Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 9 iunie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD; 3 deputaţi - PNL; 2 deputaţi - USR; un deputat - AUR; un deputat - UDMR; un deputat al minorităţilor naţionale; un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Constantin Bîrcă, din partea Grupului parlamentar al PSD, cu rugămintea să vă încadraţi în cele 3 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Bîrcă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi.

Declaraţia mea politică se intitulează "Ziua Mondială a Mediului. Există dorinţa salvării ecosistemelor?".

Cu câteva zile în urmă, la data de 5 iunie, a avut loc - ce e drept, la nivel guvernamental, cu mare discreţie - Ziua Mondială a Mediului Înconjurător.

Este un eveniment internaţional important, marcat începând din anul 1974 de Organizaţia Naţiunilor Unite, care stabileşte o temă pentru fiecare an.

Încă de la crearea sa, Organizaţia Naţiunilor Unite a subliniat că acest eveniment ar trebui privit ca "Ziua Oamenilor", unde fiecare dintre noi trebuie să facă ceva pozitiv care să contribuie la protejarea planetei noastre.

Tema pentru Ziua Mondială a Mediului din acest an este "Restaurarea ecosistemelor". Cu acest prilej va avea loc şi lansarea "Deceniului Naţiunilor Unite pentru restaurarea ecosistemelor".

Ecosistemele sunt reţeaua vieţii pe Pământ. Un ecosistem cuprinde toate organismele vii şi interacţiunile dintre ele şi împrejurimile lor într-un loc dat. Ele includ păduri, râuri, zone umede şi pajişti.

Oraşele şi terenurile agricole conţin şi ele ecosisteme importante.

Este nevoie urgentă ca agricultura noastră să se reintegreze în ansamblul economiei şi să depăşească stadiul de sector cu caracter de subzistenţă.

Constatăm cu tristeţe că, în pofida potenţialului natural şi uman al agriculturii, în actuala guvernare, România a devenit importatoare netă de produse agroalimentare.

În situaţia actuală, indiferent de forma de proprietate, se impun măsuri competente pentru rentabilizarea, creşterea eficienţei şi productivităţii agriculturii româneşti şi crearea de disponibilităţi pentru export.

Viitorul este al agriculturii de tip industrial, care promovează tehnologii ecologice, nedistructive pentru mediu.

Cu acest prilej, reiterez mesajul Secretarului General al ONU, António Guterres - "Trebuie să ne unim forţele pentru a depăşi crizele legate de schimbările climatice şi pandemia COVID-19, ca parte a unei tranziţii către un viitor durabil şi favorabil".

Vă mulţumesc.

Constantin Bîrcă, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului Dumitru Coarnă, de la Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, 3 minute aveţi la dispoziţie.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţie politică.

Vorbim despre plagiat, pentru că România este o ţară a plagiatului.

"Acuzaţii de plagiat la ocuparea postului de manager al Spitalului Municipal Olteniţa, judeţul Călăraşi. Restricţionarea pacienţilor non-COVID la serviciile medicale şi frauda la bugetul spitalului sunt lucruri care îl recomandă pe noul manager"

În 19 aprilie 2021 a fost organizat concursul de ocupare a funcţiei de manager al Spitalului Municipal Olteniţa, în urma căruia domnul doctor Cocoşilă Claudiu a fost declarat admis. Raportat la maniera în care domnul doctor a înţeles să ocupe funcţia de manager al acestui spital, contracandidatul său l-a acuzat de plagiat. Este evident că doctorul Cocoşilă a plagiat proiectul de management al celuilalt candidat şi a câştigat în mod ilegal concursul. Ca să fie complet, a formulat şi o declaraţie în fals pe propria răspundere, pe această temă, cu toate că situaţia de fapt îl contrazice.

Chiar dacă proiectele realizate şi depuse de cei doi candidaţi pentru ocuparea funcţiei de manager se regăsesc pe site-ul Spitalului Municipal Olteniţa, putând fi comparate şi analizate cu uşurinţă, cei interesaţi nu vor să vadă adevărul!

Proiectul contracandidatului a fost depus în plic sigilat, medicul Cocoşilă Claudiu având acces la el tocmai prin complicitatea membrilor comisiei de examen, frauda fiind evidentă. A fost formulată o contestaţie prin care s-a solicitat constatarea plagiatului, iar comisia a refuzat să analizeze şi să constate adevărul.

Ce îl mai recomandă pe actualul manager, în afară de faptul că a obţinut în mod ilegal funcţia prin fraudarea concursului? De când a fost numit manager interimar - octombrie 2020 - acesta a început un proces de represiune asupra contracandidatului său, singurul medic oftalmolog specialist din spital, încălcându-i constant drepturile conferite prin contractul de muncă şi fişa postului.

Din noiembrie 2020 managerul restricţionează accesul pacienţilor la serviciile medicale oftalmologice, în condiţiile în care spitalul deţine aparatură performantă de 150.000 de euro, finanţată de la bugetul de stat. Această decizie produce consecinţe deosebit de grave asupra stării de sănătate a pacienţilor.

Spitalul Olteniţa derulează contracte cu Casa de Asigurări de Sănătate, are medici specialişti, deţine aparatură finanţată de la bugetul de stat, are bloc operator reabilitat şi adresabilitate pentru 100.000 de locuitori arondaţi. Noul manager încalcă constant legea, afectând sănătatea pacienţilor!

În decembrie 2020, acelaşi manager, hotărăşte să închidă Cabinetul de Oftalmologie din Ambulatoriu, iar în ianuarie 2021 a sistat şi serviciile medicale din spitalizarea de zi în Oftalmologie, pe motiv că nu are infrastructură, deşi, în vara anului 2020, inspecţia DSP nu a confirmat o astfel de neconformitate.

Prin decizia managerului s-a interzis astfel accesul pacienţilor la toate serviciile medicale oftalmologice în spitalul public, deşi spitalul derulează contracte cu Casa de Asigurări şi are structura aprobată de Ministerul Sănătăţii în această specialitate, iar, conform Ordinului de ministru nr. 434 din 26 martie 2021, Spitalul Municipal Olteniţa trebuie să asigure circuite şi servicii medicale pentru pacienţii non-COVID.

În decembrie 2020 şi februarie 2021 au fost emise şi achitate prin fraudă două facturi, în valoare de 70.000 de lei fiecare, cauzându-se un prejudiciu de 140.000 lei în bugetul spitalului. Prin acest mecanism fraudulos, managerul a achitat contravaloarea unor sisteme de securitate existente şi funcţionale la data facturării, executate şi donate anterior de către o altă societate din municipiul Olteniţa.

Practic, managerul a facturat o donaţie în mod succesiv şi a încasat prin fraudă suma de 140.000 lei.

Sper ca cineva să dezvolte o anchetă!

Dumitru Coarnă, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 12 Călăraşi.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Daniel Florea, de la Grupul PSD.

Domnul Daniel Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, dragi colegi!

"Un ochi râde, altul plânge!"

Ipocrizia guvernamentală a depăşit orice limită, iar dubla măsură a devenit politică de stat!

Vă voi vorbi astăzi despre o idee minunată, pe care am pus-o în practică în decembrie 2018, împreună cu DGASPC Sector 5, pe când îndeplineam demnitatea de primar al Sectorului 5 Bucureşti.

Prin Hotărârea nr. 30 din 10 decembrie 2018, a Consiliului Local Sector 5, s-a aprobat derularea şi finanţarea Programului de prevenire a abandonului educaţional şi familial "Voucher social pentru acces la educaţie" pentru elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din sectorul 5 care beneficiază de burse de ajutor social, exclusiv în scopul achiziţionării de către părinţi/tutori/reprezentanţi legali ai acestora de materiale necesare în cadrul procesului de învăţământ, în principal echipament sportiv - treninguri, adidaşi, şorturi, tricouri.

Valoarea stimulentelor de tip voucher este:

• pentru elevii din ciclul primar: 150 de lei;
• elevii din ciclul gimnazial: 200 de lei;
• elevii din ciclul liceal: 250 de lei.

Prin O.U.G. nr. 157 din 3 septembrie 2020, Guvernul Orban a aprobat acordarea unui ajutor financiar, în anul 2020, sub formă de vouchere pe suport hârtie, în vederea achiziţionării de echipamente sportive, pentru încurajarea şi sprijinirea copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 şi 15 ani, în vederea practicării sportului de performanţă la un club sportiv sau club sportiv şcolar.

Valoarea fiecărui voucher este de 300 de lei.

Această O.U.G. a fost aprobată în Parlament şi a devenit Legea nr. 152 din 4 iunie 2021, promulgată de Preşedintele României prin Decretul nr. 672/2021 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 573 din 7 iunie 2021.

Perfect! Aţi furat o idee frumoasă şi aţi transformat-o în lege!

Ticăloşiile - conform DEX, ticăloşie înseamnă stare de decădere morală - sunt însă următoarele:

Ticăloşia numărul 1 - mie, voi, PNL-işti şi PLUS-erişti, mi-aţi făcut nenumărate plângeri penale atunci când s-au acordat aceste vouchere, pe motiv de mită electorală, deşi eu am iniţiat hotărârea în noiembrie 2018, iar alegerile locale au fost în septembrie 2020. Deci după 22 de luni! Pe când voi aţi făcut acelaşi lucru prin O.U.G. - care era urgenţa? - în 3 septembrie 2020, dar a fost adusă la cunoştinţă publică odată cu publicarea în Monitorul Oficial, pe 8 septembrie 2020, în plină perioadă oficială de campanie electorală pentru alegerile locale. Alegerile locale au avut loc după 18 zile, pe 26 septembrie 2020, ambele date după începerea anului şcolar - 1 septembrie 2020, cu posibilitatea primirii voucherelor inclusiv de copiii care se înscriau la un club până pe data de 30 noiembrie 2020 - luni, iar alegerile parlamentare au avut loc pe 6 decembrie 2020 - duminică, în aceeaşi săptămână. Deci, aţi întins perioada în care se putea primi, din perioada dinaintea alegerilor locale, până în perioada când au avut loc alegerile parlamentare.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Daniel Florea:

Exact asta este - mită electorală! Nu cred că se autosesizează cineva.

Subliniez că declaraţia mea politică nu vreau să fie considerată o sesizare pentru mită electorală împotriva miniştrilor semnatari ai O.U.G. nr. 157/2020, şi anume Ludovic Orbán, care a ajuns parlamentar, că nu era, şi apoi preşedinte al Camerei Deputaţilor, a treia funcţie în stat şi Vasile-Florin Cîţu, care a devenit premier, că nu era, ocupând acum a patra funcţie în stat.

Vreau ca românii să ştie adevărul!

Culmea tupeului! Cei doi beneficiari ai mitei electorale, pe care au dat-o, se bat pentru şefia PNL, principalul micro-partid de guvernare. Iar şefii PNL Bucureşti, Violeta Alexandru - atunci ministru al muncii -, care are în coordonare mare parte din activitatea DGASPC-urilor, Monica Anisie - atunci ministru al educaţiei.

O.U.G. se referă la copiii din ciclul primar şi gimnazial, Cristian Băcanu - atunci secretar de stat la Ministerul Justiţiei şi împuternicit de ministru să semneze actele normative adoptate de Guvern, precum această ordonanţă de urgenţă...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Daniel Florea:

Un minut!

...deşi au pierdut - pe locul 3 - şi alegerile locale, şi alegerile parlamentare - la Sectorul 5, PSD a fost pe primul loc, la mare distanţă -, au ajuns parlamentari, că nu erau.

Iar Florin Cîţu este senator de Bucureşti, propus de PNL Sector 5, în baza unei hârtii semnate de Ludovic Orban, Violeta Alexandru şi Cristian Băcanu.

Ticăloşia nr. 2 - absenteismul şcolar trebuie combătut din clasa I până în clasa a XII-a.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule deputat, vă rog să concluzionaţi, pentru că deja aţi depăşit cu două minute timpul de 3 minute care v-a fost alocat. Şi mai sunt şi alţi colegi, inclusiv de-ai dumneavoastră, care au declaraţii politice de citit, astăzi.

Domnul Daniel Florea:

De ce O.U.G. se adresează numai copiilor de până în clasa a IX-a?

Ticăloşia nr. 3 - toţi copiii trebuie să facă sport. De ce copiii de peste 15 ani nu pot beneficia de aceste vouchere pentru a practica un sport de performanţă, pentru că, de fapt, abia atunci îşi aleg drumul în viaţă şi se axează, prioritar, pe sportul de performanţă?

Ticăloşia nr. 4 - de ce numai sport de performanţă? Sunt foarte mulţi copii care nu merg la şcoală şi care nu fac sport din cauza posibilităţilor materiale precare ale părinţilor şi prioritară...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule deputat...

Domnul Daniel Florea:

...trebuie să fie susţinerea sportului de masă...

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Domnule deputat, sunt obligată să vă iau cuvântul, pentru că deja sunteţi la 5 minute de declaraţii politice şi, din respect faţă de colegii dumneavoastră, şi din PSD, şi de la celelalte grupuri politice, trebuie să concluzionaţi!

Domnul Daniel Florea:

Da. Mai am 8 rânduri de citit.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Trebuie să concluzionaţi în momentul acesta.

O să avem declaraţii politice două zile pe săptămână, pentru că am votat o hotărâre a Camerei, chiar ieri.

Domnul Daniel Florea:

Bine, ultima frază.

Problema aceasta, a duplicităţii, a minciunii, vă caracterizează şi vă va ajunge din urmă mai repede şi mai dur decât credeţi.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu pentru înţelegere.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Alexandru Kocsis-Cristea, de la Grupul PNL. Dacă este? Nu este.

Doamna deputat Christine Thellmann, aveţi cuvântul, 3 minute.

Vă rog să vă încadraţi în timp.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Certificatul verde electronic COVID - garanţia că repornim motoarele economiei şi ale unei vieţi normale în siguranţă!".

Pandemia COVID a închis şcoli şi afaceri, a izolat regiuni întregi şi chiar a închis ţări la propriu. Măsurile sanitare impuse de specialişti, ajutoarele financiare şi mai apoi vaccinarea populaţiei au făcut ca lucrurile să înceapă să revină la normal.

Sacrificiile făcute până în acest moment nu trebuie uitate şi nici nu ar trebui coborâtă ştacheta.

În tot acest timp am făcut paşi concreţi, care nu trebuie abandonaţi, în următoarele direcţii:

• Am început digitalizarea administraţiei publice şi procesul educaţional;
• Am investit în sistemul sanitar şi în personal înalt calificat;
• Guvernul PNL a luat măsuri bune pentru a susţine economia, pentru susţinerea angajaţilor. Investiţiile au fost motorul creşterii economice. Astfel, veniturile românilor au fost cu 9,5 miliarde de lei mai mari în 2020, faţă de ultimul an al guvernării PSD. În primele patru luni ale lui 2021, investiţiile au crescut cu 3,17 miliarde de lei - adică +31,8% - faţă de perioada similară a anului trecut;
• Am susţinut milioane de angajaţi şi angajatori prin plata şomajului tehnic şi prin implementarea mai multor scheme de ajutor de stat pentru toate zonele economiei naţionale;
• Avem 4,5 milioane de persoane vaccinate. Astfel, numărul cazurilor noi a scăzut drastic, a scăzut şi numărul celor aflaţi la ATI. Rata de infectare a scăzut la 0,17/1.000 locuitori la nivel naţional.

În acest context, având în vedere că eforturile au fost unele uriaşe, cu toţii avem datoria să apărăm ce am obţinut cu mari sacrificii. Cu toţii dorim să plecăm în concedii şi să vină la noi turişti pentru a ajuta mediul de afaceri autohton. Pentru aceasta trebuie să dăm asigurări celor care ne primesc la ei în ţară sau în pensiuni că suntem vaccinaţi, că nu purtăm boala, şi, la rândul lor, cei care vin la noi în ţară trebuie să ofere aceleaşi garanţii. Nu este o încălcare a dreptului la călătorie, ci un gest onest de respect pentru viaţa celuilalt.

"Certificatul verde digital european" va atesta că deţinătorul său a fost vaccinat împotriva COVID-19, că are un test negativ recent sau că a trecut prin boală şi are anticorpi.

În final, vreau să-i încurajez pe cei care încă nu s-au vaccinat să meargă la un centru de vaccinare. Acum este simplu, la îndemână, fără programare şi gratuit.

Vă îndemn să mergeţi să vă vaccinaţi pentru a vă apăra de COVID şi pentru a ne oferi tuturor, din nou, dreptul la o viaţă normală!

Deputat de Sibiu, Christine Thellmann.

Mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos şi eu.

Continuăm cu domnul deputat Dumitru Rujan, de la Grupul PNL. Dacă este? Nu este.

Doamna deputat Cristina-Agnes Vecerdi? Nu este.

Doamna deputat Cătălina Ciofu?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Cătălina Ciofu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nivelul de dezvoltare la care a ajuns omenirea în zilele noastre se datorează marilor descoperiri ştiinţifice şi modului în care omenirea a ştiut să beneficieze de acestea. Modul în care guvernele diferitor state au folosit rezultatele cercetărilor ştiinţifice a determinat, printre altele, îmbunătăţirea sistemelor de sănătate şi a calităţii vieţii.

Încrederea în vaccin ar trebui să se bazeze pe evaluarea personală a fiecăruia dintre noi, în funcţie de datele furnizate de specialişti. Ar trebui să avem curiozitatea necesară pentru a verifica sursa informaţiilor pe care le consumăm, ar trebui să le evaluăm veridicitatea, dacă sunt scrise de persoane de încredere, avizate, şi dacă reflectă realitatea.

Un cercetător, un medic, un om cu renume ştiinţific nu va susţine niciodată altceva decât rezultatele cercetării care au fost obţinute în urma unor teste verificate, minuţios interpretate, astfel încât să respecte legile ştiinţelor de bază cunoscute şi etica profesiei pe care o practică.

Un cercetător se ghidează după un set strict de reguli pentru a se asigura că rezultatele cercetării se bazează pe fapte, şi nu pe speculaţii.

Mă adresez şi acelor cetăţeni care îmi scriu zilnic că nu au încredere în vaccin. Am citit toate solicitările venite din partea cetăţenilor în acest sens şi vă înţeleg lipsa de încredere. Vă solicit şi eu, la rândul meu, să aveţi încredere în propriul nivel de discernământ şi să analizaţi cu atenţie şi responsabilitate orice informaţie care ajunge la dumneavoastră.

Conform Legii nr. 406/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovarea, art. 2, activitatea de cercetare-dezvoltare se desfăşoară în respect faţă de fiinţa şi demnitatea umană, faţă de suferinţa animalelor, care trebuie prevenită sau redusă la minimum, ocrotind mediul natural şi echilibrul ecologic, asigurând refacerea şi protecţia acestora faţă de eventualele agresiuni produse de ştiinţă şi tehnologie.

Având în vedere aceste precizări, eu am încredere în vaccin şi în grila naţională de vaccinare obligatorie. Vaccinul împotriva noului coronavirus, SARS-CoV-2, care provoacă boala COVID-19, nu este obligatoriu. Cu toate acestea, eu m-am vaccinat. Toată familia mea a făcut vaccinul, în măsura în care a fost posibil acest lucru.

Eu am încredere în rezultatele cercetării obţinute pentru dezvoltarea unui vaccin eficace împotriva noului coronavirus. Am încredere pentru că datele colectate şi studiate de cercetătorii din întreaga lume respectă aceleaşi standarde privind calitatea, siguranţa şi eficacitatea, ca şi în cazul tuturor celorlalte vaccinuri.

Cătălina Ciofu, deputat de Bacău, Circumscripţia nr. 4.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Dumitru Flucuş.

Trei minute aveţi la dispoziţie.

Domnul Dumitru Flucuş:

Da.

Doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Mediul rural - cea mai mare minoritate din România".

În scurta mea experienţă parlamentară, pe care am acumulat-o până acum, am constatat că mediul rural este foarte slab reprezentat în Parlamentul României.

Pentru o dezvoltare armonioasă a teritoriului ţării, precum şi pentru o funcţionare cât mai corectă a democraţiei este extrem de important ca fiecare grup social, etnic, religios sau de altă natură să aibă reprezentativitate, în Parlament, proporţional cu mărimea grupului. Am observat că acest lucru se întâmplă, dar există şi o excepţie importantă, şi aici mă refer la mediul rural, cea mai mare minoritate din România.

Dacă aproape 50% din populaţia ţării trăieşte în sate şi comune şi dacă peste 85% din teritoriul ţării se află în mediul rural, doar circa 5% din parlamentari reprezintă acest mediu. Un dezechilibru atât de mare nu este regăsit în cadrul niciunei alte categorii.

Atunci când se întocmesc listele candidaţilor, majoritatea partidelor hotărăsc câte locuri eligibile trebuie să fie alocate femeilor, tinerilor şi aşa mai departe, dar nimeni nu s-a gândit până acum să acorde şansa mediului rural să fie reprezentat proporţional.

Din cauza necunoaşterii problemelor şi a realităţilor din zona rurală, din cauza nepăsării faţă de aceste probleme, am ajuns în situaţia actuală în care există decalaje substanţiale între urban şi rural, între nivelul de trai şi posibilităţile de dezvoltare. Aceste decalaje se măresc în fiecare an.

În momentul în care a fost adoptat principiul de creştere a "polilor de dezvoltare", principiu prin care anumite municipii au fost susţinute să se dezvolte, urmând ca apoi bunăstarea să se transmită în cercuri concentrice spre zona dimprejurul polului, am aşteptat să vină momentul în care bunăstarea va ajunge şi în mediul rural.

Realitatea a fost alta.

Polii de dezvoltare au crescut, consumând resursele umane şi materiale ale zonei înconjurătoare. În loc să ajute la creşterea zonei rurale, au dus la sărăcirea acesteia. Localităţi întregi au fost depopulate prin migrarea în municipii sau în străinătate, rămânând fără perspective pentru viitor.

Din această cauză, consider că este absolut necesar să fie elaborat un plan realist de dezvoltare a mediului rural.

Trebuie să transformăm marea zonă rurală a ţării în avantajul nostru cel mai important pe care îl avem faţă de ţările europene.

Şi în mediul rural sunt tineri inteligenţi, educaţi, cu mult bun-simţ. Posibilităţile lor de dezvoltare sunt aproape inexistente, în comparaţie cu posibilităţile colegilor lor din mediul urban. Astăzi, există încă multe mii de case care nu au curent electric, în zonele rurale.

Am consultat propunerile existente în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Sumele alocate dezvoltării mediului rural sunt foarte mici, în comparaţie cu cele din mediul urban. Nu este eficient şi suficient să îţi propui să digitalizezi satele dacă nu rezolvi şi infrastructura de bază - energie electrică, drumuri, poduri, trotuare, asfalt, alimentare cu apă potabilă, canalizare, branşarea la reţeaua de gaze naturale.

Milioane de gospodării ţărăneşti trebuie ajutate să devină producători de hrană sănătoasă, să devină motoare ale dezvoltării economiei.

Este o mare tragedie când în familia cuiva moare o persoană. Este o tragedie cu mult mai mare când într-o ţară moare un sat. Nu dispar doar oamenii de acolo, dispar tradiţii, lucruri particulare care existau doar în acel loc. Dispare o parte din sufletul nostru naţional.

Un mare poet român spunea - "Veşnicia s-a născut la sat". Nu putem lăsa veşnicia să dispară.

Dumitru Flucuş, deputat de Braşov, reprezentant al Ţării Făgăraşului.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Deocamdată nu sunt colegi în sală.

De la Grupul parlamentar AUR, dau cuvântul domnului deputat Cristian-Daniel Ivănuţă.

Vă rog, aveţi cuvântul, cu rugămintea să vă încadraţi în cele 3 minute.

Mulţumesc.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Promovarea şi dezvoltarea gândirii creative în procesul de învăţământ - strategia AUR pentru creşterea calităţii actului educaţional".

Actuala Lege a educaţiei naţionale nr. 1/2011 are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, volitive şi acţionale, cunoştinţe fundamentale, competenţe şi abilităţi de utilitate directă în profesie şi în societate - aşa cum este specificat la art. 2 alin (1). Este sigurul loc din lege unde creativitatea, ca domeniu de competenţă, este amintită. Respectiva lege, din acest punct de vedere, nu extinde viziunea asupra acestei competenţe-cheie, creativitatea, asupra curriculei de la toate ciclurile de învăţământ, pentru ca elevii, la sfârşitul unui ciclu, să fie evaluaţi şi din perspectiva creativităţii. De asemenea, nu este amintită printre celelalte competenţe-cheie.

La nivelul învăţământului universitar, Ministerul Educaţiei, împreună cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării ar trebui să colaboreze, în parteneriat cu asociaţiile specializate în inovare, creativitate şi inventică teoretică şi aplicată, pentru dezvoltarea gândirii creative. La nivel de universităţi, mai ales cele tehnice, s-ar impune crearea unor departamente de creativitate tehnică. Pe lângă curricula de bază, ar trebui să se adauge discipline obligatorii de formare şi dezvoltare a gândirii creative. Totodată, fiecare facultate ar putea înfiinţa un master de creativitate, iar şcolile doctorale şi cele postuniversitare ar trebui să ţină cont de formarea profesională prin dezvoltarea celor 9 competenţe profesionale specificate prin lege.

Toate aceste modificări de la nivelul învăţământului preuniversitar, cât şi universitar sunt justificate de faptul că, pe lângă gândirea cognitiv-reproductivă, ar trebui promovată gândirea divergent-creativă, prin educarea în acest fel a unei gândiri duale în rândul elevilor şi studenţilor, în măsură să asigure performanţa în activitatea de producţie, producerea de plusvaloare prin inovare. Învăţământul bazat pe gândirea duală, deschis spre cunoaştere şi inovare în toate domeniile asigură asimilarea de informaţii utilizabile în formarea profesională, racordată la politica europeană, de promovare a unei personalităţi inovative, adaptate la noile meserii şi specializări ale viitorului.

În acest sens, AUR va promova proiecte de lege prin care să susţină integrarea în actuala Lege a educaţiei şi a creativităţii, ca o componentă de bază pentru susţinerea performanţei în toate domeniile de activitate umană.

Cristian Ivănuţă, deputat AUR, Iaşi.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Marius-Andrei Miftode, de la Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Îmi place să cred că fiecare dintre noi încercăm să oferim copiilor din jurul nostru tot ce este mai bun, că încercăm să le fim alături şi să ne asigurăm că au o copilărie cât se poate de reuşită. Dar ce facem noi efectiv, ca parlamentari, pentru copii, în contextul atât de privativ în care se află o parte atât de mare dintre ei? 38% dintre ei se află în risc de sărăcie sau excluziune socială! Aproape o cincime dintre copiii sub 6 ani trăiesc în condiţii de sărăcie severă! Peste 109.000 de elevi de liceu au abandonat şcoala, între 2013 şi 2017, conform datelor oferite de Ministerul Educaţiei. 380.000 de copii cu vârsta între 3 şi 17 ani nu urmau nicio formă de învăţământ la începutul anului 2019.

Aş putea să continui expunerea cu statistici din zona de mortalitate infantilă - mame la vârste fragede, trafic de copii sau violenţa domestică, la care aceştia cad victime. Este evident, totuşi, pentru toată lumea, că situaţia în care ne aflăm necesită o atenţie mult mai mare decât cea oferită actualmente de către organele de conducere ale statului. Este o situaţie înfiorătoare faţă de care, deseori, evităm să ne raportăm la nivel personal. E o povară prea mare, iar instinctul de autoapărare şi disonanţa cognitivă probabil că ne reţin din conştientizarea dimensiunii dezastrului.

Avem totuşi o responsabilitate faţă de toţi aceşti copii. Avem o datorie faţă de care nu ne putem eschiva. Avem datoria de a schimba aceste statistici îngrijorătoare, această realitate îngrozitoare.

Nu putem face asta cu sistemul de asistenţă socială pe care îl avem azi. Nu putem realiza asta cu cât suntem dispuşi să investim actualmente în educaţie, în viitorul copiilor noştri şi nu putem realiza asta în felul în care garantăm drepturile copiilor noştri. Spre deosebire de alte ţări, cu mai puţine probleme decât avem noi în acest domeniu, nu avem nici măcar o subcomisie, la nivel de Parlament, care să trateze prin excelenţă drepturile copiilor noştri. De noi depinde să schimbăm această stare de fapt şi să oferim o şansă reală acestor copii - o şansă care ar trebui să fie a lor, de drept.

Înaintez, şi pe această cale, o propunere preşedintelui şi membrilor Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale să demareze înfiinţarea unei subcomisii care să trateze exclusiv problemele ce ţin de drepturile copiilor, aşa cum există deja în alte state europene şi sper ca, fiecare dintre noi, să susţinem orice demersuri, iniţiative şi soluţii menite să rezolve sau să contribuie la rezolvarea acestor probleme fundamentale.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat al USR PLUS de Braşov.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Grupul parlamentar al UDMR nu are deputaţi înscrişi pentru declaraţii politice, aşa că trecem la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog, aveţi cuvântul, cu rugămintea să vă încadraţi în cele 3 minute.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Recentele evenimente provocate de criza sanitară au readus în prim-plan, pe lângă importanţa Uniunii Europene, şi nevoia menţinerii bunelor relaţii şi a cooperării între state.

