Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.28.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Alexandru Rafila, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Sorin Mihai Grindeanu, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei din 3 noiembrie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

O să începem cu Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul deputat Ionuţ Vulpescu nu este, aşa că îl invit pe domnul deputat Dan-Constantin Şlincu.

Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Huţu.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nici eu şi nici colegii mei din Partidul Social Democrat nu suntem împotriva multinaţionalelor, însă dorim ca toate firmele, atât cele româneşti, cât şi cele străine, care sunt pe piaţa din România, să aibă un tratament egal şi să plătească impozitele aici în ţară, pe măsura profitului obţinut în localităţile sau judeţele unde au punctele de lucru.

Nu mai putem accepta dublul standard, adică multinaţionalele şi firmele străine să plătească impozit în ţara lor de origine sau în alte părţi şi în România să achite doar câteva taxe generale, iar IMM-urile şi antreprenorii români să fie sufocaţi cu impozite şi taxe excesive. Mai mult decât atât, nu este corect ca angajaţii români de la toate hipermarketurile să fie plătiţi cu salariul minim pe economie sau puţin mai mult, în condiţiile în care preţurile produselor sunt la fel ca cele din ţările din care provin aceşti retaileri, iar profiturile acestor companii sunt foarte mari în România, datorită banilor cheltuiţi de toţi românii.

Nu vrem discriminare, vrem echitate, aşa cum liderii din G20, organizaţie care reuneşte statele puternic dezvoltate şi emergente, au aprobat la reuniunea lor de la Roma acordul internaţional care se referă la impozitarea companiilor multinaţionale cu minim 15 la sută şi redistribuirea unei părţi a profiturilor începând din anul 2023.

Aşadar, e timpul să pună în aplicare şi România aceste prevederi, prin modificarea legislaţiei în domeniul fiscal.

În ceea ce priveşte calitatea alimentelor comercializate în România, sunt unele companii care vând produse care seamănă cu cele din Occident, dar care sunt de o calitate mai slabă.

Modificarea legislaţiei trebuie să stabilească clar că nu se mai admite şi nu se tolerează ca firmele străine să-şi "optimizeze" fiscal bilanţurile şi să nu plătească taxele şi impozitele cuvenite, deşi primesc numeroase avantaje din partea statului român, în timp ce firmele româneşti sunt cele care susţin în mod constant bugetul, fără a beneficia de facilităţile acordate investitorilor străini.

Tot ce solicit este ca băncile şi firmele străine din România să plătească taxe către statul român, la fel ca toate firmele româneşti. Ne dorim un tratament egal între toate firmele, între cele româneşti şi cele străine.

De aceea, stimate colege şi stimaţi colegi, trebuie iniţiat un demers legislativ la nivel naţional, dar şi un demers de comunicare la nivelul Parlamentului European pentru desfiinţarea acestor standarde duble.

Românii trebuie trataţi cu respect în Uniunea Europeană!

România merită mai mult respect în Europa!

Vă mulţumesc.

Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc şi pentru încadrarea perfectă în timpul alocat.

Doamna deputat Alexandra Huţu.

Se pregăteşte domnul deputat Ioan Vulpescu.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Este nevoie de fapte. România are nevoie de un guvern funcţional!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Asistăm, din păcate, la o dramă naţională de proporţii, provocată de eşecul fără egal al cuplului Iohannis-Cîţu în combaterea pandemiei şi în erodarea continuă a nivelului de trai al românilor.

Nu sunt medicamente pentru tratarea COVID şi a bolilor cronice, nu mai sunt locuri la ATI, nu mai este oxigen în spitale, nu mai sunt bani pentru sprijinirea oraşelor pentru plata facturilor majorate pentru asigurarea căldurii şi a apei calde, nu mai este nimic din ceea ce ar fi necesar în faţa valului 4 şi al venirii iernii. Incompetenţa actualilor guvernanţi care trebuiau să adopte măsuri pentru ca toate acestea să nu se întâmple a făcut ca România să ajungă la aproape 600 de morţi pe zi şi să aibă loc tragedii din cauza lipsei de căldură din apartamente.

În acelaşi timp, asistăm la o creştere galopantă a inflaţiei, care a făcut ca în primele 9 luni din acest an fiecare român să piardă în medie un salariul minim pe economie. Pierderea din buzunarele fiecărui român este de aproximativ 1.300 de lei, raportat la veniturile pe care le avea la începutul anului.

După ce România a înregistrat cele mai multe decese din Uniunea Europeană din cauza pandemiei, după ce românii au fost condamnaţi la frig din cauza creşterii preţurilor la energie, vine şi cea de-a treia năpastă asupra României, foametea, ca urmare a creşterii uriaşe a preţurilor la alimente.

Este clar că aşa nu se mai poate, pentru că ne îndreptăm spre un dezastru generalizat şi spre o scădere dramatică a nivelului de trai la toate categoriile sociale şi profesionale.

Vă spun tuturor colegilor de la celelalte partide politice că răbdarea românilor a ajuns la capăt, deşi ar trebui să ştiţi asta! Criza politică trebuie închisă urgent! Nu mai este timp şi nici loc de tergiversări iresponsabile, de combinaţii sau închipuiri politicianiste rupte de problemele oamenilor.

Este nevoie de fapte. PSD este singurul partid care a acţionat şi a organizat consultări cu societatea civilă pentru a identifica cele mai bune soluţii în combaterea pandemiei şi sprijinirea populaţiei pentru depăşirea acestei perioade de criză. Avem nevoie de un plan coerent de acţiune. Soluţiile trebuie să fie împărtăşite cu reprezentanţii tuturor sectoarelor economice şi sociale pentru a fi bine înţelese, acceptate şi aplicate. Altă soluţie nu există în acest moment.

Aceasta este calea firească şi eficientă de acţiune, şi nu haosul, improvizaţia sau brambureala Guvernului, care au făcut din România un imens cimitir, în care la fiecare două zile mor tot atâţia oameni cât au murit în Revoluţia din decembrie 1989.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Ioan Vulpescu.

Şi se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Laurenţiu Leoreanu.

Domnul Ioan Vulpescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tema declaraţiei mele politice este dedicată Timişoarei - Capitală Europeană a Culturii.

Suntem aproape de sfârşitul anului 2021, un an care ar fi trebuit să aibă, pentru România, o însemnătate culturală aparte, prin Proiectul "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii". Pandemia ne-a împiedicat să ne facem - pentru a câta oară?! - de râs, şi sunt convins că mulţi au răsuflat uşuraţi atunci când Parlamentul European a aprobat amânarea exercitării titlului de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2023.

Dar timpul nu este pierdut. La cum arată lucrurile, în lipsa unui coordonator central, şansele să ratăm inclusiv în 2023 sunt încă extraordinar de mari, asta pentru că, deşi conducătorii lor semnează scrisori împreună, Primăria, Consiliul Judeţean şi Ministerul Culturii încă acţionează separat, fiecare după propriul plan. Sunt doi ani de când Partidul Social Democrat solicită să fie numit un comisar pentru acest proiect, care ar rezolva nu numai problema neimplicării ministeriale, ci şi problema disensiunilor de la nivel local.

Anul 2021 ar fi trebuit să găsească Timişoara cu toate proiectele pregătite şi doar puse pe pauză, pentru a fi implementate în 2023, când, sperăm, situaţia va fi una mai bună. Din păcate, la doi ani de când PNL a preluat guvernarea, în anul 2021 abia sunt semnate contracte de finanţare, iar în unele situaţii, doar pentru proiectare, termenul este de 24 de luni. Altfel spus, 2023 va găsi importante instituţii culturale timişorene în plin şantier, nicidecum pregătite pentru a întâmpina publicul. După ce a rămas fără căldură, oraşul riscă să rămână şi fără cultură.

De asemenea, zilele acestea, în anul în care, în mod normal, proiectul ar fi trebuit să se desfăşoare, Primăria Timişoara a ales cei şapte curatori şi experţi responsabili cu "coerenţa artistică şi coordonarea strategică" a programului. Însă cum vor coordona aceştia programul, când singurele proiecte asupra cărora vor avea ceva de spus sunt cele finanţate de primărie, fiindu-le legal imposibil să decidă asupra modului în care vor fi cheltuiţi banii alocaţi de Ministerul Culturii sau Consiliul Judeţean Timiş.

Avem nevoie cât mai rapid de crearea cadrului legal care să deblocheze proiectul şi să permită alegerea unui comisar responsabil cu coordonarea sa. Dacă guvernul, prin Ministerul Culturii, nu este capabil de un asemenea efort, pentru un proiect de mare importanţă pentru România, atunci Parlamentul trebuie să preia responsabilitatea şi să se implice activ. Nu putem aştepta ca pandemia să nu mai fie o scuză pentru absenţa unor decizii şi acţiuni în ceea ce înseamnă acest program, nu atunci când un astfel de program poate reprezenta un promotor al potenţialului cultural din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, Grupul parlamentar al PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, de la acelaşi grup parlamentar.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem într-o criză energetică la nivel mondial care, evident, nu a ocolit nici România, dar Guvernul, Parlamentul, au găsit cele mai bune soluţii pentru românii afectaţi de creşterile de preţuri. Chir şi interimar, Executivul PNL şi Parlamentul au identificat cele mai eficiente măsuri pentru scăderea facturilor la electricitate şi gaze: plafonare, compensare, amânare. Aproape 15 milioane de români vor beneficia, iar facturile vor fi la acelaşi nivel ca în 2020, în ciuda creşterii majore a preţurilor la nivel mondial.

Astfel, plafonarea preţului se va face la distribuitor, nu la producător, pentru a nu pune în pericol investiţiile şi să nu ajungem în viitor în crize similare. Preţurile plafonate sunt: 1 leu kilowatt oră la curent electric şi 0,37 lei kilowatt oră la gaze. Plafoanele reprezintă preţul final facturat pentru clientul casnic. Dacă preţul se duce peste 1 leu/kw, intervine plafonul. Plafonarea se aplică pentru perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022.

În ceea ce priveşte compensarea facturilor, de aceasta vor beneficia clienţii casnici. Mai exact, pe lângă preţul plafonat, aproximativ 70% dintre consumatorii casnici vor beneficia şi de compensare, pentru lunile noiembrie 2021-martie 2022, cu luarea în considerare a unui preţ de referinţă de 0,68 lei/kwh la energie electrică, respectiv cu luarea în considerare a unui preţ de referinţă al gazului natural de 125 lei/Mwh.

Astfel, cantităţile de energie pentru care se acordă compensaţie sunt cuprinse între 300 kwh/lună - 1500 kWh energie electrică pentru întreaga perioadă, adică noiembrie 2021-martie 2022, respectiv echivalentul în kWh a 1000 m³ de gaze naturale pentru întreaga perioadă. Mai mult, se acceptă o abatere în favoarea beneficiarului compensaţiei de maximum 10%. La energie electrică, după cum spuneam, preţul de referinţă al energiei electrice este de 0,68 lei/kWh, compensaţia fiind în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh. La gaze naturale, preţul de referinţă al gazelor naturale este de 125 lei/MWh. Se acordă o compensaţie în valoare de cel mult 33% din valoarea componentei preţului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului.

Reducerea se va face direct în factură, iar românii nu vor fi nevoiţi să depună niciun act.

La aceste măsuri se adaugă şi amânări la plată pentru consumatorii vulnerabili pentru consumul din perioada 1 noiembrie 2021- 30 aprilie 2022, adică aceştia pot să le plătească după ce ies din iarnă.

Nu am uitat nici de IMM-uri. Acestea vor plăti doar preţul energiei, toate taxele, tarifele reglementate, nereglementate sunt scoase şi vor fi suportate de la bugetul de stat, în aşa fel încât acestea să poată să fie competitive şi să nu îşi piardă astfel competitivitatea.

Cred că este de datoria noastră, a parlamentarilor, să le explicăm cetăţenilor cât mai bine aceste măsuri, pentru a le cunoaşte, pentru ca cetăţenii să ştie că nu au fost lăsaţi de izbelişte şi vor putea să treacă această perioadă grea, mai uşor.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Neamţ, Laurenţiu-Dan Leoreanu.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Ar trebui să se pregătească domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, care nu e prezent.

Şi o să-l rog pe domnul deputat Mihai-Cătălin Botez, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Oare vedem în România un război hibrid?".

Spun acest lucru deoarece, iată, de doi ani încoace, de când omenirea se confruntă cu acest virus provenit din China, vedem o serie de elemente, o serie de chestiuni care ţin de un instrumentar care poate să ne amintească de ceea ce înseamnă războiul hibrid.

Ce înseamnă războiul hibrid? Înseamnă în primul rând capacitatea unei puteri de a exercita o agresiune asupra unei alte puteri sau a unui grup de interese nonstatal, asupra unei entităţi de orice tip, statal sau nonstatal, prin mijloace care ţin de dezinformare, ştiri false, aşa-numitele fake news, manipulare psihologică şi tehnologii care au impact asupra mijloacelor de comunicaţii şi inclusiv asupra reflexelor de natură psihologică pe care le vedem la nivelul unei mase de cetăţeni. Şi iată că în trecut am văzut o serie de astfel de agresiuni. De exemplu, Rusia, în Ucraina, a folosit mijloace de tip război hibrid, sau chiar putem vedea scandalul legat de manipularea reţelelor de Internet şi a reţelelor de socializare, în timpul Referendumului pentru Brexit din Marea Britanie.

Asupra României, o ţară vulnerabilă şi aflată la întretăierea mai multor interese geopolitice, nu ar trebui să ne mire deloc, dacă apar astfel de ameninţări ori astfel de agresiuni asimetrice nespecifice, ceea ce înseamnă războiul clasic şi ceea ce înseamnă o competiţie pe forţă, să spunem, între mai multe puteri sau, repet, elemente care nu ţin de un actor statal.

Şi ca să vă dau câteva exemple, de doi ani încoace vedem tot felul de teorii, vedem o avalanşă pe reţelele de socializare de dezinformări şi de teorii conspiraţioniste, vedem tot felul de acuzaţii care se fac şi care sunt diseminate foarte abil psihologic în mediile sociale.

Şi vă dau acum, în încheiere, un simplu exemplu. Se vorbeşte nu despre pandemie, ci despre plandemie, se vorbeşte de o aşa-zisă "dictatură sanitară", se culpabilizează medicii şi se fac tot felul de acuzaţii.

Iar aceste lucruri unde pot să ducă? Pot să ducă doar la dezbinare, pot să ducă la scindarea societăţii şi mai ales la slăbirea oricărei forme de autoritate legitimă în România.

Şi stau şi mă întreb, oare cum ar fi, de exemplu, astăzi, să ne trezim în faţa unei agresiuni din partea unei alte puteri, să spunem, şi să vedem informaţii gen "Războiul nu există, s-a bombardat doar o localitate, s-a ocupat doar un judeţ", ori poate să vedem unele persoane cum ar spune: "Mai bine cu dictatorul lor decât cu corupţii noştri!".

De aceea, trebuie să fim foarte atenţi şi să înţelegem că suntem într-o perioadă în care manipulările şi agresiunile de tip asimetric sunt la ele acasă.

De aceea, cred că este foarte important ca în spaţiul public să existe o responsabilitate a comunicării, iar România să îşi menţină, să spunem, verticalitatea în ceea ce priveşte capacitatea de a combate fake news-urile, dezinformările şi informaţiile care pot duce chiar la tragedii şi dezastre naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mihai-Cătălin Botez.

Nu ştiu dacă de la Grupul USR mai este cineva. Nu pare să fie.

De la Grupul AUR?

Domnul deputat Cristian-Daniel Ivănuţă, da? Perfect.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi vorbi astăzi despre Campania "Stop poluare, start reciclare!", pe care am organizat-o alături de colegii mei de la USR Bârlad.

În toată această perioadă de criză politică, între 4 şi 31 octombrie 2021, am organizat primul eveniment de colectare selectivă a deşeurilor din Bârlad. Problemele României nu se opresc pentru că politicienii de la centru sunt ocupaţi de combinaţii politice.

Peste două tone de materiale reciclabile, PET-uri, doze de aluminiu, ambalaje de sticlă, maculatură, dar şi alte deşeuri reciclabile nu vor mai ajunge la groapa de gunoi datorită câtorva sute de bârlădeni, cărora le mulţumesc pentru participare pe această cale.

Pentru că a fost bine primită de cetăţeni, vom repeta această campanie din primăvară, când vremea o va permite din nou. Vom replica acest eveniment în mai multe localităţi din judeţ tocmai pentru a arăta că se poate.

Profit de această ocazie să vă invit să sprijiniţi colectarea selectivă în judeţele şi localităţile în care activaţi. Colectarea selectivă nu este un moft, ci este o obligaţie legală, iar amenzile pentru nerespectarea legii vor fi plătite din banii cetăţenilor, în cele din urmă.

Însă cum cu o floare nu se face primăvară, nici cu o campanie locală nu se vor schimba obiceiurile bine împământenite. Este necesar un mix de motivaţii, recompensele şi măsurile de coerciţie trebuie să lucreze împreună pentru a ne atinge obiectivele de mediu. O parte a societăţii înţelege să facă acest efort din spirit civic, alţii doar motivaţi de recompensă, iar pentru alţii vor avea efect doar avertismentele şi amenzile date de Poliţie, în cele din urmă.

Un alt aspect la care trebuie să lucrăm este infrastructura de colectare a acestor materiale reciclabile, iar această infrastructură trebuie să fie uşor accesibilă, să fie igienică, dar, cel mai important, cetăţenii trebuie să vadă că eforturile lor nu sunt în van şi materialele ajung la reciclare şi nu de-a valma la groapa de gunoi cu deşeurile menajere.

De la 1 octombrie 2022 va intra în vigoare sistemul de garanţie-returnare, un sistem naţional reglementat de Hotărârea de Guvern nr. 1074/2021, ce se va aplica ambalajelor reciclabile.

Vă propun şi vă rog pe toţi cei care ascultaţi acest discurs să puneţi la aceeaşi masă primăriile, operatorii de salubritate, cetăţenii, centrele de colectare a materialelor reciclabile şi toate părţile interesate, astfel încât până la 1 octombrie deja să avem cetăţenii cât mai obişnuiţi cu obiceiul de a face colectare selectivă.

Sistemul de garanţie-returnare nu va rezolva problema deşeurilor, dar îi va da un avânt bun.

Vă invit alături de mine să spuneţi "Stop poluare, start reciclare!".

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat USR de Vaslui.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Ivănuţă, Grupul parlamentar AUR.

Şi o să îl rog să se pregătească pe domnul József-György Kulcsár-Terza, de la Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Mulţumesc tare mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Unde este România educată?".

Legile educaţiei adoptate după 1989 au fost rodul dezbaterilor, propunerilor şi ideilor mai multor factori implicaţi în acest domeniu, de la ONG-uri, cadre didactice, directori, elevi, părinţi, ministere, până la academicieni şi politicieni.

