţa decizională specifică PNL, USR PLUS, UDMR, că tot dublul limbaj al guvernanţilor noştri s-a impus drept o practică normală de când cei de la PNL au confiscat puterea cu sprijinul USR şi al UDMR. Ori poate este vorba de un moment de luciditate, cu siguranţă unic pentru cei de la putere, provocat de nişte noi date care întregesc tabloul anarhic atât de bine realizat de la butoanele Palatului Victoria şi sub ochii nepăsători de la Cotroceni, în ultimul an şi jumătate.

Organizaţia Amnesty International, în raportul său privind situaţia drepturilor omului în lume, ediţia 2020/2021, consemnează că măsurile adoptate de Guvernul României în faţa pandemiei de COVID-19 au stârnit preocupări în ceea ce priveşte drepturile omului, în special privind menţinerea ordinii, a libertăţii de întrunire paşnică şi a dreptului la educaţie.

Sunt conştient de faptul că orice cercetare sau date statistice nu mai au acelaşi impact pe care îl aveau în urmă cu un deceniu din cauza avalanşei tot mai dense de evenimente cu caracter preponderent negativ, însă, dacă nu vrem să ne încărcăm memoria cu aceste avertismente, măcar să ţinem cont de ele şi de efectele lor, multe iremediabile, şi să îndreptăm situaţia cât mai echitabil! Numai că managementul de criză solicită capacitate decizională şi viteză de reacţie şi tocmai astea le lipseşte premierului şi miniştrilor săi.

Aşadar, despre ce întoarcere la viaţa obişnuită ne vorbesc guvernanţii când suntem împinşi spre anormalitate de atâta timp?! Să refuzi testarea populaţiei şi să menţii preţurile atât de ridicate pentru testele PCR, conduce inevitabil la o falsă realitate privind numărul de noi cazuri. Cu alte cuvinte, din nou false iluzii induse nouă, tuturor, de către cei care ne conduc.

Admit că sunt multe de spus pe această temă, dar ca să nu ne depărtăm definitiv de la evoluţia generală a lucrurilor, consider că a venit momentul ca fiecare dintre cei care azi ţin în mână deciziile privind soarta poporului român să îşi ceară iertare şi să îşi dea demisia în cel mai scurt timp! România trebuie să revină la normalitate! De asta depinde viitorul nostru ca naţiune, nu doar sănătatea, educaţia şi bunăstarea noastră!

Domnul Nicolae Giugea:

"Prognozele favorabile de creştere economică trebuie să se reflecte în locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite"

Personal, nu am cunoştinţă despre faptul ca Fondul Monetar Internaţional să emită vreodată, cel puţin pentru cazul particular al României, o prognoză de creştere economică mai mare decât cea evaluată de către instituţiile statului român. Această surpriză plăcută a venit în cursul săptămânii trecute, atunci când FMI ne-a anunţat că mizează pe o creştere de 6% a PIB-ului României în anul 2021, cu 1,7% mai mare decât cea pe care mizează Guvernul României.

Evident că la baza acestei evaluări au stat alocările record pentru investiţii publice, de peste 62 de miliarde de lei, cele mai mari din ultimele 3 decenii, precum şi angajamentele actualului executiv care pune în aplicare ample reforme asupra marilor sisteme publice: salarizarea în sectorul public, eliminarea inechităţilor şi sustenabilizarea sistemului public de pensii, digitalizarea şi debirocratizarea administraţiei, precum şi măsuri de sprijin pentru operatorii economici din ţară. Pornind de la aceste premise, chiar şi noi putem spera că în anul 2021 putem înregistra cea mai puternică relansare economică din UE, aşa cum s-a întâmplat şi în ultimele două trimestre din anul trecut. De asemenea, ştim cu toţii că dacă aceste angajamente nu vor fi realizate, atunci chiar şi prognoza de creştere economică a Guvernului, de 4,3%, poate să devină o ţintă greu de atins.

Pentru a recupera decalajele economice care ne despart de Uniunea Europeană, avem mare nevoie ca economia românească să crească mult mai repede şi mai sănătos decât economiile statelor occidentale. De asemenea, această creştere trebuie să se reflecte şi într-o reducere a decalajelor care s-au adâncit în interiorul ţării. Dacă Bucureştiul şi Ilfovul au un PIB peste media europeană, nu acelaşi lucru îl putem spune şi despre Regiunea Oltenia, aflată în topul regiunilor sărace din spaţiul comunitar.

Multă vreme guvernele s-au lăudat cu viteze de creştere economică record, fără ca evoluţia favorabilă a PIB să se vadă în mod concret şi în buzunarele oamenilor sau în cât de îndestulată era masa celor care contribuie la creşterea PIB. Cred că nu există vreun român care să nu-şi dorească puternic ca prognoza FMI să se realizeze în România în acest an. Personal, îmi doresc ca această creştere să fie însoţită de o evoluţie favorabilă a locurilor de muncă din economie.

Criza sanitară provocată de COVID-19 ne-a adus acasă, în ţară, peste 1,3 milioane de români plecaţi în anii anteriori la muncă în străinătate. Aşadar, prin investiţii publice puternice şi prin susţinerea investiţiilor private am putea genera locuri de muncă la fel de atractive ca cele din străinătate şi am putea să ne păstrăm rudele în ţară. De asemenea, o creştere economică de calitate, care s-ar reflecta şi în creşterea salariilor şi a veniturilor din pensii, chiar şi cu începutul anului următor, ar da românilor cel mai clar semnal că economia se însănătoşeşte şi că o creştere economică trebuie să fie însoţită în permanenţă de creşterea standardului de viaţă al populaţiei.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Judeţul Vâlcea a fost şters de pe harta ţării de Guvernul austerităţii naţionale prin alocări de zero lei şi zero euro pentru investiţii locale din fonduri naţionale şi europene!"