Solidaritatea între statele lumii, manifestată sub forma schimbului de experienţă, a resurselor materiale sau informaţionale, ne-a ajutat să depăşim această perioadă dificilă.

În acest sens, relaţiile bilaterale reprezintă o componentă esenţială, care poate să construiască parteneriate strategice sustenabile şi care poate aduce beneficii reciproce "actorilor implicaţi".

Cu toate că, de cele mai multe ori, relaţiile bilaterale fac parte din sfera diplomaţiei, în cazul ţării noastre, şi Parlamentul are un rol extrem de important în acest sens, inclusiv prin constituirea grupurilor de prietenie, având reprezentanţi din cadrul celor două Camere ale Parlamentului.

Potenţialul respectivelor grupuri de prietenie este unul major, dat fiind faptul că prin colaborarea interparlamentară se pot stabili, analiza şi chiar implementa obiectivele esenţiale, indiferent de domeniu, pe care statele implicate le au.

Din nefericire, au existat grupuri de prietenie care, pe parcursul unei întregi legislaturi, nu s-au întrunit nici măcar o dată, cu toate că iniţierea, menţinerea sau intensificarea relaţiilor bilaterale prin intermediul întrunirilor forurilor legislative şi/sau ale grupurilor de prietenie sunt tot mai des utilizate la nivel european, iar rezultatele pot fi văzute atât prin numărul mare de acorduri bilaterale încheiate, cât şi prin modalităţile prin care valorile europene au fost promovate în forurile legislative.

Mai mult decât atât, pentru sporirea eficienţei grupurilor de prietenie, un aport considerabil îl pot aduce şi reprezentanţii Grupului minorităţilor naţionale, care cunosc, poate cel mai bine, situaţia etnicilor pe care îi reprezintă, dar şi a cetăţenilor patriei mamă, reuşind astfel să devină o adevărată punte de legătură între două state.

Aşadar, stimaţi colegi, consider că odată definite aceste grupuri de prietenie, ele trebuie să se întrunească în cel mai scurt timp pentru stabilirea programului de lucru şi a obiectivelor acestora.

Trebuie să utilizăm într-un mod constructiv acest cadru de întărire a relaţiilor bilaterale ale României şi să profităm de fiecare oportunitate, adoptând o atitudine constructivă, bazată pe o bună colaborare cu statele partenere, contribuind astfel la îmbunătăţirea rezultatelor în acest domeniu, care, de-a lungul timpului, şi-au dovedit eficacitatea.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu deputaţii neafiliaţi.

Dacă domnul Mihai Ioan Lasca este în sală? Da.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Trei minute la dispoziţie, de asemenea.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, dragi colegi.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Stop vaccinării copiilor!".

Drag popor,

Stimaţi colegi,

Copiii şi adolescenţii au intrat deja, din păcate, pe lista tragică a victimelor, prin extinderea aşa-zisei "vaccinări" cu preparate experimentale care au potenţial de a modifica genetic organismul uman. Guvernul României şi CNCAV extind administrarea experimentală de preparate pentru prevenirea COVID-19 la copii şi adolescenţi.

În ciuda faptului dovedit ştiinţific, conform căruia infecţia SARS-CoV-2 la aceste grupe de vârstă nu pune niciun fel de probleme - fiind uşoară sau lipsită de simptome - se extinde studiul clinic al acestor produse farmaceutice pe organisme tinere, aflate în creştere, în dezvoltare. Copiii şi adolescenţii nu sunt expuşi vreunui risc în raport cu boala, la ei nu există pericolul infectării. Este absurd să îi protejăm de un pericol care nu există! De ce pretindem că protejăm pe cineva care nu necesită protecţie? Este fără sens să introducem copiii, adolescenţii şi tinerii într-un studiu experimental, un studiu clinic controversat! Aceasta cu atât mai mult cu cât, chiar dacă ar primi aceste preparate insuficient testate, copiii şi adolescenţii tot vor face boala şi tot o vor transmite! Efectele adverse ale acestor preparate, numite impropriu "vaccinuri", cu potenţial de a modifica genetic organismul copiilor şi adolescenţilor, pot fi dezastruoase!

Dragi colegi,

Până în prezent, în România nu a murit niciun copil din cauza COVID.

Domnilor guvernanţi,

Veţi fi consideraţi direct răspunzători pentru vătămare corporală din culpă şi omor calificat, cauzate de acţiunile dumneavoastră de forţare a acceptării pe scară largă a experimentelor pe copii, cu preparate aflate încă în studiu clinic. Şi aceasta, fără o bază ştiinţifică şi fără motiv.

Dacă veţi continua în această direcţie şi nu veţi întreprinde ceva în sensul atenuării efectelor pe care le-aţi provocat deja prin experiment, veţi fi direct răspunzători de vătămare din culpă şi decese.

Acum a venit clipa să lăsăm la o parte vendetele, frica şi teama, să acţionăm împreună uniţi pentru apărarea ţării, a dreptăţii, a libertăţilor individuale şi naţionale, căci acestea sunt singurele stări politice care pot oferi poporului viitorul pe care îl aşteaptă de atât de mult timp.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Mulţumesc.

Deputat neafiliat Mihai Lasca.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD.

Îi dau cuvântul domnului deputat Florin Piper-Savu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Piper-Savu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Deputat Florin Piper-Savu, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Declaraţia politică se intitulează "Sportul, cel mai bun ambasador al României, se găseşte pe agenda celor care decid viitorul acestei naţiuni?".

Nu am să fac o pledoarie despre importanţa practicării sportului încă din cei mai fragezi ani ai vieţii, fiind convins că suntem conştienţi cu toţii de acest lucru. Ceea ce îmi este greu să înţeleg este de ce această disciplină, Educaţie fizică şi sport, în ciuda unor încercări de modificări legislative, rămâne o Cenuşăreasă, în viziunea Ministerului Educaţiei.

Constatăm cu toţii că, din diverse motive, copiii preferă să stea în casă, în detrimentul activităţilor în aer liber, timpul petrecut în faţa calculatorului şi al televizorului creşte direct proporţional cu vârsta, iar timpul petrecut în aer liber scade odată cu înaintarea în vârstă.

Încercarea de mărire a numărului de ore de Educaţie fizică şi sport s-a lovit ca de un zid de justificări de genul că nu este apanajul legislativului, ci doar al Ministerului Educaţiei, prin modificarea planurilor-cadru. Planurile-cadru pentru învăţământul primar şi gimnazial au fost modificate cu mulţi ani în urmă. Acum, Ministerul Educaţiei se pregăteşte de modificarea celor pentru învăţământul liceal, dar în nicio variantă dintre cele propuse disciplina Educaţie fizică şi sport nu beneficiază de atenţia decidenţilor şi a specialiştilor din minister.

Dacă mai este cale lungă, se pare, în actuala viziune, până ce disciplina numită "Educaţie fizică şi sport" să fie cu adevărat repusă în drepturi, ministerul ar putea acum să se aplece cu mai mare atenţie asupra finanţării cluburilor sportive şcolare.

Cluburile sportive şcolare din România se confruntă cu o serie de probleme, de la cele legate de inexistenţa sediilor şi a bazelor sportive proprii, la lipsa investiţiilor în reabilitarea celor existente, de la lipsa fondurilor pentru materiale şi echipamente sportive la bugetul insuficient pentru utilităţi şi participarea la competiţii naţionale şi internaţionale.

Cum să creşti gradul de interes al copiilor şi tinerilor pentru practicarea sportului, unde şi cum să-şi desfăşoare activitatea colegii mei, şi cum să atragă copiii spre activitatea sportivă şi să obţină performanţă, în condiţiile în care, în Teleorman, de exemplu, trenează încă din anul 2008 realizarea a două investiţii importante: sediu şi sală de sport pentru cluburile sportive şcolare din Roşiorii de Vede şi din Turnu Măgurele? Investiţiile care trebuiau finalizate din 2016 se deteriorează de la o zi la alta, din lipsa finanţării necesare, iar suma alocată prin bugetul acestui an este infimă, reprezentând sub 1% din suma necesară finalizării.

Bugetul pentru finanţarea competiţiilor sportive este alocat pe criterii lipsite de transparenţă, cunoscute doar de oficialii din minister, în niciun caz pe performanţă, pe număr de sportivi sau pe număr de baze. Să fie criteriul politic?

Cum să ceri tu, minister, gestionarea eficientă a resurselor financiare, astfel încât la sfârşitul fiecărui an clubul să îşi încheie activitatea financiară fără datorii în primul rând faţă de sportivii săi, dar şi faţă de alte persoane şi instituţii, dacă nu poţi rezolva o problemă simplă, aşa cum este cea a posturilor de şoferi din organigrama cluburilor? Nu se ştie la nivelul conducerii Ministerului Educaţiei că, deşi au în dotare microbuze, cluburile sunt nevoite să închirieze alte microbuze pentru deplasări la competiţii, cheltuind din bugetul şi aşa insuficient, pentru că nu există posturi de şoferi?

Sunt conştienţi responsabilii Ministerului Educaţiei şi Ministerului Tineretului şi Sportului de rolul ce le revine în procesul de dezvoltare a educaţiei fizice şi sportului? De buna cooperare între aceste două instituţii şi de colaborarea lor cu alte instituţii ale statului depinde funcţionarea eficientă a sistemului naţional de educaţie fizică şi sport şi sănătatea unei naţiuni viguroase şi bine educate.

Sportul, cel mai bun ambasador al României, se găseşte pe agenda celor care decid viitorul acestei naţiuni?

Deputat al PSD de Teleorman, Florin Piper-Savu.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm tot cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Bogdan-Andrei Toader. Este? Nu este.

Atunci domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vă reamintesc, stimaţi colegi liberali şi USR-işti, că aveţi promisiuni electorale neonorate! Foarte multe! Una dintre ele este eliminarea pensiilor speciale. Aţi fluturat-o în ochii alegătorilor cu atâta obstinaţie, încât mulţi dintre ei chiar v-au crezut. Ghinion! Aţi ajuns la putere - prin jocuri de culise, nu câştigând alegerile! - şi aţi început să vă bateţi joc de aşteptările oamenilor.

Este evident pentru toată lumea că promisiunile dumneavoastră electorale au fost doar vorbe goale. Nu aţi avut şi nici nu aveţi de gând să eliminaţi pensiile speciale inventate de fostul dumneavoastră lider de partid Valeriu Stoica, în legislatura 1996-2000.

Partidul Social Democrat este singurul partid care a propus eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, iar proiectul nostru de lege a fost votat inclusiv de liberali şi USR-işti. În privinţa celorlalte categorii de pensionari de lux, dumneavoastră nu aţi făcut nimic pentru tăierea veniturilor necuvenite.

Am adresat, personal, în această sesiune parlamentară, două interpelări către ministrul muncii, Raluca Turcan, şi vicepremierul Dan Barna, în care i-am întrebat concret când şi cum au de gând să elimine pensiile speciale. Amândoi au ocolit, grosolan, întrebările legate de acest subiect, neavând ce să răspundă.

Remarc atitudinea sfidătoare a celor doi lideri ai organizaţiilor judeţene PNL şi USR Sibiu pentru simplul motiv că amândoi se băteau cu pumnii în piept, în faţa sediului PSD Sibiu, că ei le vor face dreptate pensionarilor. Strigau lozinci goale, încercând să câştige capital politic. Ţinta lor a fost să ajungă la putere, nu să facă ceva bun pentru oameni!

Raluca Turcan s-a instalat în fotoliul de ministru al muncii şi pregăteşte o nouă lege a pensiilor, care prevede creşterea vârstei de pensionare a femeilor. Atât a înţeles doamna Turcan din sintagma "egalitate de şanse": să muncească şi femeile până la 65 de ani, la fel ca şi bărbaţii. Nu e nicio surpriză pentru mulţi dintre noi.

Mă întreb doar, stimaţi colegi liberali şi USR-işti, cum veţi mai putea da ochii cu oamenii pe care i-aţi minţit şi de care vă bateţi joc acum?

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Continuăm cu doamna deputat Cristina-Elena Dinu, de la Grupul PSD. Este? Nu.

Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu. Este? Nu.

Domnul deputat Romulus-Marius Damian? Nu.

Doamna deputat Natalia Intotero? Nu.

Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ? Nu este.

Domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan? Nu este.

Domnul deputat Mihai Weber? Nu este.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Alexandru Kocsis-Cristea? Nu.

Domnul deputat Dumitru Rujan? Nu este.

Îi dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Agnes Vecerdi.

Vă rog.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Introducerea cursurilor de prim ajutor ca disciplină obligatorie de studiu în învăţământul preuniversitar a făcut obiectul mai multor iniţiative legislative de-a lungul timpului, dar niciuna dintre acestea nu a fost adoptată.

Cu toate acestea, încă din anul 2010 Consiliul European de Resuscitare a aprobat recomandarea ca toţi cetăţenii europeni să fie învăţaţi recunoaşterea stopului cardio-respirator şi resuscitarea cardio-pulmonară de bază. De asemenea, în urma unei campanii de lobby, Parlamentul European a adoptat o declaraţie scrisă în iunie 2012 care solicita programe de formare cuprinzătoare şi ajustarea legislaţiei statelor membre UE pentru asigurarea de strategii naţionale cu acces egal la educaţia în prim ajutor.

Deşi în România curricula şcolară cuprinde în prezent disciplina opţională "Educaţie pentru sănătate", care ar trebui să ofere şi noţiuni de prim ajutor, această materie se face disproporţionat la nivelul ţării şi chiar şi în cadrul aceluiaşi judeţ.

Răspunsurile primite recent de la inspectoratele şcolare judeţene dovedesc accesul inegal la educaţia în prim ajutor, majoritatea şcolilor optând pentru desfăşurarea unui curs în timpul "Săptămânii altfel" sau includerea unor noţiuni în orele de Dirigenţie, Biologie sau Educaţie fizică.

De asemenea, nu există o formare a personalului didactic în acest domeniu, unii optând pentru subiecte mai generale, în detrimentul noţiunilor specifice. Cursurile sunt, în general, susţinute de reprezentanţii "Crucii Roşii" sau ai inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene şi SMURD.

Cred că suntem cu toţii conştienţi de faptul că şcoala este mediul perfect pentru a educa viitorii cetăţeni şi că acest tip de învăţare este popular şi eficient la această vârstă.

Declaraţia recentă de poziţie a Consiliului European de Resuscitare a furnizat principii-cheie despre implementarea programului "Kids Save Lives" şi mai multe state europene, precum Danemarca sau Norvegia, au introdus în programa şcolară obligatorie cursurile de prim ajutor, iar majoritatea statelor membre au creat oportunităţi pentru integrarea acestor ore în obiectivele de învăţare ale celorlalte discipline fundamentale din curriculum şcolar, cum ar fi: ştiinţele biologice, educaţie fizică sau educaţie civică.

Din păcate, în ţara noastră putem spune că aceste cursuri lipsesc aproape cu desăvârşire, or, ca medic implicat în situaţiile de urgenţă, ştiu că lipsa educaţiei în prim ajutor produce frecvent pierderi inutile de vieţi omeneşti sau are efecte nedorite în recuperarea pe termen lung, ca rezultat al incapacităţii în muncă.

În aceste condiţii, cred cu tărie că trebuie găsită o soluţie de introducere în programa şcolară, fie acesta şi treptată. Suntem conştienţi de faptul că acest lucru înseamnă să formezi profesori, să pregăteşti un grup de oameni care să predea aceste lucruri în mod regulat, să dotezi şcolile cu simulatoare, cu manechine. Dacă ar fi doar un curs teoretic nu ar fi atât de bine asimilat şi copiii nu ar reţine esenţialul.

Sperăm pentru viitor într-un proiect adecvat, cu dotarea necesară şi cu un mod de pregătire continuu a profesorilor care vor ţine aceste cursuri.

Vă mulţumesc.

Cristina Vecerdi, deputat al PNL Braşov.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu doamna deputat Raisa Enachi, de la Grupul parlamentar AUR.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Hristos a Înviat!

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Tema declaraţiei politice de astăzi este "Agricultura românească - între veşnicele promisiuni politice şi realitatea problemelor de zi cu zi".

Ar trebui să ne îndreptăm atenţia asupra unei probleme stringente cu care se confruntă agricultura românească, şi anume adaptarea acesteia la schimbările climatice şi viitoarele condiţionalităţi pentru accesarea subvenţiilor.

Vreau să supun atenţiei dumneavoastră nevoia de clarificare şi de transparenţă în privinţa aplicării eco-schemelor şi a reducerilor finanţării pentru cei care nu reuşesc să le implementeze.

Chiar dacă aceste subiecte sunt sensibile şi de o importanţă naţională majoră, ele rămân în continuare pretexte pentru promovarea politică a partidelor, nicidecum nu se încearcă rezolvarea problemelor reale ale agricultorilor care, din păcate, de ani şi ani, sunt aceleaşi.

Agricultura românească are mare nevoie de un sprijin real!

În declaraţiile anterioare ale ministrului agriculturii s-au făcut referiri, în nenumărate rânduri, la investiţiile în infrastructura principală şi secundară de irigaţii, planificate pentru perioada 2021 - 2027, investiţii de care ar fi urmat să beneficieze milioane de hectare de teren agricol.

Aflăm însă că investiţiile pentru reabilitarea sistemului de irigaţii au fost respinse de Comisia Europeană în vestitul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Stimaţi colegi,

Singurele soluţii pentru combaterea secetei rămân investiţiile în irigaţii.

Iar întrebarea retorică adresată agricultorilor, despre cine se face vinovat pentru faptul că se irigă doar 10% din suprafaţa arabilă, este mai degrabă o insultă la adresa celor care continuă să facă agricultură, atâta timp cât statul român nu le oferă nici instrumentele şi fondurile necesare, nici politici protecţioniste, ci doar o subfinanţare cronică.

România a ajuns să importe, în prezent, produse de patiserie, panificaţie şi biscuiţi în valoare de 200 de milioane de euro, deşi este unul dintre cei mai mari producători de grâu din Europa. Şi, paradoxal, o bună parte din această cantitate este reprezentată de pâinea congelată.

Nu putem avea o populaţie sănătoasă dacă nu găsim soluţii pentru a încuraja şi susţine produsul agroalimentar românesc!

În numele judeţului Vaslui, cel mai neperformant UAT la nivel naţional, solicit ministrului agriculturii să clarifice cu celeritate ce investiţii vor fi făcute pentru sistemele de irigaţii din acest judeţ şi de fiecare judeţ din România în anul în curs? Revin şi cu întrebarea la care încă nu am obţinut un răspuns. Când anume vor putea accesa agricultorii investiţii pentru dezvoltarea şi susţinerea afacerilor?

Fac un apel, pe această cale, şi către fermierii şi asociaţiile pe care le reprezintă, de a deveni mai vocali, astfel încât agricultorilor, inclusiv sau mai ales micilor producători, să le aparţină argumentele şi rolurile-cheie în definirea noilor reguli care vor deveni obligatorii în curând.

Stimaţi colegi,

În spatele fiecărei eco-scheme trebuie să stea o analiză tehnico-financiară pentru fiecare categorie de produs.

Iar acum mă adresez iarăşi ministrului agriculturii: avem asemenea calcule? În ce măsură vor avea de suferit agricultorii care nu sunt pregătiţi să implementeze noi proceduri şi nu se vor adapta într-un ritm rapid? Cu cât li se va diminua accesul la finanţare sau chiar la subvenţii? Suntem în drept să decidem noi în numele agricultorilor, fără a-i implica pe aceştia în procesul decizional? Eu zic că nu.

Prin urmare, consider că ar fi corect ca promovarea politicilor prietenoase de mediu să nu cadă exclusiv pe umerii antreprenorilor.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Raisa Enachi, Circumscripţia nr. 39 Vaslui. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, de la Grupul minorităţilor naţionale.

Trei minute aveţi la dispoziţie.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos.

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea se intitulează "Discriminarea, rasismul şi bullyingul din şcoala românească fac noi victime în rândul elevilor".

Stimaţi colegi,

Odată cu reîntoarcerea copiilor din online în bănci, fenomenul discriminării, rasismului şi bullyingului s-a accentuat, iar cazurile de anxietate şi agresiune s-au înmulţit în şcolile din toată ţara.

Săptămâna trecută, un elev de etnie romă de la Şcoala "George Bacovia" din sectorul 4 al Capitalei a sărit de la etajul I al şcolii. Colegii elevului au povestit că înainte să se arunce de la etaj băiatul le-ar fi spus că vrea să moară din cauza umilinţelor la care a fost supus. Colegii îl băteau, îl umileau şi îi spuneau "ţigan".

Înainte să se arunce, copilul a spus: "Eu îmi voi pune capăt vieţii!".

Inspectorul şcolar general al municipiului Bucureşti a declarat că a fost doar o joacă. Să sari de la etajul I, de la o înălţime de peste 5 metri, pentru inspectorul şcolar general al municipiului Bucureşti reprezintă o joacă.

Evident că ministrul educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu, l-a demis şi bine a făcut că l-a demis. Trebuia să demită toată conducerea unităţii şcolare "George Bacovia".

Legea nr. 221/2019, care modifică Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, prin care este prevenit şi combătut bullyingul în spaţiile destinate învăţământului, trebuie aplicată urgent. Elevilor din toată ţara trebuie să li se asigure un climat sigur şi pozitiv în unităţile de învăţământ, bazat pe respectarea persoanei, pe nediscriminare şi pe asigurarea securităţii în şcoli.

Promovarea activităţilor de prevenire şi combatere a tuturor formelor de bullying şi cyber bullying în sistemul educaţional preuniversitar trebuie să reprezinte un obiectiv pentru România şi implicit pentru Guvernul României.

Înţeleg că, de curând, la nivelul fiecărei unităţi şcolare, va fi înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying, din care vor face parte maximum 10 membri. Între aceştia se vor regăsi directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei - nu ştiu dacă avem aşa ceva -, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor, un reprezentant al părinţilor şi, evident, reprezentanţi ai autorităţilor locale. Rolul acestui grup este acela de a preveni, identifica şi soluţiona faptele de bullying comise între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale sau cibernetice.

Şedinţele cu părinţii, în opinia mea, şi activităţile extraşcolare trebuie să reprezinte priorităţi pentru fiecare şcoală. În particular, consider că aspecte legate de istoria minorităţilor naţionale şi implicit de istoria minorităţii rome pe teritoriul României, ar trebui livrate în cadrul orelor de dirigenţie.

În încheiere, condamn cu fermitate actele de rasism şi discriminare din şcoli la adresa copiilor şi elevilor romi.

Stimaţi colegi,

Vă rog să reţineţi să principalele cauze care generează abandonul şcolar şi neînscrierea copiilor romi în sistemul de învăţământ românesc sunt în continuare sărăcia şi rasismul. Aceste fenomene trebuie combătute de întreaga clasă politică românească. Noi suntem direct responsabili atât pentru prezentul, cât şi pentru viitorul copiilor noştri.

În calitate de deputat al minorităţii rome, am sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Educaţiei şi Avocatul Copilului pentru a prezenta un raport cu privire la cazul de rasism de la Şcoala "George Bacovia" din Bucureşti.

Vă mulţumesc.

Cătălin Manea, deputat minoritatea romă.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Marian-Iulian Rasaliu.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineaţa doamnă preşedinte şi stimaţi colegi,

Daţi-mi voie ca în dimineaţa aceasta, la declaraţia politică pe care o voi face, titlu va fi următorul: "România este în recesiune profundă!".

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am citit cu îngrijorare cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În ultimele patru trimestre consecutive, PIB-ul României a fost mai mic decât cel din perioada similară a anului trecut.

Din păcate, România este în recesiune profundă. Guvernul trebuie să mai înceteze odată cu minciuna revenirii economice. Şi, ca mascarada să fie şi mai mare, premierul ne vorbeşte chiar de o creştere economică fabuloasă. Dacă ţara o duce atât de bine, de ce ne împrumutăm în continuare la dobânzi record? De ce nu sunt bani pentru ca alocaţiile să fie majorate, aşa cum prevede legea, la 1 iulie? De ce avem în continuare peste 1,7 milioane de persoane salarizate la nivel de salariu minim, adică practic o treime din numărul total de angajaţi? După Bulgaria, România are acum cel mai mic salariu minim din Uniunea Europeană. Oare nu ar fi normal ca ţara noastră să depăşească odată pentru totdeauna statutul de furnizor de forţă de muncă ieftină pentru restul lumii? Trebuie oprită depopularea ţării, până nu va fi prea târziu.

Propaganda mincinoasă nu ţine de foame, nu plăteşte facturile populaţiei, nu îmbracă şi nu educă copiii, nu asigură medicamente bolnavilor şi bătrânilor, nu opreşte scumpirile. De asemenea, mediul de afaceri românesc are nevoie de sprijin real, de ajutoare financiare, nu de granturi care sunt anulate peste noapte.

Haideţi să vedem realitatea, nu să ne imaginăm o creştere economică fabuloasă, care nu există decât pe hârtie! Doar când românii o vor duce mai bine, vom putea vorbi, într-adevăr, de progresul din economia ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Marian-Iulian Rasaliu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 8 Braşov.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Întreb dacă mai sunt alţi deputaţi din partea Grupului PSD care doresc să susţină declaraţii politice. Nu mai sunt.

Dacă din partea Grupului parlamentar al PNL mai sunt alţi deputaţi care doresc să susţină declaraţii şi au venit între timp în sală? Nu.

Din partea Grupului parlamentar al USR? Nu.

Atunci dau cuvântul domnului deputat Dumitru-Viorel Focşa, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează astăzi "Opriţi vaccinarea copiilor!".

Stimaţi colegi,

Doamnă ministru Ioana Mihăilă,

În sfârşit, la nivelul Uniunii Europene, România ocupă prima poziţie. Şi nu la capitolul creştere economică, al nivelului de trai, al numărului de autostrăzi construite sau în construire sau de noi spitale, nici măcar la capitolul vaccinaţi, unde Guvernul Cîţu şi-a propus să atingă cifra de 5.000.000 la 1 iunie, precum Ceauşescu cincinalul să fie făcut în patru ani şi jumătate.

Din păcate, stimată doamnă ministru, România a reuşit "remarcabila performanţă" de a fi primul stat din Uniunea Europeană care începe vaccinarea copiilor cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani.

Să înţelegem, doamnă ministru, că domnul Cîţu trebuie să spele cumva ruşinea ratării ţintei de 5.000.000 de români vaccinaţi, prin copiii noştri? De ce este necesar să fie ei cobai ai unui vaccin care nu protejează nici de infectare, nici nu limitează transmiterea şi, ce este mai grav, nici de moarte nu te păzeşte 100%?

Doamnă ministru,

Potrivit site-ul Deutsche Welle din Germania, "Comisia Permanentă de Vaccinare - Stiko - a indicat că nu se va grăbi să emită o recomandare de vaccinare asupra copiilor şi că este posibil să nu se recomande vaccinarea tuturor copiilor, ci doar pentru cei care suferă de anumite boli, argumentând că datele privind efectele secundare ale vaccinului sunt încă insuficiente".

Dacă Germania nu se grăbeşte, doamnă ministru, de ce ne grăbim noi? Doar pentru a face pohta premierului Cîţu, ori pentru că România a comandat deja un număr prea mare de doze de vaccin, în comparaţie cu perspectiva de vaccinare?

De ce insistaţi cu vaccinarea copiilor, când numărul naţional de infectări a scăzut sub 200, iar la nivel mondial pandemia cunoaşte un veritabil regres?

Sunt multe întrebări de bun-simţ şi prea puţine răspunsuri de bun-simţ, stimată doamnă ministru!

În lipsa lor, lăsaţi copiii în pace, lăsaţi-i să-şi trăiască copilăria şi adolescenţa fără frică, nu îi transformaţi în cobai ai unui vaccin prea puţin testat!

Vă recomand, doamnă ministru, să vă concentraţi pe ceea ce niciun Guvern postdecembrist nu a reuşit: construirea de spitale noi, pe dotarea celor existente, dar mai ales pe administrarea tratamentelor corespunzătoare celorlalţi bolnavi, alţii decât cei bolnavi de COVID.

Învăţaţi oamenii cum să-şi crească imunitatea prin sport şi alimentaţie, şi mai puţin prin medicaţie!

Gândiţi-vă la noi, şi nu la interesele firmelor din sectorul Big Pharma!

Vă mulţumesc.

Deputat Dumitru-Viorel Focşa, deputat AUR Constanţa. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Anamaria Gavrilă de la Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, aveţi trei minute la dispoziţie.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică este următoarea: "Şapte motive pentru care Mintia trebuie să rămână a devenilor. Primăria Deva trebuie să facă demersurile legale pentru a prelua termocentrala în proprietate".

În virtutea obligaţiilor legale pe care şi le-a asumat, de a reprezenta interesul public, îi cer primarului municipiului Deva, Florin Oancea, să fie bărbat politic şi să facă demersurile legale pentru ca administraţia publică locală să preia termocentrala Mintia.