Dezbaterile care ar fi trebuit să se desfăşoare periodic, atât la nivel local, cât şi central, pentru conturarea unei noi Legi a educaţiei, numită cu emfază de către preşedintele României "România Educată", aproape că nu au avut loc, în afara unor întâlniri, în care au fost prezentate câteva idei ale echipei preşedintelui.

Iohannis a monopolizat domeniul tocmai pentru ca nimeni să nu perturbe marasmul şcolii româneşti. Un proiect prezidenţial aproape mort a fost readus din nou în discuţie în 2021, ceea ce spune multe despre seriozitatea demersului. În zecile de pagini nu se găsesc date ştiinţifice - diagrame, studii, grafice -, ci mai degrabă fotografii cu echipa de proiect şi conspecte din vizitele de lucru şi din discursurile preşedintelui.

Caracterul neştiinţific al acestei dizertaţii iohanniste e întărit şi de lipsa unui autor menţionat clar, existând doar referiri la unele ONG-uri şi instituţii nemenţionate nominal. Despre acest proiect fostul ministru al educaţiei, Mircea Miclea, spunea că "este o colecţie de păreri, plin de truisme, formulări vagi şi banalităţi solemne". Nu s-a reuşit să se explice cum se împacă bacalaureatul unic pe un trunchi comun cu cele trei filiere: teoretic, vocaţional şi profesional. Cum poate fi bacalaureatul unic la real şi uman? Asta înseamnă că şi cei de la uman vor avea subiecte ca la mate-info? Sau asta ar presupune coborârea ştachetei, adică subiecte uşoare? Cum se mai justifică atunci înfiinţarea diverselor filiere la liceu, dacă bacalaureatul e acelaşi pentru toţi?

O altă contradicţie a proiectului o reprezintă ideea examenului de admitere la liceele de elită înaintea Evaluării Naţionale. Păi, domnule preşedinte, ori rămâne evaluarea naţională ca până acum, ori o înlocuim cu admiterea la licee. Nimeni nu a răspuns dacă nota la evaluarea naţională va mai conta în cazul în care elevul a luat deja examenul de admitere. În această din urmă situaţie, de ce ar mai fi luată în calcul evaluarea naţională? Astfel, evaluarea naţională devine facultativă, subminându-se tocmai motivaţia învăţării. Pe de o parte, proiectul acordă autonomie liceelor să organizeze examenul de admitere, iar la final stabileşte ca bacalaureatul să fie unitar.

Proiectul lui Iohannis a avut nevoie de şapte ani până să fie pus pe hârtie. În tot acest timp, preşedintele a fost complicele Parlamentului şi guvernelor succesive care au modificat repetat Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Proiectul a fost deja avizat de către ministere, la solicitarea Ministerului Educaţiei, înainte de finalizarea dezbaterilor publice, încălcându-se astfel alin. 8 al art. 7 al Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

Cum în curând se va ajunge ca mai mult de jumătate dintre articolele legii actuale să fie schimbate prin proiecte sau ordonanţe, potrivit Constituţiei se va impune adoptarea de către Parlament a unei noi legi a educaţiei. Credem însă că forma actuală a proiectului va necesita o nouă dezbatere cu adevărat transparentă, în care vocea specialistului şi a profesorului cu experienţă îndelungată la catedră să aducă acea supleţe şi limpezime a gândirii, competenţă şi bună credinţă capabile să genereze cu adevărat un proiect legislativ care să răspundă nevoilor reale ale învăţământului românesc.

Mulţumesc.

Cristian Ivănuţă, deputat de AUR, Iaşi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat József-György Kulcsár-Terza, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Nacov, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Kulcsár-Terza József-György:

Bună dimineaţa!

"31 octombrie este Ziua Autonomiei Ţinutului Secuiesc"

Jó napot kívánok, domnule preşedinte Iohannis!

Autonomia teritorială nu încalcă Constituţia României, nu reprezintă modificare de hotare. În anul 1224, datorită iniţiativei Regelui maghiar András al II-lea, saşii au primit autonomie în Transilvania.

Vă rog, domnule preşedinte Iohannis, să nu uitaţi acest aspect. Sau aţi uitat deja?

Jó napot kívánok, domnule Ciolacu!

Nu demult aţi afirmat că Declaraţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 este un document oficial, iar noi nu dorim altceva decât respectarea acestuia, care prevede următoarele: "Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc."

România, departe de Europa!

Întreaga comunitate maghiară este pedepsită pentru folosirea simbolurilor proprii. Oare este acceptabil într-un stat european?!

Folosirea de către noi a limbii noastre materne este îngrădită, neputându-ne exprima liber. Oare este acceptabil într-un stat european?!

Nu dorim altceva decât libertate pe pământul nostru natal, înăuntrul graniţelor României.

Autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru secui! O Românie adevărată europeană!

Autonómiát Székelyföldnek! Szabadságot a székely népnek!

Mulţumesc frumos.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Grupul parlamentar al minorităţilor, domnul deputat Gheorghe Nacov.

Şi, de la neafiliaţi, domnul deputat Lasca? Nu-l văd.

Şi, atunci, o să ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD. Se pregăteşte domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Domnul Gheorghe Nacov:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "România sălbatică - celebrată la Expoziţia Internaţională «Una cu Natura»".

Natura României este un motiv de mândrie pentru noi, având, printre altele, cea mai mare suprafaţă de păduri şi cea mai bogată şi diversificată faună din Uniunea Europeană. Indiferent de câteva ieşiri în decor ale unor persoane sau personaje interesate sau nu, locul ocupat de România vorbeşte de la sine. Or, asta se datorează în primul rând silvicultorilor şi vânătorilor români. Rareori primesc recunoştinţa sau recunoaşterea semenilor, dar nici nu o aşteaptă, pentru că doar fac ceea ce le-a fost menit să facă - îngrijesc pădurea şi fauna chiar dacă mulţi nu pot înţelege asta.

Am avut onoarea să fac parte din delegaţia parlamentară care a reprezentat România la Expo "Una cu Natura" 2021 de la Budapesta. Felicit Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, precum şi Romsilva pentru modul în care au asigurat reprezentarea ţării noastre la acest important eveniment internaţional. Europa şi lumea întreagă au celebrat natura sălbatică, subliniind încă o dată axioma recunoscută în toată lumea civilizată - "Vânătoarea înseamnă Conservare".

Neînţelegerea acestui lucru duce la grave dezechilibre create în natură, conflictul dintre om şi specia urs brun din ţara noastră fiind doar unul dintre exemple.

Uniunea Europeană permite controlul cinegetic al speciei. Se şi face în unele ţări ale Uniunii Europene.

România are cea mai mare populaţie de urs brun, fiind departe de a fi o specie periclitată.

Personal voi face toate demersurile posibile pentru încetarea acestui conflict care duce la pierderi de vieţi omeneşti, la tragedia multor familii şi oameni nevinovaţi, precum şi la afectarea gravă a speciei urs brun.

În încheiere, cer scuze tuturor persoanelor şi familiilor afectate de atacurile urşilor în ultimii ani. Le cer scuze, nu ca vânător, ci ca un politician care nu şi-a făcut datoria. Nu urşii sunt vinovaţi, ci noi, factorii de decizie.

Solicit, aşadar, Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor urgentarea procedurilor necesare în vederea controlului cinegetic al speciei urs brun. În primul rând, în interesul pe termen lung al acestei specii minunate.

Gheorghe Nacov, deputat al minorităţii bulgare.

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Mihai Ioan Lasca vine la tribună.)

Domnul Alexandru Rafila:

Bună dimineaţa!

Domnule deputat, încă nu v-am invitat la microfon. V-am strigat şi nu eraţi în sală. (Vociferări.)

Eraţi în sală?

Şi eu l-am invitat pe domnul deputat de la noi.

Rămâneţi acum la microfon, dar v-am strigat şi nu eraţi în sală.

Mulţumesc frumos.

Vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Trădătorii românilor au nume - PNL, USR şi UDMR".

Stimaţi colegi,

Poate cel mai mare examen al partidelor politice de după Revoluţia din ’89 a fost votul din Senatul României asupra legii naziste a paşaportului aşa-zis verde, examen la care PNL, USR şi UDMR au dovedit o trădare imensă faţă de români.

Partidele politice care vor vota în favoarea acestei legi vădit neconstituţionale vor rămâne întotdeauna în fila neagră a istoriei României ca fiind cei mai mari trădători ai poporului român.

Toţi cei care îndeamnă poporul român la injectare cu seruri experimentale sunt duşmanii României, duşmani care folosesc o armă reprezentată de însuşi serul experimental anti-COVID, numit impropriu "vaccin".

Acest război biologic ticălos, în care românii au fost târâţi, va trebui oprit, pentru că altfel veţi cunoaşte revoluţionarii anului 2021.

Nu aveţi dreptul să ignoraţi faptul că poporul român este suveran! Un contemporan de-al nostru spunea - "Înainte de a fi un popor deştept, suntem un popor războinic!". Poporul român a suferit prea mult din cauza abuzurilor şi nu uitaţi că nu tolerează jigodiile. Trădătorilor, nu asemănaţi bunătatea şi modestia românilor cu naivitatea!

Săptămâna trecută, un fost cadru medical din Oradea, care lucra în cadrul unei secţii dedicată doar COVID, a relatat că testele COVID erau falsificate în totalitate şi că toate persoanele care erau internate erau declarate ca fiind bolnave de COVID şi nu primeau tratament pentru bolile cronice pe care le aveau, ci doar pentru aşa-zisul COVID. De asemenea, presiunea oxigenului, în secţiile ATI, aplicată persoanelor intubate şi de multe ori legate forţat de pat, era de 15 litri pe minut, în loc de 4 litri pe minut, cât este necesar unei persoane.

Tot săptămâna trecută, am fost chemat de către un orădean acasă la el pentru a o vedea pe soţia acestuia, care a paralizat pe partea dreaptă şi care nu mai putea vorbi, după prima doză de ser experimental Moderna. Dacă cineva doreşte să vadă clipul video de peste o oră cu acesta, poate intra pe pagina mea de Facebook!

Domnule Iohannis, Arafat, dacă vaccinurile voastre sunt atât de sigure, vă invit să îi explicaţi acestui soţ îndurerat care trebuie să aibă grijă până la sfârşitul vieţii de soţia sa, paralizată, care nu mai poate vorbi, în condiţiile în care unica fiică le este plecată din ţară.

Legea paşaportului nazist, numit înşelător verde, înseamnă de fapt anularea tuturor drepturilor fundamentale ale omului. Această lege nazistă înseamnă şantaj cu injectarea anti-COVID şi înrobirea poporului român. Credeţi că veţi reuşi acest lucru?

Eu vă asigur, trădătorilor, PNL, USR ŞI UDMR, că nu veţi reuşi şi veţi răspunde pentru faptele voastre curând!

Aşa să vă ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, de la Grupul parlamentar al PSD.

Şi pentru că nu mai văd alţi colegi de la PSD...

Domnul Corneliu-Florin Buicu (din sală):

Mai este domnul deputat Tuhuţ.

Domnul Alexandru Rafila:

Da, da, da, ştiu.

Nu, în afară de domnul deputat Tuhuţ, asta am spus.

Se pregăteşte domnul deputat Tuhuţ.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Guvernele PNL - USR au adus românii la sapă de lemn".

În doi ani de guvernare, Coaliţia "de dreapta" PNL - UDMR - USR a reuşit să îngroape România în datorii şi să aducă românii la sapă de lemn.

Dincolo de pandemia COVID, viaţa românilor a devenit o luptă continuă pentru supravieţuire. În timp ce salariile, pensiile şi alocaţiile copiilor au fost îngheţate, preţurile au explodat. Produsele alimentare de bază s-au scumpit atât de mult, încât au devenit un lux pentru zeci de mii de familii care trăiesc din salariul minim pe economie. Vă ofer doar câteva exemple - un litru de ulei a ajuns la aproape 10 lei, un litru de lapte costă 5 lei şi 60 de bani, o pâine de 900 de grame - 6 lei şi 50 de bani, iar un pachet de unt - puţin sub 12 lei.

Românii aşteaptă cu groază facturile la gaz, curent şi încălzire, care sunt estimate la sume de 3 ori mai mari decât cele de până acum. Medicamentele, fără de care viaţa multor pensionari ar fi o grea suferinţă, s-au scumpit cu peste 50%, în timp ce veniturile lor au fost îngheţate.

Inflaţia a ajuns la 7%, iar euro aproape la 5 lei. Preţul poliţelor de asigurare auto s-a triplat, iar scumpirea accelerată a combustibililor provoacă noi valuri de scumpiri.

Aceasta este România reală, în care oamenii îşi drămuiesc fiecare bănuţ şi renunţă la multe lucruri de strictă necesitate ca să poată supravieţui de la o lună la alta.

Ce fac guvernanţii în acest timp? Trăiesc într-o lume paralelă. Premierul demis, Cîţu, ne povesteşte că românii au o viaţă minunată, că am depăşit nivelul de trai al ungurilor şi al polonezilor! În scurt timp, va trebui, probabil, să închidem graniţele ţării, pentru a-i opri pe vecinii noştri să dea buzna în România, unde se trăieşte atât de bine!

Batjocura la adresa românilor trebuie să înceteze! Avem nevoie urgentă de un Guvern cu susţinere largă în Parlament, de un Guvern responsabil, cu viziune şi cu capacitate de a face lucruri, nu doar planuri, promisiuni şi vorbe goale.

PSD are oameni competenţi, care pot scoate România din haosul în care a fost aruncată de Guvernele iresponsabile PNL-USR. Şi o va face pentru că nouă ne pasă! Noi punem oamenii înainte de toate!

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ, Grupul PSD.

De la Grupul PNL nu mai este nimeni.

Şi, atunci, urmează Grupul USR.

Mai e cineva?

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Coaliţia Dreptei ne lasă o imagine greu de digerat, o radiografie a unui stat eşuat sub guvernarea unui preşedinte rupt de realitate şi de voinţa românilor, o guvernare PNL - USR - UDMR care va rămâne în istoria neagră a României pentru dezastrul în care au adus ţara şi pentru ignoranţa cu care s-au aplaudat unii pe alţii, în timp ce românii sărăceau din ce în ce mai mult, de la o zi la alta.

Domnule premier demis,

Nu mi-ar ajunge o singură declaraţie politică să enumăr toate domeniile pe care le-aţi adus în pragul falimentului fără să ţineţi seama că, în definitoriu, cei care vor suferi şi care vor plăti toate efectele acestor experimente socio-economice neoliberale sunt românii. Aceiaşi români pe care i-aţi minţit că pandemia s-a terminat, doar ca să vă faceţi campanie electorală, aceiaşi români cărora le-aţi triplat preţul la gaze şi lumină, cărora mai aveţi puţin să le dublaţi preţul la benzină şi cărora, mai nou, li se triplează şi preţul la asigurările obligatorii de tip RCA, totul sub privirea atentă şi îngrijorată a unor politicieni anti-români.

Domnilor guvernanţi,

Domnule prim-ministru,

În urma falimentului celei mai mari companii de profil din România, preţul asigurărilor de tip RCA a explodat, ajungând în unele cazuri şi la o valoare de 5 ori mai mare decât preţul poliţei precedente.

Zilnic, primesc mesaje de la oamenii din judeţul Alba, care ne solicită să luăm măsuri pentru destructurarea acestui cartel al asigurărilor de maşini care a pus monopol pe ţară şi vor să profite de incapacitatea Guvernului de a-şi proteja propriii cetăţeni în faţa acestui jaf.

Ştiu că mai nou vă scuzaţi că nu mai aveţi puteri depline şi nu mai puteţi ajuta românii în faţa acestor hoţi la drumul mare, dar declaraţiile dumneavoastră sunt departe de adevăr şi mai apropiate de complicitate.

Cu toate acestea, vă solicit, domnule prim-ministru, să demaraţi de urgenţă o anchetă asupra unor companii care profită acum de falimentul City Insurance şi care practică preţuri speculative pe piaţă. De asemenea, vă solicit să demaraţi şi o anchetă pentru verificarea unei posibile înţelegeri de monopol între societăţile de asigurări, privind creşterea bruscă a preţurilor RCA.

Arătaţi măcar în ultimul ceas că vă pasă puţin de români!

Iar, dacă nici acum nu realizaţi dezastrul pe care l-aţi lăsat în urmă, să sperăm că veţi fi desemnat încă o dată premier, iar românii vor avea o nouă şansă la o viaţă normală, după alegerile anticipate!

Cu respect, deputat de Alba, PSD, Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

De la PNL nu mai este nimeni.

De la USR, domnul deputat Lőrincz? (Vociferări.)

Nu vă văd de mască. (Vociferări.)

Da, domnul deputat Apostol, vă rog.

Şi se pregăteşte, de la Grupul AUR, doamna deputat Gianina Şerban.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se numeşte "Avem nevoie de reformă administrativ-teritorială. Capitolul 3".

Acum câtva timp am discutat cu un politician din Polonia ca să înţeleg cum au trecut ei prin procesul de reformă administrativ-teritorială. Şi tot discutând cu dumnealui am aflat că între 2000 şi 2004 un Guvern curajos a iniţiat şi implementat 4 reforme esenţiale pentru dezvoltarea ţării - reforma sănătăţii, reforma educaţiei, reforma pensiilor, reforma administrativ-teritorială. Mi-am dat seama că suntem în anul 2021, la 20 de ani după ce Polonia a implementat cele 4 reforme, şi noi nu avem niciuna dintre cele 4, nici măcar în dezbatere publică.

V-am povestit data trecută, în capitolul 2, că autorităţile locale sunt înţesate de rubedenii politice, că nu-şi gestionează singure bugetele de funcţionare şi că, an de an, stau cu mâna întinsă la bugetul central, pentru a-şi acoperi cheltuielile. Astăzi vreau să vă vorbesc tocmai despre cheltuieli, cheltuielile de personal.

Stimaţi colegi, v-aţi pus vreodată întrebarea, cât sunt cheltuielile de personal la nivelul autorităţilor locale? Sunt 23%, în medie, în unele localităţi ajung şi la 50%. Cum vreţi să se dezvolte autorităţile locale, când un sfert din bugetul total al primăriei se duce pe cheltuieli de personal? De asemenea, cheltuielile de funcţionare reprezintă 70%. Mai rămân 30% pentru investiţii.

De asemenea, stimaţi colegi, am cercetat să văd cum stă Polonia la acest capitol. Şi am ajuns la concluzia că media lor de cheltuieli de personal este de doar 7%. În România avem cheltuieli de personal, la nivelul autorităţilor locale, de 3 ori şi ceva mai mari decât în Polonia.

Deci, stimaţi colegi, haideţi să fim şi noi ca Polonia! Măcar ca Polonia!

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar AUR, doamna deputat Gianina Şerban.

Şi se pregăteşte, de la minorităţile naţionale, domnul deputat Petreţchi? Este? Nu este.