În luna martie am transmis o întrebare cu privire la obiectivele de investiţii cuprinse sau posibile a fi finanţate din banii cuprinşi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar bineînţeles că nu am primit niciun răspuns de la domnul ministru Ghinea, care se ocupă de investiţii şi proiecte europene, dar, între timp, am aflat şi de ce.

Înainte să vă dau răspunsul pe care l-am descoperit singură, vă mai spun doar că, în urmă cu câteva zile, Comisia Europeană, pur şi simplu, a desfiinţat bătaia de joc a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru sănătate trimis la Bruxelles de domnii Ghinea şi Voiculescu. De ce? Pentru că aşa-zişii tineri reformatori ai politicii româneşti de la marele partid USR al coaliţiei austerităţii naţionale au avut tupeul să trimită la Comisia Europeană o maculatură fără niciun fel de responsabilitate şi fără nicio soluţie pentru solicitarea de fonduri destinate salvării sistemului de sănătate din România.

Oficialii europeni au formulat 13 pagini de obiecţii, pe care le-au înaintat guvernanţilor Dreptei de la Bucureşti, în care critică deschis faptul că nu se face distincţie între reforme şi investiţii, nu sunt prezentate deloc etapele, obiectivele, finanţarea şi costurile, nu există o evaluare a riscurilor pentru nerealizarea celor propuse şi, cel mai important, nu se vorbeşte deloc de asistenţa medicală de bază, deşi Uniunea Europeană a cerut consolidarea acestui segment în ţara noastră.

Acum să revenim la obiectivele de investiţii concrete care vor fi finanţate din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă pentru judeţul Vâlcea. Acestea sunt zero, la fel ca şi fondurile pe care Guvernul Cîţu le-a pregătit pentru judeţul şi comunităţile vâlcene, zero lei şi zero euro.

Aşadar, putem spune că din punct de vedere al interesului pentru viaţa, sănătatea, educaţia, nivelul de trai şi tot ce înseamnă alocări financiare din bugetul de stat, din fonduri europene sau din măreţul Plan Naţional de Relansare şi Rezilienţă, judeţul Vâlcea a fost şters de pe harta ţării de Guvernul Dreptei Unite, adică de PNL+USR PLUS+UDMR.

Vâlcenii au dreptul să ştie adevărul, fără niciun fel de influenţă politică de stânga sau de dreapta. În bugetul pentru 2021, inclusiv în celebra Anexă 7.03, o adevărată mită electorală pentru aleşii locali de dreapta, judeţul Vâlcea a primit fabuloasa sumă de zero lei. La fel se întâmplă acum şi cu Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă, unde judeţul Vâlcea nu apare la niciun capitol de investiţii, nici măcar cu titlu de investiţie posibilă sau viitoare.

Analiza culorilor politice ale unităţilor administrativ-teritoriale, pentru care s-au alocat fonduri prin Anexa 7.03 de la buget şi prin PNRR, arată cu o evidenţă zdrobitoare că banii se dau strict după algoritmul politic al partidelor care compun coaliţia austerităţii. Este o dovadă de necontestat a criteriului politic după care a fost împărţită mita electorală între cele trei partide, PNL - USR PLUS şi UDMR. Modul în care se repartizează la cele 3 partide "feliile" din tortul fondurilor publice se suprapune aproape perfect cu algoritmul politic din coaliţie.

Această situaţie dovedeşte clar că actualul Guvern este incapabil să aibă viziunea strategică de a realiza consensul politic şi parteneriatul economic şi social pentru un veritabil plan naţional, cum ar trebui să fie PNRR.

Nu există niciun dubiu că politicienii de dreapta s-au răzbunat pe vâlceni că nu i-au votat, că au preferat PSD în marea lor majoritate.

Aşa-zisul plan de relansare economică al Guvernului Cîţu, la fel ca mult trâmbiţatul program al Guvernului Orban, de care s-a ales praful, nu asigură o dezvoltare locală echilibrată la nivel naţional, pentru că proiectele vitale pentru comunităţile reprezentate de aleşii locali de la PSD au fost scoase de la finanţare.

După ce am consultat singură cifrele, pentru că nu am primit niciun răspuns la întrebarea cu privire la investiţiile pentru judeţul Vâlcea, am înţeles că noi, vâlcenii, nu valorăm nimic pentru mai marii Dreptei Unite care sunt la guvernare, deşi oamenii nu i-au votat pe ei şi nici monstruoasa coaliţie a austerităţii, care s-a încropit pentru a-şi satisface propriile pofte şi interese personale şi de grup.

Din păcate, am constatat, atât eu, cât şi colegii mei, că banii sunt blocaţi cu premeditare în pixul miniştrilor, în ideea că, după ce vor primi avizul Comisiei Europene, îi vor împărţi după algoritmul politic, aşa cum au făcut şi cu banii din bugetul statului, în Anexa 0.07. Efectiv, PNRR, este subiect de troc politic în interiorul coaliţiei.

Încă o dată, în numele cetăţenilor, insist pentru dezbaterea în Parlament, inclusiv cu mediul economic şi societatea civilă, pentru a transforma documentul într-un proiect viabil, care să evite un eşec de proporţii al României, eşec ce ar fi decontat de toţi românii din toate judeţele ţării.

Calendarul de aprobare al PNRR prezentat de Guvern arată că România ar putea avea un plan aprobat de abia începând cu luna septembrie 2021, ceea ce înseamnă că banii europeni vor veni cu mare întârziere. Pentru multe judeţe, cele conduse de PSD, oricum sunt zero.

Nu există studiu de impact, nici evaluare de piaţă. Nici cetăţeanul, nici familia, nici generaţiile tinere nu sunt printre priorităţi, ci doar interesele de putere, ale firmelor de casă, clientela politică de dreapta abonată la consultanţa la proiecte, care o să devină sugativă de bani europeni.

Încă o dată se probează cât de mare a fost minciuna domnului preşedinte Iohannis, care se lăuda în campaniile electorale că a obţinut pentru România 80 de miliarde de euro, bani de la Uniunea Europeană, pentru a combate pandemia. De fapt, sunt doar 14,6 miliarde granturi PNRR, la care se adaugă împrumuturi de încă 13 miliarde. Şi, oricum, sunt incerte dacă, până la finalul anului viitor, nu se angajează cheltuieli pe proiecte eligibile în valoare de 70% din suma alocată României.