În susţinerea acestei cereri, voi prezenta şapte motive pentru care Mintia trebuie să rămână a devenilor:

1. Nimeni nu are voie să îşi bată joc de munca devenilor şi a părinţilor acestora care, alături de alţi hunedoreni, au construit şi susţinut termocentrala Mintia, închisă în această primăvară după 52 de ani de activitate;
2. Termocentrala trebuie să rămână în proprietate publică, nu să fie vândută la preţ de fier vechi şi să ajungă o ruină, să fie rasă de pe suprafaţa pământului, precum Combinatul Siderurgic Hunedoara, sau să fie transformată într-o fabrică de bani pentru prietenii PNL;
3. Banii europeni care vin în România pentru decarbonarea centralelor pe cărbune, cum ar fi Mintia, trebuie să fie folosiţi pentru investiţii ale statului român în asemenea capacităţi, nu să fie deturnaţi către buzunarele unor rechini apropiaţi actualei puteri;
4. Este moral şi raţional ca orice beneficiu viitor al revenirii pe profit al termocentralei Mintia, pe fondul creşterii continue a cererii pentru energie, să se întoarcă la români, în general, şi la hunedoreni, în mod particular, prin venituri la bugetul de stat şi la bugetul local;
5. Este necesar ca un punct strategic naţional, precum termocentrala Mintia, care este de maximă importanţă pentru sistemul energetic românesc, şi mai ales pentru zona de Nord-Vest, să asigure securitatea naţională a României, prin continuitatea ei ca o companie de stat.
6. Termocentrala Mintia, odată retehnologizată, ar putea să fie o soluţie şi pe mai departe pentru agentul termic în sistem centralizat din municipiului Deva;
7. Prin Programul de guvernare, actualul Guvern s-a angajat să dea termocentrala Mintia în gestiunea administraţiei locale fără datorii, în condiţiile aplicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2019. Să se ţină de promisiune, altfel, a fost doar o minciună ca să ajungă la putere.

Primarul Oancea trebuie să aleagă cum vrea să rămână în istorie: ca un bărbat politic care preia Mintia, o pune la punct ca pe o perlă a energiei româneşti şi rezolvă termoficarea Devei, sau ca un om slab, care nu face nimic pentru deveni şi tace pentru a deschide calea celor care vor să se îmbogăţească pe munca părinţilor noştri.

Mulţumesc mult.

Anamaria Gavrilă, deputat AUR, Hunedoara. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Brian Cristian, de la Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Pentru că se apropie data de 14 iunie, în care celebrăm Ziua Mondială a Donatorului de Sânge, tocmai de aceea vreau să vorbesc şi de la tribuna Parlamentului despre o cauză pentru care am militat mult timp înainte de a intra în politică.

Donarea de sânge în România reprezintă o realitate tristă, bine cunoscută, dar adesea ignorată, cu sub 2% din populaţia ţării care donează sânge anual. Bineînţeles că ne aflăm la coada Europei, la fel ca în cazul multor alte capitole din domeniul sănătăţii.

Dacă ar fi să punem lucrurile în perspectivă, sângele este singurul medicament din lume care nu se găseşte în farmacii şi poate fi procurat doar prin bunăvoinţa semenilor noştri, dispuşi să doneze sânge în mod benevol şi neremunerat. O donare de sânge poate salva trei vieţi.

Toate aceste aspecte pot părea poveşti sau simple statistici, până în clipa în care unul dintre apropiaţi - rudă, prieten, coleg sau vecin - are nevoie urgentă de "picătura de viaţă". Ne-au fost aduse în atenţie tot mai multe cazuri în care pacienţii nu pot beneficia de intervenţiile necesare din cauză că spitalele nu au sânge în stoc, iar pacientului i se sugerează să facă rost de sânge, aducându-şi prietenii sau rudele la donat. Practic, operaţiile sunt amânate până când pacienţii aduc donatori la centrele de transfuzii. Şi ca şi cum n-ar fi de ajuns, numărul donatorilor de sânge a scăzut profund pe fondul pandemiei de COVID, din cauza fricii de infectare.

Lucrurile ar sta mult mai rău dacă nu ar exista eforturile societăţii civile. Asta pentru că atunci când statul nu îşi face treaba, cetăţenii se organizează. Salut eforturile ONG-urilor şi mediului privat în ceea ce priveşte donarea de sânge: fie că e vorba de campanii de informare şi conştientizare, de dotarea centrelor de transfuzii, aplicaţii ce facilitează comunicarea cu centrele sau premierea şi recompensarea donatorilor de sânge. Tot aici vreau să menţionez şi câteva exemple de bună practică de la centrele de transfuzii din ţară, al căror personal de multe ori face mai mult decât cere fişa postului: colectă mobilă de sânge în mediul rural, campanii de informare în licee sau acţiuni periodice de donare în companii şi instituţii publice.

Sunt multe lucruri pe care le-ar putea face clasa politică pentru creşterea numărului de donatori de sânge: de la reorganizarea sistemului naţional de transfuzie, până la reglementarea cadrului legal privind personalul din centrele de transfuzie.

Şi vreau să menţionez aici şi cele mai frecvente sugestii, cel mai frecvent feedback primit din teritoriu: posibilitatea unui program flexibil al centrelor de transfuzie, astfel încât să se poată dona sânge şi după ora 18,00 sau în weekend, în afara orelor de program pentru cetăţeni.

Până la aceste deziderate, până la asigurarea de politici publice sau iniţiative care ne-ar permite să creştem numărul de donatori, noi putem face un lucru mult mai simplu: să dăm exemplul personal, să ne prezentăm la donat măcar acum, când se apropie data de 14 iunie, Ziua Mondială a Donatorului de Sânge.

Astfel, stimaţi colegi,

Vă invit la donat de sânge! Cu o singură donare salvăm trei vieţi!

Vă mulţumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripţia electorală nr. 26 Maramureş.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Întreb dacă mai sunt alte doamne deputate sau alţi domni deputaţi care s-au înscris pentru a susţine oral declaraţii politice la plenul de astăzi? Nu mai sunt.

Atunci voi da citire persoanelor care au depus declaraţii politice în scris sau oral, astfel încât stafful tehnic să ţină cont de ele.

De la Grupul parlamentar al PSD: domnul deputat Bogdan-Andrei Toader, doamna deputat Cristina-Elena Dinu, domnul deputat Romulus-Marius Damian, doamna deputat Natalia-Elena Intotero, domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ, domnul deputat Bogdan-Gruia Ivan, domnul deputat Mihai Weber.

Au mai depus declaraţii în scris: domnul deputat Vasile Cîtea, domnul deputat Silviu Nicu Macovei, domnul deputat Virgil Alin Chirilă, doamna deputat Viorica Sandu, doamna deputat Dumitriţa Gliga, doamna deputat Raluca Giorgiana Dumitrescu, doamna deputat Oana-Gianina Bulai, domnul deputat Nicu Niţă, domnul deputat Marian Mina, doamna deputat Mirela Furtună, doamna deputat Graţiela Leocadia Gavrilescu, domnii deputaţi Adrian Alda, Gheorghe Şoldan, doamna deputat Georgeta-Carmen Holban, doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi, domnul deputat Ştefan Muşoiu, doamna deputat Daniela Oteşanu, domnii deputaţi Daniel Tudorache şi Eugen Bejinariu, doamna deputat Alexandra Huţu şi domnii deputaţi Dan-Constantin Şlincu, Ioan Mang şi Vasilică Toma.

De la Grupul parlamentar al PNL: domnii deputaţi Alexandru Kocsis-Cristea şi Dumitru Rujan.

Iar în scris: domnii deputaţi Iulian-Alexandru Muraru, Nelu Tătaru, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Alexandru Bola, Marian Cruşoveanu, Bogdan-Iulian Huţucă, doamna deputat Vetuţa Stănescu, domnii deputaţi Sorin Năcuţă, George Şişcu, Radu-Marin Moisin, Sebastian-Ioan Burduja, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Valentin-Ilie Făgărăşian, Alexandru Popa, George-Cătălin Stângă, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Cristian Buican şi doamna deputat Cristina Burciu.

De la Grupul parlamentar al USR: domnul deputat Ştefan-Iulian Lörincz şi domnul deputat Beniamin Todosiu.

Şi în scris: doamnele deputat Pollyanna-Hanellore Hangan şi Oana Murariu, şi domnul deputat Nicu Fălcoi.

De la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a mai depus declaraţie în scris domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Nemaifiind alte persoane care doresc să-şi susţină declaraţiile politice, închei aici prima parte a şedinţei de plen.

Vă mulţumesc şi o zi bună tuturor!

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Excluderea agriculturii din PNRR, încă o măsură de dreapta îndreptată împotriva tuturor românilor"

Decizia arbitrară de excludere a agriculturii din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe motiv că acest sector beneficiază de fonduri europene prin PNDR, reprezintă încă o dovadă că măsurile de dreapta sunt îndreptate împotriva tuturor românilor, cu excepţia clientelei de partid a actualei puteri, atât de bine favorizată şi răsplătită. Şi pentru că PNRR se derulează pe parcursul mai multor ani, refuzul PNL-USR PLUS-UDMR de a include agricultura pentru finanţare se va resimţi pe termen lung în buzunarele tuturor românilor, pentru că acest sector strategic, de importanţă naţională, nu va beneficia de şansa de a deveni cu adevărat rezilient, deci, viabil şi competitiv, iar aceasta şi din cauza stratagemei actualei puteri de a nu comunica public direcţiile principale ale PNRR.

Însă vina nu o poartă doar comunicarea deficitară rezultată din dezinteresul şi incapacitatea manifestate de miniştrii Cabinetului Cîţu în privinţa realizării conforme a acestui plan, ci şi respingerea tuturor apelurilor pe care diverse asociaţii agricole le-au lansat, concomitent cu noi, parlamentarii PSD, direct Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR şi Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene - MIPE.

Am cunoştinţă că aceste asociaţii au venit cu o propunere de finanţare, prin PNRR, pentru reabilitarea sistemului de irigaţii, care reduce şi presiunea asupra bugetului naţional pentru acest domeniu. Din păcate pentru agricultori şi chiar şi pentru toţi românii, acest demers a rămas fără niciun fel de reacţie de la Palatul Victoria.

Aşadar, oare oficialii din guvern şi din minister au catadicsit să citească observaţiile pertinente pentru nevoile pe care le generează evoluţia exploatării agricole, dacă domnul ministru Cristian Ghinea admite că el nu a parcurs anexele PNRR?! Oare domnul Ghinea şi colegul său de la Agricultură, domnul Oros, chiar sunt convinşi că fermierii sunt cu adevărat şi în prezent grav decapitalizaţi, împovăraţi financiar, fără lichidităţi imediate ori garanţii disponibile pentru obţinerea de finanţări sau doar consideră că situaţia grea prin care trec toate exploataţiile agricole este efectul unor ani agricoli foarte slabi şi vrerea proniei divine?!

Preţurile inputurilor agricole, care în unele cazuri s-au dublat faţă de anii anteriori, se reflectă în costuri şi erodează rentabilitatea activităţilor agricole, impulsionată de conjunctura favorabilă a pieţei mondiale de cereale şi oleaginoase, iar conform prognozelor meteorologice, la noi există în continuare riscul ca randamentele să fie modeste la culturile de primăvară.

Indiferent de părerile acestor doi miniştri aflaţi efemer pe funcţii, la fel ca şi restul colegilor lor din guvern, care au contribuit la acest PNRR, situaţia privind excluderea agriculturii de la această formă suplimentară de finanţare trebuie îndreptată cât mai rapid!

Guvernul are obligaţia să corecteze această situaţie, indiferent de motivele care au dus la eliminarea din PNRR a finanţării de 2,6 miliarde de euro pentru implementarea Strategiei de Gestionare Integrată a Apei ca Resursă Neregenerabilă şi să identifice resurse, ca să poată acoperi sumele respective din surse proprii sau din surse atrase. Acest lucru se poate realiza fie prin diminuarea sau realocarea bugetelor altor programe, fie prin redirecţionarea eventualelor sume necheltuite, fie prin suplimentarea bugetului PNRR.

Lansez un nou apel către Guvern şi către conducerile MADR şi MIPE, ca până la aprobarea finală a PNRR, la sfârşitul acestui an, să includă în acest plan Strategia de Gestionare Integrată a Apei cu o finanţare de 2,6 miliarde de euro pentru sectorul agricol românesc. Strategia integrată este necesară pentru gestionarea apei, pentru eficientizarea infrastructurii principale de irigaţii, desecări, drenaje, combaterea eroziunii solului, prevenirea deşertificării şi dezvoltarea sistemului antigrindină şi creşterea precipitaţiilor, iar aceasta se poate pune în practică fie prin diminuarea sau realocarea bugetelor altor programe, fie prin redirecţionarea eventualelor sume necheltuite, fie prin suplimentarea bugetului PNRR.

Redresarea şi rezilienţa în agricultură, dar şi în celelalte ramurile de activitate generatoare de profit sunt posibile doar prin eforturi comune şi susţinute, prin politici de stat destinate întreg mediului privat, şi nu doar anumitei clientele politice a PNL, USR PLUS, UDMR.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Orice kilometru de autostradă construit în plus în Iaşi şi în regiunea Moldovei este mai mult decât cei zero kilometri realizaţi de PSD!"

Am văzut un festival de comunicate de presă din partea liderilor şi parlamentarilor PSD Iaşi, referitoare la raportul dintre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi regiunea Moldovei, respectiv Iaşi.

Sterilitatea opiniilor liderilor social-democraţi, după o baroniadă de 30 de ani, în care PSD a izolat regiunea de Nord-Est de civilizaţie, este completată astăzi de minciună, manipulare şi incapacitate politică.

Le transmit social-democraţilor de la Iaşi un mesaj clar, orice metru de autostradă construit în Iaşi, respectiv în Moldova, prin PNRR, va fi mai mult decât cei zero kilometri de autostradă construiţi de PSD din 1989 încoace.

În toţi anii de guvernare social-democrată, PSD nu a fost în stare să finalizeze documentaţia pentru Autostrada A8. Mai mult, au eşuat în toate licitaţiile privitoare la acest proiect. Tergiversarea Autostrăzii A8 de către PSD, prin votul de tristă amintire din Parlament în 2018, a întârziat nepermis de mult procedurile de realizare a acestui obiectiv.

Este reprobabil cum PSD Iaşi, respectiv parlamentari din fostul Legislativ, se poziţionează astăzi în raport cu PNRR, în contextul în care, nici prin Programul naţional de guvernare promis în 2016 şi nici prin cel de guvernare judeţeană, nu au lăsat un singur proiect pretabil la finanţare pentru PNRR în regiunea noastră.

Îi invit pe liderii PSD Iaşi să numească un singur proiect început în mandatul lor care astăzi ar fi fost la un stadiu de maturitate şi care să facă obiectul finanţării prin PNRR. În schimb, politica parlamentară a fost concentrată pe asaltul la Legile justiţiei, în timp ce administraţia judeţeană a fost preocupată să nu facă nimic, ca într-un final să cheltuiască 13 milioane de euro pe un spital nefuncţional la Leţcani. Aceasta a fost viziunea PSD pentru Iaşi şi Moldova.

Reamintesc şi subliniez faptul că tronsoanele autostrăzilor din Moldova sunt principalele beneficiare ale PNRR. Din cei 434 de kilometri de autostradă, prinşi la finanţare prin acest plan, 383 de kilometri sunt în regiunea Moldovei. Este o atestare a voinţei şi curentului de schimbare a mentalităţii de politică regională, după 30 de ani de nepăsare şi regres.

Este primul plan şi prima strategie naţională coerentă, axată pe infrastructură rutieră, spitalicească, educaţională, culturală şi socială. Niciun alt guvern nu a avut până acum un plan de reforme de asemenea dimensiuni, precum PNRR, de altfel lăudat inclusiv de preşedintele Comisiei Europene, doamna Ursula von der Leyen.

A fost nevoie de o guvernare liberală, respectiv a meritelor Guvernelor Orban şi Cîţu, pentru a face paşi categorici în deblocarea proiectelor de autostradă în regiunea Moldovei. Anul acesta, în luna aprilie, a fost semnat contractul pentru proiectarea completă a Autostrăzii A8, după patru ani de guvernare social-democrată, când proiectul a bătut pasul pe loc.

Guvernele liberale au eliminat parteneriatul public privat, înaintat de Guvernul Dăncilă-Dragnea prin Comisia de Prognoză, care ar fi îngropat complet Autostrada A8. Din acel moment, parteneriatul public-privat a fost respins, iar responsabilitatea a fost preluată de Ministerul Transporturilor, cu propunerea de finanţare prin fonduri europene. Acest lucru a făcut posibilă prinderea la finanţare a tronsoanelor din Autostrada A8 Târgu Mureş - Miercurea Nirajului şi Leghin - Paşcani.

Le transmit social-democraţilor să facă apel la memorie atunci când vine vorba despre proiectele acestei regiuni şi le spun ieşenilor să aibă încredere că actuala coaliţie de guvernare va implementa cu responsabilitate reformele şi investiţiile asumate în PNRR.

Domnul Eugen Bejinariu:

România este mută! România este amuţită de suferinţă îndelungată, buimăcită de promisiuni făcute acum jumătate de an de oamenii puterii nefaste şi încălcate continuu de atunci. Veştile proaste vin zilnic, în valuri tulburi ce înghit şi ultimele speranţe pentru o viaţă mai bună a generaţiilor care asistă la această năpastă. Bolnavi de spaima COVID şi refuzaţi de peste un an la tratamente, în spital, pentru orice alte suferinţe, oamenii sunt loviţi în fiecare zi de veştile proaste ale unei guvernări criminale - s-au scumpit alimentele, s-a scumpit transportul, s-a scumpit factura la electricitate şi în general totul costă mai mult, în timp ce banii puţini din buzunarele lor au din ce în ce mai neînsemnată valoare.

Urmează impozitări mascate în reforme de modernizare a statului şi urmează creşteri de taxe camuflate în rearanjări ale mecanismelor sociale. Urmează ca pensiile să scadă nu doar ca putere de cumpărare, ci şi efectiv, sub pretextul recalculării principiale. Va urma totodată ca generaţii încă active de oameni care au contribuit timp de decenii la bugetul de stat, să fie văduvite de pensie prin aceea ca noile legi îi vor condamna la muncă până dincolo de speranţa de viaţă.

"Cultura anulării" - curentul demolator al celor care socotesc că tot ceea ce a fost înainte de ei este greşit şi trebuie şters, schimbat, înlocuit, începe să se manifeste agresiv şi în România. Minţi întortocheate de oameni strâmbi, fără rafinament intelectual şi fără putinţe afective, ne pregătesc un viitor în care valorile se răstoarnă şi au dreptate doar cei care ţipă mai tare. Eşecul campaniei de vaccinare ne demonstrează că politicienii puterii numără doar oamenii cărora se pot adresa pe Facebook - pentru ei populaţia se rezumă la cei activi pe platformele sociale şi cetăţenii legitimi sunt doar cei care au votat partidele lor PNL - PLUSR.

Planurile lor măreţe au uitat să includă în strategia de vaccinare a oamenilor vulnerabili şi populaţia în vârstă din mediul rural, iar în lumea desprinsă de realitatea în care plutesc guvernanţii, oamenii care trăiesc la sate pot fi convinşi de spoturi publicitare inepte sau de caravane cu sclipici, să se vaccineze. La fel de iresponsabil cum au alungat ţăranii din pieţe, să-şi vândă produsele în gerul iernii, au condamnat agricultura la agonie, irigaţiile la dispariţie şi pe oamenii mediului rural la pieire. În acest răstimp, au batjocorit doctorii care asudau în spitale COVID şi în centre de vaccinare, i-au lăudat în postări meşteşugite pe Facebook, dar nu i-au plătit pentru munca şi sacrificiile pe care aceştia le fac de un an şi jumătate.

În timp ce ne amăgesc cu miliardele PNRR-ului, bani de împrumut pe care nu vor termina să-i plătească înapoi nici copiii copiilor noştri, îşi angajează pe criterii politice toţi prietenii rataţi care fac mai rău decât oricând administrării ţării, încalcă legi, ameninţă, şantajează şi distrug tot ceea ce funcţiona în trecut, măcar în măsura în care oamenii aveau speranţă.

România este mută, oamenii sunt speriaţi, confuzi şi lipsiţi de vlagă. România este mai săracă, mai costisitor împrumutată, mai poluată, mai furată şi mai îngenuncheată decât oricând în ultimii 30 de ani.

Cum aţi reuşit, ipocriţi iresponsabili, să ne cufundaţi în mizerie şi haos, la jumătate de an de când promiteaţi bunăstare şi echitate socială?

Domnul Beniamin Todosiu:

"Situaţia sportului din România"

România are nevoie de o strategie naţională pentru dezvoltarea sportului de masă şi revitalizarea sportului de performanţă.

Voi începe expunerea mea cu sportul de masă, spunându-vă că, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, doar 11,6% dintre românii de peste 15 ani fac săptămânal sport. Astfel, în rândul copiilor între 5 şi 14 ani, doar jumătate dintre aceştia realizează activităţi fizice, iar în rândul tinerilor de 15-24 ani, 20,5%. După această vârstă, ponderea persoanelor care fac sport în timpul liber scade semnificativ, de la 11,0% la grupa de vârstă 25-34 ani, la 0,3% la persoanele de peste 75 de ani.

În acelaşi timp, România este unul dintre statele europene cu cea mai mică speranţă de viaţă, respectiv 75,9 ani, comparativ cu media europeană, de 78,2 ani.

Iată de ce avem nevoie de stimularea sportului de masă, prin crearea unor zone de agrement, piste de atletism sau alte facilităţi sportive, atât în zona rurală, cât şi în zona urbană.

De asemenea, susţin iniţiativa unor colegi primari din Bucureşti, pe care am şi semnat-o, pentru ca bazele sportive ale şcolilor să fie deschise întregii comunităţi.

Dacă vorbim despre sportul de performanţă, radiografia ramurilor sportive arată că sportul românesc este într-un adevărat declin. Nu mai vorbesc despre statutul sportivului român de performanţă şi despre sacrificiile pe care trebuie să le facă pentru a obţine rezultatele dorite.

Potrivit statisticilor oficiale, numărul sportivilor legitimaţi din România este în jur de 280.000, însă ultimul raport este din 2018. Ca o comparaţie, Franţa are peste 16 milioane de sportivi legitimaţi, cuprinzând sportivii din ramurile olimpice, neolimpice şi multisport.

Criticăm în această perioadă evoluţia echipei naţionale de fotbal şi îl punem la zid pe antrenorul Mirel Rădoi, însă nu vrem să ne uităm ce se întâmplă în fotbalul românesc, în ce stare au ajuns cluburile şi cât de puţin se investeşte în juniori şi copii. Fotbalul românesc are aproximativ 130.000 de sportivi legitimaţi, pe când Franţa are peste 2,1 milioane de fotbalişti cu legitimaţie.

România se mândreşte în această perioadă cu performanţele din tenis, însă Simona Halep poate fi considerată un miracol, la cât de puţin se investeşte în acest sport. Din datele Federaţiei Române de Tenis, România are aproximativ 17.000 de tenismeni legitimaţi, în timp ce Franţa, stat cu care am făcut comparaţia, are peste un milion. Din nou, nu aduc în discuţie eforturile pe care le fac părinţii unui copil, spre exemplu, pentru a putea face performanţă medie în acest sport.

Vă mai ofer o singură comparaţie - în România, numărul sportivilor legitimaţi la sporturi olimpice este de aproximativ 200.000, în timp ce în Franţa sunt 8,7 milioane de legitimaţi la disciplinele olimpice.

Vorbind despre finanţare, vă spun că peste 90% din banii care ajung în susţinerea sportului sunt asiguraţi de stat. Legislaţia privind sponsorizarea nu încurajează susţinerea privată a acestui domeniu, iar lipsa transparenţei banilor ţine firmele private departe de orice implicare.

Închei spunând că avem nevoie de o strategie a sportului românesc, pornind de la sportul de masă şi ajungând la sportul de performanţă.

În Parlament trebuie să asigurăm o legislaţie care să susţină dezvoltarea sportului şi care să permită atragerea investiţiilor private în susţinerea sportului!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Fără acţiune fermă, nu ne putem proteja apele!"

În urma demersurilor întreprinse pentru a înţelege mai bine fenomenul pescuitului în România, împreună cu colegul meu deputat Alexandru Kocsis, am adresat mai multe întrebări autorităţilor cu drept de control din acest domeniu, dar răspunsurile pe care le-am primit nu le consider chiar îmbucurătoare, mai ales că doar patru dintre cele opt instituţii ne-au răspuns, făcându-ne să tragem astfel concluzia că celelalte nu au niciun fel de statistică.

Astfel, răspunsurile sună în mare cam aşa:

• Inspectoratul General al Jandarmeriei Române a constatat doar 6 infracţiuni în 2020, cele mai puţine în ultimii cinci ani, şi a confiscat 641 de kilograme de peşte - caras 482 de kilograme şi roşioară 108 kilograme, specii de peşti cu valoare economică foarte mică;
• Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră a constatat 97 de infracţiuni, cele mai puţine din ultimii 5 ani, exceptând 2018, şi 284 de contravenţii, cele mai multe în ultimii cinci ani, confiscând 5.459 de kilograme de peşte, dintre care 66 de kilograme de sturion;
• Inspectoratul General al Poliţiei Române, în 2020, a confiscat 19.436 de kilograme de peşte, cea mai mare cantitate din ultimii cinci ani - din aceasta doar 24 de kilograme de sturion, faţă de 151 de kilograme de sturion capturate în 2016 - şi a constatat 114 infracţiuni;
• Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură - în 2020 au fost efectuate 788 de controale şi au fost încheiate 45 de procese verbale de constatare, rezultând amenzi în cuantum de 16.800 de lei şi peşte confiscat în valoare de 100 de lei.

De altfel, în perioada 2016-2020, în baza protocoalelor de colaborare între instituţiile de control, au fost constatate 39 de infracţiuni, cu o valoare totală a sancţiunilor de 58.300 de lei. Însă, dacă te gândeşti că doar în anul 2020 au fost 643 de acţiuni comune de control în Delta Dunării, cuantumul amenzilor este într-adevăr mic.

De asemenea, un alt răspuns din partea Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării ne-a pus pe gânduri şi va trebui să luăm măsuri - din mai 2019 şi până în prezent au fost aplicate doar 26 de amenzi contravenţionale pentru încălcarea regimului de viteză în Delta Dunării, aceasta în condiţiile în care în 2019 a fost achiziţionat primul aparat radar, iar în 2020 al doilea. Cei care locuiesc în perimetrul ARBDD ştiu ce haos provoacă teribiliştii care conduc bărci cu motor în zonă.

Încă aşteptăm datele oficiale, însă, în urma tuturor acestor infracţiuni constatate de organele de control, se pare că nu s-au înregistrat condamnări cu închisoarea. Pedepsele extrem de mici îi fac scăpaţi pe aceşti infractori, în cel mai rău caz primind închisoare cu suspendare. Ba mai mult, neprimind şi pedeapsa complementară a suspendării/anulării permisului/autorizaţiei de pescuit, contravenienţii şi infractorii se întorc liniştiţi şi continuă să pescuiască.

Tocmai de aceea, am decis ca, în viitoarea Lege a pescuitului, să creştem cuantumul amenzilor de cel puţin cinci ori, cu anularea permiselor/autorizaţiilor de pescuit, având în vedere dezastrul provocat ihtiofaunei şi mediului înconjurător.

De asemenea, creştem cu mult pedepsele cu închisoarea pentru cei care braconează la nivel industrial, fiind clar din toate discuţiile că vorbim aici despre reţele bine organizate de braconieri. Iar dacă până în acest moment organele de control nu puteau desfăşura activităţi de interceptare a infractorilor, din cauza pedepselor foarte mici prevăzute de O.U.G. nr. 23, acest lucru se va schimba total la intrarea în vigoare a noii legi la care lucrăm, pentru a reliefa cu adevărat pericolul social al acţiunilor acestor infractori.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Perspectiva pozitivă în economie se menţine"

Datele confirmă, încă o dată, eficienţa şi competenţa cu care coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR administrează ţara, mai ales în contextul pandemiei provocate de virusul SARS-Cov-2. Deşi economiştii se aşteptau la o creştere de cel mult 1% faţă de trimestrul anterior şi la o contracţie mai mare faţă de primul trimestru din 2020, România a fost, în primul trimestru al acestui an, cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană. Produsul Intern Brut al României a fost 284,971 miliarde, în primele trei luni ale anului, în termeni reali, mai mare cu 2,8%, comparativ cu trimestrul IV din 2020, fiind urmată de Cipru (2%), Ungaria (1,9%) şi Lituania (1,8%), potrivit datelor Eurostat.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din serviciile de piaţă, prestate în principal întreprinderilor, a crescut în termeni nominali atât ca serie brută cu 9,9%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 6,5%.

Conform INS, contribuţii pozitive au înregistrat domenii precum industria, cu o pondere de 18,8% la formarea PIB, care a înregistrat o majorare a volumului de activitate cu 2,2%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele, cu o pondere de 20,3% la formarea PIB, care a înregistrat o majorare a volumului de activitate cu 0,4%; informaţiile şi comunicaţiile, cu o pondere de 8,0% la formarea PIB, care a înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,6%.