Cătălin-Zamfir Manea - l-am văzut şi a dispărut. Sper că se întoarce.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Joaca de-a guvernarea afectează încrederea în statul român pe termen lung".

România nu îşi permite nici măcar o secundă să se afle într-o incertitudine maximă cu privire la guvernare şi soluţiile ce trebuie implementate.

Asistăm cu toţii, de ceva timp, la o joacă de-a guvernarea, o joacă imatură, iresponsabilă, din care nimeni nu are de câştigat, ba mai mult, cetăţenii au de suferit.

Cetăţenii resimt cel mai bine instabilitatea economică, iar acest lucru îl resimţim zi de zi prin creşteri enorme la preţul alimentelor, energiei electrice, gazelor, combustibililor, al tuturor materialelor de construcţie şi altele. Suntem în prag de iarnă, iar cetăţenii nu vor avea apă caldă şi căldură.

Sistemul de sănătate este suprasolicitat. Zi de zi asistăm la diverse probleme grave cu care acest sistem se confruntă, precum lipsa oxigenului, lipsa medicamentelor, lipsa aparaturii şi a echipamentelor necesare pentru tratarea COVID-19, criza de personal pe anumite specializări, şi nu numai.

În domeniul protecţiei mediului situaţia este similară - probleme precum gestionarea deşeurilor, tăierile ilegale de păduri, poluarea aerului se extind şi se agravează fără ca actuala guvernare să-şi asume răspunderea.

Zilele trecute, premierul propus, Dacian Cioloş, a venit cu o echipă de miniştri slabă şi un program de guvernare foarte sumar. Spre exemplu, ca membru în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, domnul ministru propus a fost domnul Mihai Goţiu, care a afirmat la audieri că programul de guvernare pe mediu a fost făcut prin prisma lui de jurnalist şi, cel mai probabil, fără a se consulta cu specialiştii. Nu a ştiut să-mi răspundă la o simplă întrebare, pentru a face diferenţa între noţiunea de gunoaie şi noţiunea de deşeuri.

Astăzi suntem din nou într-o situaţie ce denotă că nu interesul României primează, ci al funcţiilor personale, al jocurilor politice meschine, în contextul în care domnul prim-ministru propus, Ciucă, şi-a depus mandatul de premier desemnat.

Se pare că nici domnul preşedinte Klaus Iohannis nu este afectat de această situaţie dramatică în care se află ţara noastră, din moment ce încă nu a invitat partidele la consultări pentru a desemna rapid un premier cu şanse reale de a forma o majoritate parlamentară.

Românii au nevoie de o guvernare transparentă, stabilă, care să-şi asume un program de guvernare bine documentat, realist şi aplicabil.

Încetaţi cu joaca de-a guvernarea şi luaţi în calcul propunerile fiecărui partid, pentru a găsi cele mai bune soluţii pentru români şi pentru România!

Vă mulţumesc.

Gianina Şerban, deputat AUR, Ilfov.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

De la Grupul minorităţilor, domnul deputat Manea văd că a dispărut. Domnul deputat Ghervazen Longher.

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Situaţia pandemiei în România este alarmantă. Deşi, în această iarnă, comparativ cu cea precedentă, vaccinurile sunt accesibile tuturor, Europa este singura regiune a lumii care raportează o creştere a numărului de cazuri noi de COVID-19 la nivel global, după cum a anunţat Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Din păcate, România se află pe lista roşie a ţărilor cu risc ridicat de infectare. De aceea, mai multe ţări ale Uniunii Europene, printre care şi Polonia, şi-au oferit sprijinul în lupta cu pandemia.

Uniunea Polonezilor din România prezintă salutul său şi mulţumeşte Ambasadei Republicii Polone la Bucureşti şi statului polon pentru sprijinul pe care îl oferă poporului român în lupta cu pandemia.

O echipă medicală, de peste 40 de medici şi asistenţi din Polonia, au venit, joi, 28 octombrie, să ofere ajutor şi să se alăture doctorilor şi asistenţilor români în lupta împotriva COVID-19.

Ajutorul statului polon vine ca răspuns al Uniunii Europene la cererea de asistenţă a României pentru a trata numărul mare de pacienţi afectaţi de COVID-19, prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă.

Polonia şi-a arătat sprijinul şi prin oferirea a 50 de concentratoare de oxigen, 150 de piese pentru concentratoare de oxigen, 55 de piese de cardiomonitoare, 50 de piese de respiratoare, 3 piese de aparate de dezinfectare şi 1.000 de piese de pulsoximetre, care, toate, au fost deja livrate în România.

Doar împreună putem învinge pandemia. Orice ajutor este bine-venit, în speranţa că totul va reveni la normal în cel mai scurt timp.

Multă sănătate tuturor!

Ghervazen Longher, deputat din partea Uniunii Polonezilor din România.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Ne întoarcem la Grupul parlamentar al PSD.

Nu mai e nimeni? (Vociferări.)

Ba da. Cine e?

A, domnul deputat Manta, scuzaţi!

Poftiţi!

De la Grupul USR a mai venit cineva? Nu.

Atunci, de la Grupul parlamentar AUR, doamna Raisa Enachi, da?

Perfect.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la grava criză sanitară prin care trece ţara.

Trăim de două luni de zile cea mai gravă criză sanitară din România postdecembristă. O criză sanitară dublată de o criză politică şi una economică. Ce putea fi mai rău decât o ţară neguvernată, o ţară în care nimeni nu îşi asumă responsabilitatea pentru dezastrul din spitale, pentru lipsa medicamentelor sau pentru cei aproape 600 de români morţi zilnic de COVID? Cine răspunde? Nimeni. Cine va răspunde pentru agravarea situaţiei medicale a bolnavilor cronici care nu mai au acces în spitale pe motiv că nu reprezintă o urgenţă? Se pare că, din nou, nimeni.

De la începutul lunii septembrie, de când USR a ieşit de la guvernare şi a declanşat actuala criză politică gravă şi până acum, situaţia României şi viaţa românilor s-au înrăutăţit continuu. Din septembrie, au murit 14.214 români, de COVID, din care, record negru absolut, 590 în ultimele 24 de ore.

Din nou, cu nonşalanţa-i caracteristică, preşedintele Iohannis, în faţa liderilor europeni, dă vina pe români pentru actuala criză sanitară, şi în niciun caz pe Guvernul său, care toată vara ne-a îndemnat să ne vaccinăm ca să mergem la mare sau la restaurant, neexplicând avantajele din punct de vedere medical ale vaccinării. Este inadmisibil ca, după aproape doi ani de pandemie şi de guverne girate 100% de preşedintele Iohannis, să ne confruntăm cu lipsa locurilor la ATI, lipsa medicamentelor în spitale şi, mai grav, mai recent, o posibilă lipsă a oxigenului din spitale. Managerii de spitale susţin că se confruntă cu dificultăţi în aprovizionarea cu butelii de oxigen, că spitalele au început să se împrumute între ele, dintr-un judeţ în altul.

Din păcate, incertitudinea este cuvântul care guvernează astăzi România. Peste 3 milioane de familii aşteaptă până vineri să vadă dacă şi cum vor începe elevii şcoala. Toată vara nu s-a reuşit achiziţia de teste pentru elevi şi nici stabilirea clară a unor măsuri vizavi de derularea cursurilor. Cine răspunde? Din păcate, din nou, nimeni.

România este ţara unde "nimeni" face totul şi unde nimeni nu răspunde!

Vă mulţumesc.

Claudiu Manta, deputat al PSD de Gorj.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

O invit pe doamna deputat Raisa Enachi.

Şi se pregăteşte domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea, de la Grupul minorităţilor.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică are ca subiect "Trataţi corect cetăţenii României!".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Viaţa este un singur lucru - să fii demn, să fii corect, să fii sigur şi să nu fii cu capul plecat.

Au trecut aproape doi ani de zile de când pandemia este administrată dezastruos. Nu s-a făcut nimic pentru înlesnirea accesului cetăţeanului român la tratament medicamentos, în ambulatoriu.

În România, zilnic, ni se inoculează drept singură soluţie vaccinarea cu un ser experimental, sub ameninţarea restrângerii unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti.

Suntem bombardaţi, fără oprire, cu legi ce conţin măsuri dictatoriale prin care se anulează sau se condiţionează exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Prin Rezoluţia 2.361/2021 a Consiliului Europei se interzice statelor membre să facă obligatorie vaccinarea împotriva COVID-19 şi se prevede că vaccinarea nu poate fi utilizată ca şi criteriu de condiţionare a drepturilor.

Segregarea populaţiei în două grupuri nu este sub nicio formă acceptabilă!

Persoanele vaccinate, dar testate pozitiv cu COVID-19 sunt exceptate în România de la obligaţia de a se testa sau carantina.

Toţi cetăţenii au aceleaşi drepturi şi nimeni nu ar trebui condamnat pentru alegerea pe care o face cu privire la propria persoană. Vaccinarea este o opţiune, nu o obligaţie.

Deocamdată statul român nu a adus la cunoştinţă cetăţenilor datele ştiinţifice care au stat la baza deciziilor din ultimii doi ani. Argumentul că aşa au procedat şi alte state nu este o motivaţie suficientă şi nu ţine loc de fundament ştiinţific. Decizii atât de importante, precum restrângerea drepturilor sau care afectează profund întregi sectoare economice, trebuie fundamentate pe date ştiinţifice, pe analize de impact şi pe analize aprofundate de risc. Nimic din toate acestea nu s-a făcut până în prezent. Oricum ar fi, e firesc şi legitim să întrebăm - De ce? Pe ce v-aţi fundamentat deciziile, domnilor guvernanţi?

În loc de a forţa lucrurile în sensul obligativităţii vaccinării, statul trebuie să aibă o abordare mai diversificată, care să presupună testarea gratuită, recunoaşterea protecţiei dobândite pe cale naturală pentru persoanele care pot prezenta teste de anticorpi sau încurajarea tratamentului medicamentos, în ambulatoriu, de la primele faze ale bolii.

Pentru cei aflaţi încă în poziţii de decizie şi care au responsabilităţi în combaterea pandemiei, în calitate de deputat de Vaslui, am un mesaj:

Respectaţi toţi cetăţenii României şi încetaţi politicile de discriminare!

În speranţa că judecata de apoi a românilor este corectă, vă mulţumesc.

Deputat AUR de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit pe domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Şi văd că a venit între timp şi domnul deputat Burduja şi îl invit la cuvânt după domnul deputat Manea.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi o să fiu foarte scurt.

Şi anume vreau să semnalez de la tribuna Camerei Deputaţilor o problemă destul de mare, legată de, haideţi să spunem, superficialitatea de care dă dovadă în continuare Guvernul României, fie el şi interimar, cu privire la adoptarea celui mai important document de politică publică în domeniul minorităţii rome, respectiv Strategia Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome.

Acest document, aşa cum am mai spus-o de la tribuna aceasta, a expirat în decembrie, anul trecut.

Iată-ne în luna a unsprezecea, adică au trecut 11 luni, şi acest document care a fost aprobat în anul 2001, un document însuşit şi asumat politic încă din timpul Guvernării Adrian Năstase, nu a suferit până în decembrie 2020 niciun fel de întrerupere, şi chiar a produs rezultate benefice la nivelul comunităţilor de romi din România.

Din decembrie 2020 şi până în prezent, practic, Guvernul României a aruncat în aer un întreg mecanism instituţional, format din resurse umane extrem de importante, oameni care îşi desfăşoară activitatea la nivelul comunităţilor locale, precum mediatorii sanitari, mediatorii şcolari, experţi pe problemele romilor şi tot felul de alte asemenea, aş putea spune, resurse umane. Nemaiavând în prezent un cadru legal în baza căruia să-şi desfăşoare activitatea, aceşti oameni sunt în situaţia de a-şi pierde locurile de muncă şi, evident, de a nu se mai întâmpla nimic în comunităţile de romi.

Din aceste motive, fac un apel către domnul prim-ministru, fie şi interimar, Florin Cîţu, pentru că are putere să adopte prin hotărâre de Guvern - cunosc atribuţiile Guvernului în această perioadă - şi să urgenteze adoptarea strategiei de îmbunătăţire a situaţiei romilor. Cu atât mai mult cu cât România şi-a luat nişte angajamente ferme în relaţia cu instituţiile Uniunii Europene, şi se pare că aceste angajamente nu mai sunt respectate.

Sper să nu fac un apel către surzi.

În urmă cu ceva timp, preşedintele de şedinţă, în urmă cu câteva zile, îl anunţa pe fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor că, dacă are ceva de spus, să vină dimineaţa la declaraţii politice.

Hai să fim serioşi, să lăsăm aroganţa!

Dacă transmitem de aici, de la tribună, mesaje, sper ca cei cărora le sunt adresate să le şi audă, să şi le însuşească.

Mulţumesc frumos.

Domnul Alexandru Rafila:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja.

Şi cred că am epuizat lista pentru astăzi. (Vociferări.)

A! Cine? (Vociferări.)

Da, mai este domnul deputat Brian Cristian, de la Grupul parlamentar al USR. Între timp a sosit.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Salvatorii salvează vieţi. Cine îi salvează pe salvatori?".

Chiar dacă este o intervenţie în sesiunea de declaraţii politice, nu are nicio legătură intervenţia mea de astăzi cu politica, e doar un gest de recunoştinţă şi de smerenie în faţa tuturor celor care, din prima linie, se luptă să salveze vieţile românilor, în condiţii extrem de grele - medicilor, asistenţilor, infirmierilor, brancardierilor, farmaciştilor. Vreau să le mulţumesc de la această tribună şi să le cer iertare.

Vreau să le mulţumesc pentru că nu renunţă şi pentru că în condiţii extrem de grele, cu o infrastructură precară după 30 de ani de probleme, fac tot posibilul să salveze cât mai multe vieţi.

Le cer iertare pentru că, de multe ori, prinşi în gâlceava politică a zilelor noastre, uităm să ne gândim la nevoile lor şi îi lăsăm singuri în lupta cu acest inamic care este greu de învins şi prin prisma dezinformărilor pe care le permitem mult prea des în arena publică.

Vă rog să mă ascultaţi cu atenţie, stimaţi colegi.

Studiile de specialitate arată că medicii din prima linie, medicii în condiţii de război, aşa cum trăiesc astăzi, sunt predispuşi la o serie de afecţiuni, tulburări de anxietate, depresie, tulburări de stres post-traumatic.

Nu avem, din păcate, studii în România pe care să le fi găsit, dar ştim că în Italia, de exemplu, în vârful pandemiei de COVID-19 din 2020, 47%, deci unul din doi medici raporta stări depresive, fiindu-i frică să povestească familiei, colegilor despre asta.

Nu uitaţi că rata de suicid în România depăşeşte rata medie de suicid din Uniunea Europeană.

Şi gândiţi-vă la câteva aspecte simple, cum ar fi exemplul de la Buzău, unde avem un singur medic în cadrul Unităţii de Primiri Urgenţe. Un singur medic înţeleg că în fiecare zi vede peste 200 de pacienţi.

Astfel de condiţii n-au cum să nu afecteze viaţa, sănătatea celor care încearcă să salveze vieţi.

Şi fac un apel public către toţi colegii parlamentari, de la toate partidele, să gândim împreună un program, împreună cu Ministerul Sănătăţii, pentru a-i ajuta pe cei care salvează vieţi.

Pentru că, dacă am auzit că riscăm să pierdem o generaţie de bunici în aceste zile, n-aş vrea să pierdem şi o generaţie de salvatori.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul declaraţiei politice este "Fără politică în şcoală".

Stimaţi colegi,

Depolitizarea învăţământului preuniversitar şi aşezarea elevului în centrul sistemului de educaţie reprezintă una dintre priorităţile USR. Influenţa politică în sistemul de educaţie este una dintre cele mai mari frâne în calea modernizării învăţământului, prin cenzura aproape totală a autonomiei şcolare, sub toate aspectele ei - catedre, norme, personal sau alocări de fonduri.

De aceea ne dorim o profesionalizare a managementului şcolar, care, pe termen lung, va creşte calitatea actului educaţional. Ne dorim ca directorii de şcoli să fie manageri performanţi, aleşi prin concursuri organizate corect.

Din păcate, anul 2021 a fost unul trist din această perspectivă, cea a managementului şcolar. În primă fază, în luna ianuarie, au fost schimbaţi peste 700 de directori de şcoli, la ordinul inspectoratelor şcolare judeţene. De menţionat aici că 60% din inspectorii şcolari generali au participat la alegerile locale pe listele partidelor politice.

Problema numărul 2 - Ministerul Educaţiei a anunţat că în vacanţa de vară se vor organiza concursuri pentru ocuparea posturilor de director, dar nu a reuşit să respecte planul asumat iniţial şi a transmis un nou calendar pentru acest demers. Asta înseamnă că în loc să avem directori aleşi prin concurs la începutul anului şcolar, în septembrie, pentru că acest concurs se organizează din octombrie, va exista o nouă rundă de numiri de interimari, care se face politic, din pixul inspectorului şcolar general. Concret, toţi cei aproape 10.000 de directori interimari, ce urmau să fie numiţi în august anul acesta, acum vor rămâne în funcţii până la finalizarea concursurilor organizate de minister, adică până în ianuarie 2022, conform calendarului oficial.

Problema numărul 3 - Deşi parlamentarii USR din Comisiile pentru învăţământ au încercat să evite situaţia din ianuarie, printr-o iniţiativă legislativă care prevede că directorii interimari de şcoli nu vor mai fi numiţi de inspectorii şcolari, ci de Consiliul de administraţie al şcolii, prin vot secret, legea a fost trimisă de Preşedintele României înapoi în Parlament, spre reexaminare. Practic, s-a tras de timp ca legea să nu intre în vigoare înainte de luna august, iar directorii interimari să fie numiţi, în continuare, din pixul inspectorului, până la concurs. Conform edupedu.ro, peste 1.600 de directori şi directori adjuncţi de şcoli au fost schimbaţi din funcţii în luna august, reprezentând 18,5% din totalul posturilor de conducere din sistemul preuniversitar de învăţământ.

După toate acestea au urmat în sfârşit concursurile de directori şi speranţa tuturor a fost că vor fi organizate corect şi că vom avea profesionişti la conducerea instituţiilor de învăţământ. Au fost validaţi pentru a participa la concurs 9.110 candidaţi, s-au prezentat şi au finalizat proba 8.627 de candidaţi, adică 94,7%. Dintre aceştia, doar 5.676 de candidaţi au promovat proba scrisă în această sesiune, adică 65,8%, înainte de contestaţii, obţinând cel puţin nota 7.