Să vă fie ruşine pentru că i-aţi minţit pe vâlceni şi pe toţi cetăţenii acestei ţări!

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Strategia farmaceutică din Europa"

Pandemia de SARS-CoV-2 a evidenţiat profund necesitatea de a consolida sistemele de sănătate pentru a asigura disponibilitatea de medicamente sigure şi la standarde înalte, care, la preţuri accesibile fiind, asigură europenii de pretutindeni că pot beneficia în continuare de astfel de servicii.

Prin urmare, potrivit agendei Consiliului European, aflat sub preşedinţia portugheză, Federaţia Europeană a Industriilor şi Asociaţiilor Farmaceutice (EFPIA), împreună cu Asociaţia portugheză a industriei farmaceutice (APIFARMA) au organizat discuţii ce prevăd trasarea unor direcţii de acţiune concrete pentru a asigura existenţa, disponibilitatea şi accesibilitatea financiară a medicamentelor, acţiuni ce sunt corelate cu obiectivele Strategiei farmaceutice pentru Europa.

În acest sens, reamintesc că Strategia farmaceutică pentru Europa este un angajament asumat la nivel european încă din luna noiembrie a anului trecut, ca răspuns faţă de vremurile dificile pe care le-am întâmpinat din cauza epidemiei, în special din perspectiva sanitară, economică şi socială, situaţie cu care ne confruntăm în continuare.

Aşadar, această strategie reprezintă un nou pilon pentru sănătatea Uniunii Europene şi vizează, în mod particular, consolidarea competitivităţii sectorului farmaceutic european, a capacităţii de inovare, dar şi a sustenabilităţii industriei farmaceutice europene.

Adoptarea acestei strategii, în următorii trei ani, dar şi ulterior, aduce beneficii directe tuturor pacienţilor provenind din statele membre şi, implicit, pacienţilor români. Sistemul medical românesc are nevoie urgentă de fonduri pentru a depăşi cât mai rapid criza sanitară care a scos la suprafaţă neregulile acumulate pe acest palier. Pandemia a tras astfel un stringent semnal de alarmă, iar acţiuni precum Strategia farmaceutică pentru Europa reprezintă un ajutor şi un punct de sprijin pe care simt că suntem îndreptăţiţi să îl solicităm ca stat membru.

Din documentul oficial, pentru a extrage exact esenţa acestui instrument, putem menţiona cele 4 obiective clar stabilite, direcţii care am convingerea că se vor dovedi extrem de prielnice şi pentru România. Astfel, aspectele propuse în cadrul strategiei farmaceutice sunt:

"Asigurarea disponibilităţii, pentru pacienţi, unor medicamente accesibile financiar şi abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenţei la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);

Crearea unui mediu competitiv şi inovativ pentru industria farmaceutică din UE şi crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace şi mai ecologice;

Îmbunătăţirea mecanismelor de pregătire şi răspuns la crize şi abordarea securităţii aprovizionării;

Asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate şi siguranţă."

Astfel, prin accesul îmbunătăţit la medicamente şi materiale farmaceutice, România are posibilitatea de a fi mult mai centrată pe îngrijirea şi protejarea pacienţilor săi, având şansa de a se adapta cu mai multă uşurinţă exigenţelor viitoare din sistemul medical, avansând în tot ceea ce înseamnă asistenţă medicală şi oferirea de tratamente de înaltă calitate.

Cu privire la Strategia farmaceutică pentru Europa, aşteptările mele sunt ca, prin intermediul acestui proiect ambiţios, ce doreşte să acorde atenţie deosebită pacientului, relaţia şi coordonarea dintre agenţiile europene şi reţelele agenţiilor naţionale din statele membre să fie promovate şi dezvoltate.

Prin urmare, în ceea ce priveşte România, strategia menţionată nu este doar un plan ce are aplicaţii directe în vremurile actuale, ci reprezintă un sprijin acordat pentru a ne pregăti într-un mod cât mai adecvat pentru un timp îndelungat. Astfel, aplicând una dintre cele mai preţioase lecţii deprinse din perioada pandemiei, şi anume importanţa cooperării dintre statele comunităţii europene, îmi doresc ca România să îşi arate deplina disponibilitate pentru a construi o structură sanitară mai rezilientă şi pregătită pentru viitor. De asemenea, văd această strategie ca fiind o oportunitate pentru ca ţara noastră să repornească motoarele sectorului medical pentru a răspunde unui mediu în continuă schimbare, în care transformările ştiinţifice şi tehnologice se fac tot mai remarcate.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"Spitalul Regional Braşov trebuie să devină o realitate!"

La peste un an de la începerea pandemiei, sistemul de sănătate românesc este la fel de vulnerabil. Fiecare val pandemic ne-a prins şi mai nepregătiţi. Deşi, anul trecut, datoria publică a României a crescut considerabil, împrumuturile contractate nu au adus nimic bun în viaţa românilor. Nu putem vorbi nici de "România educată", nici de un mediu de afaceri susţinut de cei de la guvernare, dar nici de "România sănătoasă".

Însuşi preşedintele Iohannis a susţinut că vor fi alocate 3 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru servicii de sănătate, dezvoltarea reţelei de spitale, crearea de centre medicale în zonele rurale şi urbane vulnerabile şi dotarea acestora cu aparatură. Să sperăm totuşi că nu vor fi peticite doar nişte găuri energofage!

Consider că Spitalul Regional Braşov trebuie să devină o realitate, fiind un obiectiv extrem de important pentru siguranţa şi sănătatea cetăţenilor tuturor judeţelor din regiune.

Cetăţenii judeţului Braşov au nevoie de un spital nou, modern, sigur, iar cadrele medicale merită să îşi facă meseria în mod civilizat, într-o unitate spitalicească care să le ofere şi laboratoare unde să desfăşoare muncă de cercetare.