De asemenea, experţii Fondului Monetar Internaţional estimează, pentru 2021, o redresare economică puternică în România, cu un avans al Produsului Intern Brut real de 7%, iar compania de rating Moody’s apreciază economia României ca fiind relativ mare şi diversificată, cu un potenţial de creştere economică pe termen mediu de aproximativ 4%, una dintre cele mai ridicate din Europa Centrală şi de Est, luând în considerare schimbarea ratingului de ţară de la "negativ" la "stabil".

Acestea sunt rezultatele guvernării de dreapta, o guvernare performantă, competentă, care pune interesul cetăţeanului român în faţă.

Cu cel mai mare buget alocat investiţiilor din istoria ţării, în aşteptarea celor 30 de miliarde de euro din PNRR, la care se adaugă alte 50 de miliarde de euro fonduri europene ce aşteaptă să fie accesate, România are în faţă, atât timp cât la guvernare se vor afla oameni care să aplice principiile liberalismului economic, un viitor optimist. Nici în cele mai negre gânduri nu îmi pot imagina ţara condusă în aceste vremuri tulburi de PSD, un partid populist, cu o politică economică submediocră şi nocivă, care nu a ştiut decât să vândă speranţe deşarte românilor, fără posibilitatea de a pune vreodată în practică cele promise.

Căderea Guvernului Dăncilă, chiar în pragul izbucnirii pandemiei, a fost şansa acestei ţări. Fără ordinea pusă de Partidul Naţional Liberal în administraţie şi finanţe, pandemia ne-ar fi pus într-o situaţie disperată şi ne-ar fi vulnerabilizat, după cum a şi făcut-o PSD, în faţa partenerilor din spaţiul comunitar şi cel nord-atlantic. Guvernarea de dreapta înseamnă prosperitate, modernizare, reformă şi reprezentare demnă în relaţiile cu alte state.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"România trebuie să devină producător final de bunuri, nu doar să exporte materie primă!"

Zilele trecute, un secretar de stat din Ministerul Agriculturii ne spunea cu seninătate că 70% din produsele alimentare consumate în România vin din import şi, în vreme ce noi exportăm grâul pe un preţ de nimic, importăm pâine congelată de 13 ori mai scumpă.

Pandemia de coronavirus a scos la suprafaţă multe dintre minusurile pe care România le are. Poate că cea mai gravă problemă este cea care ţine de siguranţa alimentară. Această criză ne-a făcut să înţelegem cât de important este să fim producători, şi nu doar importatori. Avem resurse, avem forţă de muncă, trebuie doar să existe dorinţă din partea factorilor decidenţi în ceea ce priveşte încurajarea producţiei în România.

Prea mult timp România a fost atractivă prin forţa de muncă ieftină, considerându-se că aşa vom deveni mai atractivi pentru investitorii străini, că aceştia se vor alinia la graniţa României, pentru a veni să investească. De asemenea, am ales să exportăm materia primă de care beneficiază ţara noastră, iar la schimb să importăm produsele finite realizate în alte state ale lumii. De fiecare dată când dreapta vine la putere în România, micul producător român, micul fermier, IMM-urile româneşti, cu toţii au parte numai de obstacole. În schimb, sunt încurajate marile companii din străinătate.

Ţara noastră s-a dezvoltat, ea nemaifiind aceeaşi economie din anii ʼ90 sau 2000. Astăzi, ea trebuie să atragă investiţii, pentru că oferă perspectivele de dezvoltare ale unui mediu de afaceri profitabil, de succes, nu pentru că este o piaţă cu forţă de muncă ieftină, nu doar pentru că suntem o resursă de materie primă.

Guvernările PSD au avut ca principal obiectiv creşterea nivelului de trai al românilor şi asigurarea unor venituri decente pentru toţi românii. De asemenea, PSD a încurajat de fiecare dată micii producători români, IMM-urile româneşti, pentru că ei sunt motorul economiei noastre. PSD a susţinut de fiecare dată fermierii români, pentru că ei sunt cei care asigură mâncarea de care poporul român are nevoie.

Îmi doresc ca România să nu mai fie considerată doar o piaţă de muncă ieftină, iar pentru a reuşi acest lucru trebuie să ieşim din paradigma că România este doar o ţară exportatoare de materie primă şi să devenim producători finali. Trebuie să ajungem să creăm în România o economie în care produsele finite să fie realizate la noi acasă. Este o cerinţă de bază pentru siguranţa economică a ţării în vremuri dificile, dar şi pentru siguranţa alimentară a poporului nostru. Avem ce învăţa din criza provocată de pandemie.

România trebuie să înceapă să producă pentru piaţa internă, dar şi pentru export. Faptul că România are potenţial, ştim cu toţii, faptul că România poate să joace un rol important în privinţa lanţului de aprovizionare al Uniunii Europene, la fel, ştim cu toţii, însă e o problemă până la atingerea acestui potenţial - cei care ne guvernează!

Trebuie să începem să încurajăm producţia de bunuri de larg consum autohtonă. România nu trebuie doar să exporte materie primă, ci să realizeze şi produsul final.

Avem nevoie să impulsionăm exportul şi să diminuăm importurile prin stimularea producţiei în România a acelor produse ce pot fi realizate în ţară. Acest lucru va duce nu doar la echilibrarea balanţei comerciale, ci şi la o creştere a numărului locurilor de muncă.

Putem avea produse româneşti pe mesele şi în casele noastre. Această pandemie ne-a învăţat că trebuie să fim pregătiţi să ne asigurăm singuri necesarul de hrană, de produse de consum, de produse necesare în locuinţele noastre.

Aştept ca şi Guvernul PNL-USR PLUS-UDMR să fi înţeles această lecţie a pandemiei şi să se concentreze mai mult pe măsurile care sunt în interesul României şi al românilor, pe măsurile de susţinere a firmelor româneşti, a micilor producători.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Interzicerea cumulului pensiei cu salariul"

Prim-ministrul Cîţu a anunţat că în această săptămână va aproba Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul, propus de doamna Turcan. Şi tot premierul spune că nu s-a modificat nimic faţă de versiunea pusă pe site-ul Guvernului în transparenţă decizională. Foarte rău au făcut, pentru că o astfel de lege este profund neconstituţională şi încalcă mai multe drepturi fundamentale ale omului, pe care le voi prezenta în această declaraţie.

În primul rând, este încălcat dreptul la muncă. Chiar din primul articol al legii, doamna Turcan vrea să interzică în România munca după 70 de ani, pentru toţi cetăţenii, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat. Deci, în viziunea doamnei Turcan, o universitate sau o companie nu mai pot apela la experienţa şi expertiza unui ilustru profesor, iar Academia Română nu mai poate lucra cu cei mai învăţaţi seniori ai României, care au depăşit vârsta de 70 de ani.

În al doilea rând, ca să o lămuresc pe doamna ministru Turcan, pensia nu este un venit, ci un drept patrimonial. Sunt banii puşi de-o parte, prin contribuţiile plătite o viaţă întreagă.

Deci, terminaţi cu această propagandă comunistă, că un pensionar care lucrează în sectorul public ar primi două venituri de la stat!

Banii de pensie sunt proprietatea contribuabilului, la care acesta este îndreptăţit după împlinirea vârstei de pensionare. Nimeni nu are voie să îi spună unei persoane care a plătit contribuţii o viaţă întreagă că nu mai primeşte pensia, dacă se angajează la stat. Dreptul la pensie s-a născut odată cu obligaţia de a plăti contribuţii sociale şi este garantat de Constituţie!

În acelaşi timp, aşa-zisa opţiune de a munci după vârsta de pensionare este deja un drept pe care ni-l conferă Constituţia. Turcan şi Cîţu nu au cum să spună că ne dau posibilitatea de a alege să ne exercităm un drept pe care deja îl avem garantat în legea fundamentală.

Deci, terminaţi cu această minciună, că daţi posibilitatea cetăţenilor să "opteze"! Este ca şi cum le-aş spune celor din Guvern că au posibilitatea de a opta să-şi ia salariul. Cum adică să optezi pentru ceva ce ţi se cuvine de drept? Şi nimeni nu are voie să sancţioneze exercitarea dreptului de a munci. Nimeni nu are voie să ne spună că, dacă îndrăznim să mai muncim după vârsta de pensionare, ne vor pedepsi cu tăierea pensiei!

În al treilea rând, această lege absurdă încalcă principiul neretroactivităţii legii. Ştiţi bine că în Constituţie se spune că o lege nu poate acţiona decât asupra situaţiilor viitoare, care urmează după adoptare ei. Legea doamnei Turcan vrea să acţioneze inclusiv asupra persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare, cărora vrea să le interzică dreptul la pensie deja constituit.

Nu în ultimul rând, proiectul de lege introduce o discriminare profund neconstituţională între diversele categorii profesionale. Dându-şi seama de dezastrul pe care l-ar produce, dacă ar interzice cumulul pensiei cu salariul în educaţie sau în sănătate, ori în alte domenii, doamna Turcan a exceptat mai multe categorii profesionale de această interdicţie, la fel cum e şi discriminarea între cei care, după împlinirea vârstei de pensionare, lucrează la stat sau la privat. Şi unii, şi alţii au respectat legile în vigoare. Şi unii, şi alţii au plătit exact aceleaşi contribuţii pentru aceleaşi venituri. Cu toate acestea, doar unii dintre ei se pot bucura de dreptul de pensie, ceea ce este profund inechitabil şi profund neconstituţional.

În concluzie, avertizez Guvernul să nu aprobe o asemenea aberaţie legislativă. O astfel de lege nu va trece niciodată examenul de constituţionalitate. Nu faceţi decât să creaţi îngrijorări şi dezechilibre în societate. În loc să vă propuneţi să echilibraţi bugetul de pensii prin limitări, sancţiuni sau prin creşterea vârstei de pensionare, mai bine vă gândiţi cum să stimulaţi crearea de locuri de muncă şi natalitatea din ţara noastră!

Altfel spus, în loc să vă frământaţi cum să reduceţi numărul de pensionari, mai bine vă gândiţi cum să creşteţi numărul celor care contribuie la bugetul de pensii!

Domnul Vasile Cîtea:

"Agricultura românească a fost pusă pe butuci!"

Dragi colegi, dragi români, nu putem înţelege ce se întâmplă cu judecata actualilor guvernanţi în ceea ce priveşte sectorul agriculturii şi fermierilor români.

De când au preluat frâiele guvernării, cei care se intitulează urmaşii Brătienilor, împreună cu cei care militează pentru dezordine socială - şi aici mă refer la cei care reprezintă formaţiunea USR PLUS - şi-au fixat o ţintă principală de la care nu doresc să abdice. Ţinta este reprezentată de fermierul român şi sectorul agricol.

Mai întâi am aflat că Programul "Tomata", gândit de PSD, nu mai este bun şi că el va fi înlocuit de un ajutor de minimis total neatractiv.

Apoi, am aflat că Planul de susţinere financiară a infrastructurii de irigaţii, propus de PSD, nu ar fi sustenabil, fapt pentru care actuala guvernare a promis 30 de proiecte noi de investiţie în infrastructura de irigaţii şi fermierii au rămas doar cu promisiunile.

Nu în ultimul rând, este de notorietate faptul că Guvernul României a refuzat să achite fermierilor români despăgubirea pentru culturile de primăvară calamitate, deşi majoritatea asociaţiilor profesionale de profil au arătat că acest lucru echivalează cu falimentul sectorului agricol. Şi cum toate acestea nu ar fi fost îndeajuns, actuala putere din Parlament a respins, în această săptămână, Proiectul de Lege care avea ca scop instituirea unor facilităţi pentru producătorii autohtoni în relaţia acestora cu marile lanţuri de retail, printre care menţionăm obligaţia comercianţilor persoane juridice autorizate, ca pentru anumite produse - lactate, carne, legume, fructe, panificaţie şi produse de patiserie şi cofetărie - produse aparţinând producătorilor din România, să asigure spaţii de expunere şi vânzare de cel puţin 50% din suprafaţa existentă pentru comercializarea alimentelor.

În tot acest timp în care producătorul român primeşte lovitură după lovitură, pe masa românilor putem găsi produse de calitate îndoielnică, ieftine, importate, dar care asigură, prin adaosul comercial aplicat, o sursă perpetuă de profit pentru lanţurile de retail.

Ne întrebăm ce se doreşte în realitate cu sectorul agricol şi de ce riscăm sănătatea populaţiei cu produse îndoielnice. Nu a trecut mult timp de la scandalul dublului standard, România fiind pe lista ţărilor discriminate de producătorii externi care au umplut magazinele noastre cu produse de mâna a doua şi a treia doar pentru simplul fapt că, geografic, suntem mai apropiaţi de est decât de vest.

Respingerea proiectului de lege menţionat mai sus nu face altceva decât să confirme că Guvernul României nu are ca preocupare sectorul agricol din România ci, mai mult ca sigur, vizează alte interese în sectorul produselor agricole, comanda reală fiind în altă parte decât la Palatul Victoria.

Partidul Social Democrat atrage atenţia că lipsa de implicare a actualei puteri în ceea ce priveşte agricultura românească va duce, inevitabil, la falimentul acesteia!

Domnul Cristian Buican:

"De ziua naţională a eroilor români!"

Dacă ne vorbim graiul şi dacă mai avem un viitor, este pentru că ne hrănim din jertfa de două ori milenară a eroilor români.

Aceasta nu este o declaraţie politică în sens de partid, ci în sensul patriotic şi naţional al înfrăţirii dintre toţi românii de acum şi de totdeauna. Sigur, eu sunt un liberal, membru al celui mai vechi partid european încă activ, un partid care a arătat că prin "noi înşine" putem fi independenţi, reîntregiţi şi putem avea un viitor. Nu este o întâmplare că sub guvernări liberale au fost realizate aceste deziderate de veacuri ale naţiei române.

Dar nu despre noi este vorba, acum şi aici. Trebuie să ne aplecăm fruntea şi să omagiem, nu doar acum şi aici, ci întotdeauna şi în oricare împrejurare, pe aceia care au făcut sacrificiul suprem pentru România. Precum Germania şi Italia, România, independentă şi întregită, îşi întinde istoria doar pe ceva mai mult de un veac. Ca popor creştin, născut la gurile Dunării şi în Carpaţi din străbuni daci şi romani, suntem dintre cei mai vechi în Europa naţiunilor şi printre primii în lumea credinţei în Domnul Iisus Hristos. Nu avem a lua lecţii şi pentru aceasta trebuie să le mulţumim din fiinţa noastră acelora care în 2000 de ani au trăit, dar mai ales au murit, pentru ca România să se nască şi să se afirme în concertul naţiunilor.

Fără eroii căzuţi la Plevna şi la Mărăşeşti, la Cotul Donului şi în Munţii Tatra am fi fost împuţinaţi în fiinţa neamului şi ruşinaţi în faţa Judecăţii Ultime, pentru că nu am ştiut să luptăm pentru ceea ce ne-a fost dăruit. Dar eroii noştri sunt aici, căzuţi la datorie, pe mai bine de jumătate de continent, de-a lungul a mai multe secole. Ei trăiesc în noi şi ne cer să-i onorăm purtându-ne demn, afirmându-ne drepturile şi luptând aşa cum se cuvine astăzi pentru ceea ce nu e doar al nostru, ci mai ales al lor. România este a nepoţilor şi a strănepoţilor noştri, dar este în aceeaşi măsură a strămoşilor, mai ales a celor care s-au jertfit pentru ea. Eroii noştri trăiesc nu doar în noi, ci şi în iubirea bunului Dumnezeu şi vor trăi în veac.

De aceea, îi sărbătorim şi le arătăm respectul nostru în fiecare an în ziua Înălţării Domnului, adică în acea zi lăsată pentru a arăta că şi-au săvârşit datoria şi se pot înălţa la cele nepieritoare.

Acesta este duhul în care mă adresez vouă astăzi, fraţi români, duh de cinstire şi de preamărire, nu doar prin vorbă, ci şi prin faptă a eroilor noştri.

"Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie/La trecutu-ţi mare, mare viitor!"

Doamna Cristina Burciu:

"Guvernul liberal şi-a îndeplinit angajamentele luate în faţa românilor"

Institutul Naţional de Statistică confirmă oficial sustenabilitatea măsurilor luate anul trecut de Guvernul liberal, sub conducerea preşedintelui Ludovic Orban.

Astfel, veniturile totale medii lunare au fost în anul 2020, în termeni nominali, de 5.216 lei pe gospodărie şi 2.031 lei pe persoană, respectiv în creştere cu 8,9%, respectiv cu 9,6% faţă de anul 2019. O creştere importantă s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte veniturile băneşti, care au fost în 2020, în medie, de 4.840 lei lunar pe gospodărie, 1.884 de lei pe persoană, cu 8,7 % mai mult faţă de anul 2019.

Consecinţa creşterii veniturilor românilor s-a regăsit şi în puterea de cumpărare, cheltuielile populaţiei fiind direct proporţionale cu sumele mai mari de bani câştigate. Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de români s-au axat pe bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei - hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare etc.

Guvernul liberal a acţionat constant, încă de la începutul pandemiei, pentru a reduce efectele nefaste ale acestei perioade complicate din punct de vedere economic şi social asupra românilor. Doar anul trecut, Executivul PNL a cheltuit un miliard şi jumătate de euro din fonduri europene, pentru combaterea pandemiei - 300 de milioane de euro pentru plata şomajului tehnic, 350 de milioane de euro pentru dotarea spitalelor, 225 de milioane de euro pentru sprijinirea a peste un milion de români aflaţi în situaţii defavorizate sau risc de sărăcie, 20 de milioane de euro stimulente pentru medicii aflaţi în prima linie, 682 de milioane de euro pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Impactul pozitiv al acestor decizii este confirmat, iată, acum, oficial, de Institutul Naţional de Statistică, certificând astfel că majoritatea oamenilor au depăşit situaţiile delicate în care s-au aflat pentru un scurt interval.

Sunt încrezătoare că România va utiliza cele 29 de miliarde de euro alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în mod transparent şi responsabil, iar investiţiile majore în economie, educaţie, sănătate şi infrastructură se vor regăsi în creşterea calităţii vieţii de zi cu zi a românilor.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Guvernul Cîţu trebuie demis!"

Culoarea politică i-a orbit pe actualii guvernanţi, uitând astfel de interesul faţă de cetăţeni şi de ţară, axându-se pe interese proprii şi profitând de puterea care le-a fost încredinţată de înşişi cetăţenii pe care i-au uitat.

Românilor li s-au promis multe de coaliţia de guvernare PNL- USR PLUS-UDMR, în momentul în care depuneau jurământul prin care luau asupra lor nevoile acestei ţări. Se promiteau reforme importante în domenii precum sănătatea, educaţia, reforme importante în marile sisteme publice, dar şi faptul că vor folosi eficient fondurile europene.

Ce fac, de fapt?

Au deturnat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă către clientela de partid. Nu avut bunul simţ nici măcar să îl prezinte în Plenul Parlamentului sau românilor, pentru că ştiau că de fapt acest plan nu va ajuta şi nu va dezvolta România, ci va aduce în schimb austeritate şi tăieri. Lipsa transparenţei dovedeşte încă o dată că interesele proprii sunt în prim plan. Într-un final, a fost publicat şi ne-am dat seama cu toţii de ce nu l-au făcut public mai devreme. Sunt trecute firmele private care vor primi bani prin PNRR, precum cele aproape 600 de milioane de euro alocate domeniului energiei, care vor putea fi accesaţi în urma unei asocieri formate din producătorul de gaze Romgaz şi Compania privată GSP Power.

A mai reuşit acest Guvern să nimicească educaţia pe durata pandemiei! Mă întreb dacă guvernanţii noştri ştiu ce înseamnă un copil fără educaţie? Le spun eu, Domniilor Lor! Este un copil căruia i s-a răpit educaţia, i s-a răpit viitorul!

Guvernul Cîţu restructurează companiile statului, iar prin restructurare mă refer la faptul că vor da sute de oameni afară! În planul lor de concedieri masive se află Tarom, Metrorex, CFR, ICR şi nu numai.

Au nenorocit HoReCa! Printre urletele de disperare a mii de oameni, care au fost amăgiţi cu tot felul de promisiuni printr-o ordonanţă care promitea ajutoare drept despăgubiri pentru scăderea activităţii din 2020, sau mai bine spus inexistenţa vreunei activităţi, din cauza măsurilor impuse de către Guvern, ulterior venind cu o altă ordonanţă care scade drastic ajutoarele către HoReCa. Suma de 2,5 miliarde de lei, adică 500 de milioane de euro, s-a transformat în suma de un miliard de lei, şi aceştia cu întârzierile de rigoare.

Mă întreb cu stupoare oare ce măsuri mai au de gând să ia guvernanţii şi sper ca România să nu mai fie condusă de acest Guvern foarte mult timp, spre binele tuturor!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Guvernul austerităţii este obligat să sprijine dotarea cabinetelor medicale ale medicilor de familie"

Guvernul României şi în special Ministerul Sănătăţii au datoria să elaboreze programe şi măsuri concrete care să conducă la diminuarea numărului persoanelor bolnave, aşa cum se întâmplă în celelalte ţări din Uniunea Europeană. În mod normal, 80% din problemele de sănătate trebuie să se rezolve în cabinetele de medicină primară. Este mult mai uşor şi eficient să previi decât să tratezi, mai ales în fazele avansate ale bolii, când costurile sunt mai mari, apare suferinţa, iar şansele de salvare ale bolnavilor se diminuează drastic.

Pentru a veni în sprijinul medicilor de familie, consider că Ministerul Sănătăţii trebuie să elaboreze un program la nivel naţional, eventual prin folosirea fondurilor europene, pentru dotarea cabinetelor medicilor de familie cu un minim de aparatură, strict necesară, în vederea eficientizării activităţii acestora.

Totodată, acest demers va avea ca efect benefic diminuarea considerabilă a costurilor, deoarece medicii de familie ar avea astfel posibilitatea de a stabili anumite diagnostice fără să mai fie nevoie de investigaţiile suplimentare ale medicilor de diferite specialităţi. Avantajul acestor dotări la nivel naţional ar fi achiziţionarea unui număr mare de aparate de acelaşi fel, deci şi cu un preţ mai avantajos suportat de stat.

Ca un pachet minim necesar, medicii de familie propun EKG-uri, microanalizoare biochimie, pentru a efectua un minim de analize, ecografe, precum şi câte un defibrilator destinat centrelor medicale de permanenţă. Întrucât utilizarea acestor aparate necesită pregătire de specialitate, este necesar, de asemenea, să existe tot pe plan naţional un program de dezvoltare a resurselor umane în diferite centre, ceea ce se poate realiza tot prin utilizarea fondurilor europene.

Pentru orice naţiune, sănătatea ar trebui să constituie prioritatea numărul 1, implicit şi pentru responsabilii de acest domeniu fundamental al evoluţiei şi dezvoltării poporului nostru.

Ca atare, susţin că Guvernul României trebuie să treacă la adoptarea unor măsuri concrete în sprijinul sănătăţii.

Fostul Executiv PSD şi-a făcut cu prisosinţă datoria faţă de bravii lucrători din domeniul medico-sanitar, iar majorarea salariilor este doar un exemplu edificator în acest sens. A sosit momentul ca şi Guvernul dreptei unite în incompetenţă să treacă de la vorbe la fapte şi să demonstreze că este capabil să implementeze promisiunile făcute.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"14 iunie - Ziua mondială a donatorului de sânge"

"Noi, cei care lucrăm cu pacienţii mai aproape, fără ajutorul donatorilor şi al echipelor care lucrează în Centrele de Transfuzie din România, nu ne-am descurca deloc. Procedurile noastre nu ar fi putut să fie duse până la capăt, fără ajutorul voluntar al oamenilor care se duc să doneze sânge, în fiecare zi..." - Dr. Zsofia Varady, Medic Specialist în cadrul Departamentului de Transplant Medular al Institutului Clinic Fundeni.

Pentru a creşte gradul de conştientizare a publicului cu privire la contribuţia decisivă pe care donatorii de sânge o aduc sistemelor naţionale de sănătate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a hotărât ca în fiecare an, în data de 14 iunie, să celebrăm Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Primele evenimente de acest gen au fost organizate în anul 2004, la Johannesburg, în Africa de Sud.

Pandemia de COVID-19 a dovedit o dată în plus rolul crucial al donatorilor de sânge. În ciuda restricţiilor şi a multor altor provocări, aceştia au donat sânge şi plasmă pacienţilor care au avut nevoie de transfuzii, salvându-le viaţa.

Este nevoie stringentă de donatorii de sânge, pentru că:

• nu există un substitut pentru sângele uman;
• sângele nu poate fi fabricat;
• este nevoie continuă de sânge, datorită perioadei scăzute de viaţă a componentelor sale;
• sângele poate fi oferit doar voluntar.

Cadrul juridic care defineşte standardele de calitate şi siguranţă pentru sânge şi componentele sale este prevăzut de Directiva 2002/98/CE, denumită şi Directiva europeană privind sângele. Aceasta acoperă toate etapele procesului de transfuzie, de la donare, colectare, testare, prelucrare şi stocare, până la distribuire. Pentru a contribui la punerea în aplicare a acestei directive, Comisia Europeană a propus şi a adoptat noi documente, în strânsă colaborare cu autorităţile naţionale din Uniunea Europeană.

În urma evaluării legislaţiei UE privind sângele, ţesuturile şi celulele, publicată în anul 2019, Comisia Europeană intenţionează să propună o revizuire a legislaţiei până la sfârşitul lui 2021.

Autorităţile naţionale competente sunt responsabile pentru punerea în aplicare a legislaţiei UE. Comisia Europeană organizează reuniuni periodice cu acestea pentru a facilita comunicarea, pentru a face schimb de bune practici, precum şi pentru a ajunge la o înţelegere comună privind punerea în aplicare a directivelor. De asemenea, Comisia Europeană lansează periodic sondaje la adresa autorităţilor competente cu informaţiile primite, elaborează rapoarte cu privire la stadiul actual al punerii în aplicare a legislaţiei.

Donarea de sânge este o procedură voluntară, sigură şi uşoară, care salvează milioane de pacienţi în fiecare an.

În ceea ce priveşte categoriile către care merg donaţiile, în ţările cu venituri mici, până la 54% din transfuziile de sânge sunt administrate copiilor sub 5 ani.

În ţările cu venituri mari, 75% dintre pacienţii transfuzaţi au vârsta de peste 60 de ani.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, sloganul Zilei Mondiale a Donatorului de Sânge din acest an este "Give blood and keep the world beating" - "Donează sânge şi menţine lumea vie". Un rol deosebit în campania de anul acesta îl vor juca tinerii.

Obiectivele campaniei din acest an sunt:

• să le mulţumească donatorilor de sânge;
• să informeze publicul despre necesitatea donării periodice şi neplătite de sânge;
• să promoveze valorile comunitare ale donării de sânge în consolidarea coeziunii sociale;
• să încurajeze tinerii pentru a dona sânge, devenind astfel un exemplu pentru alţii;
• tinerii să promoveze sănătatea.

Ţara care găzduieşte Ziua Mondială a Donatorilor de Sânge, în acest an, este Italia, prin Centrul Naţional de Sânge. Evenimentul global va avea loc la Roma, pe 14 iunie 2021.

În anul 2019, un Comunicat de presă al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti preciza următoarele - "Unul din 10 pacienţi din spitalele din România are nevoie urgentă de sânge. Anual, doar 2% din populaţia României donează sânge, un procent infim raportat la necesităţile stringente ale unui pacient. Aceasta este realitatea cu care România încă se confruntă din cauza lipsei de donatori, ignorând faptul că, în orice clipă, fiecare dintre noi am putea deveni pacienţi sau aparţinătorii unui pacient. În fiecare zi, la nivel naţional este nevoie de minim 1.000 litri de sânge, iar 450 de mililitri de sânge, care reprezintă o singură unitate de sânge donat, ar putea salva trei vieţi."

Ultimele statistici privind procentul donatorilor de sânge la nivel naţional este de 1,8% în România. În Europa, Danemarca are cel mai mare număr de donatori, 10% din populaţie, conform unui raport al Centrului Regional de Dezvoltare pentru Siguranţa Sângelui.

În acest context, cât mai mulţi dintre noi trebuie "să donăm sânge pentru a menţine lumea vie" şi, nu în ultimul rând, să ne alăturăm campaniei prin care să promovăm acest mesaj la nivel de democraţie participativă.

Domnul Dumitru Rujan:

Este nevoie de curaj şi viziune pentru a realiza şi a pune în aplicare un proiect care să cuprindă soluţii pentru dezvoltare pe termen mediu şi lung, nu doar pe termen scurt. Criza sanitară din ultimele luni ne-a arătat că avem nevoie de soluţii serioase şi asumate, pentru a nu intra în colaps.

De aceea, Guvernul condus de prim-ministrul PNL, susţinut şi de noi, parlamentarii liberali, ne-am asumat ca anul 2021 să fie un an al reformelor şi investiţiilor, iar până acum se dovedeşte că soluţiile liberale sunt cele mai bune, care încep să dea rezultate.