În cadrul concursurilor urmează proba de interviu, dar înainte de asta vreau să vă prezint o problemă care mi-a fost semnalată de mai mulţi profesori din Maramureş, judeţul pe care îl reprezint. Vizează metodologia pentru concursul de directori, mai exact ordinul de ministru prin care aceasta a fost modificată şi care prevede faptul că profesorii care au trecut de proba scrisă au nevoie, înainte de interviu, de avize de la partidele minorităţilor naţionale, pentru şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale. Deşi ministrul Cîmpeanu a susţinut în presa naţională că acest lucru nu înseamnă politizarea învăţământului, realitatea din teren îl contrazice. Cazurile din Maramureş, care mi-au fost prezentate, se referă la mai mulţi profesori de şcoli din comunităţi izolate, care, deşi au promovat examenul scris, nu pot să-şi completeze dosarul pentru interviu pentru că partidele refuză să le dea acel aviz. Nu există criterii în baza cărora se acordă şi chiar dacă există un singur profesor per unitate de învăţământ care a promovat examenul, nu i se dă avizul pentru a merge mai departe cu procedura.

Domnul Alexandru Rafila:

Vă rog să încheiaţi intervenţia.

Domnul Brian Cristian:

Încă un paragraf, domnule preşedinte.

Mulţumesc.

Asta înseamnă un loc vacant de director în acea şcoală, care va fi ocupat ulterior nu prin concurs, ci prin numire din pix de către inspectorul şcolar general. Practic, un profesionist, care a promovat examenul scris, este descalificat din concurs pentru a face loc unui alt profesor care nu a dat examenul şi care este numit pe criterii politice.

Din nefericire, acest caz nu e singular la nivelul judeţului şi ilustrează perfect ce înseamnă prezenţa politicului în procesul de evaluare, fără niciun fel de constrângere de ordin profesional, intelectual sau etic. Imixtiunea politicului în educaţie generează forme fără fond, corupţie, reţele de interes, feudalizare şi ierarhii în acordarea fondurilor pe criterii politice.

De aceea, vă încurajez să îmi semnalaţi toate neregulile cu care vă confruntaţi în acest proces de concurs.

Vă mulţumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripţia electorală nr. 26 Maramureş.

Domnul Alexandru Rafila:

Mulţumesc, domnule deputat.

Au fost depuse în scris următoarele declaraţii:

Din partea Grupului parlamentar al PSD - Daniela Oteşanu, Nicu Niţă, Remus Munteanu, Ionel Floroiu, Oana-Gianina Bulai, Silviu Nicu Macovei, Ioan Mang, Mirela Furtună, Daniel Tudorache, Alina-Elena Tănăsescu, Chirilă Alin;

Din partea Grupului parlamentar al PNL - Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Cristina Burciu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Nelu Tătaru, George Şişcu, Mara-Daniela Calista, Radu-Marin Moisin, Ervin Molnar, Alexandru Popa, Atanasiu Onuţ Valeriu;

Din partea Grupului parlamentar al USR - Radu Panait, Andrei-Iulian Drancă, Filip Havârneanu, Simina-Geanina-Daniela Tulbure;

Din partea Grupului parlamentar AUR - Nicolae Roman, Silviu-Titus Păunescu, Vasile Nagy.

Şi cu aceasta declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Alexandru Popa:

"Veste deosebit de importantă pentru brăilenii care îşi încălzesc locuinţele cu lemne de foc"

De acum înainte preţul lemnelor de foc va scădea semnificativ, ca urmare a unui amendament depus de Grupul PNL din Camera Deputaţilor, prin care este redusă cota TVA de la 19% la 5%. Măsura vine în contextul în care preţurile pentru lemnele de foc au explodat în ultima perioadă, iar 45,71%, din totalul gospodăriilor înregistrate la nivel naţional, numeroase unităţi de învăţământ, dispensare sau diverse instituţii din mediul rural şi nu numai sunt încălzite în continuare cu acest tip de resursă.

Astfel, săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor a fost adoptat amendamentul PNL, iar astăzi acest proiect va fi dezbătut şi votat în plenul Camerei Deputaţilor şi va fi transmis spre promulgare, preşedintelui României. Votul de astăzi din Parlament este, aşadar, unul extrem de important pentru românii pe umerii cărora apasă o presiune uriaşă, ca urmare a creşterii accentuate a preţurilor la lemnele de foc, pentru că le va mai reduce astfel din povară. Este important să se plătească un preţ corect pentru un metru cub de lemne de foc, iar faptul că legea se va aplica imediat, de anul acesta, reprezintă o gură de oxigen pentru mulţi români. De asemenea, trebuie menţionat că, pentru a face posibilă aplicarea cotei de 5% pe întreg lanţul de tranzacţionare a lemnului, am propus prin acest proiect renunţarea la condiţia ca lemnul de foc să fie livrat exclusiv persoanelor fizice.

Din păcate, am traversat un an care nu a fost foarte uşor, pentru că am fost loviţi din plin de pandemia COVID-19, dar şi de această criză energetică complexă. Tocmai de aceea, vreau să îi asigur pe români că mă voi lupta în permanenţă în Parlament pentru adoptarea acelor proiecte vitale, de care depinde asigurarea unui trai decent pentru populaţie, aşa cum m-am luptat şi pentru adoptarea legii prin care am plafonat preţurile la energie şi gaz.

Eforturile mele se îndreaptă, aşadar, către identificarea acelor măsuri care să aducă bunăstare românilor şi care să-i ajute pe întreprinzătorii români să treacă mai uşor peste problemele generate de criza sanitară şi economică.

Cred că am dovedit ca partid, încă o dată, că suntem alături de români şi că avem capacitatea de a găsi soluţii viabile cu aplicabilitate imediată!

Doamna Anamaria Gavrilă:

"Închidem capacităţi de producţie de energie electrică româneşti, dar plătim cel mai mare preţ la energia electrică din Europa!"

Într-un moment în care economia globală este bulversată de o criză energetică fără precedent, guvernanţii din România îşi continuă planul de distrugere a capacităţilor naţionale de producţie a energiei electrice. În loc să fie retehnologizată pe fonduri europene sau guvernamentale şi să rămână a statului român, Termocentrala Mintia a fost închisă pentru a fi vândută la preţ de fier vechi apropiaţilor actualei puteri. Dacă planul de transfer al activelor termocentralei către domnul Comănescu nu va avea succes, Mintia va fi cumpărată de companii străine care au certitudinea că îşi investesc banii pentru a produce profit.

Potrivit administratorului special al Complexului Energetic Hunedoara, 8 firme şi-au exprimat intenţia de a cumpăra Mintia, iar administratorul judiciar primeşte în continuare oferte pentru un grup de minim 800 MW pe gaz.

L-am interpelat în mai multe rânduri pe ministrul energiei, pe domnul Popescu, cerându-i acestuia să păstreze termocentrala în proprietatea statului sau să o transfere Consiliului Judeţean Hunedoara ori Primăriei Deva, iar apoi să aloce fondurile necesare retehnologizării ei. Ultima dată, acesta mi-a răspuns că Mintia reprezenta doar 1% din puterea instalată în capacităţile româneşti de producţie de energie.

Aţi închis Mintia, dar nu aţi avut nicio jenă când, acum două săptămâni, de exemplu, România importa un sfert din consumul de energie electrică, iar lucrul acesta se întâmpla înainte de deconectarea reactorului de la Cernavodă, care a mărit importurile. Pe fondul deficitului capacităţilor de producţie la nivel naţional şi a creşterii dependenţei de importuri, România a ajuns să plătească printre cele mai mari preţuri la electricitate din Europa, fapt care se răsfrânge asupra competitivităţii firmelor româneşti şi asupra nivelului de trai al românilor.

Revenind la Mintia, solicit din nou (pentru a câta oară?) ca statul român să nu înstrăineze termocentrala, ci să o retehnologizeze şi să o repună în folosinţă, în beneficiul românilor, în general, şi al devenilor, în particular.

Pentru a sublinia cinismul deciziei privind închiderea Termocentralei Mintia, vă reamintesc faptul că, la Deva, intrăm în a doua iarnă fără încălzire şi apă caldă. După închiderea termocentralei care asigura agentul termic în oraş, avem şcoli neîncălzite, apartamente şi case în care oamenii îngheaţă de frig.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Avem o soluţie relativ simplă şi la îndemână, împăduririle, pentru a rezolva o serioasă problemă de mediu, care se referă în primul rând de poluare.

În primăvara anului trecut, a existat un bun exemplu din partea administraţiei prezidenţiale şi a Partidului Naţional Liberal, odată cu lansarea Programului "O pădure cât o ţară". Se propunea atunci plantarea a 2.500 de păduri noi şi completarea a 7.000 de păduri tinere.

Din păcate, pandemia a complicat parcursul acestui demers, iar graficul său nu a mai fost respectat, ceea ce nu înseamnă că este un proiect ce va fi uitat.

Potrivit Eurostat, în 2020, pădurile reprezentau 38% din suprafaţa Uniunii Europene. Este un capitol la care, din păcate, România stă destul de prost, cu un procent de 29% şi un fond de pădure de 6,9 milioane de hectare. Dacă ne raportăm la anul 2016, când erau peste 7 milioane de hectare, este un declin, dar e mult mai bine decât era în 1971, 6,3 milioane hectare, sau în 1990, 6,4 milioane de hectare.

Acum ne aflăm în faţa a două perioade propice pentru plantări, toamna şi primăvara, şi ar trebui nu doar să reimpulsionăm campania, dar să o şi orientăm preponderent către cele mai afectate regiuni.

Mai exact, şapte zone se confruntă cu un deficit cumplit de vegetaţie forestieră, suprafaţa ocupată de păduri fiind de sub zece procente. Este vorba despre municipiul Bucureşti cu doar 3%, dar şi despre judeţele Călăraşi, Teleorman, Brăila, Constanţa, Ialomiţa şi Galaţi.

Întâmplător, sunt regiuni puternic afectate iarna de viscol, iar campania de plantare ar putea ţine cont de acest lucru, pentru a crea o perdea forestieră care să protejeze cele mai afectate zone.

Cele şapte ar trebui urmate de alte şapte, unde procentele sunt modeste, respectiv între 10% şi 14% - Olt, Botoşani, Giurgiu, Dolj, Timiş, Tulcea, Vaslui.

În concluzie, ar trebui să repornim, dar să şi regândim proiectul de împădurire, pentru că avem şansa nu doar de a avea o calitate mai bună a aerului ori un sol mai stabil, dar am putea obţine şi un real impact economic. Se pot reduce costurile legate de deszăpezire, problemele generate de drumuri blocate şi, mai ales, se poate reduce numărul vieţilor curmate de intemperii.

Domnul Andrei-Iulian Drancă:

În declaraţia politică de astăzi voi face referire la cele două luni de criză politică pe care fiecare român a trebuit să le suporte.

Pe 1 septembrie, Florin Cîţu a făcut gestul care a declanşat întreaga criză politică. Remanierea ministrului justiţiei şi forţarea unui program de dezvoltare lipsit de transparenţă au făcut ca România să piardă două luni pentru nimic.

Să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să ne gândim la o istorie contrafactuală - pe 1 septembrie, Florin Cîţu înţelege că este o greşeală să meargă înainte cu PNDL, alege să respecte protocolul încheiat, iar guvernarea continuă în forma agreată în decembrie 2020.

Am mai fi fost astăzi aici? Am mai fi avut acum 3 crize - politică, sanitară şi energetică - suprapuse? Ştim cu toţii răspunsul la această întrebare!

După revoluţie, PNL şi PNŢCD au fost cele două partide istorice care au renăscut din cenuşă şi au reuşit să se menţină active pe scena politică postdecembristă. PNŢCD s-a dus la groapa istoriei, pentru că guvernarea CDR nu a fost capabilă să implementeze reformele promise. Vrea PNL să urmeze acelaşi drum? Vrea PNL să dispară de pe scena politică?

USL 2.0 ar oficializa despărţirea oficială a PNL de idealurile istorice pentru care unii încă se bat cu pumnul în piept.

USL 2.0 ar însemna sifonarea banului public, ar însemna posturi ocupate de incompetenţi, ar însemna o trădare a tuturor idealurilor pentru care românii au votat în decembrie 2020.

PNL se găseşte, la 2 luni de la criză şi la o lună de la congres, într-un etapă a diviziunii, o etapă în care mii de membri nu înţeleg unde se îndreaptă partidul lor. Nu este treaba unui membru al USR să poarte grija altui partid, însă, atunci când iresponsabilitatea, ţâfna şi aroganţa afectează toată România, este datoria tuturor să arate că drumul spre care merg unii nu este cel corect.

USR şi-a asumat o guvernare reformatoare. Cristian Ghinea şi echipa sa de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a realizat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cel mai ambiţios proiect de ţară realizat, de la aderarea României la Uniunea Europeană încoace.

Însă un proiect de o asemenea amploare nu poate merge înainte, dacă în următorii ani domeniile esenţiale nu vor fi administrate de oameni competenţi.

Riscăm să pierdem bani şi, mai important, să pierdem şansa la dezvoltare pentru generaţiile tinere.

Am pierdut două luni şi nu trebuie să pierdem mai mult. PNL trebuie să aleagă - se va reface coaliţia de centru-dreapta, care va implementa reformele din PNRR şi reformele asumate prin Programul de guvernare sau ne vom întoarce la guvernarea axată doar pe combinaţii politice şi sifonarea banului public?

Răspunsul la aceste întrebări ne va indica şi care va fi viitorul României.

Domnul Constantin Bîrcă:

"Dezinteres total pentru educaţia generaţiei viitoare!"

Prezenta declaraţie reprezintă un nou episod din serialul "România se doreşte educată!"

Avem nevoie nu de vorbe pompoase din "vârf de deal", ci de măsuri ferme pentru a reda învăţământului românesc rolul şi locul cuvenit.

Argumentele care susţin această afirmaţie se bazează pe câteva criterii clare cu care ne confruntăm în prezent:

• România s-a plasat pe ultimul loc din Europa la testele PISA;
• Universităţile româneşti ocupă locuri codaşe în clasamente internaţionale;
• Examenele naţionale de absolvire sunt trecute numai de 50% dintre elevi;
• Nu avem planuri-cadru şi programe şcolare adecvate etapei de evoluţie a societăţii pe care o parcurgem;
• Nu avem salarizare legată de performanţele şi progresul şcolar al elevilor, situaţie care ar genera competiţie şi autoformare a personalului din educaţie.

Faţă de acestea, nu putem aştepta până în anul 2030, anul final al proiectului prezidenţial "România educată", pentru a rezolva aceste grave erori.

Şcoala reprezintă un pilon esenţial al evoluţiei societăţii. Aşa cum arată şcoala azi, aşa va arăta societatea mâine. Ignorarea acestui adevăr esenţial reprezintă dezinteres total faţă de viitorul societăţii româneşti.

Susţinem doleanţele asociaţiilor de părinţi şi elevi care cer imperativ renunţarea la vacanţa forţată în învăţământul de stat şi trecerea la şcoala online.

Afirmaţia lor este tristă - "Din nefericire, nu există un interes pentru copii educaţi. După aproape 2 ani de pandemie şi cursuri online, în loc să uşureze materia, e mai stufoasă, cu scopul de a încuraja copiii să abandoneze şcoala."

Din data de 25 octombrie 2021, elevii din sistemul public sunt lipsiţi de dreptul la educaţie, pe când cei din sistemul privat îşi pot continua studiile în sistem online.

Părinţii elevilor din sistemul public consideră că este o discriminare inacceptabilă faptul că autorităţile au decis exercitarea dreptului la educaţie în condiţii inegale, având în vedere că elevii din sistemul privat vor dobândi mai multe informaţii.

Grija faţă de generaţiile viitoare reprezintă o obligaţie a tuturor decidenţilor.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Finanţarea sportului românesc reprezintă o prioritate pentru PNL"

În plină criză COVID-19, sportul românesc a suferit şi mai mult având în vedere că nu a mai beneficiat de sume importante de bani care proveneau din drepturile de publicitate, rămânând în continuare dependent de finanţarea de la buget. Din păcate, în lipsa unei legislaţii coerente, nici finanţarea de la buget nu a fost la un nivel optim, astfel că, în lipsa resurselor, este foarte greu să fie menţinut standardul de pregătire a sportivilor români în timpul pandemiei.

Tocmai de aceea, consider că este extrem de important ca în politicile publice ale statului să acordăm o atenţie sporită pentru acest domeniu care a oferit numeroase bucurii naţiunii noastre. În acest context delicat, am reuşit să aprobăm în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor un proiect de lege - al cărui iniţiator sunt, alături de colegii din grupul PNL - prin care venim cu o serie de măsuri de sprijin financiar pentru Comitetul Olimpic şi Sportiv Român (COSR) şi Comitetul Naţional Paralimpic.

Concret, prin acest proiect, care urmează să ajungă în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, am stabilit ca un procent de 1% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces, precum şi din celelalte taxe prevăzute de lege să se constituie ca venit al COSR, iar 0,2% să fie direcţionaţi către Comitetul Naţional Paralimpic. Am corectat astfel o nedreptate realizată prin O.U.G. nr. 114/2018, care anulase direcţionarea către COSR a unei pătrimi din procentul de 1% din accizele pentru ţigarete, ţigări şi băuturi alcoolice care era destinat Ministerului Tineretului şi Sportului.

Astfel, putem spune că am identificat surse concrete de finanţare şi sprijinire a sportului românesc, care a cunoscut o subfinanţare cronică în ultimele decenii.

Doar printr-o finanţare corectă vom putea depăşi declinul sportului românesc care, aşa cum am văzut la Olimpiada de la Tokyo, a ajuns să conteze tot mai puţin în elita mondială şi doar în sporturile individuale.

PNL înţelege că performanţa sportivă costă şi necesită o finanţare adecvată. Doar aşa vom putea vorbi despre o revigorare rapidă a sporturilor de tradiţie ale României, care ne-au adus nenumărate medalii în competiţiile sportive de anvergură.

În acest context, fac apel către colegii din celelalte grupuri parlamentare să acorde, în plenul Camerei Deputaţilor, un vot favorabil acestui proiect deosebit de important pentru România şi pentru viitorul sportului românesc!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Impunerea certificatului verde la locul de muncă - soluţie sau discriminare?"

Zilele trecute, Senatul României a votat împotriva Proiectului de lege privind obligativitatea certificatului verde la locul de muncă. A fost, putem spune, o victorie pentru români, deoarece proiectul de lege supus votului prezenta multe probleme, unele dintre ele putând genera discriminare.

Nu e o victorie împotriva sănătăţii - este foarte important să spunem acest lucru! Acel proiect creează mai multe probleme decât generează soluţii, pentru că face câteva lucruri inacceptabile - creează discriminări între diferite categorii sociale, impune plata testelor de către personalul medical, cei care nu doresc încă să se vaccineze şi lucrul acesta nu cred că este suportabil de către sistemul medical în momentul de faţă sau de către români.