Construirea noii unităţi spitaliceşti este proiectul meu de suflet, încă de pe vremea când ocupam funcţia de prefect al judeţului Braşov.

M-am luptat, în 2018, să obţin consens politic din partea tuturor parlamentarilor de Braşov pentru susţinerea realizării lui. Inclusiv aleşii de la PNL au fost de acord cu acest proiect. Sper ca şi acum, când există disponibilitate financiară la capitolul sănătate, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cei din PNL să nu uite de Spitalul Regional din Braşov.

Au existat prea multe tergiversări, este timpul ca acest proiect vital să nu fie băgat din nou la sertar de actuala coaliţie!

Domnul Ringo Dămureanu:

"Susţinem mesajul lucrătorilor şi al tuturor sindicatelor din România: Guvernul Cîţu, ostil dialogului social şi interesului general, trebuie să plece!"

Astăzi, toate cele 5 confederaţii sindicale reprezentative la nivel naţional, Cartel ALFA, BNS, CNSLR-Frăţia, CSDR şi Confederaţia Sindicală Naţională Meridian, organizează simultan acţiuni de protest în intervalul 11.00 - 13.00, în Piaţa Victoriei, în contextul restricţiilor în vigoare, în locaţii distincte, având revendicări comune.

Doleanţele lucrătorilor români sunt de bun-simţ. Aceştia cer un salariu minim decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate, deblocarea negocierilor colective, taxare justă, aplicarea corectă a legislaţiei.

Nemulţumirile organizaţiilor sindicale sunt determinate de măsurile adoptate de actualul Guvern Cîţu şi de refuzul constant al acestuia în privinţa dialogului social.

Lucrătorii deplâng faptul că toate costurile crizei sanitare şi economice sunt trecute exclusiv în seama acestora şi a categoriilor celor mai vulnerabile, în timp ce privilegiaţii îşi conservă şi îşi extind beneficiile.

Confederaţiile sindicale reprezentative atrag atenţia că, în condiţiile în care, în ultimii doi ani, toate ţările europene au crescut semnificativ salariile minime, menţinerea de către Guvern a salariului minim la un nivel atât de scăzut măreşte ecartul salarial faţă de Europa, condamnând, în continuare, România la subdezvoltare, iar românii la sărăcie şi migraţie.

În schimb, sub guvernarea PNL - USR PLUS - UDMR, preţurile cresc accelerat, doar la preţul la energie înregistrându-se un salt de cca. 18%.

Această guvernare este caracterizată şi de lipsă de interes faţă de măsurile de protecţie socială destinate lucrătorilor care îşi pierd locul de muncă, nivelul ajutorului pentru şomaj fiind complet inadecvat pentru a fi o plasă de siguranţă până la găsirea unui nou loc de muncă.

Menţinerea blocată a negocierilor colective, prin Legea nr. 55/2020 şi nemodificarea Legii dialogului social nr. 62/2011, face ca nici măcar în cazul sectoarelor de activitate sau întreprinderilor care au avut rezultate bune şi foarte bune în perioada pandemiei, angajaţii să nu poată beneficia de o recompensă echitabilă a efortului lor.

În ceea ce priveşte pensiile, neindexate nici măcar cu rata inflaţiei, şi iniţiativele legislative haotice, precum cea privind "opţiunea" pentru pensionarea la 70 de ani, este evident deja că actualul Guvern nu urmăreşte realizarea echităţii promise, ci doar temporizarea problemelor prin acţiuni de imagine.

În final, reducerea bugetului sănătăţii şi educaţiei, în plină criză sanitară, a fost o decizie cinică a actualei coaliţii guvernamentale PNL - USR PLUS - UDMR, asumată integral de aceasta, şi pentru care va trebui să suporte consecinţele politice şi electorale.

Menţionăm, de asemenea, atitudinea ostilă manifestată de reprezentanţii Guvernului Cîţu faţă de lucrătorii din sistemul public, care, de altfel, ar trebui să fie partenerii principali într-o situaţie de criză, campania de denigrare la care aceştia sunt supuşi, ameninţările constante cu restructurarea şi scăderea veniturilor, mai ales în condiţiile unui deficit de personal, nu numai în sănătate, ci în majoritatea instituţiilor statului.

Confederaţiile sindicale reprezentative din România au perfectă dreptate considerând că actualul Executiv nu guvernează în interesul cetăţenilor şi trebuie să plece.

Acesta este principalul mesaj pe care, împreună cu toate confederaţiile sindicale reprezentative din România, îl transmitem astăzi Guvernului României.

Domnul Cosmin Şandru:

"Un fotoliu prea mare pentru un prefect atât de mic!"

Zilele trecute, un raport al Corpului de Control al Ministerului de Interne, trimis la Timişoara de domnul ministru Bode, arată ceea ce un întreg oraş bănuia: implicarea prefectului USR PLUS de Timiş în activităţi de sorginte stalinistă.

Domnul Zoltan Nemeth nu doar că a fost omul din umbră al acţiunii puse în scenă de celebra consilieră locală, colegă de partid, doamna Ana Munteanu, dar a şi încălcat regulamentele şi procedurile legale, considerând că are Jandarmeria Română pe "persoana fizică", permiţându-şi cu nonşalanţă să îl sune direct pe şeful Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Timiş şi să îi ceară ca un echipaj să o însoţească pe colega sa în operaţiunea de "pedepsire" a unui om de afaceri local care a îndrăznit să îi trimită o scrisoare deschisă primarului Dominic Samuel Fritz. Nu comentez acţiunea inspirată din modelul Gestapo a domniţei consilier local USR, Munteanu, care s-a ales doar cu o suspendare din USR pe o perioadă de un an, deşi ar fi fost normal să îşi prezinte demisia din consiliul local. Ceea ce nu înţeleg însă, este de ce un prefect în funcţie, care a încălcat legea, nu îşi înaintează demisia.