De aceea, revin şi punctez faptul că nu putem vorbi despre austeritate. Nu ne putem permite ca, din calitatea pe care o avem, să îi inducem pe români în eroare, să le inducem frici care nu îşi au rostul.

Nu avem cum să vorbim despre austeritate, având în vedere că ţara noastră va avea la dispoziţie, în viitorul apropiat, miliarde de euro pe care le investim în autostrăzi, spitale, şcoli, digitalizare şi pentru reformarea unor domenii extrem de importante, pentru a obţine un echilibru şi predictibilitate pentru fiecare cetăţean.

Vom avea la dispoziţie bani investiţi, bani care vor aduce creştere economică, locuri de muncă mai bine plătite, pensii, salarii şi alocaţii mai mari şi vor aduce la buget resurse mai mari pentru solidaritatea socială.

Un alt aspect deosebit de important stă în faptul că aceşti bani vor ajunge în toate colţurile ţării, aceasta pentru că proiectele care vor fi finanţate prin PNRR nu au culoare politică. Sunt încrezător că suntem capabili să ducem la bun sfârşit aceste proiecte importante de dezvoltare şi vom face reformele mult aşteptate de majoritatea românilor.

Este o şansă pe care nu avem voie să o ratăm, ci trebuie să o susţinem indiferent de culoarea politică, pentru că românii asta aşteaptă de la noi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Liberalizarea pieţei de electricitate, un succes!"

A fi liberal este mai mult decât o simplă clamare a unei apartenenţe la un partid politic sau curent de gândire. Liberal este acea persoană care, prin fiecare acţiune pe care o întreprinde, slujeşte valorile acestei doctrine politice, având cele mai bune efecte economice.

Una dintre aceste părţi componente ale crezului liberal este apărarea şi extinderea dreptului de a alege, pluralismul fiind o condiţie sine qua non a sistemului liberal.

Încă de când a preluat guvernarea, Partidul Naţional Liberal, aşa cum îl obligă tradiţia sa, a elaborat şi a implementat politici cu puternic caracter liberal, mai ales în domeniul economic. O astfel de politică dictată de crezul nostru a fost liberalizarea preţului energiei electrice, ceea ce înseamnă posibilitatea ca fiecare român să aleagă oferta care i se potriveşte cel mai bine, adaptată nevoilor şi consumului pe care îl are în gospodărie.

Astfel, din numărul total al clienţilor casnici, de aproximativ 8,9 milioane, la data de 1 ianuarie 2021, 5.902.323 se aflau în piaţa reglementată de energie electrică. În perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2021, 926.000 de clienţi casnici au semnat contracte de furnizare a energiei electrice în regim concurenţial, iar numărul acestora a ajuns în prezent la circa un milion, conform datelor publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie.

Această măsură excelentă pentru consumatorul român nu poate fi eficientă dacă nu există şi o supraveghere constantă şi fermă a operatorilor economici din domeniu. În contextul derulării acestui program al procesului de liberalizare a pieţei de energie electrică, începând cu 1 ianuarie 2021, în cursul lunilor ianuarie-aprilie, Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie a desfăşurat acţiuni de control la marii furnizori de energie electrică pentru a verifica modul de organizare şi funcţionare a centrelor de telefonie (call center); respectarea obligaţiei de a comunica solicitantului, în scris, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii cererii, a unei oferte privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială; respectarea obligaţiei de încheiere a contractului de furnizare a energiei electrice, în termen de maximum 5 zile de la data transmiterii de către clientul final a documentelor necesare; respectarea frecvenţei de emitere a facturii pentru energia electrică furnizată clienţilor finali, alimentaţi în regim de serviciu universal; modalitatea de facturare în perioada cuprinsă între două citiri consecutive ale aparatului de măsură de către operatorul de reţea; informarea clienţilor casnici din portofoliu cu privire la oferta pentru serviciu universal, ofertele concurenţiale proprii aplicabile, precum şi dreptul clienţilor de a încheia un contract de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială cu orice furnizor licenţiat.

Aceasta este o dovadă a faptului că pentru noi liberalismul nu este doar un cuvânt rostit în căutarea unei apartenenţe sau identităţi. Încă de la sfârşitul anului 2019, Guvernul condus de PNL a arătat că doar măsurile bazate pe valorile economiei libere sunt calea spre dezvoltare sustenabilă. De când PNL se află la guvernare, nu au fost crescute taxe sau impozite, iar investiţiile au atins un prag istoric. Aceste măsuri s-au reflectat în cifre concrete şi prognoze optimiste, mai ales din partea instituţiilor internaţionale de profil.

"Prin noi înşine" - spunea vechiul dicton liberal. Cred că numai prin noi înşine şi urmând principiile cu adevărat liberale, vom avea o ţară aşa cum ne-o dorim fiecare, şi anume, liberă, prosperă, dezvoltată.

Doamna Mirela Furtună:

"Guvernul a ignorat Ziua Tratatului de la Trianon"

Ziua de 4 iunie a marcat în mod oficial Ziua Tratatului de la Trianon în România, dar foarte puţini români au cunoscut acest lucru.

Cu excepţia unor mici manifestări în Ardeal şi a acţiunilor disparate ale unor colegi sau autorităţi, a fost foarte linişte.

Guvernul şi cele mai multe autorităţi locale nu au organizat niciun fel de eveniment, deşi erau obligaţi de Legea nr. 256 pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon, în România.

Autorităţile centrale şi locale trebuiau să arboreze drapelul României la data de 4 iunie şi să organizeze sau să ofere sprijin pentru organizarea unor manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon.

Ignorarea marcării zilei de 4 iunie ca zi oficială a Tratatului de la Trianon, în România, arată cât de puţină importanţă dă acest Guvern, format din PNL-USR-UDMR, pe istoria şi însemnele naţionale.

Nici în plan extern, prin intermediul misiunilor noastre diplomatice sau prin Institutele Culturale Române, nu au fost organizate manifestări pentru marcarea Zilei Tratatului de la Trianon.

Tratatul de la Trianon a însemnat atât consfinţirea juridică şi politică a recunoaşterii internaţionale a Marii Uniri a Transilvaniei cu patria-mamă, România, cât şi confirmarea drepturilor civile şi politice ale românilor care constituiau populaţia majoritară în Transilvania.

Este inacceptabil ca Guvernul României să ignore un eveniment atât de important pentru istoria noastră, a românilor, mai ales în condiţiile în care avea obligaţii legale în acest sens.

Îmi exprim speranţa ca astfel de episoade nefericite să nu se mai repete, iar Guvernul să acţioneze în spiritul românesc şi să conducă pentru România.

Domnul George Şişcu:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este demagogie de tip PSD şi nu conţine promisiuni îndepărtate. Pentru fiecare proiect există şi banii asiguraţi"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă proiectul major pentru România următorilor ani. PNRR nu este o promisiune îndepărtată, ci are ca scop dezvoltarea rapidă a ţării. Proiectele vor trebui finalizate până în 2026, iar mare parte din bani vor fi utilizaţi pentru autostrăzi, căi ferate, spitale, şcoli, dar şi pentru reţele de apă sau canalizare.

PNRR nu este demagogie de tip PSD şi nici desene de genul celor pe care Dragnea ni le vântura în timpul guvernărilor de stânga. De această dată, există asiguraţi banii necesari. PNRR reprezintă angajamentul ferm al Uniunii Europene de a finanţa redresarea rapidă a statelor europene după pandemie.

Nu vor fi impuse noi taxe şi impozite, însă vor trebui făcute reformele aşteptate atâţia ani, de milioane de români. Aceste reforme sunt exclusiv opţiunea României, nu sunt condiţionări venite de la Bruxelles. Sunt lucruri care figurează deja în Programul de guvernare, iar prin PNRR putem finanţa reforme pe care oricum le făceam.

În companiile de stat risipa trebuie oprită, pentru ca banii românilor să nu mai fie aruncaţi în găurile negre ale economiei. La fel, avem nevoie de o reformă a sistemului de pensii, pentru a construi un sistem bazat pe contributivitate. Este necesară şi reforma justiţiei, pentru a repara tot ce a stricat PSD în perioada 2017-2019.

Cele mai mari aşteptări ale românilor se referă, evident, la proiectele mari de infrastructură. Ne-am bătut joc timp de trei decenii şi nu am reuşit să construim o reţea de autostrăzi şi nici magistrale de cale ferată.

Este clar că prin PNRR nu vom putea rezolva tot ce nu s-a făcut din 1990 încoace.

Avem un deficit uriaş pe zona de infrastructură şi încercăm să umplem acest gol. Pe lângă cele 29,2 miliarde de euro vom beneficia în total de alte 46 de miliarde de euro, adică fondurile europene clasice pentru perioada 2021-2027.

De data acesta, suntem, cum se spune, la mâna noastră. Nu avem nicio scuză să ratăm momentul, pentru că poate fi ultimul tren al dezvoltării pe care îl mai prindem în această viaţă.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"Restaurarea ecosistemelor, noua provocare a întregii omeniri"

Zilele trecute, am marcat Ziua Mondială a Mediului, un moment extraordinar pentru a discuta despre problemele cu care se confruntă atât România, cât şi întreaga omenire.

Tema Zilei Mondiale a Mediului în 2021 este "Restaurarea ecosistemelor". Pentru a încuraja revigorarea ecosistemelor de pretutindeni, Organizaţia Naţiunilor Unite a iniţiat "Deceniul refacerii ecosistemelor naturale", prin publicarea unui ghid practic pentru restaurarea ecosistemelor 2021-2030. Este o misiune globală care îşi propune revigorarea a miliarde de hectare, de la păduri la terenuri agricole, de la vârful munţilor până la adâncimea mării.

De prea mult timp, oamenii exploatează şi distrug ecosistemele planetei. La fiecare trei secunde, lumea pierde suficientă pădure pentru a acoperi un teren de fotbal. Pierderea ecosistemelor privează lumea de protecţie împotriva poluării, într-un moment în care umanitatea nu îşi poate permite acest lucru. Emisiile globale de gaze cu efect de seră au crescut trei ani la rând, iar planeta este un loc în care au loc schimbări climatice cu un potenţial catastrofal. Acum trebuie să ne regândim fundamental relaţia cu natura, cu ecosistemele naturale şi cu biodiversitatea lor şi să lucrăm la refacerea acestora.

Restaurarea ecosistemului înseamnă prevenirea, oprirea şi inversarea acestor daune - să treci de la exploatarea naturii la vindecarea ei. Restaurarea ecosistemelor înseamnă asistarea la recuperarea ecosistemelor care au fost degradate sau distruse, precum şi conservarea ecosistemelor care sunt încă intacte. Restaurarea se poate realiza în mai multe moduri - de exemplu, prin plantarea activă sau prin eliminarea presiunilor, astfel încât natura să se poată recupera singură.

Pot fi restaurate toate tipurile de ecosisteme, inclusiv păduri, terenuri agricole, oraşe, oceane. Iniţiativele de restaurare pot fi lansate de aproape oricine, de la guverne şi agenţii de dezvoltare la companii, comunităţi şi persoane. Degradarea ecosistemelor s-a produs din cauze multe şi variate, care pot avea un impact la scări diferite.

Cu toţii vrem să trăim într-un mediu curat, să respirăm aer curat şi să bem apă nepoluată. Personal, consider că moştenirea cea mai de preţ pe care o putem lăsa copiilor noştri este o planetă verde. Dar în zilele noastre nu este suficient ca doar noi să respectăm standardele de mediu, dacă cei din jurul ţării noastre nu o fac.

Pentru a atinge obiectivele în privinţa unui mediu curat, în privinţa restaurării ecosistemelor, avem nevoie să reconstruim o infrastructură verde. Reţeaua de spaţii deschise, compusă din parcuri, grădini publice, păduri urbane, centuri verzi, trebuie să ne aducă la minimum 30 mp/locuitor. Doar aşa putem contribui la îmbunătăţirea stării de sănătate, la amplificarea biodiversităţii sau reducerea poluării.

Trebuie să completăm infrastructura verde cu o infrastructură albastră, compusă din totalitatea surselor de apă, râuri, lacuri etc., prin amenajarea tuturor acestor elemente. Suntem norocoşi că înaintaşii noştri au fost destul de înţelepţi, încât aproape toate localităţile din ţară sunt străbătute de un râu sau măcar un pârâu.

Putem să încurajăm soluţii pentru o energie verde, pentru a veni în sprijinul protejării mediului. Acoperişurile blocurilor sunt locuri ideale pentru amplasarea de panouri fotovoltaice. În acest fel, vom putea plăti mai puţin la întreţinere, dar vom contribui şi la protejarea planetei.

Putem să ne hotărâm să nu mai fim groapa de gunoi a Europei şi să încetăm să mai acceptăm ca deşeuri din alte zone ale Europei să mai ajungă să fie depozitate la noi în ţară, pentru a proteja mediul care ne înconjoară, dar şi pentru a ne proteja sănătatea.

De asemenea, putem să extindem reţeaua de gaze naturale, pentru a trece de la încălzirea pe lemne la cea pe gaz natural. Este un proiect pe care PNL l-a demarat încă de anul trecut, el reprezentând o prioritate pentru partidul pe care îl reprezint.

Soluţii sunt, pentru a putea proteja mediul înconjurător, dar şi pentru a ne proteja sănătatea. Mulţi vor spune că oamenii nu se vor schimba, că economia nu se va schimba. Dar, dacă ne uităm la istoria noastră, a omenirii, a poporului român, nu trebuie să pariem împotriva oamenilor şi a puterii de adaptare a mediului economic.

Oamenii nu trebuie să aleagă între sănătatea copiilor sau sănătatea economiei. Astăzi, folosim mai multă energie curată, energie verde, care susţine sute de mii de locuri de muncă bune. Risipim mai puţină energie. Deci, lumea se poate schimba, poate fi mai prietenoasă cu mediul, doar că trebuie să avem încredere.

Trebuie să ne îngrijim copiii, trebuie să avem grijă de viitorul nostru şi trebuie să creştem economia şi să creăm locuri de muncă. Putem face toate acestea atât timp cât nu ne temem de viitor, cât timp nu ne temem de schimbare.

Protejarea mediului nu trebuie să fie un impediment pentru dezvoltarea economiei!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"Guvernul «Nu avem bani» este dator românilor cu soluţii, nu cu lamentări jalnice!"

Istoria austerităţii, care loveşte periodic România, se repetă acum aproape identic, după 11 ani. Coaliţia de guvernare de astăzi seamănă din ce în ce mai mult cu PDL-ul condus de Băsescu şi Boc din 2010. Politicile promovate de PNL, USR şi UDMR sunt aceleaşi de acum 11 ani, cu sloganuri şi discursuri de acelaşi tip.

Guvernul Cîţu repetă acum cu obstinaţie vechile şlagăre de pe vremea lui Băsescu şi Boc, după tiparul "toţi sunteţi vinovaţi, numai noi, nu!", prin atacarea bugetarilor, divizarea societăţii şi rostogolirea sloganului "Nu avem bani pentru creşteri salariale". În plus, guvernarea dreptei a lansat şi ideea năstruşnică a creşterii vârstei de pensionare, justificată, chipurile, de faptul că nu sunt suficiente fonduri care să susţină sistemul public de pensii.

Ca şi Boc, premierul Cîţu reeditează zilnic eternul argument "Nu sunt bani", ca şi cum acesta ar ţine românilor de cald şi de foame. Le reamintesc reprezentanţilor coaliţiei că nu au nevoie să le spună oamenilor că "nu sunt bani". Rolul unui guvern nu este să se plângă şi să dea vina pe toată lumea, ci să vină cu soluţii, să aducă prosperitate, nu austeritate. Ceea ce se întâmplă cu activitatea "guvernului meu" arată exact contrariul, adică incapacitatea managerială a celor desemnaţi să gestioneze dezvoltarea ţării şi să ia măsurile adecvate pentru creşterea calităţii vieţii şi a bunăstării românilor.

PSD a găsit întotdeauna soluţii şi bani pentru majorarea salariilor şi pensiilor, pentru creşterea alocaţiilor copiilor, pentru investiţii şi dezvoltare, fără a îndatora ţara pe zeci de ani de acum înainte. Mai mult, PSD a câştigat şi ultimele alegeri parlamentare, dar chiriaşul de la Cotroceni v-a impus pe voi, partidele de dreapta, să conduceţi, nu să vă lamentaţi ca pruncii care îşi pierd jucăria preferată!

Soluţiile pentru ieşirea din criza actuală sunt cele promovate de guvernarea PSD, respectiv crearea de noi locuri de muncă şi acordarea de venituri salariale mai mari. În urma politicilor PSD, pensiile şi salariile s-au dublat, numărul salariaţilor a crescut cu 1,5 milioane persoane, de la 4,1 milioane la 5,6 milioane, şi, de asemenea, s-au înfiinţat peste 350.000 de companii noi.

Tristă soartă au românii, dacă cei care guvernează s-au întors cu 11 ani în timp. Nu aveţi bani? Aţi minţit românii? Nu faceţi ce aţi promis? Nu aveţi soluţii? Plecaţi acasă şi lăsaţi pe alţii să conducă!

Domnul Gheorghe Şoldan:

"Cîţu joacă «alba-neagra» cu alocaţiile copiilor. Ruşine!"

Cîţu va încălca grav legea, dacă dă ordonanţă de urgenţă pentru amânarea creşterii alocaţiilor pentru copii de la 1 iulie. Acum doi ani aveau un slogan - "Cât de cinic poţi să fii, să iei banii la copii?!"

Cîţu se crede mai presus de lege. Ca prim-ministru, Cîţu crede că poate folosi funcţia în mod abuziv şi a anunţat că nu va ezita să dea ordonanţă de urgenţă pentru amânarea termenului de 1 iulie, prevăzut de lege, pentru o nouă etapă de creştere a alocaţiei copiilor.

Domnule Cîţu, legea-i lege pentru toţi! Ca prim-ministru trebuie să fiţi printre primii care să respectaţi legea, să căutaţi soluţii până puneţi legile în aplicare! Dumneavoastră căutaţi scuze, în loc să căutaţi bani de la buget pentru copii, căutaţi să schimbaţi legea pentru a o ocoli!

În ce fel de ţară trăim, dacă guvernanţii îşi permit să modifice legile după propriile calcule, din pix, de pe o zi pe alta? Ce fel de stat este acela care ia de la gura copiilor, în loc să facă totul pentru ei?

Mesajul meu pentru liderii puterii şi pentru guvernanţii acestei ţări este următorul - "N-am bani" nu este un argument pentru un copil. Ştiţi de ce? Pentru că el n-are nicio vină şi nici nu poate să aibă un răspuns la asta. Aşa cum treaba unui părinte este să facă tot posibilul ca pentru copiii lui să facă rost de bani să le asigure lucrurile minim necesare, la fel şi statul trebuie să investească mai întâi în copiii şi în tinerii săi.

Domnule Cîţu, nu uitaţi câţi părinţi, câte familii şi-au pierdut locurile de muncă în pandemie! Ce vină au copiii lor? Niciuna! Cine trebuie să găsească soluţii? Guvernul!

Îi îndemn pe colegii din PSD să luăm toate măsurile legale pe care le avem la dispoziţie, să sesizăm CCR, pentru ca legile să fie respectate şi aplicate în această ţară. Guvernul Cîţu ori aplică legea şi dă copiilor banii la care au dreptul, ori pleacă acasă!

Dacă nu pleacă de bună voie, Guvernul va pica la moţiunea de cenzură. De data aceasta cred că USR şi UDMR vor alege să se poziţioneze cum trebuie!

Doamna Dumitriţa Gliga:

"Până când îi mai amăgeşte ministrul economiei pe antreprenorii din HoReCa?"

În data de 19 februarie 2021, ministrul Claudiu Năsui anunţa cu mare fast şi mândrie că a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă nr. 10 a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentaţie şi agenţii de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum şi privind unele măsuri fiscale.

Prin acest act normativ care modifică un alt act normativ cu măsuri similare de sprijin, se propunea ca activitatea HoReCa să îşi poată menţine şi relua activitatea pe o piaţă de consum grav afectată de pandemia de COVID-19. Însăşi Guvernul recunoaşte în Nota de fundamentare ce se întâmplă dacă nu sunt luate aceste măsuri de sprijin - "Întreprinderile se pot confrunta cu grave dificultăţi în desfăşurarea activităţilor curente şi cu impact direct asupra veniturilor bugetului de stat, dar şi asupra creşterii ratei şomajului în România. Scopul măsurilor de sprijin este să asigure continuitatea activităţii operatorilor economici din sectorul turistic, structuri de cazare, structuri de alimentaţie, agenţii de turism, grav afectaţi de impactul economic al epidemiei de coronavirus, prin îmbunătăţirea accesului la lichidităţi, pentru a-i ajuta să îşi continue activitatea şi să păstreze locurile de muncă...".

Bineînţeles că pe principiul "hârtia suportă orice", promisiunile îmbrăcate frumos au fost condiţionate de norme de aplicare, care prevedeau ca în 60 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei să fie aprobată procedura de implementare a schemei de ajutor. 60 de zile au devenit 102 zile, iar între timp ordonanţa de urgenţă a fost şi aprobată prin lege la sfârşitul lunii mai şi îşi aşteaptă decretul de promulgare, iar domeniul HoReCa a supravieţuit tot prin forţele proprii, doar cei care au reuşit!

Cifrele ameţitoare propuse pe hârtie, neimplementate din neputinţă întăresc ideea că şansa zilei de mâine nu o reprezintă aşteptarea unor soluţii miraculoase care să vină de undeva din eter şi cu atât mai puţin din partea statului. Miracolul îl reprezintă antreprenorii care reuşesc să supravieţuiască, prin munca şi priceperea lor, în relaţia cu un stat, indiferent la nevoile propriilor cetăţeni.

Iar cei care au reuşit să păstreze locurile de muncă ale angajaţilor şi să le ofere în continuare pâinea pe masă, trebuie să plătească impozite, dări la stat. Pentru ei, o zi de neplată peste termenele Guvernului costă! Ei nu îşi permit să stea 102 zile peste un termen, pentru că există penalităţi. În schimb, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului nu are nicio sancţiune, pentru că amăgeşte mii de antreprenori. Unde este dreptatea?!

În prezent, un sfert din HoReCa riscă să intre în faliment, dacă Guvernul nu acordă rapid ajutoarele promise. De la un sfert de industrie închisă, se va merge către o treime şi astfel se adevereşte profeţia pesimistă a Guvernului din Nota de fundamentare, iar principalul responsabil este Ministerul Economiei, care a fost total incapabil să ajute o industrie, intrată în colaps, tocmai din cauza restricţiilor impuse de Executiv.

Doamna Alexandra Huţu:

"Campaniile interne de la PNL şi USR, mai importante decât măsurile de stimulare a natalităţii şi de susţinere a familiilor din România"

Liberalii şi colegii lor de la USR PLUS sunt preocupaţi cu jocurile de culise pentru păstrarea sau cucerirea puterii, depinde la ce tabără te raportezi, din propriile partide! Nimic pentru creşterea natalităţii, nimic pentru păstrarea forţei de muncă acasă, aşa cum fac ţările din jurul nostru!

Guvernul Cîţu, la fel ca predecesorul său, Guvernul Orban, a minţit toţi românii, dar în special familiile cu copii. Nu a făcut nimic pentru a creşte natalitatea şi pentru a sprijini familiile din România! La 17 luni de guvernare a dreptei, nu a fost implementat niciun program pentru părinţi sau pentru copii, mai mult, nici nu respectă legile în vigoare pentru alocaţii şi stimulente pentru susţinerea educaţiei timpurii!

În schimb, toate ţările din jurul României au implementat măsuri şi programe concrete pentru creşterea natalităţii şi suport pentru părinţi, în special în perioada pandemiei.

Vă dau doar câteva exemple, ca să vedeţi că la vecinii noştri se poate, dar sub conducerea lui Iohannis, Orban, Cîţu, Barna, Cioloş, nu se poate!

Ungaria acordă stimulente financiare pentru susţinerea familiilor, astfel: cuplurile căsătorite cu trei copii primesc 30.000 de euro, femeile care fac patru copii nu mai plătesc impozit toată viaţa, familiile cu minimum doi copii primesc credite preferenţiale pentru achiziţia de case, la fel ca şi femeile care se căsătoresc. Bunicii care îngrijesc copii primesc indemnizaţie, iar statul ungar s-a angajat să amenajeze şi să construiască 21.000 de creşe în câţiva ani. De asemenea, Guvernul Ungariei a luat măsura ca toate clinicile de fertilizare să devină un sector strategic al economiei naţionale.

La fel, Polonia are deja funcţionale măsuri pentru încurajarea revenirii în ţară şi pentru creşterea natalităţii, iar în 3 ani salariul minim va creste cu 80%, până la 800 de euro.

La noi, în România, analiza pieţei muncii din România arată că 500.000 de oameni îşi caută permanent un loc de muncă în străinătate pe platformele online de recrutare, iar părinţii care nu mai găsesc locuri la creşe şi grădiniţe de stat apelează la cele private sau la alte soluţii, pentru că statul de dreapta doar promite şi atât!

Din păcate, deşi nu au respectat votul majorităţii cetăţenilor care au votat în decembrie 2020, reprezentanţii dreptei au vrut cu orice preţ la putere şi, după ce au ajuns să o deţină, nu au pus pe agenda lor nicio măsură sau program pentru a încuraja familiile să facă copii şi nici pentru stimularea tinerilor să muncească în ţară.

Este tragic că alocarea de fonduri pentru sprijinirea familiilor aflate la început de drum şi aplicarea de măsuri active pentru dinamizarea pieţei muncii nu sunt o prioritate pentru guvernarea PNL-USR PLUS-UDMR!

Taberele din PNL şi USR, dar şi preşedintele Iohannis sunt ocupaţi cu alegerile interne şi ignoră total problema demografică a României, ca şi cum nu ar exista.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Linişte! Guvernul munceşte la foc automat. Pentru cine, încă nu ştim!"

Guvernanţii, în timp ce se folosesc în continuare de scuza pandemiei, pentru a nu acţiona în domeniul sănătăţii, turismului şi mai ales al educaţiei, dau dovadă de eficienţă şi determinare, doar atunci când vine vorba despre interesele lor personale şi ale coaliţiei. Să înţelegem că ei pot, însă le trebuie motivaţia politică să înceapă să lucreze? Că ei de fapt ar putea să mărească alocaţiile, însă le lipseşte câştigul? Aceeaşi întrebare apare şi în cazul pensiilor batjocorite, a programelor financiare inexistente pentru antreprenori, a blocării stimulentelor pentru elevi şi studenţi, dar şi a modului nefericit în care se doreşte reorganizarea sistemului educaţional din România.

Balanţa înclină către un singur adevăr - se lucrează după direcţiile venite din partid, şi nu pentru nevoile românilor. Calculele sunt făcute şi putem observa cu uşurinţă că, atunci când există interese proprii, aleşii acţionează la foc automat. Fie că este vorba despre împrumuturi făcute peste noapte la băncile naţionale sau mondiale, despre modificări aduse pentru organizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, guvernanţii demonstrează că se pot descurca cu brio.

Un exemplu clar şi concret - noua metodologie de concurs pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct în unităţile de învăţământ! Nici bine nu s-a menţionat de ea, că ministrul educaţiei numără secundele până la start pentru înscrieri.

În maniera propusă, România va avea, începând cu 27 iulie, 10.000 de directori de şcoală pregătiţi să gestioneze situaţia unităţilor de învăţământ, mai bine decât au făcut-o predecesorii. Cum? Fără vreo pregătire în managementul educaţional şi fără prea multe cerinţe de îndeplinit de către candidaţi. Singurele criterii menţionate şi lăsate doar de ochii lumii se referă la vechimea în învăţământ de minimum 5 ani, obţinerea calificatului "Foarte bine" în ultimii 2 ani şcolari şi buna purtare în cadrul şcolii în ultimul an, adică, jumătate sau chiar un sfert din cele care existau până acum pentru aceste două funcţii. Mai mult, aflăm din acelaşi document care stabileşte criteriile de concurs că ponderea notei obţinută la proba scrisă este 40%, iar nota de la interviu 60% şi nu poate fi contestată.

Şi asta nu este tot! Ministerul a renunţat subit la importanţa pe care o joacă corpul naţional de experţi în managementul educaţional, considerat, până ieri, "pepiniera pentru viitorii conducători ai unităţilor de învăţământ din preuniversitar" şi participă fără reţineri la destabilizarea şcolii româneşti. Aşa acţionează guvernul de coaliţie! Şterge cu buretele, fără prea multe explicaţii, mecanismul prim de selecţie şi îl înlocuieşte cu subiectivism, nepotism şi slaba pregătire.

Stimaţi guvernanţi, vă spun că prin această decizie nu aţi eficientizat procesul de selecţie aşa cum încercaţi să transmiteţi, ci aţi anulat o bună parte a pregătirii celor care vor asigura guvernarea şcolilor, desigur, în avantajul apropiaţilor Domniilor Voastre. V-aţi jucat "de-a directorii de şcoli", iar principalii pierzători ai acestui exces de zel vor fi din nou copiii!