De aceea, nu consider că impunerea certificatului verde la locul de muncă este soluţia pentru a ţine sub control pandemia, ci testarea gratuită a românilor! Spun asta de anul trecut, alături de colegii din PSD, însă nimeni nu are urechi să audă. În momentul în care decizi să impui anumite măsuri, ar trebui să fie consultaţi şi cei asupra cărora le impui, în acest caz şi cei din mediul privat, dar şi sindicatele!

Văd că se insistă foarte mult pe măsuri care duc la sancţionarea angajaţilor care nu au certificatul verde. Sper să se înţeleagă faptul că antreprenorii nu vor să îşi dea oamenii afară, nu vor să îi sancţioneze sau să caute motive să le diminueze salariile. Ar fi crunt ca într-o asemenea perioadă să îi sancţionezi pe angajaţi. În momentul în care vii şi impui certificatul verde pentru angajaţii de la stat şi din privat, ar trebui să vii şi cu măsuri de sprijin, pentru că, altfel, vorbim despre o povară în plus pe umerii mediului privat.

Personal, consider că cea mai bună variantă rămâne testarea în masă, dar ea să fie gratuită pentru toţi cetăţenii României. În ultimii doi ani s-au făcut împrumuturi uriaşe care nu ştim nici acum pe ce s-au dus. Cred că o parte dintre aceşti bani pot fi cheltuiţi şi pentru testarea românilor, având în vedere că împrumuturile tot noi le plătim.

În cazul certificatului verde pentru cadrele medicale, nu cred că în plin vârf pandemic ne putem permite să renunţăm la vreunul dintre medicii care acordă asistenţă medicală. Niciun român nu trebuie să fie privat de îngrijiri medicale, doar pentru că se doreşte o decizie politică legată de acest certificat.

Măsura cea mai sigură este testarea periodică a personalului, atât medical, cât şi din domeniul public, dar testele să fie decontate de stat.

Problema sanitară este o prioritate pentru toată populaţia. Însă modul în care se acţionează nu trebuie să fie unul heirupist, care să genereze discriminări, ci trebuie să fie unul responsabil.

În aceste vremuri tulburi, ar trebui să lăsăm specialiştii să vorbească. Unul dintre aceştia este profesorul Streinu Cercel, cel care a spus că este greşit ştiinţific fundamentat proiectul, iar 60% din populaţie a trecut prin boală asimptomatic şi nu are acces la certificat. Dacă proiectul ar fi trecut de Senat, atunci ar fi însemnat o discriminare la care erau supuşi românii.

Nu este o chestiune pe care să vorbim politic, ci trebuie să vorbim pe cifre şi să ascultăm de specialişti!

Doamna Mara-Daniela Calista:

De-a lungul activităţii parlamentare, atunci când a fost nevoie, am susţinut necesitatea păstrării Pilonului II de pensii, inclusiv creşterea contribuţiei aferente. Ultimele date publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, ASF, demonstrează că a fost o acţiune benefică.

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 87,1 miliarde de lei, la 30 septembrie 2021, în creştere cu 24,7% faţă de nivelul existent la 30 septembrie 2020. Vorbim despre o creştere semnificativă şi importantă pentru milioane de români. La nivel uman, aceste fonduri de pensii au fost finanţate de peste 7 milioane de participanţi. Conform datelor ASF, de la începutul colectării în sistem, au fost virate contribuţii pentru 7.627 milioane de participanţi.

Am luptat, de multe ori pe picior de inegalitate, cu un PSD care şi-a dorit constant naţionalizarea şi desfiinţarea acestui Pilon. PSD nu a înţeles în anii trecuţi sau nu a vrut să înţeleagă această formulă de (re)investiţie a banilor, folosind un protecţionism electoral care a fost la un pas să pună la pământ tot conceptul de pensii administrate privat. Îmi doresc să cred că astăzi colegii mei au înţeles rolul important al Pilonului II de pensii. Datele recente cu privire la Pilonul II de Pensii de stat administrate privat ne arată că în ciuda crizei pandemice dificile economia a rezistat şi s-au economisit activ banii de pensii ai românilor.

Trebuie să ne gândim şi la viitor, pentru a le oferi românilor confortul că vor putea să aibă parte de o bătrâneţe liniştită!

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Scumpirea preţului la gigacalorie, din cauza nepăsării Guvernului Cîţu"

Românii care locuiesc în apartamente racordate la reţelele publice de termoficare, pe lângă dezastrul generat de pandemie, pe lângă creşterea preţurilor la alimente şi combustibil, mai au de îndurat şi majorările foarte mari la gigacalorie.

Domnilor şi doamnelor din Guvernul Cîţu, nu este vorba despre câteva procente, ci despre scumpiri de peste 95% la căldură şi apă caldă. Totul s-a întâmplat în urma respingerii propunerii PSD privind plafonarea preţurilor pentru energie termică. Alături de colegii mei de la PSD, condamn decizia antisocială a parlamentarilor PNL-USR-UDMR de a vota împotriva soluţiei PSD la Legea plafonării, susţinută de 500.000 de români, care propunea stabilirea unui preţ maxim şi pentru preţurile la energia termică în sistem centralizat, nu doar pentru energia electrică şi gazele naturale, cum este în forma finală a legii.

Din acest motiv, facturile pentru căldură plătite de cetăţenii conectaţi la sistemul centralizat se vor scumpi cu valori cuprinse între 80% şi 96%, faţă de sumele plătite anul trecut.

Votul din Parlament impus de această majoritate toxică a călcat în picioare voinţa celor aproape 500.000 de cetăţeni care au semnat petiţia pentru Legea plafonării preţurilor la energie, în varianta propusă de PSD.

Cu siguranţă, iniţiativa PSD era mai bună decât cea propusă de parlamentarii puterii, pentru că era mai uşor de aplicat, iar plafoanele stabilite erau mai bune pentru cetăţeni. În varianta PSD, preţul final plafonat la energie electrică era de 0,67 lei/KWh, inclusiv taxe şi costuri conexe. În varianta PNL, plafonul este la 1,01 lei/KWh.

Românii aveau neapărat nevoie de o lege a plafonării, pentru că PNL-USR-UMDR nu a făcut nimic toată vara să protejeze cetăţenii de creşterile masive de preţuri la energie! Aşadar, nu mai era loc de orgolii politice! De aceea, PSD a votat varianta celor de la putere, care au preluat soluţia PSD de plafonare. PSD a reuşit totuşi să impună amendamentele cu privire la plafonarea preţurilor la gaze şi curent la instituţiile importante cum sunt spitale, şcoli, grădiniţe, creşe.

După ce au fost nevoiţi să admită că soluţia plafonării propusă de PSD este soluţia corectă, cei de la putere au fost mult prea orgolioşi pentru a mai vota iniţiativa legislativă a PSD, deşi aceasta e în mod clar mai bună şi mai uşor de aplicat. Au preferat, în schimb, să copieze prost varianta PSD în amendamentele lor de modificare a O.U.G. nr. 118.

Un alt efect catastrofal al votului PNL-USR-UDMR va fi falimentarea autorităţilor locale municipale, care vor trebui să taie fondurile de investiţii şi pentru alte cheltuieli critice, pentru a putea achita facturile aproape duble ale furnizorilor de energie termică.

Prin această decizie criminală a PNL-USR-UDMR, marea majoritate a locuitorilor conectaţi la sistemul centralizat de încălzire vor fi condamnaţi la frig, foame şi sărăcie, în timp ce furnizorii de gaze şi combustibil vor beneficia de profituri semnificative în această iarnă.

Exemple privind creşterea pentru agentul termic livrat de furnizorii locali:

• Bârlad, + 96%, de la 158 de lei la 310 lei;
• Oradea, + 95%, de la 160 lei la 313 lei;
• Arad, 95% în plus, de la 163 de lei la 318 lei;
• Botoşani, +94%;
• Bacău, Giurgiu, Braşov, creşteri de 87%;
• Focşani, +86%;
• În Bucureşti, la CET Griviţa şi CET Militari, +86%.

Pentru capitală, ANRE a aprobat o majorare cu 86,58% a preţului gigacaloriei produse de Electrocentrale Bucureşti, Elcen, de la 176,55 lei la 329,41 lei.

Aşadar, stimaţi guvernanţi, lăsaţi deoparte orice alte probleme personale şi de partid, orice negocieri pe funcţii şi privilegii şi începeţi în ultimul ceas să vă ocupaţi de nevoile reale ale românilor, care sunt doborâţi la pământ fie de COVID, fie de îngheţarea veniturilor, fie de majorarea preţurilor la gaze, curent, gigacalorie!

Domnul Vasile Cîtea:

"Bilanţul guvernării PNL-USR-UDMR - «O Românie intubată»"

Dragi români, se pare că cei care au instigat la scandal între tineri şi seniori, între bugetari şi angajaţi în sectorul privat, între medici şi pacienţi şi între cler şi credincioşi au eşuat lamentabil, cu un preţ uriaş plătit de noi toţi!

Trăim vremuri în care criza politică din România începe să ne sufoce.

Nu cu multe luni în urmă, de la "respectuoasele jilţuri" ale Palatului Cotroceni, un anume individ făcea o declaraţie publică cu totul iresponsabilă - "Am învins pandemia!"

Evident, populaţia României a reacţionat la această declaraţie şi procesul de vaccinare a fost stopat, s-a renunţat şi la măsurile de protecţie în spaţiul public, că doar de întâiul diriguitor al ţării a fost făcut marele anunţ.

Acelaşi personaj "confuz" a invitat apoi românii la relaxare, dacă tot a fost învinsă pandemia, relaxare, dar nu oricum, ci prin intermediul unor partide de golf, că doar preşedintele ţării nu putea promova oina românească, ci un sport elitist, preluat din exterior, ca să îşi dovedească, probabil, apartenenţa la gulerele albe mondiale.

Nu a contat nici criza de oxigen, nici criza de antivirale, nici nenorocirea care a venit în viaţa bolnavilor cronici refuzaţi de unităţile spitaliceşti, că acelaşi voievod de la Cotroceni a demarat o campanie de promovare a serviciilor turistice tocmai la Piramide.

Între timp, într-o pauză de golf sau de safari, domnul preşedinte şi-a făcut timp să provoace şi o criză politică, scindând practic principalul partid aflat la guvernare, instigând şi la ruperea coaliţiei de guvernare. Şi cum spectacolul nu era desăvârşit, a şi discreditat public doi oameni, numindu-i în calitatea de candidat pentru funcţia de premier, deşi realitatea parlamentară impunea, poate, alegeri anticipate.

Am văzut tot felul de "tonomate" cotroceniste, în ultimele zile, care doresc să îşi justifice agenda, din nou, cu atacuri mârşave la adresa PSD. A fost Partidul Social Democrat în mijlocul acestor evenimente politice care, practic, au "intubat" România?

Se aşteaptă intervenţia PSD pentru salvarea ţării, dar nu primim nicio ofertă concretă în acest sens. Partidul Social Democrat este capabil să salveze din nou ţara din situaţia în care aceasta a ajuns, dar nu necondiţionat şi în niciun caz cu frâna de mână trasă de la Cotroceni.

Stăm şi ne întrebăm, ce a câştigat România după aproape un an de coaliţie caracterizată prin incompetenţă şi mediocritate?

Partidul Social Democrat îşi poate asuma salvarea ţării în baza unui program de guvernare foarte exact şi cu obiective concrete. Epoca heirupismului politic este cazul sa înceteze. Din păcate, formaţiunea politică care a asigurat guvernarea catastrofală de până acum doreşte să rămână la guvernare şi, din comportamentul Domniilor Lor, se pare ca ar avea nevoie doar de susţinere parlamentară, adică de voturile PSD care să le legitimeze incompetenţa.

Este trist, dragi români, că aceşti indivizi încă mai cred că locul lor este în fruntea statului român. Cât despre jucătorul de golf... îl lăsăm la judecata populară, cât de curând!

Doamna Cristina Burciu:

"Aprobarea PNRR, undă verde pentru modernizarea şi dezvoltarea României"

Consiliul Uniunii Europene a dat oficial undă verde Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, PNRR, acesta fiind pasul final premergător începerii procedurilor de acces la prima tranşă de finanţare, în valoare de 3,7 miliarde de euro. Aceşti bani urmează să fie distribuiţi ţării noastre încă din luna decembrie, fapt ce va permite Guvernului liberal să declanşeze mecanismele de finanţare a celor 107 proiecte incluse în PNRR.

Demn de remarcat este faptul că, în cadrul întrunirii de la Bruxelles, în care s-a aprobat PNRR, nu au fost nici întrebări şi nici observaţii suplimentare la adresa documentului propus de România, a cărui valoare totală se cifrează la 29,2 miliarde de euro.

Reamintesc că majoritatea fondurilor alocate ţării noastre prin PNRR vor fi repartizate domeniilor prioritare, mai ales în actuala perioadă pandemică, respectiv către sănătate, educaţie şi transporturi.

După aprobarea Comisiei Europene, avem însă în continuare obligaţia de a menţine standardul etapizării PNRR la un nivel ridicat, respectiv să ne îndeplinim întocmai obligaţiile ce ne revin în vederea operaţionalizării sale. În această idee, Guvernul liberal va adopta în perioada următoare actele normative necesare în vederea implementării efective a PNRR, fie prin hotărâri de guvern, fie prin proiecte de lege votate în Parlament.

Plăţile de prefinanţare acordate României din Mecanismul de redresare şi rezilienţă vor fi conforme cu propunerile de reforme şi investiţii conţinute în PNRR, cu sprijinirea concretă a ceea ce înseamnă Agenda verde şi Agenda digitală ale Uniunii Europene.

Consider că succesul Executivului liberal privitor la PNRR nu mai poate fi acum contestat de nimeni. Banii europeni vor veni foarte curând, iar noi nu avem altceva de făcut decât să punem în aplicare planul, cât mai curând posibil şi cu respectarea fermă a tuturor capitolelor şi termenelor asumate.

Sunt convinsă că instituţiile responsabile ale statului au capacitatea de a executa cât mai fidel cu putinţă toate punctele conţinute în PNRR, astfel încât finalizarea acestor proiecte importante să reprezinte etape vitale pentru viitorul şi dezvoltarea României.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Guvernările liberale au adus pensionarii în sărăcie lucie"

După criza politică, economică, sanitară şi socială, o nouă criză loveşte crunt nivelul de trai al românilor, criza pensiilor. De aproape doi ani, pensionarii sunt vitregiţi de către guvernele conduse de PNL, cu bună ştiinţă, de drepturile pe care le au conform legii.

Anul trecut, pensiile nu s-au majorat cu 40%, aşa cum era prevăzut în lege, dar nici în acest an, la 1 septembrie, pensiile nu au crescut cu a doua tranşă, prevăzută tot în actul normativ aflat în vigoare.

În aceste condiţii, există temerea întemeiată pe realitate că pensiile românilor vor putea fi îngheţate pentru o bună perioadă de timp de acum înainte. Pentru PNL, nu contează că pensionarii o duc din ce în ce mai greu, în condiţiile în care totul se scumpeşte, preţurile au scăpat de sub control, iar căldura şi apa caldă au ajuns un lux pentru marea majoritate a celor în vârstă şi nu numai.

Mai mult, liberalii sunt de-a dreptul cinici când anunţă, prin intermediul ministrului demis Turcan, că vor majora pensiile cu aproximativ 7% de anul viitor! Nimeni nu îi mai crede, dar, în acelaşi timp, nimeni nu se revoltă din cauza acestei situaţii fără ieşire în care se află în prezent vârstnicii noştri.

Să nu uităm că şi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ne-am luat o serie de angajamente extrem de dure în ceea ce priveşte reforma sistemului de pensii. Practic, potrivit prevederilor din PNRR, pensiile din România nu vor mai creşte în anii care urmează, fapt ce va scădea dramatic puterea de cumpărare a pensionarilor.

Ce se întâmplă cu miile de miliarde luate de Guvernul Cîţu, sub formă de împrumut, pentru ca România să traverseze cu bine crizele în lanţ determinate de pandemia coronavirusului? Unde sunt aceşti bani, amanetaţi pe spatele şi pe sărăcia românilor? Probabil s-au evaporat pe afacerile de cumetrie ale liberalilor şi prietenilor lor, care au profitat din plin de nevoile miilor de bolnavi din această perioadă, pensionarii fiind incontestabil cei mai afectaţi.

Dacă tot avem bani şi creştere economică, aşa cum anunţă prim-ministrul demis Cîţu de aproape doi ani încoace, de ce nu se măresc pensiile, salariile şi alocaţiile copiilor, de ce nu cresc veniturile oamenilor? Sunt întrebări pertinente, cărora nimeni nu le răspunde, pentru că guvernările liberale din ultimii doi ani au dovedit cu vârf şi îndesat că problemele reale ale oamenilor le sunt indiferente.

Din nefericire, se anunţă vremuri şi mai dificile, iar celor ce sunt acum la putere, chiar şi în regim interimar, nu le pasă absolut deloc de români.

Domnul Ervin Molnar:

"Să salvăm «aurul verde», această bogăţie de nepreţuit a României!"

România riscă să rămână fără pădure în următorii 10 ani, potrivit unui studiu Greenpeace. Prestigioasa organizaţie a avertizat că în fiecare an dispar 28.000 de hectare de pădure şi în fiecare oră sunt retezate trei hectare.

Principalele soluţii împotriva defrişării sunt multiple, dar prioritară, consider eu, este modificarea legislaţiei. Un prim şi important pas este educarea şi informarea oamenilor a căror decizii influenţează direct sau indirect soarta pădurilor. Educaţia trebuie iniţiată şi promovată mai ales în rândul tinerilor, cei care, în funcţie de ce suprafeţe de pădure va mai moşteni România, vor trebui să fie responsabili de păstrarea lor peste generaţii.

Responsabilizarea generală se va putea face însă doar prin pedepse direct proporţionale cu prejudiciile despăduririlor, respectiv considerând infracţiunile silvice drept un atentat la siguranţa naţională. Modificarea Codului silvic trebuie să prevadă sancţiuni adecvate efectelor devastatoare ale tăierilor de păduri, deoarece, în caz contrar, situaţia va scăpa de sub control şi în continuare nimeni nu va fi găsit vinovat.

În opinia mea, măsurile trebuie îndreptate şi împotriva celor care sunt plătiţi de statul român să aibă grijă de fondurile forestiere, dar care se ascund în spatele legilor prost făcute. În acest moment, mafia lemnului are deja 30.000 de dosare penale deschise în ultimii ani, dar justiţia nu prea are temei legal şi motive pentru condamnarea acestor jefuitori de păduri.

M-am adresat oficial ministrului mediului, apelor şi pădurilor în această problemă, solicitându-i să comunice românilor, prin intermediul meu, pedepsele primite de cei vinovaţi de defrişările masive şi tăierile necontrolate ale "aurului verde" al ţării.