Raportul echipei de control a Ministerului de Interne a arătat, negru pe alb, că prefectul Nemeth a implicat în acţiunea colegei sale de partid două subordonate de-ale sale, deşi acestea nu aveau nicio legătură cu vreo atribuţie de control. Una dintre participante este şefa de cabinet a celui aflat în fruntea instituţiei. Mai mult, domnul prefect nu a respectat prerogativele impuse de puterea cu care a fost învestit, făcând chiar abuz de funcţia deţinută, nerespectând etapele procedurale prevăzute de legislaţie. Evident că după ce scandalul a fost făcut public, acesta nu şi-a sancţionat subordonatele, că doar nu poţi să acţionezi după litera legii din moment ce ai fost de acord cu acţiunea lor, ba chiar le-ai şi trimis pe teren. Nici până acum domnul prefect Zoltan Nemeth, USR, nu a luat vreo măsură împotriva celor care au participat la evenimentul de la restaurant, deşi prin raportul Corpului de Control i s-a cerut explicit acest lucru.

Nu puţini sunt timişorenii care au cerut demiterea prefectului Nemeth pentru participarea indirectă la această acţiune. Eu cred că, mai degrabă, prefectul nu ar trebui să aştepte demiterea, ci ar trebui, aşa cum s-ar întâmpla într-o societate normală, să îşi dea demisia. Aşa ar proceda, dacă într-adevăr am vorbi de un "om cu adevărat nou". Înţeleg însă că nu va face acest lucru. Atunci, măcar, domnule prefect Zoltan Nemeth, cereţi-vă scuze timişorenilor şi spuneţi că aţi avut un moment de rătăcire când aţi decis să încălcaţi legea şi promiteţi că pe viitor o s-o respectaţi.

Şi încă ceva, dragi colegi din USR, rugaţi-l pe colegul Zoltan să aibă tărie de caracter şi să ceară consiliului local destituirea Anei Munteanu, această Ana Pauker a zilelor noastre.

Doamna Viorica Sandu:

"Minciuna are picioare scurte, iar adevărul o ajunge uşor din urmă"

Ziua de 8 aprilie 2021 a scos la iveală o nouă dovadă a incompetenţei guvernanţilor.

Prima moţiune depusă de PSD a fost împotriva ministrului sănătăţii Vlad Voiculescu, în mandatul căruia suferinţa şi umilirea pacientului de către sistem au fost ridicate la rang de artă, iar timpul a demonstrat că acea moţiune, ca şi celelalte două moţiuni depuse de PSD, a avut o bază reală şi solidă.

Faptul că superioritatea numerică din Parlament a coaliţiei a blocat aceste moţiuni, cum a blocat şi numeroasele amendamente PSD la Legea bugetului, demonstrează că actuala coaliţie face zid de apărare în jurul incompetenţilor şi girează cinic propriile erori, minciuni şi eşecuri de la guvernare.

Ministrul sănătăţii, Vlad Voiculescu, recunoaşte azi că nu cunoştea un ordin de ministru din ministerul pe care îl conduce, prin care, fără o bază legală, a umilit mii de morţi, răpindu-le demnitatea dincolo de moarte, a îndurerat mii de familii care, fără motiv, au fost jefuite de şansa de a-şi omagia şi îngropa creştineşte morţii. Şi grav este faptul că a dorit să arunce responsabilitatea pe oricine altcineva, declarând că "Dacă cei de la Pompe funebre au îngropat oameni fără să respecte legea, atunci au făcut-o de capul lor". Dar şi-a cerut doar scuze şi atât.

Incompetenţa sa însă poate face victime în continuare dacă nu va fi demis.

Abuzul comandat de Ministerul Sănătăţii echivalează cu profanarea de cadavre, faptă pentru care legea are reglementări şi pedepse clare.

Vlad Voiculescu nu trebuie să îşi dea demisia, ci trebuie să fie demis pentru incompetenţă!

Populaţia nu are nevoie de scuze şi demisie, un act de voinţă din partea lui, ci de dreptate şi demitere, un act de justiţie din partea Guvernului.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Responsabilitatea, cheia revenirii la normalitate"

Auzim foarte des termene şi planuri despre revenirea la normalitate. Chiar dacă pare un paradox, pentru că valul trei al pandemiei a pus sistemul sanitar sub o presiune fantastică şi numărul de pacienţi de la ATI îi testează tot mai periculos limitele maxime, momentul nu este departe. Însă revenirea la normalitate nu este un eveniment care se va întâmpla peste noapte, de la sine, ci este dependentă de fiecare dintre noi, de responsabilitatea cu care acţionăm. În actul de guvernare, în respectarea măsurilor, în vaccinare, în modul în care alegem să ne raportăm la această pandemie.

În acest moment important, fiecare membru al coaliţiei de guvernare are o responsabilitate faţă de români, fiind necesare profesionalismul şi asumarea pentru revenirea la normalitate. Printre crizele din sănătate, problemele sociale sau economice, avem două oportunităţi în acest moment:

• Valul trei al pandemiei pare să fi intrat pe un trend descendent, ca urmare a măsurilor de restricţie. Toţi am obosit, dar mai avem puţin. Acest moment, dublat de creşterea ritmului de vaccinare şi menţinerea măsurilor pentru încă o perioadă, va da un orizont apropiat de timp pentru această revenirea la care visăm cu toţii.

Instituţiile financiare internaţionale estimează o creştere a economiei României de peste 5%, record în UE, şi peste estimarea pe care a fost construit bugetul. Acest optimism ne spune, pe de o parte, că deciziile luate de Guvernul Orban în 2020 şi de guvernul Cîţu în 2021 au fost bune şi, pe de altă parte, că trebuie să continuăm să ajutăm economia să crească şi să adoptăm măsuri liberale pentru a potenţa relansarea.