Domnul Ioan Balan:

"Capitalizarea antreprenorilor români este esenţială pentru o creştere economică solidă"

Economia României va creşte în acest an, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional, cu până la 7% din PIB, ceea ce înseamnă că România va recupera toate pierderile economice înregistrate din cauza pandemiei COVID-19 şi, mai mult decât atât, vom putea să generăm mai multe resurse financiare, necesare pentru susţinerea investiţiilor publice şi private. Aşadar, în anul 2021, culegem roadele politicilor corecte şi eficiente, iniţiate în plină pandemie de Guvernul Orban.

Cu toate acestea, nu putem să trecem cu vederea faptul că în România întreprinderile mici şi mijlocii autohtone, adevăraţii piloni ai economiei, se confruntă cu o slabă capitalizare, cu dotări modeste şi compensează aceste deficienţe prin utilizarea extensivă a forţei de muncă, mai mult sau mai puţin calificată. Or, acest lucru generează profitabilitate scăzută pentru întreprinzători, riscuri mari pentru afaceri şi salarii modeste pentru angajaţi, în special în regiunile mai puţin înzestrate cu infrastructură modernă. Aşadar, numărul foarte mare de angajaţi care lucrează pe salariul minim pe economie este cauzat, în principal, de slaba productivitate a operatorilor economici români, care au astăzi, mai mult ca niciodată, nevoie de sprijin puternic din partea statului român.

Dacă vom căuta răspunsuri la întrebarea "De ce sunt antreprenorii români atât de slăbiţi", atunci trebuie să nu uităm la ce presiuni fiscale au fost supuşi aceştia în timpul Guvernelor PSD şi că majoritatea IMM-urilor româneşti au intrat în criza sanitară şi economică puternic secătuiţi de resurse. Să nu uităm câte lovituri au primit întreprinzătorii români din partea Guvernelor PSD şi că în plină pandemie Guvernul Orban a sprijinit mediul de afaceri cu peste 7% din PIB, pentru ca acesta să poată depăşi criza.

Aşadar, începând cu anul 2020, Guvernul PNL condus de Ludovic Orban a pus la dispoziţia mediului de afaceri din România mai multe scheme de ajutor şi granturi, însumând câteva miliarde de lei, tocmai în scopul de a consolida capacitatea antreprenorilor români de a fi cel puţin la fel de competitivi ca alţi operatori din Uniunea Europeană. Dacă astăzi ne bucurăm că economia creşte peste aşteptări, că numărul de contracte de muncă a crescut cu peste 100.000 în numai câteva luni, atunci înţelegem de ce Guvernul ar trebui să sprijine întreprinzătorii românii să se dezvolte.

Trebuie să înţelegem că un euro care merge în sprijinul antreprenorilor români se va întoarce pe termen scurt şi mediu prin impozite şi taxe la bugetul public, prin locuri de muncă noi şi mai bine plătite, prin producţie mai bună şi exporturi mai multe.

Peste 80 de miliarde de euro din fondurile europene vor sta la dispoziţia României în perioada următoare, pentru a se moderniza şi a se dezvolta, în scopul recuperării decalajelor de dezvoltare şi a transformării sistemice a ţării noastre în mult dorita "ţară ca afară".

Nu cred că este român care să nu cunoască faptul că Guvernul Orban a pus România pe o traiectorie sigură privind investiţii publice în infrastructura de transporturi. Autostrăzile promise vreme de 30 de ani, care să lege provinciile istorice, vor deveni în sfârşit realitate. Construirea de spitale regionale, modernizarea şcolilor şi grădiniţelor, reabilitarea şi extinderea reţelelor de utilităţi sunt, de asemenea, începând din anul 2020, nişte certitudini.

Aşadar, o parte importantă din resursele pe care le avem la dispoziţie în perioada următoare trebuie să susţină consolidarea antreprenorilor români care fabrică produse româneşti cu ajutorul angajaţilor români.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

"Robert Sighiartău - secretarul general al minciunii"

Este de notorietate faptul că aleşii PNL mint la fel de des cum respiră!

Faimosul lider al PNL, secretarul general al partidului, Robert Sighiartău, a minţit! Ne-a păcălit fix la 1 aprilie 2021 că Drumul Expres Bistriţa-Cluj-Napoca este trecut oficial ca proiect în PNRR cu tronsonul Bistriţa-Dej.

Acum, după publicarea PNRR, aflăm că Drumul Expres Bistriţa - Dej se află, de fapt, pe lista de rezervă. Pe un loc fruntaş? Normal că nu. Este pe locul 16 din anexa rezervelor.

Cu toate că domnul Sighiartău îl susţine "cu toată inima" pe premierul Florin Cîţu la şefia PNL, lui Cîţu "i se rupe" de domnul Sighiartău şi de promisiunile făcute de el bistriţenilor.

Ipocrizia cu Drumul Expres Bistriţa-Dej a fost premeditată. Liberalii au ascuns acest lucru până în momentul transmiterii PNRR Comisiei Europene. Deci, nu se mai poate face nimic!

Singurele cuvinte pe care cetăţenii judeţului Bistriţa-Năsăud le aşteaptă de la faimosul, vrednicul şi imaculatul deputat şi secretar general al PNL sunt "v-am minţit!"

Robert, bistriţenii s-au lămurit! Eşti mic, dar unul mare!

Şi ca să închei cu un citat din domnul Robert Sighiartău - "Asta e realitatea şi cred că e timpul să punem punct discuţiilor fără sens şi fără substanţă...".

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Guvernul PNL-USR este groparul agriculturii româneşti!"

Odată cu dezvăluirea proiectelor incluse de Guvernul Cîţu în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, proiecte ţinute la secret până în ultimul moment, au ieşit la iveală erorile şi greşelile intenţionate ale unor guvernanţi complet incompetenţi, dacă nu chiar rău-voitori. Doresc să vă atrag atenţia asupra dezastrului în care se va scufunda agricultura României, fostă "grânarul Europei" acum supranumită "importatorul agricol al Europei".

Îmi permit să vă readuc aminte două episoade pe care nu putem să nu le legăm unele de altele.

În primul rând, vă arătam într-o declaraţie politică anterioară că ţara noastră exportă grâu la preţuri de nimic şi importă aluat congelat din ţările UE, de parcă a face aluat necesită tehnologie spaţială! Mai mult, suntem printre cei mai mari importatori de fructe şi legume, în condiţiile în care agricultorii români preferă să lase fructele să putrezească pe jos, fiindcă nimeni nu vrea să le cumpere.

În al doilea rând, vă reamintesc întârzierile dezgustător de mari în plata ajutoarelor pentru daunele cauzate de seceta din 2020, întârzieri care au pus în pericol culturile din acest an. Privind doar aceste două episoade, am putea crede că cineva are interes să ţină genunchiul pe grumazul agriculturii româneşti.

Dar lucrurile nu se încheie aici! Tocmai din cauza efectelor din ce în ce mai grave cauzate de secetă, nevoia extinderii şi modernizării sistemelor de irigaţii este mai importantă ca oricând! În aceste condiţii, Ministerul Agriculturii din Guvernul Cîţu a ratat cu brio orice şansă de a finanţa sistemele de irigaţii prin PNRR!

Ştiţi care este cel mai revoltător aspect? Modul în care ministrul Oros a explicat de ce România a ratat să finanţeze irigaţiile prin PNRR - "proiectul nu a fost suficient de verde!" Aşa este, domnule ministru, nu este verde acest plan de "redresare", pentru că este uscat, secătuit de incompetenţă! Proiectele de refacere a sistemelor de irigaţii nu au fost făcute de ministerul dumneavoastră, în aşa fel încât să fie eligibile pentru finanţare!

Nu ştiu dacă aceşti guvernanţi sunt doar dezastruos de incompetenţi sau rău-voitori, cu interese ascunse. Însă realitatea actuală ne arată că agricultura românească este sufocată de importuri, de lipsa resurselor şi a finanţării, a absenţei strategiilor şi interesului unor guvernanţi dezastru.

Între timp, alte ţări fac bani în pieţele româneşti, fiindcă am ajuns să importăm 70% din mâncarea pentru care plătim din ce în ce mai scump!

Domnul Ioan Mang:

"Toţi românii au dreptul la cetăţenia română!"

Toţi românii au dreptul la cetăţenia română! Este o datorie sacră a statului faţă de toţi românii, o datorie care, din păcate, de prea multă vreme nu a fost onorată. Dar putem schimba asta şi vă invit să schimbăm această situaţie împreună!

Legea cetăţeniei, desigur, cu modificări, datează din 1991 şi, trebuie să recunoaştem, nu mai corespunde pe deplin realităţilor actuale. În vreme ce alte state, chiar dintre vecinii noştri, facilitează acordarea cetăţeniei inclusiv cetăţenilor români, în condiţii, aş spune, minimale, Legea română impune în continuare bariere care îi împiedică pe mulţi copii născuţi din părinţi români, mai recent sau mai demult, să devină cetăţeni ai României, ceea ce, veţi recunoaşte, sper, împreună cu mine, este inadmisibil!

Una dintre aceste bariere se referă la domiciliul avut, în mod obligatoriu aici, în ţară. Este o condiţie care nici în 1991 nu a corespuns şi care nu corespunde deloc realităţilor nici din ziua de azi. Este o condiţie care trebuie eliminată urgent şi vă rog să sprijiniţi demersul meu. Să nu uităm, avem cazuri în care în apartamente cu 2-3 camere apar la aceeaşi adresă şi 20 de persoane. Nu este normal ca acesta să fie drumul pentru cetăţenia română, mai ales când este vorba despre români.

Le datorăm acest lucru copiilor şi vârstnicilor care s-au născut români în Balcani. Le datorăm acest lucru celor ce vorbesc şi simt româneşte în Ungaria. Avem o mare, mare datorie faţă de românii din Ucraina, persecutaţi în fiecare zi de un guvern care se clamează proeuropean. Le datorăm asta, cu prisosinţă, tuturor celor născuţi în Vestul Europei. Şi putem, împreună, să îi ajutăm să se simtă şi mai români, putem şi trebuie să îi ajutăm pe toţi, cei care vor, să obţină cetăţenia română!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Vizita preşedintelui Statului Israel, Reuven Rivlin"

Relaţiile dintre două state reprezintă relaţiile dintre popoarele pe care acestea le reprezintă. Încă de la apariţia Statului Israel, România a fost un ferm partener şi un prieten de nădejde pentru naţiunea israeliană şi va rămâne astfel. Doresc să salut pe această cale vizita Excelenţei Sale, preşedintele Statului Israel, domnul Reuven Rivlin, şi să îmi exprim, având convingerea că sunt în asentimentul tuturor, deplina recunoştinţă pe care o port prieteniei dintre ţările noastre şi onoarea pe care ne-o prilejuieşte vizita şefului statului israelian.

Istoria relaţiei ţărilor noastre începe imediat după crearea statului evreu, de aceea prezenţa preşedintelui Reuven Rivlin are şi un caracter festiv, anul acesta aniversându-se 73 de ani de la 11 iunie 1948, momentul stabilirii relaţiilor diplomatice între statele noastre. La nivelul diplomaţiei parlamentare, la 23 iunie 1993 a fost constituit primul Grup parlamentar de prietenie România-Israel, un grup similar fiind constituit şi la nivelul Knesset-ului, Parlamentul israelian.

Pe lângă valorile comune pe care le împart ţările noastre, precum regimul democratic, libertatea, toleranţa şi statul de drept, strânsa legătură este manifestată şi la nivelul cooperării economice. În acest sens, la 7 mai 2007, între România şi Statul Israel s-a semnat noul Acord de cooperare economică şi tehnică, care înlocuia vechile acorduri de cooperare economică, schimburi comerciale şi de plăţi. În baza Acordului, s-a înfiinţat Comisia mixtă, care, anual sau de câte ori este necesar, se poate întruni pentru examinarea stadiului relaţiilor economice, promovarea cooperării, informarea reciprocă şi a comunităţilor de afaceri privind mediul economic şi oportunităţile existente.

Dar poate cea mai importantă componentă a acestei bune relaţii o reprezintă comunitatea evreilor români din Ţara Sfântă. Comunitatea israelienilor originari din România se situează pe locul trei ca număr şi importanţă, după comunitatea post-sovietică şi marocană, dintr-o populaţie totală a Statului Israel de 9.053.000 de locuitori. Conform ultimului recensământ, în Israel ar trăi aproximativ 220.000 de originari din România, cărora li se adaugă şi israelienii care au dobândit şi au redobândit cetăţenia română în ultimii ani, estimaţi la aproximativ 200.000 persoane, numărul iniţial al celor care au emigrat din România în Israel fiind de 450.000 de persoane.

Potrivit estimărilor mediului asociativ românesc din Israel, comunitatea israelienilor originari din România ar ajunge la aproximativ 700.000 de persoane, inclusiv generaţiile a doua şi a treia, urmaşi ai imigranţilor din valurile largi de emigraţie din România către Israel (anii 1880, perioadele 1948-1951, 1969-1973 şi 1983), majoritatea posesori şi/sau solicitanţi de cetăţenie şi documente de identitate româneşti. În Israel sunt înregistrate peste 53 de asociaţii, organizaţii şi fundaţii israeliene-româneşti locale şi regionale, organizaţii ale originarilor din diverse oraşe sau regiuni din România, a căror activitate este centrată în special pe comemorarea Holocaustului, dar şi asupra proiectelor culturale şi educaţionale şi de păstrare a limbii şi culturii române.

Solidaritatea româno-israeliană este una puternică şi neîntreruptă.

Am convingerea că aceste bune relaţii de colaborare şi prietenie dintre România şi Israel se vor dezvolta şi mai mult în anii care vin.

Domnul Marian Mina:

"Întrebări pentru domnul Drulă şi câteva concluzii"

Contribuţia domnului Cătălin Drulă la capitolul dedicat infrastructurii din PNRR, "proză pe 1.203 pagini", cum a numit-o în mod inspirat cineva, întăresc din zi de zi credinţa că, în ceea ce îl priveşte, singurul obiectiv pe care Domnia Sa îl urmează este cel al avantajului, în special dacă acesta presupune şi funcţia din partid la care aspiră de câteva luni încoace.

Principiile şi proiectele la care actualul ministru al transporturilor face referire în declaraţiile publice demonstrează contrariul în practică.

Cred că mulţi dintre români îmi împărtăşesc nedumerirea atunci când întreb - oare când a fost blestemată România să aibă un ministru ca Drulă la Transporturi?

Domnule Drulă, observ, împreună cu întreaga ţară, de altfel, că aşa-zisele investiţii din PNRR pentru infrastructură conţin proiecte fără studii de prefezabilitate, de fezabilitate, acorduri de mediu, proiecte tehnice de execuţie şi că aţi înaintat Comisiei Europene "6 variante" de nu se ştie ce.

Cumva, ne credeţi proşti? Sau aveţi nevoie de câteva medalii pentru lipsă de activitate în interes naţional? Aţi râs, aţi glumit, dar până să ajungem să vedem cum se toarnă asfalt pe autostrăzile pe care le tot desenaţi în presă, va expira termenul pentru decontări fixat de Comisia Europeană.

Licitaţiile, contestaţiile, schimbările de soluţii - pe toate le-aţi omis doar ca să treacă timpul, să fie bine şi pentru bugetul UE, şi pentru cariera dumneavoastră, domnule Drulă!

Ceea ce aţi propus dumneavoastră pe infrastructură este furt pe faţă din fonduri europene şi naţionale. În cei 5 ani pe care îi aveţi la dispoziţie, v-aţi fixat ţinta să contractaţi studiile de fezabilitate, să umpleţi sertarele ministerului cu hârtii şi propriile buzunare cu bani, să semnaţi contractele pe execuţia lucrărilor, în cel mai fericit caz, şi să lăsaţi implementarea pe seama bugetului naţional!

Aceasta înseamnă că, din PNRR, România va deconta doar studiile de fezabilitate, iar execuţiile proiectelor întocmite cu grave erori vor rămâne pe spatele românilor. Românii sunt cei care vor plăti de 3 ori - o dată, mai mulţi bani la bugetul UE, a doua oară, împrumuturile halucinante ale actualului guvern, plus tăierile de pensii şi alte pierderi de aproape 15 miliarde de euro.

Domnule Drulă, în încheiere, permiteţi-mi un sfat - lăsaţi propaganda şi faceţi măcar un proiect major care să se încadreze în timpul stabilit la Bruxelles pentru dezvoltarea infrastructurii româneşti! Nu mai aşteptaţi să vină Green Deal-ul peste noi şi să nu se mai facă autostrăzi din fonduri europene. Insist să faceţi modificările necesare pentru ca PNRR să devină într-adevăr un program naţional, pentru toţi românii!

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Summitul Mondial privind Sănătatea, 2021"

În cadrul Summitului Mondial pentru Sănătate, coprezidat de preşedinţia italiană a G20 şi preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost adoptată Declaraţia de la Roma, care reafirmă faptul că pandemia de COVID-19 reprezintă în continuare o criză globală de sănătate şi socio-economică, dar şi angajamentul ferm al liderilor lumii pentru o cooperare multilaterală şi o acţiune comună viitoare, în vederea prevenirii viitoarelor crize mondiale în domeniul sănătăţii, precum şi pentru un angajament comun de a construi o lume mai sănătoasă, mai sigură, mai echitabilă şi mai durabilă.

În cadrul Summitului, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat lansarea unui nou Forum privind politica globală în domeniul sănătăţii, un eveniment anual pentru partenerii globali din domeniul sănătăţii.

De asemenea, a fost apreciată şi realizarea vaccinurilor sigure şi eficiente împotriva COVID-19 într-un timp record, ceea ce demonstrează importanţa investiţiilor consecvente în cercetare şi inovare. În acest context, a fost evidenţiată şi necesitatea de a intensifica eforturile, inclusiv prin parteneriate public-private, pentru stimularea accesibilităţii cât mai multor oameni la tehnologiile utile în combaterea COVID-19.

De altfel, Declaraţia de la Roma aduce angajamentele celor 27 de state membre, implicit a României, de a orienta acţiunile actuale şi viitoare legate de sănătatea globală. Obiectivul principal al acestor principii asumate este de a sprijini finanţarea, construirea şi susţinerea sistemelor de sănătate.

În Declaraţia de la Roma sunt prezentate 16 linii directoare pentru acţiunile viitoare în domeniul sănătăţii, pentru a sprijini finanţarea, crearea şi menţinerea unor sisteme de sănătate eficiente, pentru a îmbunătăţi pregătirea, prevenirea şi răspunsul coordonat, precum şi rezistenţa şi recuperarea în faţa pandemiei actuale şi a viitoarelor potenţiale urgenţe de sănătate publică.

Astfel, se urmăreşte un progres excepţional în construirea şi susţinerea sistemelor de sănătate, ţinând cont de următoarele principii:

• Sprijinirea şi îmbunătăţirea modului de organizare a serviciilor de sănătate, pentru a putea asigura un răspuns rapid şi eficient la crizele similare COVID-19, pentru a putea atinge SDG şi pentru sprijinirea recuperării durabile, incluzive şi reziliente;
• Sprijinirea implementării integrale, monitorizării şi respectării International Health Regulations, IHR, pentru a putea adresa riscurile derivate din interacţiunea om-animal-mediu;
• Încurajarea abordărilor politice de tipul "health-in-all", la nivelul întregii societăţi, şi promovarea responsabilităţii pentru acestea la cel mai înalt nivel guvernamental;
• Promovarea practicilor comerciale multilaterale pentru asigurarea unui lanţ logistic global pentru aprovizionarea cu produsele, tehnologiile şi materiile brute, necesare în răspunsul la urgenţe de sănătate publică;
• Facilitarea accesului global echitabil şi în timp util la instrumente necesare pentru controlul pandemiei, inclusiv sprijinirea sistemelor de livrare a vaccinurilor, precum şi stimularea încrederii în vaccinuri şi a nivelului de health literacy;
• Sprijinirea ţărilor în curs de dezvoltare pentru clădirea expertizei şi dezvoltarea de capacităţi de producţie locale şi regionale pentru instrumentele şi tehnologiile necesare în lupta contra COVID-19;
• Fructificarea expertizei organizaţiilor şi platformelor relevante pentru a facilita schimbul de date, consolidarea capacităţilor, acordurile de licenţiere şi transferurile voluntare de tehnologie şi cunoştinţe;
• Oferirea de suport pentru îmbunătăţirea structurilor de prevenţie şi a programelor epidemiologice şi de sănătate publică, atât pentru bolile transmisibile, cât şi pentru cele netransmisibile, şi integrarea acestor servicii, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă;
• Investirea în resursa umană din sănătate, la nivel global, prin educaţie şi formare, pentru dezvoltarea de competenţe recunoscute reciproc între state, precum şi investiţia în nivelul de igienă oferit de instituţiile medicale pentru protejarea profesioniştilor din sănătate;
• Finanţarea şi asigurarea personalului instruit necesar pentru laboratoarele de diagnostic, de tip uman şi animal, inclusiv capacitatea de secvenţiere genomică şi partajarea rapidă şi sigură a datelor şi probelor biologice prelevate în caz de urgenţe interne sau internaţionale;
• Dezvoltarea şi îmbunătăţirea sistemelor interoperabile de avertizare timpurie, de supraveghere epidemiologică şi de evaluare a potenţialelor ameninţări sanitare sau potenţiale focare infecţioase;
• Investiţiile adecvate şi eficiente în cercetare, dezvoltare şi inovare în sfera sănătăţii;
• Coordonarea măsurilor farmacologice şi nonfarmaceutice, precum şi a răspunsului în caz de urgenţă, în contextul unei reveniri durabile şi echitabile, cu investiţii în sănătate şi politici bazate pe dovezi ştiinţifice;
• Promovarea dialogului cu comunităţile locale, societatea civilă, lucrătorii din prima linie, grupurile vulnerabile şi toţi ceilalţi actori relevanţi, printr-o abordare incluzivă care susţine totodată combaterea dezinformării;
• Abordarea necesităţii unor mecanisme de finanţare, îmbunătăţite pentru susţinerea răspunsului la pandemie pe termen lung, capabile să mobilizeze rapid fondurile şi resursele private şi publice într-un mod coordonat, transparent şi colaborativ;
• Asigurarea eficacităţii unor astfel de mecanisme de finanţare, evitând suprapunerea eforturilor în acest sens.

Pe parcursul ultimului deceniu, sistemele de sănătate din România, dar şi din alte ţări europene au întâmpinat provocări comune tot mai mari - creşterea costului asistenţei medicale, îmbătrânirea populaţiei asociată cu accentuarea bolilor cronice şi a comorbidităţii, având ca rezultat o cerere sporită de asistenţă medicală, lipsuri şi o distribuţie inegală a specialiştilor din domeniul sănătăţii, inegalităţi în materie de sănătate şi inechităţi cu privire la accesul la asistenţă medicală.

Pandemia de COVID-19 a arătat faptul că mecanismele europene de gestionare a ameninţărilor la adresa sănătăţii şi sistemele de sănătate naţionale ale statelor membre prezintă deficienţe de ordin general, fiind nevoie de o abordare comună, solidară, mai structurată la nivelul Uniunii şi nu numai, în vederea îmbunătăţirii metodelor de gestionare a viitoarelor situaţii de criză în domeniul sănătăţii.

Pentru România, construirea unui sistem de sănătate rezilient, care poate asigura o calitate înaltă a serviciilor medicale este prioritară, iar ţara noastră trebuie să se implice activ în continuarea şi consolidarea politicilor care pot contribui semnificativ la îmbunătăţirea sistemului de sănătate, precum şi la reducerea decalajelor existente la nivelul UE.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Ce înseamnă «rezilienţă» pentru România?"

Un singur termen are capacitatea de a cuprinde o întreagă viziune pentru viitorul diplomatic al ţării noastre, dar şi de a elabora un răspuns prompt la crizele viitoare. Niciun stat nu este exceptat de la ameninţări, dar abilitatea de adaptare şi de revenire după o astfel de provocare pot confirma sau infirma valoarea politică a ţării respective. Această logică stă la baza noului Centru Euro-Atlantic de Rezilienţă, iniţiativă propusă de România şi acceptată de UE şi NATO.

A crede că orice atac la adresa democraţiei şi statului de drept este izolat sau inofensiv indică un mod de gândire naiv. Indiferent de noile tehnologii dezvoltate sau de gradul de cooperare de la nivelul comunităţii internaţionale, pericolele rămân, fiindcă se adaptează cu rapiditate şi uşurinţă la noua realitate. În aceeaşi măsură, statele democratice trebuie să acţioneze cu promptitudine. Întreg contextul geopolitic necesită mecanisme reziliente de apărare, care să includă atât prevenţia, cât şi capacitatea de revenire după confruntare cu o ameninţare hibridă sau asimetrică.

Centrul Euro-Atlantic de Rezilienţă va putea oferi expertiza necesară pentru a contribui activ la eforturile de apărare colectivă. Odată cu aderarea oficială la NATO şi UE, România s-a angajat să protejeze cetăţenii de abuzurile de putere, de corupţie şi încălcări ale drepturilor fundamentale. O reţea de securitate rezilientă este singura cale de a aduce cu adevărat plus de valoare din partea ţării noastre, este o reconfirmare a calităţii de furnizor, nu doar de beneficiar de securitate.

Centrul îşi împarte activitatea în domenii distincte, de importanţă strategică, respectiv în şapte grupuri de lucru, în care vor colabora experţi români, europeni, din spaţiul euro-atlantic, aplicând şi susţinând aceleaşi valori democratice. În plus, Centrul E-ARC va funcţiona nu doar în scop reactiv, dar şi preventiv, şi mai ales educativ. Dorinţa de inovare, de testare a noilor soluţii va contribui la fundamentarea unui sistem cât de poate de compatibil cu particularităţile ameninţărilor convenţionale şi neconvenţionale. Statele democratice sunt în special vizate în acest sens, tocmai de aceea sunt necesare cât mai multe instrumente de cooperare.

Ministerul Afacerilor Externe a depus eforturi notabile pentru a promova şi asigura o vizibilitate cât mai extinsă a Centrului. Mediul privat, universitar, al instituţiilor publice şi societatea civilă vor colabora sub egida securităţii şi a drepturilor omului, pentru a asigura anduranţa valorilor europene şi nord-atlantice.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Manipulările şi dezinformările ascunse de guvernanţi în spatele PNRR"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar trebui să fie, după cum o confirmă însăşi titulatura sa, strategia unitară pentru redresarea tuturor domeniilor de activitate internă pentru mai mulţi ani, indiferent de coloratura politică a guvernărilor viitoare. Numai că acest plan nu are niciun fel de viziune pentru viitor. În schimb, în spatele multitudinii de pagini umplute cu propuneri elucubrante, cum ar fi finanţarea zonelor deja dezvoltate ale ţării, spre exemplu Clujul, se ascund o serie de strategii de păcălire a românilor. Interesul uniformizării nivelului de dezvoltare a tuturor regiunilor ţării, prin stimularea financiară a celor mai sărace zone, este substituit abil cu câteva manipulări şi dezinformări care le-au venit mănuşă guvernanţilor ca să-şi mascheze nepriceperea şi interesele punctuale.

Într-un soi de mea culpa voită ştrengărească, ministrul proiectelor europene, Cristian Ghinea, a recunoscut că nu a citit anexele PNRR. Deci, însuşi autorul şi responsabilul direct al acestui plan, care ar trebui să aibă valenţe naţionale, şi nu particulare, admite că a semnat ca primarul, în aşa fel încât să nu fie scos responsabil, anii viitori, de neajunsurile financiare inerente pe care le-a generat personal şi acest lucru să nu care cumva să se transforme într-o piatră de moară care să-i atârne de gât şi să îi desfiinţeze cariera politică.

Dar domnul ministru nu se rezumă la această manipulare şi plusează cu încă una, invitându-i pe români să facă ei corecturile la PNRR. Nu este vorba, din păcate, dragi colegi şi dragi români, de o reală invitaţie la interactivitate pentru un plan deja transmis Comisiei Europene, ci un subterfugiu prin care se urmăreşte tot păcălirea populaţiei, care devine, astfel, părtaşă la nerealizarea redresării şi rezilienţei pe termen lung.

Observaţia mea se sprijină nu doar pe declaraţiile făcute de ministrul responsabil, ci şi pe faptul că PNRR, în ciuda ultimei aşa-zise prezentări de la Palatul Victoria, după înaintarea documentului către Bruxelles, tot rămâne pentru majoritatea românilor o mare enigmă. De asemenea, dezinformările lansate de la tribuna Palatului Victoria în privinţa acestui plan vor fi devoalate în momentele în care sume mari de bani vor fi direcţionate către proiecte inutile sau a căror rentabilitate vizează comunităţi prea mici şi cu efecte strict pe termen scurt.

Alte exemple de intoxicare consistentă şi de manipulare abilă le reprezintă interesele private, strecurate în anexele Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Pe cât este de adevărat că România are nevoie de o reformă a salarizării şi o reformă a pensiilor, pe atât este de falsă soluţia creşterii vârstei de pensionare, după modelul din Vest, pentru că ţara noastră prezintă alte particularităţi socio-economice faţă de unele state membre care au o democraţie matură chiar şi de peste câteva sute de ani. Nu poţi arunca pe piaţă, sub formă de zvon, o astfel de decizie, doar ca să obişnuieşti lumea cu această măsură radicală, iar în momentul în care o impui, populaţia deja să fie resemnată şi să aibă o contrareacţie slabă.