Este indiscutabil că avem nevoie de întărirea cadrului legislativ, astfel încât să putem salva această bogăţie de nepreţuit a României, pădurile, despre care inclusiv prinţul Charles al Marii Britanii spunea că suntem printre puţinele ţări din lume care se mai bucură încă de o asemenea comoară. Este momentul să ne trezim şi să luăm măsuri, până nu va fi prea târziu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Victorie liberală în Camera Deputaţilor - TVA de 5% pentru lemnele de foc"

Amendamentul PNL, prin care se stabileşte o cotă redusă de TVA de 5% pentru lemnele de foc necesare încălzirii locuinţelor în sezonul rece, este la un pas de a deveni lege. După ce am adoptat în Comisia de buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, urmează să intre la votul final proiectul prin care se reglementează această măsură, urmând ca legea să fie transmisă Preşedintelui României pentru promulgare.

Eforturile noastre se concentrează în această perioadă complicată, marcată de o creştere semnificativă a preţurilor la energia electrică, la gazele naturale şi la lemnele de foc, spre a găsi soluţii rapide, prin care să venim în mod real în sprijinul românilor.

Se ştie că, în momentul de faţă, sute de mii de gospodării, precum şi un număr important de unităţi de învăţământ din mediul rural şi nu numai, dispensare sau primării se încălzesc în continuare cu lemne de foc şi nu au cum să facă faţă creşterilor accelerate a preţurilor la această resursă esenţială de încălzire.

Tocmai de aceea, împreună cu colegii din Grupul parlamentar al PNL ne-am gândit la această soluţie de a reduce cota TVA la 5%, ca măsură de compensare din partea statului român a poverii care apasă pe umerii românilor din această categorie.

Trebuie să menţionez, totodată, că această lege face parte dintr-un întreg pachet de măsuri menite să reducă din presiunea la care sunt supuşi românii în actualul context energetic. De asemenea, aşa cum am promis, pe lângă acest proiect, am reuşit să implementăm o altă măsură importantă ce a vizat compensarea facturilor şi plafonarea preţurilor la energie şi gaz, o măsură la fel de aşteptată de populaţie, mici întreprinzători, unităţi medicale sau de învăţământ, în pragul unei ierni care se anunţă a fi destul de grea.

PNL a dovedit încă o dată că se ţine de cuvânt şi că este alături de români prin rezolvarea acestor probleme stringente. Românii trebuie să ştie că vom trece cu bine peste provocările acestei perioade extrem de complicate şi că soluţiile propuse de PNL vor produce efecte imediat!

Domnul Ionel Floroiu:

"Vîlceanu, nu-ţi răsturna roaba incompetenţei pe şantierele României!"

Ministrul demis al finanţelor, Dan Vîlceanu, vrea, încă o dată, să pună căruţa investiţiilor înaintea... liberalilor. Dar ce să te aştepţi de la unul care habar n-are cât e salariul minim, dar are pretenţia periculoasă de a conduce finanţele României?! Cu un picior şi jumătate în groapa politicii, domnul Vîlceanu vrea să acopere găurile liberale de la buget anulând una dintre cele mai bune măsuri ale guvernării PSD, şi anume, acordarea de facilităţi fiscale angajaţilor din construcţii, care au dus la ridicarea salariului minim la 3.000 lei în acest domeniu. Nu mă mir de asemenea prostie economică, de vreme ce sinistrul Cîţu e cel mai bun prieten al nepriceputului menţionat mai sus.

Domnule Vîlceanu, trec peste penibilul care vă înconjoară şi vă informez că peste 300.000 de salariaţi ai firmelor de construcţii au dus la bun sfârşit, în ultimii trei ani, mii de kilometri de drumuri naţionale, judeţene şi comunale. De asemenea, tot ei au adus apă şi canalizare pentru sute de mii de români. În grădiniţele şi şcolile ridicate de constructorii plătiţi mai bine, învaţă sute de mii de copii din această ţară. Suferinzii noştri din sate primesc îngrijire în dispensarele ridicate tot din mâinile zidarilor, fierar-betoniştii, instalatorii sau zugravilor plătiţi mai bine la ei acasă.

Vă lăudaţi că vreţi să modernizaţi România? Cum? Fără mână de lucru bine calificată? Registrul Comerţului arată că există un deficit de 350.000 de muncitori pentru proiectele pe care chiar voi, dreapta lăudăroasă, v-aţi angajat să le realizaţi. Noi, cei de la PSD, am înţeles încă din 2018 că trebuie să ne readucem în ţară profesioniştii, pentru a ne realiza proiectele. Am reuşit să realizăm investiţii de miliarde de euro cu ajutorul celor peste 100.000 de români reveniţi din Germania, Italia, Anglia şi Spania, acolo unde aduceau profit prin munca lor.

Ştiţi ce spunea un reprezentant al Federaţiei Societăţilor de Construcţii? Dacă ne pleacă 50.000 de angajaţi din acest domeniu, România pierde 5 miliarde de euro din PIB! Mai aflaţi că, în 2019, cifra de afaceri a firmelor de construcţii a crescut cu 20%, iar anul trecut cu 25%, iar asta înseamnă mai mult la bugetul naţional. Bineînţeles, datorită investiţiilor începute de PSD, că dumneavoastră şi Cîţu nu ştiţi decât să vă împrumutaţi şi să ascundeţi banii! Dacă în halul acesta gândeşte un ministru de finanţe, atunci mai bine punem un contabil de şaormerie să ţină socotelile ţării!

Oameni buni, în ultimii ani am fost pe zeci de şantiere din judeţul Bacău finanţate din fonduri europene, naţionale, judeţene sau locale. Acolo lucrează bine şi cinstit zeci de firme cu sute de angajaţi, mulţi întorşi din străinătate. Am văzut şi investiţiile din comunele de pe Văile Berheciului şi Zeletinului, din estul judeţului. Ştiţi cum i se spunea acestei zone? Valea Plângerii! Ei bine, nu mai este aşa - sunt drumuri asfaltate, există apă şi canalizare, au răsărit grădiniţe, dispensare şi şcoli noi, iar sute de oameni ai locului s-au întors şi muncesc la ei acasă. De ce vreţi să-i alungaţi din nou? De ce nu vă pasă de viaţa celor care încep să se bucure de civilizaţie, de ce nu simţiţi nimic pentru copiii care au un viitor doar prin învăţătură?

Colegi din PNL şi USR, ştiu că prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă aţi promis şi această măsură de sărăcire a românilor! Mai ştiu că vă pasă doar de contractele de consultanţă şi de firmele voastre de partid. Dar este prea mult să refuzaţi şansa la dezvoltare acestei ţări, alungându-i pe constructorii care sunt gata să muncească!

Opriţi-vă din festivalul lăcomiei şi al incompetenţei, lăsaţi constructorii de toate vârstele şi tinerii din IT să muncească la ei acasă, să aducă plusvaloare României! Măcar în ceasul al doisprezecelea, dovediţi că vă pasă de cei care v-au votat şi vă lepădaţi de demagogia incompetentă care ne-a adus pe marginea prăpastiei!

Doamna Mirela Furtună:

"Nu vom mai avea nevoie de viză pentru SUA?"

În calitate de membru al Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, am aflat cu interes de declaraţia secretarului de stat pentru securitate internă al SUA, domnul Alejandro Mayorkas, despre posibilitatea includerii în Programul Visa Waiver al României.

Declaraţia oficialului american reprezintă un pas înainte în demersul nostru de a elimina vizele pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în SUA pe o perioadă de maximum 90 de zile.

În fapt, domnul Mayorkas a declarat că sunt luate în considerare 4 state pentru ridicarea obligativităţii vizelor - Israel, Cipru, România şi Bulgaria.

Vreau să subliniez faptul că atât Parlamentul European, cât şi Comisia Europeană au solicitat SUA să ridice obligativitatea vizelor pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene, iar singurele state din UE care încă mai au această obligativitate sunt Cipru, România şi Bulgaria.

De asemenea, în luna septembrie, Croaţia a fost inclusă în Programul Visa Waiver, iar din 23 octombrie cetăţenii croaţi pot vizita SUA fără a mai fi obligatorie obţinerea vizei.

În acest sens, directorul executiv al Asociaţiei de turism din SUA, Roger Dow, a declarat marţi că adăugarea Croaţiei reprezintă un impuls de 100 de milioane de dolari pentru economia SUA.

Astfel, SUA au de câştigat atât din punct de vedere financiar, cât şi din punctul de vedere al securităţii.

Totuşi, pentru a putea participa la programul american de scutire de vize, o ţară trebuie să îndeplinească cerinţe legate de combaterea terorismului, aplicarea legii, inclusiv a reglementărilor în domeniul imigraţiei, securitatea documentelor şi gestionarea frontierelor. Printre aceste cerinţe se află şi obligaţia ca rata refuzului acordării de vize temporare să fie sub 3%, iar în România această rată este de puţin peste 10%.

Există soluţii, care au fost aplicate în trecut şi de alte state, de reducere a acestei rate a refuzului acordării de vize temporare, dar depinde forte multe de măsurile pe care le vor lua cei din Guvern.

Îmi exprim speranţa de a fi intensificate eforturile diplomatice şi a fi adoptate de către autorităţi măsuri urgente pentru reducerea ratei de respingere a solicitărilor de vize, astfel încât să nu fie pierdută această oportunitate pentru România şi pentru cetăţenii români.

Parlamentul se va ralia acestui efort comun pentru a fi îndeplinit un alt obiectiv important al politicii noastre externe, acela de a elimina vizele pentru cetăţenii români care doresc să călătorească în SUA, însă depinde şi de măsurile ce vor fi întreprinse şi de Guvern în perioada următoare.

Domnul George Şişcu:

"Un guvern minoritar ar depinde de ifosele liderilor PSD, care în permanenţă ar îndemna la decizii populiste"

Intrăm în curând în a treia lună de instabilitate politică, iar românii dau semnale că nu mai pot aştepta la infinit ca politicienii de la Bucureşti să se trezească şi să găsească o soluţie pentru a debloca criza politică.

Fără îndoială că trecem printr-o situaţie politică delicată, cauzată de unele neînţelegeri pe diverse proiecte, dar şi de orgolii nemăsurate, care duc la imposibilitatea formării unui guvern plin, cu susţinere parlamentară solidă.

Varianta guvernului minoritar o consider riscantă, pentru că nu oferă garanţia că noul executiv se va putea baza şi în momentele mai dificile pe o susţinere clară în Parlament.

Care partid ar oferi acest sprijin şi din ce motive ar face-o? Un asemenea guvern ar fi în permanenţă la cheremul PSD, care în orice moment va putea introduce moţiune de cenzură. Am depinde mereu de ifosele liderilor unui partid de stânga, care ar îndemna zi de zi la tot felul de decizii populiste. Ar fi un guvern ţinut în picioare doar prin votul parlamentarilor PSD, iar un asemenea executiv nu ar avea forţa necesară să ia măsurile cele mai potrivite pentru România.

Nu cred că guvernul minoritar este aşadar o soluţie pentru România. Avem nevoie de negocieri serioase între liderii partidelor reprezentate în Parlament, iar eu unul sunt în favoarea refacerii coaliţiei de guvernare PNL-USR-UDMR.

Este singura variantă viabilă, care poate asigura o susţinere clară unui guvern construit în jurul PNL. Şi pentru PNL ar fi cea mai bună soluţie, pentru că, având în spate o majoritate certă, am fi mult mai atenţi la actul guvernării şi la măsurile care trebuie luate pentru binele românilor. În caz contrar, va trebui să umblăm cu căciula în mână la PSD pentru a ne asigura sprijinul pe care fiecare proiect în parte. Ar fi dificil, iar costul de imagine ar fi unul imens pentru liberali.

Avem în faţă ani dificili. Trecem printr-o pandemie care din păcate va mai dura şi care presupune măsuri rapide, pentru a scurta suferinţa şi a nu ajunge din nou la închiderea economiei. Avem în faţă câţiva ani în care vom putea face investiţii masive, graţie PNRR, un proiect amplu aprobat recent de Comisia Europeană. Avem toate premisele pentru o creştere economică consistentă, dar pentru asta avem nevoie de stabilitate politică şi de un guvern hotărât să facă reforme şi să ducă România la un nivel superior.

Este timpul să privim cu realism şi să ieşim din încrâncenarea de care dau dovadă uneori liderii politici. Nu este târziu pentru a ajunge la un acord pe scena politică, pentru a reface coaliţia şi a tura motoarele economiei prin decizii responsabile la nivel guvernamental.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Liberalii aruncă la gunoi românii din diaspora!"

Probabil că pentru mulţi dintre dumneavoastră este o surpriză cel puţin neplăcută modul în care Partidul Naţional Liberal a ales să se raporteze la ţară şi la responsabilitatea de a administra România. Este prea lungă lista măsurilor confuze şi adesea incompetente pe care liberalii le-au luat în ultimii doi ani de guvernare. Însă, astăzi vreau să vă atrag atenţia asupra unei noi trădări a votului pe care cetăţenii l-au dat liberalilor.

O bună parte din cele 25 de procente pe care PNL le-a obţinut la alegerile parlamentare din 2020 au venit de la românii din diaspora. Propaganda politică agresivă de acuzare a PSD pentru toate relele din lume a fost amplificată exagerat în rândul românilor plecaţi peste hotare. Nu este o surpriză acest fapt, deoarece încă din 2008 fostul PDL, actualmente mare parte din PNL, a investit masiv în crearea unor reţele de influenţă în rândurile organizaţiilor româneşti din diaspora. Miza, atunci, a fost evitarea suspendării preşedintelui Traian Băsescu. Investiţia a adus "profit", în sensul în care Băsescu a evitat suspendarea doar cu sprijinul diasporei, fiindcă în ţară românii se săturaseră de excesele sale şi ale PDL.

PNL a folosit nevoile, dorinţele şi aspiraţiile românilor din afara graniţelor României pentru a mai obţine ceva procente în plus la alegeri. Interesant este faptul că, deşi PNL se baza pe voturile românilor plecaţi afară, în programul electoral din noiembrie 2020 se află doar un singur paragraf!

Permiteţi să vă citez, punctul C "Justiţie, Siguranţa cetăţeanului, apărare naţională şi politică externă", paragraful IV. Politică externă - "Susţinem redimensionarea şi modernizarea reţelei consulare a României pentru oferirea de servicii, asistenţă şi protecţie consulară de înaltă calitate tuturor românilor". Atât! Asta este tot ce au trecut liberalii în programul electoral 2020 pentru diaspora!

Însă, stimaţi colegi parlamentari, acum, liberalii, prin vocea premierului desemnat, Nicolae Ciucă, ne prezintă un program de guvernare care încalcă până şi acest umil şi fragil paragraf electoral! Iată ce ne prezintă onor cabinetul care ne cere acum votul - "Pentru asigurarea resurselor umane, financiare şi logistice necesare atingerii obiectivelor legate de extinderea şi modernizarea oficiilor consulare şi în vederea creşterii capacităţii procesare a serviciilor consulare, Guvernul va întreprinde demersurile legislative necesare pentru introducerea unor tarife pentru prestarea în regim de urgenţă a serviciilor consulare". Dacă traducem, asta înseamnă că "români din diaspora, dacă vreţi consulate, trebuie să plătiţi taxe mai mari".

Stimaţi colegi care tocmai aspiraţi la o guvernare care vă depăşeşte competenţele, românii din diaspora au nevoie disperată de servicii consulare mai eficiente! Sunt aproape 4 milioane de români în afara graniţelor. Mulţi dintre ei aleg să nu se mai întoarcă în România, tocmai din cauza batjocurii pe care guvernanţii o manifestă faţă de nevoile lor. Este anormal să mergi sute de kilometri doar pentru o procură sau obţinerea unui act de identitate sau de stare civilă! Să nu uităm că aceşti oameni sunt cetăţenii acestui stat şi ei trebuie respectaţi!

Domnilor care vă doriţi guvernanţi, obligaţia voastră este să fiţi în slujba românilor, nu să adăugaţi taxe sub formă de şantaj! "Dacă vreţi servicii consulare, plătiţi mai mult!".

În calitatea mea de vicepreşedinte al Comisiei parlamentare pentru românii din diaspora, mă opun vehement creşterii acestor taxe consulare! Mai mult, această prevedere jignitoare din programul de guvernare este un motiv care mă obligă să nu votez un astfel de guvern! Românii vă vor judeca!

Domnul Ioan Mang:

"Despre statul de drept"

Vă mai aduceţi aminte cum, în urmă cu doar câţiva ani, unii dintre liderii actualei puteri de "dreapta" săreau şi se manifestau zgomotos în Piaţa Victoriei în apărarea statului de drept?

Vă amintiţi cum se plângeau unii dintre domnii şi doamnele din PNL şi USR de faptul că justiţia din România ar fi sub asaltul "ciumei roşii"?

Vă mai aduceţi aminte cum aceleaşi personaje - aflate atunci în opoziţie - criticau modificările pe care PSD intenţiona să le facă asupra Legilor justiţiei, fără ca măcar să menţioneze vreo obiecţie concretă asupra vreunui articol de ameliorare a legislaţiei?

Sunt sigur că vă aduceţi aminte cu toţii de toţi aceşti "cavaleri" ai adevărului şi ai dreptăţii care au "luptat" vitejeşte pentru a salva statul de drept!

Între timp, toţi aceşti "viteji" au ajuns din opoziţie la guvernare şi au trebuit să facă dovada că tot ceea ce au susţinut atunci sunt şi capabili să pună în practică. În ultimii doi ani, PNL şi USR au eşuat însă lamentabil pe toate palierele guvernării, inclusiv în ceea ce priveşte respectarea Constituţiei şi a statului de drept. Pur şi simplu şi-au bătut joc de guvernare şi de dreptul românilor la o justiţie corectă! Au dat ordonanţe de urgenţă peste ordonanţe, hotărâri de guvern peste hotărâri de guvern, fără să le pese că prin aceste ordonanţe şi acte administrative restrâng în mod imoral, dar mai ales ilegal drepturile şi libertăţile românilor!

Articolul 53 alineatul 1 din Constituţie stipulează foarte clar că drepturile fundamentale şi libertăţile omului pot fi limitate "numai prin lege". Ori ceea ce se întâmplă în România astăzi, introducerea certificatului verde, de exemplu, în zona de HoReCa sau accesul în instituţii publice printr-un act administrativ, adică Hotărâre de Guvern, este cât se poate de nelegală. Iar Iohannis, Cîţu, Arafat şi toţi ceilalţi "comandanţi" ignoră cu bună ştiinţă, în cel mai mişelesc mod posibil, litera şi spiritul Constituţiei! De ce mişelesc? Pentru că ilegalitatea hotărârilor de guvern prin care Iohannis, Cîţu şi Arafat au instituit restricţiile şi au îngrădit drepturile şi libertăţile românilor poate fi constatată doar de Curţile de Apel, hotărârile Guvernului fiind atacabile doar în contencios administrativ, nu la Curtea Constituţională.