Semnalele venite din economia reală sunt bune. Investiţiile sunt în creştere: +27,5% în ianuarie şi februarie 2021, faţă de perioada similară din 2020. Acestea au totalizat 4,08 miliarde lei. Şi veniturile bugetului în ianuarie şi februarie au crescut, cu peste 4%, faţă de ianuarie şi februarie 2020. Pe partea de bani europeni, sumele rambursate de UE, în ianuarie şi februarie 2021, au fost mai mari cu 10% faţă de perioada similară din 2020, totalul fiind de 2,7 miliarde lei.

Alte semne bune vin dinspre ponderea investiţiilor din fonduri UE, care a crescut masiv. În 2020, din cele 53,1 miliarde lei investite, 46% au reprezentat fonduri europene. În 2021, depăşim pragul de 50%. Practic, în 2021, într-un singur an investim cu 6,5 miliarde lei mai mult decât s-a investit în perioada 2016-2017.

În contextul rezultatelor pozitive ale măsurilor adoptate în ultimul an, FMI şi-a îmbunătăţit semnificativ estimarea privind economia românească: +6% estimarea de creştere economică pentru 2021, faţă de 4,6% cât era prognoza făcută în octombrie anul trecut. De asemenea, Banca Mondială a îmbunătăţit, recent, estimările privind evoluţia economiei României în 2021. Conform experţilor BM, economia românească ar urma să înregistreze, în acest an, un avans de 4,3%, urmând ca, în 2022, creşterea economică să se situeze la 4,1%. Comparativ, în ianuarie 2021, Banca Mondială prognoza că economia României va înregistra o creştere de 3,5% în 2021 şi de 4,1% în 2022.

Şi Banca Naţională a României confirmă că măsurile Guvernului funcţionează, una dintre concluziile din cea mai recentă şedinţă de politică monetară fiind că "la mijlocul anului 2021 este posibilă recuperarea, într-o mare măsură, a pierderii de PIB provocată de pandemie, dar şi închiderea completă a gap-ului (decalajului) negativ al PIB".

Toate aceste date optimiste ne spun acelaşi lucru: trebuie să continuăm sprijinirea reală a economiei în perioada de criză.

În anul 2020, am avut un record istoric al garanţiilor acordate de Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri: 92.241 garanţii, în cuantum de 20,7 miliarde lei. Guvernul condus de PNL va acorda sectorului privat garanţii de stat în valoare de peste 28 miliarde lei în 2021. Continuăm, practic, modelul de a acorda mediului de afaceri undiţe, nu peşti. Iar cel mai bun exemplu în acest sens este Programul IMM Invest, prin care am asigurat continuitatea a 443.097 locuri de muncă. Fără IMM Invest, rata şomajului s-ar fi dublat în 2020. România are un şomaj de 4,9%, cu mult sub media de 7,5% din Uniunea Europeană.

Aşadar, am reuşit să trecem peste un an foarte greu, fără un colaps al sistemului medical, aşa cum mulţi anticipau la începutul pandemiei, şi fără o prăbuşire dramatică a economiei. Lumina de la capătul tunelului este tot mai aproape şi singura cale prin care putem transforma visul normalităţii în realitate este să continuăm pe calea relansării şi dezvoltării, cu responsabilitatea unui pilot de avion care zboară prin furtună cu vieţile a milioane de români în mâinile sale.

Apelul meu este public: mai multă răspundere, mai puţin populism.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

"Incompetenţa guvernanţilor PNL-USR ucide"

Încă trei pacienţi au murit, luni, într-un spital din Bucureşti. Vestea nu l-a tulburat şi nici nu l-a clintit pe Vlad Voiculescu de pe fotoliul de ministru al sănătăţii.

La ora 23,00, premierul Cîţu a vrut să facă o declaraţie de presă. Şi spun "a vrut", pentru că a vorbit un minut fără să spună nimic şi a fugit imediat din faţa ziariştilor şi, implicit, din faţa cetăţenilor României, lăsându-l pe doctorul Arafat să răspundă, inclusiv politic, pentru greşelile şi incompetenţa Guvernului PNL-USR de a gestiona această criză sanitară.

În 2015, preşedintele Klaus Werner Iohannis şi toţi reprezentanţii liberalilor şi ai USR-iştilor cereau demisia Guvernului PSD pentru tragicul accident dintr-un club privat, unde nişte iresponsabili au încălcat cu bună ştiinţă normele de protecţie împotriva incendiilor.

Acum, când ei sunt la guvernare şi gestionează incompetent şi haotic această criză sanitară, când mor oameni în spitalele de stat, din cauza haosului creat de ei, nu doar că nu-şi dau demisiile, dar stau ascunşi în birouri şi încearcă, invariabil, să dea vina pe alţii.

Din toate declaraţiile publice ale guvernanţilor, referitoare la morţii din spitalele care au luat foc sau în care au fost defecţiuni la staţia de oxigen, am constatat că nu este nimeni de vină, nici măcar vreun reprezentant din Guvernul României. Într-un cuvânt, cei care au murit în spitale au avut... ghinion.

Dumnezeu să-i odihnească pe cei trecuţi la cele veşnice şi condoleanţe familiilor îndoliate!

Domnul Vasile Cîtea:

"Guvernul inconştienţei criminale!"

Necazul care s-a abătut asupra poporului român pare a nu mai avea sfârşit. Şi aici nu mă refer la pandemia generată de infectarea cu virusul SARS-CoV-2, ci la guvernarea care, prin incompetenţa de care dă dovadă, aduce multă tristeţe, necazuri şi furie în casele românilor.

Cel mai recent "balet de guvernare" între călăii PNL şi USR a determinat sau a condus încă la o tragedie legată de sistemul medical românesc. De data aceasta nu au mai luat foc saloane cu bolnavi în ele, ci trei pacienţi nevinovaţi, care se luptau pentru propria viaţă într-un TIR ATI, au murit, rămânând fără oxigen, intubaţi fiind.

În pericol au fost 8 români, iar pentru ceilalţi 5 eforturile medicilor, care au intervenit şi i-au ventilat mecanic, au dat roade. Din păcate, 3 români au decedat pentru că, mai nou, medicina se face în containere de TIR, cu aparatură medicală care se opreşte subit, cu sisteme electrice care se supraîncarcă şi cu foarte multă incompetenţă şi inconştienţă criminală din partea autorităţilor.