Sociologii înfierează astfel de tactici pe care îşi permit să le catalogheze drept "murdare". Aşadar, o strategie deloc curată de manipulare venită dinspre guvern privind creşterea vârstei de pensionare, sub pretextul unor exigenţe cerute de forurile europene la întocmirea PNRR, nu aruncă cumva şi asupra Palatului Victoria încă o pată şi mai degradantă?!

Dar trebuie să recunoaştem, şi doar aici mă declar de acord cu colegii de la actuala putere, că, potrivit tradiţiei postdecembriste, după fiecare guvernare dezastruoasă de dreapta, vine una social democrată care trebuie să îndrepte toate inechităţile sociale instituite de predecesorii săi, dar şi să genereze bunăstare pentru toţi românii. Iar PSD a îndeplinit aceste obiective cu succes de fiecare dată!

Trebuie să subliniez că nu noi ne ascundem interesele, la adăpostul oferit de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să impunem austeritatea cruntă, prin îngheţarea veniturilor, în condiţiile în care preţurile şi inflaţia cresc accelerat, dar şi disponibilizările din instituţiile de stat, ci cei de la PNL-USR PLUS-UDMR! Nu noi, cei de la PSD, ne-am folosit de dezinformarea prin excluderea directă a agriculturii de la finanţare prin PNRR, sub pretextul ulterior, servit tuturor românilor, că acest sector beneficiază de fonduri europene prin PNDR, ci Cabinetul Cîţu in corpore. Numai că eliminarea Strategiei de Gestionare Integrată a Apei ca Resursă Neregenerabilă din PNRR nu va avea ca efect dezvoltarea sistemelor de irigaţii atât de vitale pentru agricultori, ci exact efectul opus, respectiv accentuarea deşertificării solurilor, restrângerea culturilor, scăderea calităţii recoltelor şi chiar creşterea numărului fermierilor falimentari.

În concluzie, stimaţi colegi care susţineţi arcul guvernamental sau faceţi parte din el, folosirea strategiilor de intoxicare, manipulare şi dezinformare ad litteram din manualele de comunicare, dedicate expres combaterii acestor pârghii toxice sau chiar propagarea directă a minciunilor în spaţiul public, nu vă fac cinste!

Ţara nu se guvernează cu strategii comunicaţionale înfierate peste tot în lume, tocmai din cauza substanţei lor, şi nici comunitatea europeană nu trebuie flatată cu poveşti privind direcţia fabulos de bună în care se îndreaptă România prin viitoarele investiţii din banii de la Uniune! În baloane de săpun mai cred doar copiii! Restul românilor au nevoie de revenirea la normalitate şi bunăstarea impuse de PSD până la finalul anului 2019, prin redresare şi rezilienţă reale!

Domnul Nelu Tătaru:

"Implementarea unor standarde de calitate pentru asistenţa medicală primară şi ambulatorie"

Criza sanitară generată de pandemie a supus unei presiuni uriaşe sistemul românesc de sănătate, care a luptat cu toate resursele pentru a face faţă acestei provocări majore.

Avem, în prezent, experienţa unui an şi jumătate în care pandemia a dovedit tuturor statelor lumii că trebuie să plaseze în permanenţă sistemul de sănătate în centrul intereselor lor, fiind de datoria fiecăruia să manifeste o preocupare constantă pentru îmbunătăţirea politicilor sanitare.

Instituţiile medicale reprezintă, în prezent, actorii principali ai comunităţii şi, aşa cum s-a văzut în această perioadă plină de provocări, reprezintă infrastructura critică pentru supravieţuirea unei societăţi.

România are nevoie de instituţii medicale şi de condiţii de tratament adecvate vremurilor în care trăim.

În acest context, evidenţiez preocuparea constantă a Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, de dezvoltare a metodelor de bună practică în domeniu şi a sistemelor de evaluare a calităţii serviciilor de asistenţă medicală din România.

Specialiştii consacraţi în domeniu au continuat să formuleze propuneri viabile pentru îmbunătăţirea standardelor de calitate a asistenţei medicale primare şi ambulatorii în plan naţional, aspect ce ne oferă posibilitatea de a face progrese constante în procesul de creştere a calităţii actului medical pe care ne propunem să-l oferim pacienţilor.

Chiar dacă în ultimii ani a existat un interes crescut pentru maximizarea standardelor de calitate în domeniul asistenţei medicale oferite cetăţenilor, pandemia a relevat faptul că sistemul naţional de sănătate prezintă vulnerabilităţi majore, pentru remedierea cărora este nevoie de o abordare complexă, la cel mai înalt nivel politic.

În iulie 2017, a fost publicată Legea nr. 185 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, care cuprinde şi acreditarea tuturor instituţiilor medicale din ambulatoriu, inclusiv cele din asistenţa medicală primară.

Actul normativ a fost o dovadă concretă, prin care s-a materializat interesul, existent la nivel politic, pentru găsirea unor modalităţi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor medicale oferite de către furnizorii din sistemul de sănătate.

În perioada stării de urgenţă impuse la nivel naţional, spitalele şi-au concentrat eforturile pentru a trata bolnavii cu afecţiuni cronice, care nu suportau amânare, restul pacienţilor fiind îndrumaţi către serviciile de asistenţă medicală primară şi ambulatorie.

Medicii de familie au fost nevoiţi să facă faţă unui număr uriaş de pacienţi cu afecţiuni diverse, aflându-se uneori în imposibilitatea de a gestiona în mod eficient solicitările venite din partea tuturor bolnavilor.

Dificultăţile pe care medicii le-au experimentat pe parcursul acestei perioade de criză au relevat faptul că sistemul de sănătate nu avea bine fundamentate aceste practici de management al calităţii asistenţei medicale primare, motiv pentru care se impune cu prioritate ca România să urmeze îndeaproape modelul ţărilor din Europa care au o experienţă de 20-30 de ani în domeniu.

Asigurarea calităţii serviciilor din asistenţa medicală primară este o preocupare la nivelul tuturor statelor din Europa, iar România trebuie să înceapă conturarea unor programe durabile, precum cele de înfiinţare a unor cercuri ale calităţii, dezvoltarea modelelor de bună practică medicală pentru medicina de familie sau chiar sisteme de evaluare a calităţii.

Pandemia COVID-19 este provocarea timpurilor noastre şi ne-a invitat indirect să inovăm sistemul medical.

Trebuie să conştientizăm nevoile sistemului şi lacunele existente la nivel legislativ, să dezvoltăm standarde şi modele de practică de înaltă calitate, pentru a le putea aduce mai apoi la cunoştinţa tuturor furnizorilor prin programe de training.

Fără o legislaţie clară şi actuală, care să confere un suport real dezvoltării investiţiilor şi implementării programelor care sunt în derulare sau care vor veni, vom fi din nou nemulţumiţi de valorile mari care duc la realizarea investiţiilor datorită normativelor, iar serviciile de proiectare şi execuţie vor ajunge să fie realizate în cea mai mare parte de oameni fără experienţă în sectorul medical.

Pentru a face din acestea o certitudine, avem nevoie de o strategie pe termen mediu şi chiar lung.

Orice investiţie în infrastructura medicală trebuie să vizeze, în primul rând, pacientul, dar şi beneficiile pe care i le aduce.

Cred că împreună - autorităţi, manageri de spitale, specialişti - putem pune la punct un sistem prin care să aliniem unor standarde noi, actuale, instituţiile medicale din România, care să prioritizeze siguranţa şi confortul pacienţilor.

Planurile strategice trebuie să urmărească dotarea corespunzătoare a centrelor de asistenţă primară. Acestea au nevoie de capabilităţile necesare pentru a putea satisface o paletă largă de nevoi ale pacienţilor, indiferent de zona geografică în care se află.

Pentru ca pacientul să aibă acces la condiţii decente de tratament, este nevoie de actualizarea standardelor medicale, de implementarea de protocoale privind traseul pacientului de la prima consultaţie şi până la externare, de digitalizare care să uşureze sarcinile personalului medical, dar şi de schimbarea modului în care se face management în spitale, într-unul bazat pe criterii de performanţă şi eficienţă.

În centre se realizează adesea proceduri cu risc ridicat, de aceea se impune echiparea lor cu tehnica necesară pentru efectuarea unei corecte evaluări a pacienţilor. Grăbirea procesului de vindecare a bolnavilor reprezintă o prioritate pentru centrele din teritoriu!

Mai mult decât atât, serviciile medicale oferite de centrele de asistenţă primară şi în regim ambulatoriu trebuie să fie centrate pe pacient.

Pentru a fi realizat un bun management al pacientului şi pentru a face faţă tuturor solicitărilor venite din partea bolnavilor, la nivelul centrelor trebuie să existe o echipă multidisciplinară care să acţioneze coordonat.

Implementând cu prioritate aceste obiective, serviciile de asistenţă medicală primară şi ambulatorie vor oferi cetăţenilor un act medical de calitate la nivelul întregii ţări, putându-se evita în acest mod supraaglomerarea spitalelor.

De asemenea, trebuie să fim deschişi unor eventuale colaborări sau schimburi de cunoştinţe cu ţările europene care au experienţa menţinerii unor standarde ridicate ale calităţii asistenţei primare, folosind exemplul lor drept sursă de inspiraţie.

Pentru a duce investiţiile în sănătate la alt nivel şi pentru a putea spune cu toată convingerea că avem spitale ca afară, avem nevoie să ne susţinem reciproc, să facem echipe pentru elaborarea de documente suport care pot contribui la îmbunătăţirea factorului legislativ pe toate palierele!

Această perioadă de maximă încordare socială ne-a arătat, mai mult ca oricând, că ne putem baza pe instituţiile şi organizaţiile existente la nivel comunitar.

Am ferma convingere că, acţionând organizat şi urmărindu-ne obiectivele, vom putea facilita, în perioada următoare, accesul tuturor cetăţenilor la serviciile de asistenţă medicală primară.

Domnul Nicolae Giugea:

"Despre nou şi vechi în politică!"

Am observat că, în ultimul timp, s-a acreditat falsa idee că orice este nou este de la sine înţeles valoros şi că orice este vechi este automat perimat şi nefolositor. La fel şi despre oameni politici, se tot avansează ideea că tânăr este sinonim cu performanţa şi integritatea, iar maturitatea este egală cu bătrâneţea, închistarea şi lipsa de progres. Nu ştiu cine şi cum a născocit o asemenea teorie năstruşnică, pentru că în realitate ea nu se verifică deloc. Dimpotrivă, însuşi Adrian Năstase a constatat pe propria piele că tinerii pe care i-a crescut şi i-a prezentat ca fiind viitorul PSD-ist al României - Ponta, Bănicioiu, Zgonea şi alţii ca ei - s-au dovedit mult mai toxici, mai lipsiţi de profesionalism şi integritate pentru scena politică a ţării, decât cei care au condus FSN-ul la începutul anilor ҆90.

Dacă ar fi să mergem după logica aceasta, noi, liberalii, ar trebui să ne ruşinăm de familia Brătianu, căci ei reprezintă trecutul partidului, nu viitorul. Oare chiar aşa ar trebui să stea lucrurile? Nicidecum!

Nu neagă nimeni că în orice domeniu de activitate, nu doar în politică, persoanele cu experienţă trebuie să atragă, să susţină şi să acorde încredere tinerilor. De asemenea, tinerii să se lupte să-şi câştige locul şi să nu-l considere cuvenit, doar pentru că sunt tineri. Aşa se schimbă generaţiile, iar tinerii de astăzi vor fi persoanele cu experienţă de mâine.

Cred, de asemenea, că noi, românii, trebuie să judecăm oamenii nu după vârsta lor, ci după faptele şi performanţele lor, după ceea ce au reuşit să lase în urmă prin muncă şi răspundere. Ştim cu toţii că atunci când căutăm un medic, nu ne interesează vârsta lui, ci câţi pacienţi a ajutat să se vindece. Şi atunci când căutăm un învăţător sau profesor pentru copilul nostru, nu întrebăm ce vârstă are acesta, ci care au fost performanţele elevilor pe care i-a instruit. Numai aşa vom descoperi ceea ce-i bun pentru un domeniu sau pentru o ţară, în ansamblul ei.

Cred că în clasa politică actuală putem să distingem cu maximă claritate oamenii politici responsabili, care şi-au asumat guvernarea ţării atunci când toţi politicienii fugeau de responsabilitate. Am putea să-i enumerăm aici pe toţi cei care în plină criză sanitară şi economică s-au ascuns de teama unei responsabilităţi atât de mari, dar nu ne-ar ajunge timpul. Mai simplu ar fi să le spunem doar numele celor care şi-au asumat răspunderea şi ne-am opri foarte abrupt.

Ne bucurăm astăzi, că în 2021 economia creşte, şomajul scade, numărul de locuri de muncă este mai mare şi fondurile europene inundă România? Păi, astăzi culegem roadele seminţelor sădite de Guvernul PNL în anul 2020.

Aşadar, haideţi să judecăm oamenii după faptele şi rezultatele lor, nu după culoarea părului sau a pielii, nu după vârstă sau alte criterii inventate, ci după ceea ce au demonstrat că pot face în beneficiul semenilor lor!

Domnul Nicu Fălcoi:

"Despre războiul inegal cu mafia gunoaielor. Interesele cetăţenilor versus politica şantajului comis în numele parandărăturilor"

Am putut vedea cu toţii, în ultima perioadă, desfăşurându-se chiar sub ochii noştri, lupta inegală a unui om şi a echipei din administraţia Sectorului 1 cu ceea ce putem numi, fără teama că greşim, mafia gunoaielor, o luptă inegală căreia i-au căzut victime, complet nevinovaţi, cetăţenii din Sectorul 1.

Acesta este doar un exemplu despre unde se poate ajunge, dacă nu reparăm greşeli grave care s-au făcut în trecut, pe de o parte, şi dacă tolerăm comportamente abuzive, discreţionare, ale unora care se simt puternici, pentru că "ei pot" şi consideră că îşi pot permite orice.

Un contract încheiat acum aproape 20 de ani de domnul fost primar Chiliman, după bunul dumnealui plac ori aşa cum i-au dictat interesele, îi condamnă şi acum pe cetăţenii Sectorului 1 să plătească un preţ pentru ridicarea gunoiului, de aproape 5 ori mai mare decât în marea majoritate a oraşelor din ţară. Banii aceştia, care vin din buzunarul cetăţenilor şi se scurg în conturile unei firme, vedem cum se risipesc fără niciun folos, în vreme ce Sectorul 1 a fost, la propriu, copleşit de gunoaie, un adevărat focar ce pune serios în pericol sănătatea locuitorilor.

Cu facturile achitate la zi pentru lucrările de salubrizare, vedem cum Primăria Sectorului 1 depinde de bunăvoinţa companiei care trebuie să efectueze lucrările de salubrizare, companie care ridică sau nu ridică gunoaiele, după cum pofteşte. Pentru că poate. Şi pentru că "băieţii deştepţi" din acest domeniu - la fel cum se întâmplă, de altfel, în numeroase alte cazuri - ştiu că se pot ascunde în spatele unor contracte-beton, în spatele unor clauze care îi apără, inclusiv în detrimentul intereselor cetăţenilor, în spatele certitudinii lor că înţelegerile făcute cândva cu tot soiul de "tovarăşi" din mafia transpartinică - da, aceea tolerată de vechile partide şi cu care echipa noastră, a Uniunii Salvaţi România, s-a luptat încă de la bun început! - vor rămâne în picioare.

Presa a publicat zilele acestea informaţii din care aflăm cine sunt acţionarii acestei companii care ar trebui să se ocupe de lucrările de salubrizare din Sectorul 1. Numai cineva naiv sau complet decuplat de la realitate şi de la ştiri în ultimii 10-20 de ani nu ar avea o tresărire citind câteva dintre informaţiile de acolo.

Şi vreau să fim bine înţeleşi! Sigur că într-o societate capitalistă orice companie are dreptul să participe la licitaţii. Problema de fond, ştim bine cu toţii, nu este aceasta. Problema de fond vine din boala vechilor aranjamente şi "înţelegeri", din corupţia endemică, aceea care a fost tolerată de vechea clasă politică, din cultura parandărătului care a făcut ca unele companii să fie mai egale decât altele, să aibă acces privilegiat la contracte cu nemiluita, plătite din bani publici, şi să rămână mufate zeci de ani la robinetele de bani publici, ascunzându-se în spatele unor clauze "imbatabile". Daţi dumneavoastră un nume acestui fenomen, pentru că mie un singur nume potrivit îmi vine acum în minte, mafia!

Ei bine, cu această mafie a gunoaielor a avut şi are acum să se lupte colega noastră, Clotilde Armand, primarul Sectorului 1. Întreaga noastră echipă, a Uniunii Salvaţi România, este şi rămâne cu fermitate alături de ea. Aceste contracte, încheiate după bunul plac al unora, care permit risipirea banilor publici, trebuie să fie schimbate, astfel încât să dispară pentru totdeauna politica şantajului comis în numele parandărăturilor ajunse practică de lucru în trecut, iar stoparea risipei banilor publici şi interesul cetăţenilor să devină prioritare.

Domnul Nicu Niţă:

"Alianţa de guvernare blochează Fondul Funciar!"

Prezenta declaraţie politică se referă la blocajul privind emiterea certificatelor de proprietate şi a procesului de cadastrare în România.

Prin O.U.G. nr. 4/2021, care modifică Codul administrativ, Alianţa PNL-USR-UDMR a introdus o nouă funcţie în prefectură, şi anume, funcţia de secretar general al prefecturii.

Astfel, prin H.G. nr. 66/2021 care stabileşte atribuţiile funcţiei de secretar general al prefecturii, se regăseşte şi asigurarea secretariatului judeţean pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Întârzierea numirii secretarilor generali din prefecturi este cauzată de actuala coaliţie de guvernare, care nu a terminat procesul de împărţire a acestor funcţii importante pentru clientela de partid. Cei care au de suferit pentru această întârziere sunt românii care au făcut tranzacţii în ultimele luni şi nu pot intra în posesia caselor sau terenurilor, pentru că nu are cine să le semneze, dar pentru actuala coaliţie singura grijă este cum să îşi mai împartă funcţii pentru oamenii săi.

Acest blocaj produs de coaliţia de guvernare afectează şi bugetele locale - românii care au cumpărat şi nu au putut obţine certificatul de proprietate nu îşi pot plăti impozitele pe clădiri şi terenuri.

Din păcate, această întârziere produsă de coaliţia de guvernare poate afecta şi Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, care are ca termen de finalizare anul 2023 şi care va duce la pierderea unor sume colosale de aproximativ 1,2 miliarde de euro.

Acest blocaj creat de actualul guvern demonstrează încă odată incompetenţa şi eşecul actualei coaliţii de guvernare şi reprezintă încă un motiv pentru care întreaga echipă guvernamentală trebuie să plece acasă.

Doamna Oana Murariu:

"Importanţa admiterii la Institutul Naţional al Magistraturii şi în magistratură pentru deblocarea sistemului de justiţie"

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 121/2020, s-a statuat că este obligatoriu ca modul de organizare a concursurilor pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, respectiv concursul de admitere în magistratură să fie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte juridice cu o forţă inferioară legii.

Curtea Constituţională a decis că două texte de lege necesită clarificări suplimentare. După publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 187/2021, proiectul de lege s-a reluat în Parlament, iar modificările au fost operate în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, respectiv în Comisia pentru constituţionalitate.

Trag un semnal de alarmă cu privire la importanţa votării Proiectului de lege privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură - PL-x nr. 567/2020, în evidenţele Camerei Deputaţilor.

De ce? În condiţiile în care, în 2020, nu s-au organizat concursuri, numărul de pensionări în rândul magistraţilor creşte, iar rolul instanţelor şi parchetelor este sufocat, trebuie facilitat cadrul pentru accesul magistraţilor în sistem.

Admiterea la INM, admiterea în magistratură sunt unele dintre cele mai dificile examene din România. Nu exagerez când spun că absolvenţii facultăţilor de drept stau efectiv un an acasă să înveţe, să se pregătească pentru acest concurs. Un an pentru un concurs!

Acum, să ne imaginăm că absolvenţii din 2019 au studiat acel an şi... în 2020 nu s-au organizat concursuri. Mai creşte timpul de pregătire, însă în 2021 ar trebui să poată participa.

În opinia mea, patru ani de facultate, un an de pregătire intensă pentru examen, doi ani în cadrul INM şi un an de stagiatură reprezintă o durată optimă de pregătire profesională care garantează echilibrul între necesitatea de a facilita intrarea noilor magistraţi în sistem şi a asigura capacitatea acestora de gestionare a responsabilităţilor asumate.

Modificările realizate de către PSD în Legile justiţiei presupuneau un blocaj real prin mărirea duratei formării iniţiale, de la doi la patru ani, ceea ce ar fi afectat asigurarea numărului necesar de judecători şi procurori la nivelul instanţelor şi parchetelor. Practic, am fi ajuns în situaţia în care, pe o perioadă de câţiva ani, nu am mai fi avut absolvenţi de INM din rândul cărora să poată fi numiţi judecători şi procurori stagiari. România nu îşi permite acest lucru în contextul actual.

Ce prevede proiectul? Condiţii pentru organizarea concursurilor în anii 2021 şi 2022, detalierea modului de desfăşurare a probelor concursului, inclusiv proba interviului putând fi contestată de această dată, doi ani de pregătire în cadrul INM şi un an de stagiatură ulterior - toate reglementate direct în corpul legii.

Până la adoptarea Legilor justiţiei, noul proiect va asigura cadrul legal pentru a putea organiza aceste concursuri, asigurând un termen optim la intrarea în sistem a noilor magistraţi şi evitând blocarea sistemului în acelaşi timp.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Ne-am întors în urmă cu 11 ani, când FMI venea în România şi Băsescu cu Boc ne anunţau că urmează tăieri de venituri, concedieri, închideri de spitale şi zero investiţii!"

Guvernarea haosului şi antinaţională a PNL-USR PLUS-UDMR deschide din nou larg uşile FMI, care, în evaluarea de ţară a României, anunţă deja măsuri dure de strângere a curelei. Deocamdată, sub denumirea "de recomandări", măsurile FMI se suprapun izbitor cu programul de austeritate asumat de Guvernul Cîţu în faţa Comisiei Europene, pentru a împrumuta prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă încă 15 miliarde euro, pe lângă cele 31 de miliarde împrumutate în 15 luni. Guvernul Cîţu întoarce România în urmă cu 10 ani, pe vremea tandemului Boc-Băsescu, cu austeritate cât cuprinde! Atunci, toţi românii aflau din media că ne vom împrumuta 20 de miliarde de euro de la FMI şi tot sacrificiul va fi pe umerii românilor, fie angajaţi, fie antreprenori.

Ce vrea FMI de la România în următoarea perioadă?

FMI propune lărgirea bazei de impozitare. Guvernul Cîţu tocmai a inclus în programul trimis la Bruxelles cel puţin două astfel de măsuri: creşterea taxelor prin "retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ce priveşte impozitul pe profit, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale" şi creşterea impozitului pe proprietate prin "revizuirea principiilor impozitării proprietăţilor, în principal în ce priveşte regimurile diferite de impozitare în funcţie de natura proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică".

FMI a solicitat Guvernului Cîţu temperarea creşterii salariilor şi pensiilor din sectorul public. Guvernul dreptei a oprit orice creştere de salarii şi de pensii, încă de la începutul anului, şi s-a angajat, prin PNRR, să menţină această situaţie - îngheţarea pensiilor prin "...cheltuielile cu pensiile vor fi menţinute la acelaşi nivel - nu sunt preconizate creşteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt şi mediu..." şi îngheţarea salariilor prin "Cheltuielile publice cu salariile, ca procent din PIB, vor fi îngheţate la nivelul anului 2019 (maxim)..."

Toate aceste măsuri reprezintă de fapt o tăiere de venituri şi o scădere consistentă a puterii de cumpărare, date fiind scumpirile uriaşe, mai ales la utilităţi, combustibili şi alimentele de bază care au avut loc şi care urmează în următoarele luni.

Coaliţia de guvernare de astăzi seamănă din ce în ce mai mult cu PDL-ul condus de Băsescu şi Boc, în 2010. Politicile promovate de PNL, USR PLUS şi UDMR sunt aceleaşi de acum 11 ani - atac asupra bugetarilor, divizarea societăţii, sloganul "nu sunt bani pentru creşteri salariale" şi mai ales trebuie să crească vârsta de pensionare, pentru că nu sunt bani pentru susţinerea sistemului de pensii. Eternul argument, invocat şi de Boc, şi de Cîţu este că "nu sunt bani". Dar oamenii nu au votat să li se spună că "nu sunt bani". Rolul unui guvern nu este să se plângă, ci să vină cu soluţii, să aducă prosperitate, nu austeritate.

Stimaţi guvernanţi ai dreptei, dacă ne spuneţi în fiecare zi că nu sunt bani, atunci nu aveţi ce căuta acolo! Pentru această atitudine şi pentru măsurile de austeritate pe care le-aţi asumat la Bruxelles fără ştirea românilor, trebuie să plecaţi de la guvernare! Nu era nevoie să vă pună domnul Iohannis la putere, ca să le spuneţi românilor, ce le spunea şi Boc acum 11 ani, "...nu sunt bani...".

Soluţia este cea pe care PSD a pus-o în practică în timpul guvernării din 2017-2019, locuri de muncă noi şi venituri salariale mai mari.

În urma politicilor PSD, pensiile şi salariile s-au dublat, numărul pensionarilor a scăzut cu 600.000, de la 5,6 milioane, în 2010, avem sub 5 milioane pensionari, în 2021, numărul salariaţilor a crescut cu 1,5 milioane persoane, de la 4,1 milioane la 5,6 milioane, numărul companiilor a crescut cu peste 350.000.

Aşadar, nu au fugit investitorii, economia a crescut, au fost şi bani pentru salarii, şi bani pentru pensii.

Doamna Pollyanna-Hanellore Hangan:

România se confruntă cu provocări majore, pandemia de coronavirus ne afectează pe toţi. Cu toate acestea, întreprinderile mici şi mijlocii sunt cele care resimt cel mai puternic efectele sale negative, care se confruntă cu probleme grave şi nu se pot baza pe capital străin. Această situaţie afectează, în mod special, sectorul turistic - hotelurile, restaurantele, muzeele, parcurile de evenimente, băile termale şi companiile aeriene. Pe termen scurt, Guvernul a luat măsurile corecte pentru a ajuta sectorul turistic şi pentru a se asigura că investiţiile făcute în ultimii ani nu au fost în zadar, dar ce facem de acum încolo? Ce facem pentru a dezvolta durabil sectorul turistic şi pentru a-l pregăti pentru viitor?

Putem privi pandemia şi ca pe o oportunitate pentru modernizarea şi dezvoltarea ţării noastre.

Aş dori să vă explic două probleme, în detaliu.

Primul aspect este referitor la faptul că, la fel ca înainte, 85% dintre turişti provin din România. Dacă ne dorim să obţinem o creştere mai mare în sectorul turistic, avem nevoie de mai mulţi vizitatori străini. În 2018, Guvernul de atunci a publicat un raport, ale cărui linii generale sunt, cu siguranţă, valabile şi astăzi. Atunci, Guvernul a propus să fie construite mai multe atracţii turistice, precum băile termale, parcurile de aventură, parcurile off-road sau pistele pentru biciclete, astfel încât să atragem mai mulţi turişti străini în România, crescând, totodată, sumele pe care aceştia le lasă în ţara noastră.

O a doua problemă este aceea că, încă din 2018, s-a observat deficitul enorm de profesionişti în domeniul turismului. Nu avem nevoie de mai multe persoane cu diplomă universitară, pentru că mulţi dintre ei nu reuşesc oricum, în condiţiile actuale, să găsească un loc de muncă potrivit calificării lor. Prin urmare, aleg să plece în străinătate sau să lucreze în locuri de muncă slab plătite şi care nu au legătură cu studiile anterioare. Avem nevoie de maseuri, bucătari, personal hotelier, tehnicieni SPA şi ghizi montani cu înaltă calificare. În prezent, pregătirea şi şcolile necesare lipsesc cu desăvârşire.

Trebuie să acţionăm acum! Ajutoarele financiare de la Bruxelles trebuie folosite în mod raţional. În plus, cer măsuri imediate pentru ca investitorii privaţi să primească mai mult sprijin pentru a putea investi. Riscurile proprii, necesare în contextul proiectelor UE, sunt, adesea, prea mari, în special pentru companiile din sectorul turistic. Ştim că, potrivit studiilor Forumului Economic Mondial, România este acum ultima ţară din UE în ceea ce priveşte accesul la capitalul de risc. Acest lucru trebuie să se schimbe cât mai curând posibil! Ştiu că actualul ministru al economiei este omul potrivit pentru a rezolva această problemă. În acest sens, voi sprijini fără rezerve orice iniţiative ale Ministerului Economiei care pot să îmbunătăţească situaţia actuală.