Marea problemă este că România nu are o procedură rapidă de soluţionare a acestor plângeri, ceea ce înseamnă îngrădirea dreptului românilor la justiţie. Până când se pronunţă instanţele de judecată asupra unei hotărâri de guvern, aceasta din urmă nu mai este valabilă, Guvernul prelungind în fiecare lună starea de alertă. Deci, practic, chiar dacă am obţine o hotărâre judecătorească favorabilă - care să arate ilegalitatea unei hotărâri de guvern - această hotărâre ar fi fără obiect, pentru că, între timp, Guvernul, în mod mişeleşte, a emis o altă hotărâre. Şi tot aşa povestea şi calvarul justiţiabililor ar putea continua până la nesfârşit sau până când Iohannis, Cîţu, Arafat şi ceilalţi se vor sătura să se joace cu vieţile oamenilor!

Având în vedere această situaţie gravă, PSD va depune în regim de urgenţă, în Parlament, un proiect de lege care să supună controlului judiciar, în procedură de urgenţă, toate Hotărârile de Guvern şi deciziile CNSU, care limitează drepturi şi libertăţi. O astfel de lege este necesară, fiind o obligaţie a Parlamentului după ce însăşi Curtea Constituţională a arătat că nu există un control adecvat asupra actelor administrative ale Guvernului.

Prin Decizia nr. 392/08.06.2021, Curtea Constituţională a României a constatat că Legea nr. 55/2020 privind starea de alertă nu garantează cetăţenilor României dreptul de acces efectiv la instanţa de judecată în vederea apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, art. 21 din Constituţie, că încalcă drepturile constituţionale ale persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 52 alin. (1) din Constituţie, şi că încalcă obligaţia constituţională de garantare a controlului judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităţilor publice, art. 126 alin. (6) din Constituţie. Curtea Constituţională a stabilit în sarcina noastră, a parlamentarilor României obligaţia de remediere a viciului de neconstituţionalitate.

O persoană precum şeful DSU, Raed Arafat, care nu este supusă vreunei răspunderi publice, fiind numită în Guvern, nu poate lua decizii discreţionare care intervin puternic în zona libertăţilor si drepturilor fundamentale. Un "comandant" numit politic nu va răspunde niciodată, de exemplu, pentru faptul că prin măsurile propuse îngrădeşte dreptul la asistenţă medicală sau pentru că îngrădeşte accesul la justiţie, sfidând prevederile legale şi constituţionale, dar şi deciziile instanţelor! Până acum, Curţile de Apel au anulat nu mai puţin de şase din cele 10 hotărâri date de Guvernul Cîţu în baza recomandărilor venite de la CNSU.

Noi, cei de la PSD, considerăm că România nu poate continua să meargă spre stalinism şi trebuie să se revină la soluţiile dintr-o democraţie autentică, constituţională. Spre deosebire de PNL şi USR care susţin statul de dreptul prin lozinci, PSD chiar se preocupă să ia măsuri concrete pentru o justiţie corectă şi accesibilă, chiar dacă asta nu le convine unor conducători "luminaţi" precum Iohannis, Cîţu sau Arafat!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"O treime din fondurile aprobate prin PNNR merg către sectorul de transporturi"

Prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR, aprobat recent de către Comisia Europeană pentru România, o treime din fonduri merg către sectorul de transporturi.

Astfel, sectorul transporturilor primeşte cea mai mare alocare financiară prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de 7,6 miliarde de euro din cele 29 de miliarde, granturi şi împrumuturi. Prin acest plan de investiţii, România îşi propune să modernizeze 311 kilometri de cale ferată, să construiască linii noi de metrou la Bucureşti şi Cluj Napoca, să construiască 434 de kilometri de autostradă şi să facă reforme consistente pentru transportul sustenabil.

În acest sens, PNRR prevede faptul că 50% dintre contractele pentru modernizarea infrastructurii feroviare trebuie semnate până la sfârşitul anului viitor, iar în privinţa autostrăzilor, jumătate dintre acestea trebuie construite până în anul 2024.

Cu alte cuvinte, semnarea contractelor pentru construirea autostrăzilor A1, A3, A7 şi A8 - au ca jalon 2023. Jalonul se referă la semnarea contractelor pentru lucrările de construcţie şi supravegherea a 100% din lucrările pe secţiunile de autostradă din reţeaua TEN-T ale A1, A3, A7 şi A8.

În privinţa finalizării a 50% din lucrările la autostrăzi, ţinta se referă la finalizarea a cel puţin 50% din lucrările (certificate prin raportul de supraveghere) de infrastructură rutieră amplasată pe reţeaua TEN-T, astfel:

A7 - Ploieşti-Paşcani (319 km);

A8 - Târgu-Mureş-Miercurea Nirajului şi Leghin-Tg. Neamţ (Moţca) (59 km);

A1 - Marginea-Holdea (9 km);

A3 - Nădăşelu-Poarta Sălajului (42 km).

Toate aceste obiective de transport reprezintă pentru PNL şi pentru România unele dintre cele mai importante investiţii în infrastructura de transport, aş putea spune chiar fără precedent, pe care le-a avut România în planurile sale de investiţii în perioada postdecembristă! Tot ceea ce trebuie să facem este să reuşim să guvernăm în continuare cu responsabilitate, să respectăm toate aceste angajamente pe care ni le-am asumat odată cu aprobarea PNRR de către partenerii noştri europeni şi să utilizăm cu eficienţă maximă, fondurile alocate pentru infrastructură, pentru a putea aduce cât mai repede România la standardele europene de transport.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Comisia Europeană validează eforturile României"

Săptămâna trecută, Executivul European a aprobat schema de ajutor a României pentru sprijinirea IMM-urilor afectate grav de pandemie. Este vorba de 358 de milioane EUR (1,772 miliarde lei) alocate pentru a susţine întreprinderile mici şi mijlocii într-un context al fluctuaţiilor, instabilităţii şi presiunilor economice reprezentat de pandemia de COVID-19.

Schema de ajutor de stat a fost aprobată conform normelor Uniunii Europene şi vizează în special IMM-urile care activează în industria prelucrătoare, construcţii, comerţ cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transport şi depozitare. Condiţiile de eligibilitate prevăd ca societăţile să fi fost înfiinţate până la sfârşitul anului 2018 şi să fi înregistrat profituri până în 2019. Astfel, schema de ajutor ar veni în sprijinul unui număr de aproximativ 4.000 de societăţi, contribuind la depăşirea greutăţilor economice pe care le întâmpină.

PNL şi-a menţinut astfel promisiunile de la începutul mandatului, promisiuni făcute românilor care ne-au ales să îi reprezentăm. Am promis atragerea de investiţii, soluţionarea economică a consecinţelor pe care pandemia globală le-a avut asupra mediului de afaceri din România şi susţinerea cetăţenilor prin diverse măsuri în contextul anumitor evenimente externe neprevăzute cum ar fi criza energetică de la nivelul Europei. În ciuda impasului politic în care ne aflăm, procesul de guvernare trebuie să meargă mai departe, pentru a nu pierde sau periclita încrederea pe care românii au investit-o în noi ori sprijinul acordat de către partenerii externi, mai ales în cadrul unei perioade critice pentru viitorul ţării.

În acest context, nu trebuie să uităm eforturile făcute de guvern pentru a construi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu măsuri individualizate fiecărei nevoi în parte a societăţii româneşti, bazate pe concepte centrale ale conducerii liberale, sustenabilitate şi evoluţie. Consiliul Uniunii Europene a aprobat oficial, săptămâna trecută, PNRR-ul României, iar primele fonduri destinate reconstrucţiei şi reabilitării economice a societăţii ar urma să sosească în luna decembrie, sub formă de prefinanţare în valoare de 3,8 miliarde de euro.

Aşadar, prin utilizarea a 13% din suma totală, România ar putea începe să folosească sprijinul financiar iniţial pentru a depăşi impactul negativ al pandemiei asupra afacerilor înainte de finalul anului. Ne dorim, astfel, detensionarea situaţiei economice create şi de scumpirea preţului la energie şi puseul inflaţionist din Europa. Banca Centrală Europeană atestă însă că inflaţia din zona euro este un fenomen temporar care nu va produce destabilizări majore pe termen lung. De aceea, sperăm ca următoarele luni să nu fie prea grele pentru români, datorită măsurilor pentru care liderii liberali au muncit.

Avem convingerea că, odată cu risipirea tensiunilor politice şi configurarea unui guvern competent, România îşi va relua parcursul stabilit către reforme şi reconstrucţie economică, menite să asigure nivelul de trai pe care îl merită românii pe termen lung.

Domnul Remus Munteanu:

"Pandemia care nu iartă"

Pandemia care a cuprins întreagă lume este cea mai mare catastrofă umanitară de la începutul acestui mileniu. S-a declanşat la începutul anului 2020, a cuprins ţări de pe toate continentele, s-a înteţit de la o zi la altă, ajungând să umple spitalele de bolnavi, apoi cimitirele de morţi şi să pună stăpânire pe întreagă planetă.

Cine şi-ar fi imaginat, cu ceva timp în urmă, că se va ajunge la situaţii scăpate de sub control şi la consecinţe greu de imaginat? Acum, după mai bine de un an şi jumătate, nimic nu mai e ca înainte, toate domeniile suportând dificultăţi şi blocaje, cu urmări dramatice asupra vieţii oamenilor.

Şi de data aceasta, România şi-a dovedit neputinţa de a gestiona criză provocată de virusul COVID-19. Cu un sistem sanitar subfinanţat, cu un buget care n-a atins niciodată preconizatul procent de 6% din PIB, cu spitale neautorizate, lipsite de condiţii elementare de asistenţă medicală, bătălia anticovid a fost foarte greu de dus. Exodul medicilor români şi a personalului specializat spre spitalele din toată lumea este cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Astfel, media medicilor rămaşi este de 2,9 la mia de locuitori, comparativ cu 3,6 în UE, iar cea a asistenţilor este de 6,7, faţă de 8,5.

Personalul de la Terapie Intensivă şi numărul de paturi de la ATI au fost totalmente insuficiente, de aici hotărârea de a pune aceste secţii doar la dispoziţia pacienţilor bolnavi de covid, bolnavii non covid neavând acces în aceste spitale. Nu se va şti vreodată cu precizie de câte ori a fost mai mare numărul bolnavilor cronici care nu au avut acces la spitalizare şi care au murit din cauza neacordării asistenţei medicale. Apelurile insistente ca spitalele să fie ale tuturor, nu doar ale celor cu această afecţiune, au reuşit să învingă birocraţia şi să fie deschise şi celorlalţi.

Criza această fără precedent a scos la iveală faptul că sistemul de sănătate, care a suportat atât de numeroase reforme în ultimii ani, nu a fost deloc gândit în favoarea pacienţilor, ci a fost folosit ca un teren al unor experimente şi al unor diverse aranjamente care, adesea, nu aveau legătură cu jurământul lui Hypocrat. Managerii de spitale au fost desemnaţi prin selecţie politică, mulţi dintre ei nefiind respectaţi nici ca autoritate, nici din punct de vedere profesional. Mai mult, au fost implicaţi în hotărâri şi achiziţii discutabile, dovadă decizia alegerii unei conduceri militare în instituţiile depăşite de situaţie.

În ultima vreme, când boala este tot mai greu de stăpânit, a apărut o nouă criză, cea a vaccinării şi a certificatului verde. Ea se explică, în primul rând prin faptul că populaţia a fost derutată pentru că cei care trebuiau să-i convingă pe oameni au ieşit să dea explicaţii fără că ei înşişi să fie convinşi de necesitatea vaccinului. Prin urmare, au apărut proteste, controverse, ezitări şi refuzuri, toate având că efect creşterea numărului de decese.

Este greu de spus ce va urma şi care va fi preţul experimentelor, al improvizaţiilor, al lipsurilor din dotarea spitalelor, al crizei de medicamente, de echipamente şi de aparatură. Dincolo de toate acestea, rămâne de apreciat devotamentul şi profesionalismul personalului medical, insuficient ca număr, epuizat, aflat la capătul puterilor, adesea răpus de boală, care a făcut eforturi uriaşe pentru salvarea victimelor din ghearele morţii.

Domnul Vasile Nagy:

"Spitalul românesc, pericol public"

Majoritatea spitalelor care funcţionează acum, judeţene sau de urgenţă, sunt făcute pe un model tip, după cutremurul din 1977, la standardele, volumele şi circuitele care erau valabile la momentul respectiv.

În momentul de faţă, aceste standarde şi circuite nu mai sunt valabile. Puterea necesară, electric vorbind, pentru funcţionarea unui spital este acum mult mai mare, pentru că sunt mult mai multe echipamente consumatoare de energie electrică.

Acum 40 de ani poate nici nu existau electrocautere în dotarea blocurilor operatorii, poate nu existau tomografe, nu existau RMN-uri şi alte dotări fără de care acum un spital nu ar mai putea concepe.

Avem nevoie de instalaţii de aer condiţionat, care iarăşi au nevoie de curent electric pentru a funcţiona. Spitalele nu au fost proiectate să folosească aer condiţionat sau climatizare.

Singura soluţie viabilă este construcţia de spitale noi, pentru că cele vechi nu pot atinge standardele necesare în acest moment nici măcar cu investiţii foarte mari.

Una din 5 clădiri spitaliceşti din România nu are autorizaţie ISU. În spitalul care a luat foc la Constanţa, instalaţiile electrice se exploatau cu defecţiuni şi improvizaţii.

Suprasolicitarea spitalelor în pandemia de coronavirus, nepregătite de afluxul de pacienţi în special în secţiile ATI, a dus la incendii în spitalele din România, ultimul, la secţia ATI a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa.

Infrastructura sistemului de sănătate din România nu doar că nu s-a îmbunătăţit, ci s-a degradat de la un an la altul.

Tragedia de la Maternitatea Giuleşti unde, de la o priză defectă a izbucnit un incendiu în care şase nou-născuţi din secţia de terapie intensivă au fost arşi de vii, iar alţi cinci au rămas cu sechele pentru tot restul vieţii, s-a întâmplat din cauza neglijenţei personalului medical, dar şi a infrastructurii rămase de pe vremea comunismului. Fostul manager al spitalului, Bogdan Marinescu, a scăpat cu şase luni de închisoare cu suspendare.

Din data de 14 noiembrie 2020, au avut loc 12 incendii la spitalele din România. Unele au fost minore şi au fost stinse de angajaţi, altele au degajat doar fum, la altele au existat intoxicaţii cu fum. În 4 cazuri s-au anunţat decese, care, excluzând incendiul de vineri, 1 octombrie 2021, aduc lista neagră la 31 de morţi.

• Spitalul Judeţean Piatra Neamţ - 14 noiembrie 2020 - 10 decese, trei femei şi şapte bărbaţi şi-au pierdut viaţa acum aproape un an în cel mai mare spital din judeţul Neamţ. Condusă, într-un an, de nu mai puţin de 8 manageri, unitatea spitalicească a luat foc la nivelul ATI. Decesele au fost ale unor persoane bolnave de COVID, iar unul dintre medici, Cătălin Denciu, a fost grav rănit şi apoi, tratat în Belgia. Ancheta în acest caz nu a fost finalizată nici până în acest moment.
• Secţia ATI a clinicii medicale III din Târgu Mureş - 4 decembrie 2020 - fără victime. O priză a luat foc într-o secţie ATI din Mureş. Nu au existat victime şi nu a fost mutat decât pacientul care stătea în patul de lângă priză. Incendiul a fost stins de angajaţi.
• Spitalul de Psihiatrie Socola Iaşi - 25 decembrie 2020 - un deces. Chiar în ziua de Crăciun, un incendiu a izbucnit la Spitalul Socola din Iaşi, în jurul orei 3:00 dimineaţa. Incendiul s-a manifestat cu degajări mari de fum, iar un pacient de 33 de ani şi-a pierdut viaţa.
• Spitalul de Psihiatrie Roman - 2 ianuarie 2021 - fără decese. Două persoane au fost intoxicate cu fum, după ce o ghenă care comunica prin tubulatură cu etajul 1 al spitalului a luat foc. 17 oameni au fost evacuaţi la 3 dimineaţa, iar doi dintre ei au avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza intoxicării cu fum.
• Spitalul de Psihiatrie Gătaia - 5 ianuarie 2021 - fără decese. Un incendiu a pornit la unitatea spitalicească din judeţul Timiş. Nimeni nu a fost rănit. Declaraţiile preliminare au stabilit că incendiul a pornit de la o ţigară lăsată aprinsă şi a cuprins un pat din spital.
• Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş - 29 ianuarie 2021 - 20 decese. În dimineaţa zilei de 29 ianuarie, un incendiu a izbucnit la un salon de la parterul INBI Matei Balş din capitală. 20 de pacienţi cu COVID-19 au murit, primii 5 în chiar ziua producerii catastrofei. Alţi 53 au fost transferaţi la alte spitale din capitală, iar 15 dintre aceştia au decedat în următoarele săptămâni.
• Spitalul Marius Nasta - 21 februarie 2021 - fără victime. Un ventilator din unitatea mobilă ATI de la Spitalul "Marius Nasta" a început să scoată fum, alertând corpul medical. Incidentul nu s-a soldat cu victime.
• Spitalul de Psihiatrie Craiova - 9 martie 2021 - fără victime. Trei cadre medicale au sărit de la etaj după un incendiu provocat de o pacientă la Spitalul de Psihiatrie Craiova. Au suferit doar traumatisme minore. 24 de pacienţi şi cadre medicale au fost evacuate din spital.
• Spitalul Judeţean Slatina - 21 aprilie 2021 - fără victime. 6 oameni au fost intoxicaţi cu fum, după ce un pacient a dat foc secţiei de psihiatrie din cadrul spitalului. Aproape 40 de persoane au fost evacuate.
• Spitalul de copii Sfânta Maria din Iaşi - 22 iunie 2021 - fără victime. Un incendiu a afectat spitalul de copii din Iaşi, iar 30 de persoane au fost evacuate. Nu au fost victime, instalaţia electrică este din anii 70.
• Spitalul Judeţean Constanţa - 24 iulie 2021 - fără victime. Secţia de chirurgie cardiovasculară de la cel mai mare spital de la malul mării a fost învăluită de fum, însă fără a fi victime. Toţi pacienţii au fost evacuaţi.
• Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa - 1 octombrie 2021 - 7 morţi. Un incendiu a izbucnit vineri, 1 octombrie, la Spitalul de Boli Infecţioase din Constanţa, autorităţile au activat planul roşu de intervenţie, fiind trimise mai multe echipaje de intervenţie, inclusiv din judeţele vecine.

Un nou incendiu la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa în secţia de ATI a spitalului aduce în discuţie lipsa de acţiune a autorităţilor, de la cele locale, până la preşedintele Klaus Iohannis, care şi-a asumat măsuri concrete după tragedia de la Piatra Neamţ, dar care însă nu au mai apărut.