Recent, mai exact pe data de 9 aprilie 2021, linia de gardă de la Spitalul Mobil din Leţcani judeţul Iaşi a fost mutată tot într-un container de TIR, gestul administrativ echivalând cu închiderea acestui spital, singurul Spital ROL 3 din S-E Europei, am putea spune.

Prin acest gest de totală inconştienţă, s-a renunţat la 103 paturi ATI, organizate în module cu presiune negativă pentru protecţie faţă de contactarea infecţiilor nosocomiale, şi s-a preferat trimiterea acestei linii de gardă într-un container de TIR, asemănător celui unde s-a produs tragedia despre care am amintit, în care au fost organizate un număr de doar 12 paturi ATI.

Nu înţelegem de ce s-a renunţat la un spital care, între 16 octombrie 2020 şi 13 ianuarie 2021, a tratat peste 1.000 de bolnavi, atât cu forme uşoare şi medii, cât şi cu forme grave, dependenţi de terapia cu oxigen sau intubaţi şi ventilaţi.

De ce sunt trataţi pacienţii în vagoane care nu îndeplinesc criteriile de siguranţă şi securitate sanitară, aşa cum s-a văzut şi în cazul vagonului de TIR de la Victor Babeş?

S-a creat, astfel, o stare de pericol şi pentru cetăţenii din Iaşi, în timp ce autorităţile guvernamentale participă la o telenovelă proastă cu ameninţări de ieşire de la guvernare şi solicitări de remaniere, care mai de care mai grave în ton.

În realitate, românii se află într-o stare permanentă de pericol generată de inconştienţa criminală a unor indivizi care fac politică, inclusiv atunci când în discuţie este viaţa românilor.

Aceasta este o pată neagră pe obrazul sistemului politic din România, o pată neagră care va rămâne adânc în conştiinţa acestui popor, prea vitregit, parcă, de soartă.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Vaccinarea este singura şansă a prezentului pentru garantarea întoarcerii la o situaţie normală în viitor!"

Este axiomatic să mai afirmăm că vaccinarea reprezintă, în prezent, singura noastră şansă, ca naţiune şi umanitate, de a eradica consecinţele sanitare, economice şi psihologice ale aceste pandemii. Comparativ cu alte perioade istorice, în care înaintaşii noştri s-au confruntat cu pandemii asemănătoare sau chiar mai grave, avem astăzi avantajul oferit de ştiinţa medicală şi de lecţiile nepreţuite ale istoriei. Însă, nu putem profita de acumulările de experienţă şi cunoaştere dacă nu acţionăm raţional, iar a acţiona raţional înseamnă să respectăm întocmai, cu toţii, regulile: să evităm aglomeraţiile, să păstrăm distanţarea fizică şi, cel mai important, să folosim, poate cea mai inovativă creaţie a ştiinţei medicale moderne, şi anume vaccinul.

Până astăzi, pe teritoriul României, au fost confirmate mai mult de 1.000.000 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. Vestea bună este că avem peste 900.000 de pacienţi declaraţi vindecaţi, dar, în acelaşi timp, avem peste 25.000 de persoane care au decedat. Pentru judeţul Hunedoara s-au înregistrat, până acum, în jur de 21. de cazuri confirmate. Cifrele nu sunt cele mai îngrijorătoare, dar pot fi mult mai multe. Aşa cum a afirmat şi prim-ministrul Florin Cîţu, săptămâna viitoare urmează să se deschidă 171 de noi centre de vaccinare, ceea ce va înlesni ca, după 15 aprilie, să avem capacitatea de a vaccina 100.000 de români pe zi. De asemenea, pe lângă vaccinurile disponibile la momentul actual, România va primi 60.000 de doze de vaccin Johnson & Johnson, joi, 15 aprilie, mai repede decât era prevăzut. Acesta se administrează într-o singură doză şi va fi folosit, cu precădere, în cabinetele medicilor de familie, precum şi în centrele mobile de vaccinare.

Prim-ministrul Florin Cîţu şi-a asumat ca, până la începutul lunii iunie, să avem 5 milioane de cetăţeni vaccinaţi şi 10 milioane până la începutul lunii august. Acţiunea "Caravane Mobile de Vaccinare în Judeţul Hunedoara", lansată de prefectul judeţului, Călin Petru Marian, împreună cu autorităţi locale, şi sprijinit de Direcţia de Sănătate Publică şi de instituţii ale Ministerului Afacerilor Interne, s-a dovedit a fi o modalitate eficientă de a face ca vaccinarea să ajungă la cât mai mulţi locuitori ai judeţului nostru. Chiar zilele trecute fiind vaccinaţi, de către echipele medicale aflate în coordonarea doctorului Ştefan Repede, la centrele mobile din localităţile hunedorene Peştişu Mic şi Geoagiu, cu cea de-a doua doză de vaccin anti COVID-19, aproape 600 locuitori din cele două zone.

Cred că trebuie să recunoaştem cu toţii faptul că doar vaccinarea reprezintă singura noastră armă eficientă în lupta cu acest virus şi să acţionăm în mod unitar, toţi politicienii, pentru binele nostru, al tuturor românilor, dar şi al economiei româneşti! Vaccinul salvează vieţi şi ne readuce viaţa la normal! Acesta trebuie să fie mesajul pe care să-l transmitem cetăţenilor României! A te vaccina reprezintă mai mult decât o protecţie pe care ţi-o asiguri, reprezintă un act de solidaritate faţă de cei care nu au posibilitatea, din varii motive medicale, de a o face. Este un gest altruist care va determina cât de repede vom reveni la normal, din toate punctele de vedere!

Domnul Mihai Weber:

"Minciună, manipulare şi incompetenţă - singurele oferte ale guvernării Cîţu!"