România are nevoie şi de o reformă a formării profesionale. Turismul arată acest lucru mai clar decât orice alt sector de activitate. Nu găsim maseuri, dar putem găsi mulţi manageri. Avem bucătari, dar prea puţini care răspund cerinţelor oaspeţilor străini, nu pentru că nu îşi doresc sau nu sunt suficient de talentaţi, ci pentru că nu au pregătirea potrivită.

De aceea, când vorbim despre turism, avem nevoie de reintroducerea şi consolidarea masivă a şcolilor profesionale, avem nevoie de o separare între universităţile academice şi tehnice şi, nu în ultimul rând, avem nevoie de o schimbare de mentalitate! Fiecare instruire este echivalentă, o pregătire academică, precum şi o ucenicie finalizată cu o diplomă de facultate tehnică ulterioară.

România se confruntă cu provocări majore, dar pe care cred cu tărie că le vom depăşi împreună cu partenerii noştri de coaliţie şi cu sprijinul populaţiei.

Domnul Alexandru Popa:

"România are nevoie urgent de elaborarea unei Strategii de Gestionare a Apei!"

În anul precedent, agricultura din România a fost lovită din plin de pandemia de coronavirus, ale cărei efecte negative s-au răsfrânt asupra activităţii de desfacere a produselor de către fermieri, dar şi de seceta extremă, probabil cea mai gravă din ultimii 50 de ani. Situaţia aceasta ne îngrijorează, având în vedere că unii fermieri ajung în pragul falimentului, înregistrând pierderi însemnate ca urmare a fenomenelor meteo extreme şi a evenimentelor neprevăzute, cum a fost pandemia.

Nu este deloc de neglijat nici faptul că pierderile din agricultură au un impact direct şi semnificativ în PIB-ul României. Tocmai de aceea, consider că trebuie, înainte de toate, ca Ministerul Agriculturii să elaboreze şi să finanţeze de urgenţă, după cum a anunţat ministrul Oros, Strategia de Gestionare a Apei, pentru ca exploataţiile agricole să nu fie private de această resursă vitală. Cu o astfel de strategie vom putea asigura o irigare corespunzătoare a culturilor din zonele supuse deşertificării, dar vom putea moderniza şi infrastructura de desecare-drenaj din zonele care se confruntă cu o umiditate excesivă, cum e cazul Banatului.

Conform datelor oficiale, în momentul de faţă, România dispune de o infrastructură de irigaţii învechită, subfinanţată şi ignorată de cei mai mulţi dintre ocupanţii portofoliului de la agricultură, însă actualul guvern are posibilitatea de a corecta această situaţie dezastruoasă. Este ruşinos pentru o ţară cu un asemenea potenţial agricol să irige aproximativ 500-600 de mii de hectare, dintr-un total de 3 milioane amenajate! Am speranţa că actualul guvern va reuşi să deblocheze proiectele de investiţii în domeniul irigaţiilor şi să urgenteze refacerea infrastructurii de irigaţii, fără de care ţara noastră va rămâne în continuare doar o piaţă de desfacere pentru produsele importate, şi nu un important producător şi exportator, conform potenţialului de care dispunem.

Principiul pe care mergeau până acum Guvernele PSD era ca an de an să lase producţia agricolă la mila lui Dumnezeu, iar acest lucru nu mai poate continua! Cifrele sunt mai mult decât ruşinoase în ceea ce priveşte Programul naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, care, conform Legii nr. 269/2015 şi Hotărârii de Guvern nr. 793/2016, trebuia să aibă alocat un miliard de euro în 5 ani, dar în cele din urmă a fost finanţat cu infima sumă de 528 de milioane de lei, adică 176 de milioane pe an, în perioada 2017-2019. Mai mult decât atât, în anul 2016 nu a avut niciun leu alocat.

Atacurile liderilor PSD, care vin acum şi critică fără temei activitatea ministrului Oros, sunt nefondate şi manipulatoare, având în vedere că, în 2020 şi în 2021, Ministerul a alocat aproximativ 300 de milioane de lei anual acestui program. Se poate mai bine, cu siguranţă, dar tot este peste ce s-a alocat în timpul când PSD era la guvernare!

Guvernul liberal a gândit o strategie complexă în ceea ce priveşte demararea proiectelor de investiţii necesare dezvoltării infrastructurii de irigaţii, a celei de desecare-drenaj, precum şi pentru implementarea Sistemului Antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor. Avem soluţii şi ştim ce trebuie să facem pentru ca agricultura României să nu mai fie una meteodependentă.

Doar cu o infrastructură adecvată vom putea valorifica oportunităţile de dezvoltare economică date de potenţialul nostru agricol şi vom putea asigura stabilitatea producţiei şi securitatea alimentară naţională.

Doamna Viorica Sandu:

"Salariul minim pe economie, în România, expresia sărăciei dictate de Guvern"

În această săptămână, pe 7 iunie, am marcat Ziua Mondială a Salariului Minim pe Economie. Salariul minim pe economie este valoarea cea mai mică a salariului orar, zilnic sau lunar, pe care legea permite angajatorilor să-l acorde unui salariat.

În România, salariul minim la nivel naţional este de 458 de euro, ţara noastră plasându-se între cele trei mai mici salarii minime din UE.

Noua propunere de directivă a Comisiei Europene, de a stabili standarde în domeniul salariului minim în toate statele, ajunsă acum în Parlamentul European, a generat deja dezbateri intense. Punctul-cheie al Directivei este stabilirea unor valori indicative de referinţă, 60% din salariul median brut şi 50% mediu brut, ceea ce ar conduce rapid la o majorare a salariului minim pe economie în România, de la 2.300 de lei brut la 2.690 de lei brut.

Executivul de la Bucureşti respinge această propunere de Directivă şi, deşi, la nivel declarativ, " îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai ale lucrătorilor reprezintă o preocupare constantă", nu dă nicio speranţă de îmbunătăţire a salarizării în zona plăţii muncii la nivelurile minime actuale, situate departe de media europeană.

Austeritatea dusă la extrem este politica actualei coaliţii de guvernare, deşi se laudă că PIB-ul României a crescut în primul trimestru din 2021 cu 2,8% faţă de trimestrul anterior. Îngheţarea pe termen nelimitat a salariilor şi pensiilor sunt fapte ce contrazic declaraţia premierului Cîţu, care ne minte cu nonşalanţă - "Veşti excelente pentru toţi românii! Salariul mediu nominal creşte semnificativ. Puterea de cumpărare a românilor creşte semnificativ."

Blocul Naţional Sindical sesizează, de altfel, printr-o scrisoare deschisă, faptul că Guvernul se situează în afara Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, care, la art. 3, prevede că "Hotărârea Parlamentului sau a uneia dintre cele două Camere este preluată de către Guvern la definitivarea poziţiei naţionale de negociere în Consiliu, prevăzută în mandat", aceasta deoarece documentul de poziţie al Guvernului a fost elaborat, asumat şi transmis oficial, fără consultarea partenerilor sociali, dar mai ales sfidând Senatul României, care a adoptat şi a publicat în Monitorul Oficial nr. 296 din 24 martie 2021, Hotărârea nr. 19/2021, act normativ care este întru totul de acord cu conţinutul şi forma Proiectului de Directivă privind salariile minime adecvate în UE.

Prin urmare, Documentul de poziţie al Guvernului reprezintă de fapt punctul de vedere al Ministerului Muncii, portavocea puterii şi vârful de lance al politicii de austeritate, prin îngheţarea pe termen nedefinit a salariilor şi pensiilor, prin ministrul muncii, Raluca Turcan, care de Ziua Mondială a Salariului Minim pe Economie s-a trezit moartă, neavând nicio reacţie pe această temă.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"«Să fim vrednici de ce avem» - Omagiu adus lui Nicolae Iorga, la 150 de ani de la naşterea lui"

Pe 6 iunie am marcat 150 de ani de la naşterea celui care a fost, deseori, asemănat cu Voltaire al României. Nu ar fi deloc greşit să spunem că în personalitatea lui Iorga se regăseşte întreg geniul poporului român şi nici că dragostea lui pentru România l-a călăuzit la fiecare pas. 1.250 de cărţi şi peste 25.000 de articole - se spune că este cea mai mare operă scrisă vreodată de un singur autor. Aceasta este moştenirea copleşitoare a lui Nicolae Iorga pentru generaţiile datoare să o aprecieze şi să se ridice la nivelul ei.

Biografia lui Nicolae Iorga nu poate fi redată în câteva rânduri. Iată însă un scurt rezumat, chiar dacă este departe de a surprinde esenţa.

Nicolae Iorga a fost doctor în filosofie şi litere la Universitatea din Leipzig, la numai 23 de ani diplomat al Şcolii de înalte studii din Paris, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Strasbourg, Lyon, Geneva, Viena, Oxford, Paris, Bratislava, Roma, Alger, membru corespondent al Academiei din Veneţia, din Napoli, din Stockholm, din Santiago de Chile, al Societăţii de geografi din Lisabona, al Academiei din Cracovia, Paris şi al Academiei Române.

În istoria literaturii române, George Călinescu îl caracteriza pe marele istoric şi scriitor astfel: "Personalitatea lui e covârşitoare. Minor în fiecare activitate în parte, foarte conservativ şi îmbibat de prejudecăţi, dar răzvrătit continuu, sărind cu iuţeală de la o atitudine la alta, şi totdeauna tolerat în nestatornicie printr-o bună credinţă care se simte, Nicolae Iorga apare masiv privit de departe, prin numărul uriaş de tomuri scrise şi prin multiplicarea preocupărilor. Totuşi imensa operă e ocupată mai mult cu personalitatea şi omul va trăi mai ales la modul eroilor din istorii şi în măsura în care va fi evocat, el e un specialist total, un istoric care a sorbit apa tuturor. Nu este cu putinţă să-ţi alegi un domeniu oricât de îngust şi umbrit din istoria română fără să constaţi că Nicolae Iorga a trecut pe acolo şi a tratat tema în fundamentul ei".

Despre Iorga se spune că şi-a scris întreaga operă bazat pe un principiu simplu, a evitat să descrie acţiuni mecanice, ci a zugrăvit viaţa. Istoricul şi-a imaginat că a trăit în timpurile pe care le studia şi între oamenii pe care îi descria, vorbind despre acele vremuri şi personaje ca şi cum ar fi fost realmente văzute. Este şi motivul pentru care istoriile scrise de Iorga împletesc erudiţia desăvârşită a savantului cu aleasa sensibilitate sufletească a poetului.

A-l înţelege şi a-l preţui pe Iorga înseamnă a-l cunoaşte ca mare istoric al popoarelor europene şi ca cel care a integrat istoria României în istoria universală. Nu există nicio îndoială că vocaţia sa providenţială este istoria, judecând după toate lucrările elaborate în domeniu, a poporului român, a Bisericii şi vieţii religioase, a armatei, a comerţului, a industriilor, a tipăriturilor şi multe altele. Iar toate lucrările sale, fără excepţie, sunt rodul unei munci impresionante, savantul răscolind cu tenacitate şi atenţie extraordinare toate arhivele prin care a trecut.

Deşi cariera sa ştiinţifică extraordinară ar fi fost suficientă pentru o singură viaţă, Nicolae Iorga a decis să se implice activ şi în viaţa politică a României. A fondat Partidul Naţionalist-Democrat, în 1910. Nu a extins niciodată partidul la masele electorale, ci l-a păstrat de nişă, cu orientare naţionalistă moderată, ce punea accent pe culturalizarea maselor. Iar când era întrebat ce reprezintă partidul său, răspundea simplu, "Paltonul, pălăria şi bastonul meu sunt partidul".

Ulterior, Nicolae Iorga s-a apropiat de Partidul Naţional Român, condus de Iuliu Maniu, şi a fost unul dintre susţinătorii revenirii lui Carol al II-lea. În 1931, a devenit prim-ministru, perioadă în care a intrat în conflict cu Garda de Fier. A semnat un decret prin care scotea această formaţiune în afara legii, în 1932, dar conflictul s-a acutizat după uciderea prim-ministrului liberal I. Gh. Duca.

Nicolae Iorga s-a retras din viaţa publică în 1937, după ce primise mai multe ameninţări cu moartea, iar un an mai târziu a devenit consilierul regelui Carol al II-lea. Pe 27 noiembrie 1940, a fost ridicat de la vila sa din Sinaia de cinci bărbaţi, care au pretins că sunt de la Poliţia Legionară şi că îl vor duce la Bucureşti pentru un interogatoriu. A doua zi, trupul său a fost găsit la marginea comunei Strejnic, ciuruit de nouă gloanţe. Acasă îl aşteptau soţia şi Istoria Universală la care lucra atunci când a fost ridicat.

Un sfârşit tragic şi complet neadecvat pentru "cel care a intrat în pădure, a doborât copacii şi, graţie energiei sale fără margini, a arat pământul şi l-a însămânţat pentru ca alţii să poată culege roadele...", aşa cum îl descria Gheorghe Brătianu.

În final, la 150 de ani de la naşterea sa, moment pe care ar fi trebuit să-l marcăm, ca popor, cu mult mai mare grijă, exprim cu smerenie un gând de recunoştinţă marelui Nicolae Iorga pentru rolul pe care l-a avut în înfăptuirea Marii Uniri şi pentru leadershipul autentic prin care a inspirat generaţii de români.

Discursul lui din Parlament, în 1916, a fost unanim considerat începutul refacerii credinţei în victoria finală în Primul Război Mondial, emoţionând o ţară întreagă. Take Ionescu îl considera "imn naţional". Regele Ferdinand, prezent la şedinţă, i-a mulţumit mişcat oratorului. Prim-ministrul I.I.C. Brătianu a ordonat ca discursul să fie distribuit în fiecare primărie şi în tranşee. Efectul a fost pe măsură - emoţiile pozitive transmise au ajuns la cei care aveau mare nevoie de ele, soldaţi şi oameni din toată ţara. Iată câteva dintre frazele rostite atunci de la tribuna Parlamentului: "În trecutul nostru mulţi oameni au suferit. Dacă suntem ceva, nu suntem prin biruinţa strămoşilor noştri, ci suntem ceva numai prin suferinţa lor. Toate puterile noastre nu sunt altceva decât jertfa lor, strânsă laolaltă şi prefăcută în energie."

La 1 decembrie 1918, în sala Teatrului Naţional, Nicolae Iorga încheia alt discurs monumental, cu un îndemn care nu şi-a pierdut nicio secundă valoarea - "Să fim vrednici de ce avem".

Să fim vrednici, aşadar, de memoria, dragostea de ţară şi valoarea de patrimoniu universal a marelui Nicolae Iorga.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Guvernările dreptei amanetează viitorul generaţiilor următoare"

Coaliţia dreptei amanetează viitorul următoarelor generaţii, prin împrumuturile enorme pe care le face în numele României!

Guvernul Cîţu se împrumută cu bani de pe pieţele financiare în fiecare săptămână, dar nu are fonduri pentru creşterea alocaţiilor şi pensiilor. Unde se duc toţi aceşti bani?

Românii trebuie să ştie că aceste împrumuturi masive nu se regăsesc nici în investiţii, nici în îmbunătăţirea condiţiilor de trai, nici în creşterea puterii de cumpărare a oamenilor şi nici în sprijinirea antreprenorilor români.

Guvernul PNL-USR-UDMR a intrat într-un delir de împrumuturi, pe care le face fără număr în numele fiecărui român. România va ieşi din negura guvernărilor Orban şi Cîţu cu mult mai împovărată decât în urma acordului cu FMI de 20 de miliarde de euro din 2010, încheiat de Boc şi PDL.

În fiecare secundă, România se împrumută cu peste 1.000 de euro. În 17 luni, guvernările Orban şi Cîţu au mărit cu 31 de miliarde de euro povara datoriei publice şi cel mai grav este că nu se vede nimic, iar oamenii nu simt nicio creştere a nivelului de trai sau a calităţii serviciilor publice.

Dacă cele 31 de miliarde de euro intrate în ţară în mai puţin de un an şi jumătate nu s-au văzut, nu s-au simţit, nici în economie şi nici în viaţa oamenilor. Aşadar, este legitim să ne întrebăm ce se va alege de cele 29 de miliarde de euro ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dintre care 16 miliarde - împrumuturi, mai cu seamă că, potrivit condiţiilor, dacă o singură componentă a oricărui proiect nu se îndeplineşte, se anulează toată finanţarea?

În acelaşi timp, companiile de rating sancţionează politica economică dezastroasă a guvernării Cîţu. Moody’s se aşteaptă ca în 2021 investiţiile străine directe din ţara noastră să fie total insuficiente pentru a acoperi deficitul de cont curent, la fel cum s-a întâmplat şi în 2020 în guvernarea Orban, când ponderea acestor investiţii a scăzut de la aproape 50% în guvernarea PSD, la sub 20%.

Ce spun analiştii financiari de la Agenţia Internaţională Moody’s, românilor, despre felul în care premierul Cîţu ne minţea că sunt apreciate politicile economice promovate de guvernarea PNL - "...rata vulnerabilităţii externe a României, de aproximativ 139% în 2021, se află la capătul superior al intervalului, comparativ cu ţări cu rating mai mare şi risc mai scăzut...". Această situaţie arată o expunere ridicată la riscurile externe, în special, având în vedere slăbirea recentă a poziţiei externe a României. Acestea sunt de fapt motivele reale pentru care Coaliţia dreptei se împrumută la dobânzi fabuloase, în timp ce toate ţările cu rating mai prost decât al României se împrumută la dobânzi mai mici.

Dincolo de toate aceste analize şi date statistice, agenţiile de evaluare financiară de la nivel european sunt conştiente de situaţia grea în care se află economia în guvernarea PNL-USR-UDMR şi mai ştiu că sub promisiunile fantastice ale lui Cîţu se ascunde de fapt falimentul economic şi obligaţiile asumate în faţa Comisie Europene privind implementarea unor măsuri de austeritate fără precedent.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Situaţia tragică a gunoaielor din municipiul Alba Iulia"

Flagelul gunoaielor abandonate pe străzile oraşelor administrate de reprezentanţii partidului care îşi propunea în campania electorală salvarea României, iată că se extinde nu doar în Bucureşti, dar şi în capitala Marii Uniri, la noi acasă, în Alba Iulia!

A rămas mai puţin de un an până la Centenarul Încoronării primului rege al României, un moment istoric de o importanţă colosală pentru poporul român, iar Capitala Unirii se sufocă pe zi ce trece sub sute de tone de gunoi, sub valul de nepăsare şi incompetenţă care a pus stăpânire pe întreaga administraţie.

În loc să vorbim astăzi despre un calendar de acţiuni care să celebreze momentele istorice ale neamului românesc, în loc să pregătim capitala Marii Uniri de sărbătoare, suntem condamnaţi să ne luptăm pentru a o scoate de sub munţii de gunoaie.

În tot acest timp, însă, paradoxal sau nu, actualul primar ne solicită să îi oferim mai mult timp pentru a se acomoda cu funcţia de primar, uitând poate că în ultimii ani a servit intereselor de partid din postura de viceprimar. Toate-s vechi şi noi sunt toate, încearcă să ne transmită domnul primar, dar, din păcate pentru dumnealui, incompetenţa nu mai poate fi ascunsă sub preş!

În judeţul Alba, conducerea consiliului judeţean, aceeaşi de zeci de ani, a cheltuit 47 de milioane de euro în încercarea eşuată de a realiza un proiect pentru managementul integrat al deşeurilor la nivel judeţean. Cinci ani au scris şi au rescris la acest proiect, iar rezultatul se rezumă astăzi la 200 de tone de gunoi menajer, aruncate zilnic pe străzi, un real focar de infecţie, o adevărată stare de alertă pentru mediu şi pentru sănătatea publică a albaiulienilor!

Această bătaie de joc trebuie să se oprească aici!

Fac apel nu doar la Garda de Mediu, ci şi la Ministerul Mediului, de a se implica activ în deblocarea acestor situaţii în fiecare oraş, în fiecare localitate unde incompetenţa primarilor Uniunii Salvaţi România au transformat comunităţile în adevărate dezastre ecologice.

Domnilor primari ai USR, aveţi şansa să faceţi şi ceva bun pentru români, demisionaţi, dar demisionaţi acum cât încă nu apucaţi să distrugeţi tot!

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"O generaţie crescută cu dorul de părinţi!"

Despre unii dintre noi, care am copilărit în România anilor comunismului, se spunea că suntem " generaţia copiilor cu cheia legată la gât", căci, încă de mici, părinţii ne responsabilizau să mergem singuri la şcoală. Cu toate acestea, seara târziu sau la sfârşit de săptămână aveam ocazia să ne bucurăm de mângâierile părinţilor noştri.

Anii grei ai tranziţiei, urmaţi de anii libertăţii de mişcare în spaţiul Uniunii Europene, au determinat o situaţie la care statul român nu a găsit răspunsurile adecvate, şi anume, generaţia copiilor crescuţi cu dorul de unul sau de ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Mai trist este faptul că, până la înlăturarea ultimului Guvern PSD, statul român nici măcar nu s-a sinchisit să afle câţi copii se află într-o asemenea situaţie şi cine se ocupă de îngrijirea lor. Abia după ce PNL şi-a asumat responsabilitatea guvernării în plină criză sanitară şi economică, datele necruţătoare ne-au arătat dimensiunea acestei probleme.

Astfel, potrivit evaluărilor autorităţilor competente, unul din 3 copii cu părinţi care muncesc în străinătate este lipsit de îngrijirea părintească, prin plecarea fie a unicului părinte susţinător, fie a ambilor părinţi.

Când vorbim despre copiii care trăiesc şi cresc fără îngrijirea părintească, nu vorbim despre câteva zeci sau sute de micuţi, ci despre cel puţin o sută de mii. Vorbim despre peste o sută de mii de suflete care suferă de dorul părinţilor şi care, indiferent cât de bine ar fi îngrijiţi de bunici, rude sau vecini, nu se vor dezvolta în aceleaşi condiţii ca atunci când părinţii lor naturali ar fi alături de ei. Vorbim despre copii care pornesc în viaţă fără şanse egale, adeseori stigmatizaţi în şcoli sau chiar supuşi presiunii de a abandona şcoala. Lor li se adaugă alte sute de mii de copii români, născuţi şi crescuţi în străinătate, care nu şi-au cunoscut niciodată bunicii sau nu au călcat niciodată pe pământul românesc.

Dacă vrem să vedem cum va arăta viitorul acestei ţări, ar trebui să ne uităm la modul în care statul român are grijă de generaţia tânără, atât de copiii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, cât şi de copiii care provin din familii cu posibilităţi materiale reduse.

Or, din acest punct de vedere, nu cred că noi, ca oameni politici, ar trebui să fim foarte mulţumiţi. Mai sunt atâtea de făcut! De aceea, cred că statul român ar trebui să se reformeze el însuşi şi să genereze pachete integrate de protecţie pentru copiii aflaţi în dificultate. Toţi copiii trebuie să meargă la şcoală, aşa cum toţi copiii trebuie să fie îngrijiţi corespunzător. Mai mult decât atât, cred cu putere că reîntregirea familiilor de români va fi posibilă dacă România liberală nu se va abate de la drumul dezvoltării şi modernizării început în anul 2020, care va genera prosperitate pentru toţi românii, aici, în ţara lor.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, o şansă istorică pentru România"

Pandemia provocată de virusul SARS-CoV-2 îşi va avea, cu siguranţă, locul său în analele istoriei evenimentelor nefaste pe care le-am trăit noi, oamenii primului sfert de secol XXI. Deşi cu toţii ne-am dori ca aceasta să reprezinte cea mai mare provocare din vieţile noastre, trebuie să fim pregătiţi, în orice moment, şi pentru vremuri mult mai grele. Însă, pe lângă toate necazurile aduse de pandemia de COVID-19, un lucru pozitiv s-a întâmplat - coeziunea dintre ţările Uniunii Europene şi solidaritatea spaţiului comunitar european nu a fost nicicând mai solidă. Principalul factor care demonstrează viabilitatea acestei solidarităţi europene se numeşte Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, elementul central al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene NextGenerationEU, plan menit să permită UE să iasă mai puternică din pandemia de COVID-19.

Astfel, tuturor euroscepticilor le mai este oferit încă un argument de ce Uniunea Europeană este singurul cadru în care România se poate dezvolta durabil şi în pas cu ţările occidentale. Pe lângă garantarea accesului direct la vaccin, în urma negocierii purtate direct de Comisia Europeană cu furnizorii, în numele tuturor statelor UE, acum ne sunt oferite şi fondurile pentru a implementa cu adevărat un amplu program de reforme.

PNRR înseamnă aproximativ 30 de miliarde de euro, bani la care se adaugă şi cele 49,5 miliarde de euro fonduri europene cuprinse în exerciţiul bugetar 2021-2027 şi pe care România poate să le acceseze, la acest capitol un merit deosebit având şi preşedintele României, domnul Klaus Iohannis.

PNRR este un document bine structurat, pe care Comisia Europeană, în frunte cu preşedintele Ursula von der Leyen, l-a primit foarte bine şi care înseamnă piatra de temelie a reformelor structurale din ţara noastră. Distribuirea acestor bani va fi făcută în aşa fel încât ei să ajungă în toate colţurile ţării.

Astfel, principalele direcţii către care se îndreaptă banii europeni din PNRR sunt:

• Transport - 7,62 miliarde de euro, circa 450 de kilometri de autostrăzi au alocate 3,1 miliarde de euro; căi ferate - 3,9 miliarde de euro, metrou;
• Sănătate - 2,45 miliarde de euro - construcţie/renovări/extinderi spitale, dotări cabinete medici familie);
• Educaţie - 3,6 miliarde de euro - construcţie de 50 şcoli, 140 creşe noi, 1.800 autobuze şcolare);
• Digitalizarea administraţiei publice - 1,89 miliarde de euro - legarea tuturor ministerelor şi a agenţiilor guvernamentale într-o singură reţea şi o singură bază de date interoperabilă, cărţi de identitate digitale pentru 8,5 milioane români);
• Împăduriri, biodiversitate şi combaterea tăierilor ilegale - 1,37 miliarde de euro, inclusiv 45.000 hectare noi de pădure);
• Managementul sistemului de apă şi canalizare - 1,88 miliarde de euro, inclusiv 1.630 de kilometri construiţi de reţele de apă, 2.000 de kilometri reţele de canalizare, conectarea a 88.000 gospodării la reţele de apă şi canalizare;
• "Valul renovării" - reabilitarea energetică a clădirilor - două miliarde de euro - circa 1.000-1.500 blocuri şi 2.000 de clădiri publice reabilitate energetic.

Toate aceste finanţări uriaşe reprezintă o şansă unică pentru noi toţi, românii.

Însă ne putem imagina ce s-ar fi întâmplat în alte condiţii, şi anume, unde ar fi fost astăzi România, dacă la guvernare s-ar fi aflat în continuare PSD, partidul care aproape a scos ţara de pe traseul său european, lucru, însă, nepermis de cetăţeni, care s-au mobilizat şi s-au opus despotismului şi corupţiei dragniste!

Domnul Mihai Weber:

"Premierul pregăteşte deturnarea fondurilor publice!"

Ultima declaraţie a premierului României, legată de intenţia Cabinetului pe care îl conduce de a nu mai da bani anumitor UAT-uri, reprezintă o ieşire nepermisă pentru un înalt demnitar al statului. Practic, prim-ministrul ţării recunoaşte, în cadrul unui autodenunţ, că urmează să folosească banii din bugetul ţării pentru a cumpăra voturile primarilor PNL, în vederea apropiatelor alegeri interne din PNL.

Ştirea potrivit căreia nu va mai da bani comunităţilor cu un grad scăzut de colectare este, evident, doar un pretext pentru a putea fi demarată cea mai mare operaţiune de deturnare a fondurilor publice, pe criterii politice. Astfel, se pregăteşte deturnarea fondurilor publice prin redirecţionarea banilor care ar fi trebuit să meargă către toate localităţile din România, pentru echilibrarea bugetelor locale, doar spre localităţile conduse de primarii PNL, care-l vor susţine în campania electorală din partid.

Niciun partid, niciun premier, în ultimii 30 de ani, nu şi-a permis să direcţioneze banii publici exclusiv către primarii proprii. Un asemenea comportament meschin şi ilegal, deopotrivă, nu-i "pedepseşte" doar pe primarii PSD, pentru că o întreagă comunitate este condamnată la subdezvoltare şi la mărirea decalajelor faţă de alte regiuni ale ţării. Ca reprezentant al unui partid votat în proporţie majoritară de români, nu pot asista la acest tip de "politică a mâinilor murdare", pe care PNL a reuşit să o ducă la cel mai înalt nivel.

De aceea, vă solicit, stimaţi colegi parlamentari, să realizaţi că mulţi dintre dumneavoastră aţi fost trimişi în Parlament tocmai de către acei români, din acele comunităţi pe care acum premierul României doreşte să le condamne la subdezvoltare şi sărăcie.

A venit timpul să vă luaţi în serios funcţia de parlamentar şi să-l aduceţi pe domnul Cîţu cu picioarele pe pământ!