Premierul Cîţu ne promite revenirea la normalitate, începând cu data de 1 iunie, un angajament pe care şi-l ia în timp ce în spitale, la secţiile de terapie intensivă, nu mai sunt locuri. Este în mod evident o manipulare grosolană! Premierul României se joacă aruncând cu vorbe goale, fără niciun suport în realitate, construind mesaje iresponsabile, menite să-i amăgească pe românii ajunşi la capătul răbdării.

Nici măcar dumneavoastră, domnilor parlamentari ai partidelor aflate la guvernare, nu mai credeţi în gogoşile vândute de Cîţu, atunci când vine vorba despre gestionarea pandemiei. Cel mai bun argument în sprijinul afirmaţiilor mele este că nu sunt deloc puţini aceia dintre dumneavoastră care aţi solicitat demisia unor miniştri incompetenţi ai actualului Guvern.

Stimaţi colegi aflaţi la guvernare, nu mai puteţi ascunde gunoiul sub preş! Deşi mesajul transmis populaţiei este, în permanenţă, unul care subliniază faptul că situaţia este gravă, comportamentul relaxat al unor membri ai Cabinetului Cîţu le dă românilor de înţeles că lucrurile nu stau chiar aşa cum se spune. Va trebui, din nou, să vă îndemn să vă întrebaţi de ce s-ar mai vaccina românii sau de ce ar mai respecta regulile sanitare impuse de contextul pandemic, când îl văd pe însuşi ministrul sănătăţii încălcându-le?! Iată de ce devine credibil motivul pentru care 80% dintre români nu mai au încredere în acest Guvern şi în coaliţia aflată la guvernare - pentru că sunteţi incapabili de a vă respecta regulile pe care, altminteri, le impuneţi cu maximă rigurozitate celorlalţi cetăţeni.

O altă gogoriţă vehiculată în spaţiul public este aceea că vor fi vaccinaţi 5 milioane de români până în luna iunie. Problema este că pe listele de aşteptare sunt înscrişi aproximativ 750.000 de cetăţeni, iar ritmul în care se avansează cu aceste liste nu este unul care să ne umple de optimism. Sunt oameni care stau pe listele de aşteptare de mai bine de o lună de zile şi încă nu au fost programaţi pentru vaccinare. Ca atare, Guvernul nu este în stare să gestioneze eficient procesul de vaccinare a celor aflaţi acum pe listele de aşteptare, dar, în schimb, promite o revenire la normalitate, începând cu 1 iunie? Adevărul este că această guvernare a eşuat, dând dovada incompetenţei, a lipsei de viziune şi profesionalism. Împărţirea posturilor pe criteriul algoritmului politic, fără a se lua în calcul niciun criteriu de competenţă, îşi arată rezultatele negative, ducând România, în ultimul an şi jumătate de guvernare de dreapta, pe marginea prăpastiei.

Un prim pas spre salvare ar fi demisia sau demiterea tuturor miniştrilor care au încălcat regulile pe care toţi ceilalţi cetăţeni ai ţării sunt obligaţi să le respecte. Un al doilea pas ar consta în revenirea la competenţă şi profesionalism. A venit vremea ca orgoliile şi interesele de partid să fie lăsate deoparte şi să punem umărul la salvarea României de la dezastrul în care a fost adusă de guvernarea de dreapta.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Sectorul cultural independent a fost puternic lovit de pandemia de COVID-19"

Prin "sector cultural independent" ne referim atât la comunitatea de organizaţii culturale neguvernamentale neafiliate unor instituţii publice de cultură, cât şi la artişti din diverse domenii, curatori, teoreticieni, educatori culturali, manageri culturali şi de proiect, producători, tehnicieni de sunet şi lumini, relaţii publice etc., în majoritate absolvenţi ai învăţământului superior vocaţional, care activează în acest sector.

Vă rog să aveţi în vedere că munca lucrătorilor culturali din sectorul cultural independent este organizată şi se desfăşoară pe bază de proiect, fiind sprijinită, în mare majoritate, din surse publice, prin finanţări nerambursabile, dar şi din donaţii sau din surse private (sponsorizări), resursele adunate din acest sector fiind, în mare parte, modice, deoarece firmele private sunt interesate, în mod special, de susţinerea proiectelor de tip evenimenţial, respectiv festivaluri.

Prin urmare, "sectorul cultural independent" este definit, în principal, prin modele economice nonprofit şi, de cele mai multe ori, noncomerciale, condiţie impusă frecvent atât de specificul activităţilor, cât şi de regulamentele locale de finanţare nerambursabilă.

Câteva probleme ridicate de către reprezentanţii sectorului cultural independent:

• Subfinanţarea cronică a acestui sector, timp de ani de zile, în raport cu sectorul cultural de stat;
• lipsa spaţiilor de desfăşurare a activităţilor (în special cele de creaţie, producţie şi de reprezentare/expunere/performare);
• lipsa mijloacelor financiare de a închiria şi de a menţine funcţionale puţinele spaţii care au existat;
• neimplicarea sponsorilor locali în susţinerea activităţilor de creaţie, producţie, cercetare şi educaţionale (aceştia fiind interesaţi mai mult de susţinerea activităţilor evenimenţiale - festivaluri -, implicarea lor fiind, de asemenea, foarte redusă);
• dezinteresul instituţiilor publice de cultură de a participa la proiecte colaborative sau de coproducţie, parteneriatul fiind interpretat frecvent ca un contract de prestare a serviciilor de închiriere, în urma căruia spaţiile şi logistica sunt oferite operatorilor culturali independenţi doar contra cost.

Toate acestea au adâncit sectorul cultural independent, de la an la an, în criza fără precedent în care se află acum.

Resursele de creativitate şi inovare ale artiştilor culturali care activează în sectorul cultural independent trebuie valorificate pentru ca oraşele noastre să devină mai vibrante, atractive pentru tineri, iar cultura să poată fi un motor de dezvoltare economică, care generează evenimente, atrage turişti, creează emulaţie şi sensibilizează mediul de afaceri.