Klaus Iohannis, preşedintele României, şi-a asumat la cel mai înalt nivel problema instalaţiilor de gaze şi a reţelelor de electricitate din spitale, principala sursă de la care iau foc secţiile.

Având în vedere presiunea constantă, fără precedent, asupra secţiilor de anestezie şi terapie intensivă (ATI), în contextul COVID-19, spitalele nu s-au pregătit pentru valul mare de pacienţi. În plus, în secţiile de ATI sunt materiale uşor inflamabile, pornind chiar de la oxigenul folosit pentru pacienţi să poată respira. Mai mult, saloanele de ATI au fost mărite, la solicitarea autorităţilor de la centru mai întâi Iohannis, în urmă cu un an, acum Florin Cîţu, premierul României.

Pentru a răspunde presiunii COVID-19 pe secţiile de ATI şi pentru că se apropiau alegerile parlamentare în decembrie, în 27 octombrie, preşedintele Klaus Iohannis a intervenit direct pentru a vorbi despre paturile ATI şi a făcut o şedinţă specială în acest scop la Cotroceni cu experţi în domeniu şi directori de spitale.

Două săptămâni mai târziu, în spitalul judeţean Piatra Neamţ izbucnea un incendiu în secţia ATI.

Preşedintele a convocat o zi mai târziu o întâlnire cu experţii în domeniu pe tema echipamentelor din spitale. Soluţiile însă nu numai că nu au fost publicate niciodată, dar nici nu au fost implementate.

După incendiul de la Piatra-Neamţ, Ministerul Sănătăţii a dispus controale în secţiile de ATI ale mai multor spitale, care au scos la iveală lipsuri majore, care pun în pericol siguranţa actului medical, a pacienţilor şi a medicilor.

Astfel, au fost raportate aproape 2.000 de probleme doar în domeniul apărării împotriva incendiilor, de la funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu, lipsa asigurării condiţiilor pentru a limita răspândirea focului şi a fumului în interiorul construcţiilor, la faptul că nu există instalaţii de detecţie a incendiilor.

După tragedia din 29 ianuarie de la Spitalul Matei Balş din Bucureşti, unde au murit 20 de pacienţi, cel mai mare număr de la Colectiv încoace, preşedintele Iohannis a ieşit public să ceară reforme. Cu două luni înainte, chiar el a aflat de la specialişti în urma întâlnirii organizate de preşedinte care sunt problemele şi ce trebuie făcut.

La 1 octombrie a izbucnit un nou incendiu la secţia ATI a Spitalului de Boli Infecţioase Constanţa. A fost activat planul roşu de intervenţie. 113 pacienţi erau internaţi în Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, din care 10 în ATI. Bilanţul deceselor a ajuns la şapte, deşi bâlbâielile autorităţilor au indicat iniţial nouă morţi.

Iar sistemul de sănătate este pus la încercare de un număr mare de infectări zilnice, peste 10.000, şi de pacienţi care ajung în spitale cu forme grave şi au nevoie de îngrijire în ATI. Totuşi, autorităţile nu învaţă nimic, nu pun în practică măsuri concrete şi de impact, astfel încât spitalele să nu se mai transforme în capcane pentru pacienţi.

Cazurile Piatra Neamţ, Matei Balş şi Constanţa au arătat că infecţiile nosocomiale care bântuie spitalele româneşti, despre care s-a vorbit atât de insistent în ultimii ani, nu sunt nici pe departe singurul pericol care pândeşte în spitalele vechi de 40, 50 de ani sau chiar de peste un secol.

Dacă un spital nu mai poate fi conceput acum fără tomograf, RMN, electrocautere în sălile de operaţie, aparate electrice pentru susţinerea funcţiilor vitale în secţiile ATI, instalaţii de climatizare sau aer condiţionat, la momentul construcţiei acestor clădiri, standardele erau cu totul altele.

Infrastructura şi instalaţiile spitalelor, construite acum 50, 60, 70 de ani sau mai mult, nu fac faţă în contextul creşterii presiunii pe spitale, mai ales când se vorbeşte despre creşterea numărului de paturi ATI, invocată aproape zilnic de autorităţi în pandemie.

Într-un moment în care autorităţile promit aproape zilnic creşterea numărului de paturi de Terapie Intensivă, pe fondul pandemiei de coronavirus, acest lucru este practic imposibil în spitalele vechi.

Între timp, prevenirea incendiilor în spitalele din România rămâne doar în declaraţii. Multe unităţi spitaliceşti sau clădiri ale acestora nu au nici măcar hidranţi, iar de instalaţii de detecţie a incendiilor nici nu poate fi vorba.

Căile de evacuare în caz de incendiu, dar şi condiţiile de evacuare a pacienţilor nu sunt asigurate.

Incendiile precedente soldate cu morţi în spitale din România, un stat membru al UE, provoacă îngrijorări majore cu privire la infrastructura spitalicească îmbătrânită a ţării.

România are una dintre cele mai puţin dezvoltate infrastructuri în domeniul sănătăţii din UE, cu trei spitale construite în ultimii 30 de ani şi cu medici care au emigrat.

În ultimii 30 de ani, spitalele construite de statul român pot fi numărate pe degetele de la o mână.

Până la inaugurarea Spitalului Municipal din Fălticeni, cel mai nou spital construit de la zero de statul român era Spitalul Orăşenesc din Mioveni, inaugurat în anul 2019. Un an mai târziu însă, în 2020, spitalul nu putea funcţiona din cauză că, odată cu venirea pandemiei, nu a primit suficienţi bani pentru a face angajări.

Spre deosebire însă de Spitalul din Fălticeni, construcţia celui din Mioveni a durat 3 ani şi jumătate.

În România, construcţia de noi spitale de stat a fost o raritate în ultimii 30 de ani - Spitalul de Copii "Victor Gomoiu" din Bucureşti sau Institutul Regional de Oncologie din Iaşi sunt printre excepţii.

Avem nevoie de spitale noi, dar, fără o infrastructură medicală şi socială complementară spitalelor şi fără regândirea modului de finanţare, funcţionare şi utilizare a lor, construirea de spitale noi este un efort insuficient.

Sute de mii de români sunt internaţi anual în spitale fără să treacă pe la medicul de familie sau să fie consultaţi în regim ambulatoriu. Spitalul este adesea învechit şi depăşit tehnic, fără suficienţi angajaţi, supraîncărcat.

Doar 189 de clădiri în care se desfăşoară acte medicale au fost construite după 1990, adică mai puţin de 10% din total, potrivit unei baze de date întocmite de INSP. În plus, cel puţin o clădire din zece este în clasa 1 de risc seismic, ceea ce înseamnă avarii grave sau colaps, în cazul unui cutremur puternic.

Însă în sistemul public, infrastructura spitalicească este constituită, în mare parte, din clădiri mai vechi de 30 de ani, care nu mai corespund nevoilor de azi. După 1990, înnoirea infrastructurii a constat în extinderi şi ataşamente ambulatorii, corpuri şi pavilioane noi.

În sistemul de sănătate, de treizeci de ani am avut anul şi ministrul. Legile sănătăţii au fost nu de puţine ori adoptate la pachet, prin asumarea răspunderii ministeriale. În virtutea faptului că o treime din medicii români au emigrat şi lucrează în străinătate - doar în Franţa şi Germania sunt peste 9.000 - era nevoie, de mulţi ani, de o reformare a sistemului.

Niciun guvern nu a pus pe primul loc această necesitate. Investiţiile în modernizarea spitalelor şi în dotarea cu aparatură performantă ar putea să mai scadă presiunea asupra sistemului, în condiţiile în care din bugetul public se cheltuiesc în prezent 80% numai pe salarii. Acelaşi rezultat l-ar putea avea şi promovarea rezidenţilor, care nu au loc de seniorii bisturiului.

De altfel, listele de aşteptare, lipsa de respect din partea superiorilor şi condiţiile precare din spitale i-au făcut pe mulţi medici români să emigreze.

Politizarea lumii medicale a făcut ca o instituţie să fie asimilată funcţiei. De pildă, Direcţiile de Sănătate Publică (DSP) sunt conduse de afiliaţi politic, deşi legea prevede ca funcţiile de conducere să fie ocupate prin concurs. Pe de altă parte, aproape jumătate din directorii executivi ai DSP-urilor nu au pregătire medicală, iar dintre aceştia cei mai mulţi sunt jurişti sau ingineri.

România se situează pe primul loc în UE la fraudarea fondurilor europene, conform Oficiului European de Luptă Anti-fraudă (OLAF), şi e greu de crezut că vătafii sistemului de sănătate au stat şi stau cu mâinile-n sân.

Dacă statul îşi gestiona corect resursele, cu siguranţă am fi avut multe spitale construite de la zero în ultimii 30 de ani.

Domnul Nelu Tătaru:

"Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral"

Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (AVC) este o oportunitate de a creşte gradul de conştientizare a gravităţii şi a ratelor ridicate de accident vascular cerebral şi de a vorbi despre modalităţi prin care putem reduce povara accidentului vascular cerebral, printr-o mai bună conştientizare a publicului cu privire la factorii de risc şi semnele de accident vascular cerebral.

Este, de asemenea, o oportunitate de a susţine acţiunile factorilor de decizie la nivel global, regional şi naţional, care sunt esenţiale pentru a îmbunătăţi prevenirea accidentului vascular cerebral, accesul la tratament acut şi sprijin pentru supravieţuitori şi îngrijitori.

Accidentele vasculare cerebrale reprezintă a doua cauză de mortalitate la nivel global, după boala cardiacă ischemică şi principala cauză de dizabilitate. Cele mai recente estimări disponibile arată că, anual, în România, un număr de 55.000 persoane suferă un AVC ischemic, 10.000 persoane un AVC hemoragic şi 3.250 o hemoragie subarahnoidiană.

Începând cu anul 2020, a fost realizat un nou pas important în tratarea pacienţilor cu AVC prin aprobarea unei proceduri operaţionale pilot privind prenotificarea în cazul pacienţilor cu accident vascular cerebral acut.

Mai exact, conform protocolului naţional dedicat tratamentului intervenţional al pacienţilor cu AVC acut, întreg lanţul operaţional care are drept scop transportul cât mai rapid la cea mai apropiată unitate spitalicească aptă să efectueze o procedură de revascularizare se iniţiază la preluarea apelului de urgenţă de către operatorii 112.

Pentru programul-pilot, în municipiul Bucureşti, dacă personalul ambulanţei, la sosirea la pacient, va menţine suspiciunea unui AVC, atunci se va anunţa imediat dispeceratul care va declanşa codul AVC şi va contacta cel mai apropiat din cele 7 spitale capabile să ofere tratament de revascularizare inclus în AP-AVC.

Spitalul are obligaţia ca, până la sosirea pacientului, să pregătească echipa de intervenţie, astfel încât pacientul să poată beneficia de servicii medicale de specialitate într-un timp optim.

Reamintesc faptul că, în perioada 2011-2014 a fost derulat, la nivel naţional, un program-pilot, în 8 spitale, iar începând cu anul 2015 se derulează acţiunea prioritară AP-AVC, prin care este finanţat tratamentul de reperfuzie al AVC ischemic: farmacologic (alteplază) şi endovascular (kit-uri de trombectomie/trombaspiratie), precum şi tratamentul endovascular al hemoragiei subarahnoidiene determinate de ruptura anevrismală.

Începând cu anul 2019, AP-AVC a fost extins la nivel naţional, de la 10 centre la 43 de centre, ceea ce a dus la o creştere semnificativă a numărului de pacienţi cu AVC ischemice trataţi prin metode de revascularizare la nivel naţional.

Domnul Nicu Niţă:

"Coaliţia monstruoasă PNL-USR-UDMR restricţionează dreptul la muncă al românilor!"

Declaraţia mea politică se referă la impunerea, prin lege, a obligativităţii prezentării certificatului verde la locul de muncă.

Proiectul de lege semnat de PNL şi UDMR şi susţinut în Parlament de USR, care propune introducerea obligativităţii certificatului verde la locul de muncă, generează discriminare în rândul angajaţilor şi este greşit şi din punct de vedere ştiinţific.

Specialiştii din domeniul medical au spus foarte clar că atât persoanele vaccinate, cât şi cele nevaccinate se pot infecta la fel de uşor cu SARS-CoV-2.

Soluţia normală ar fi fost ca Guvernul interimar să vadă care este rata de incidenţă în populaţie a trecerii prin infecţie. Astfel spus, avem un procent de 60% din persoanele care s-au infectat cu SARS-CoV-2, au făcut o infecţie asimptomatică, nu figurează nicăieri şi nici nu au acces pe platforma oficială pentru a se putea înregistra prin determinarea anticorpilor din deget şi a li se genera un certificat verde.

PNL-USR PLUS-UDMR propun acest proiect de lege care creează discriminări între diferite categorii sociale şi provoacă mai multe probleme decât soluţii.

În plin val pandemic, PNL-USR PLUS-UDMR obligă angajaţii să se testeze pe banii lor, fără a propune soluţii pentru anumite categorii sociale care nu au posibilitatea financiară de a-şi plăti aceste teste.

De exemplu, cei care lucrează în cadrul companiilor de salubrizare sau apă au salarii foarte mici şi nu îşi pot asigura plata testelor, deşi vorbim despre locuri de muncă foarte importante şi strategice în combaterea pandemiei.

Ce o să facem, domnilor guvernanţi, dacă nu va mai avea cine să strângă gunoiul de pe străzi, cine să furnizeze apă potabilă, pentru că nu vor mai fi muncitori care să decontamineze apa? Unde se va ajunge? Vă daţi seama de haosul pe care îl creaţi?

Acest proiect de lege a fost prost scris de la început, din păcate, iar asta demonstrează încă odată incapacitatea PNL-USR PLUS-UDMR de a veni cu soluţii reale pentru lupta împotriva pandemiei.

Într-un asemenea moment de tensiune maximă, Guvernul ar fi trebuit să vină cu un proiect de lege care să crească siguranţa sănătăţii publice, dar care să fie aplicabil, şi să tină cont de toate categoriile sociale.

Soluţia propusă de Partidul Social Democrat este un nou proiect de lege care să poată fi şi aplicabil şi care să nu creeze măsuri discreţionare în rândul românilor.

PNL-USR PLUS-UDMR îşi arată din nou incapacitatea de a gestiona această criză şi de a propune măsuri care să poată fi aplicabile şi care să nu producă discriminări în rândul cetăţenilor.

Acest guvern, în plină iarnă, doreşte să lase fără locuri de muncă câteva milioane de români, prin impunerea certificatului verde, iar Partidul Social Democrat nu va accepta acest lucru şi se va bate în Parlament că românii să nu aibă de suferit din cauza măsurilor propuse de PNL-USR PLUS-UDMR.

PNL-USR PLUS-UDMR continuă să facă rău României şi să trateze cu cinism milioane de români.

Noi, parlamentarii PSD, nu o să acceptăm că românii să fie bătaia de joc a PNL-USR PLUS-UDMR şi o să facem tot ce este posibil că măsurile aprobate în Parlament să nu îi afecteze pe românii care vor să muncească în această ţară!

Doamna Daniela Oteşanu:

"Răbdarea românilor a ajuns la capăt. Criza politică trebuie închisă urgent!"

Fac apel la toţi liderii politici, în special ai partidelor de dreapta, care se ceartă zilnic pe funcţii şi pe interese personale, să înţeleagă că nu mai este timp şi nici loc de tergiversări iresponsabile, de combinaţii şi închipuiri politicianiste rupte de problemele oamenilor. Este nevoie de fapte. România are nevoie de un guvern funcţional în acest moment, care să îi protejeze în faţa pandemiei şi a scumpirii nivelului de trai!

Atât eu, cât şi colegii mei de la PSD înţelegem situaţia gravă prin care trece România şi de aceea suntem pregătiţi să ne asumăm o intrare la guvernare, pentru a pune umărul să scoatem ţara şi populaţia din cel mai dificil moment din ultimii 30 de ani.

PSD ştie să facă faţă situaţiilor critice actuale, are specialiştii necesari, are şi soluţiile adecvate! Pentru a fi aplicate, este nevoie să aibă însă şi decizia!

PSD îşi asumă intrarea la guvernare pe termen limitat, până la alegerile anticipate, care reprezintă soluţia fundamentală prin asigurarea unei noi majorităţi politice capabile să asigure stabilitate şi guvernare eficientă.

Acum, însă, în această catastrofă generală, este evident că nu se pot face anticipate. Cel mai important este ca ţara să aibă un guvern funcţional care să aducă sub control pandemia, să oprească caruselul morţii, să frâneze derapajul aberant al preţurilor şi pe cât posibil să vindece, să readucă normalitatea în viaţa oamenilor.

PSD nu va susţine învestirea a încă unui guvern de dreapta, minoritar sau nu! Partidele dreptei au arătat ce pot!

Florin Cîţu nu vrea să înţeleagă că prin comportamentul său haotic şi inconştient reprezintă o frână pentru deblocarea situaţiei politice.

A fost o iresponsabilitate fără margini modul în care premierul demis i-a trimis la plimbare pe primarii care au solicitat subvenţia pentru căldură. După ce i-a plătit cu bani grei de la buget, pe primarii PNL care l-au votat la Congres, este o nesimţire intolerabilă a premierului Cîţu să le spună primarilor social-democraţi care au probleme cu încălzirea că nu le dă niciun ban, pentru că nu au făcut economii din bugetele locale. Această criză energetică este cauzată de incompetenţa Guvernelor Orban şi Cîţu, nu de aleşii locali, care în prag de iarnă au fost puşi într-o situaţie fără ieşire, lipsa fondurilor pentru achitarea facturilor uriaşe la energie.

Ajunge cu joaca de-a guvernele şi cu lipsa de interes a PNL-USR şi UDMR faţă de problemele reale ale românilor, pandemia, scumpirea vieţii, închiderea şcolilor, explozia facturilor la utilităţi.

Acum, soluţia cea mai bună o reprezintă propunerea iniţială a PSD privind un guvern de specialişti pe perioadă limitată, până la anticipate.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Preşedintele morţilor"

În numai 7 luni din acest an, din aprilie şi până în octombrie, coaliţia de guvernare PNL-USR-UDMR, apoi PNL, de unul singur şi, în sfârşit, primul schior al ţării, preşedintele Klaus Iohannis, cu toţii, au reuşit să împingă România până pe marginea unei adevărate crize umanitare şi sanitare doar pentru a-şi satisface propriile orgolii politice.

Dar, să vedem cronologia. La începutul lunii aprilie, Florin Cîţu, prim-ministrul României, anunţa cu emfază că, la sfârşitul lunii iunie, 10 milioane de români vor fi deja vaccinaţi. Desigur, nu s-a gândit şi la dreptul lor de a alege şi de a fi informaţi. Până spre sfârşitul lunii, însă, se pare că i-a picat fisa şi preconiza că 5 milioane de români se vor vaccina într-o lună şi jumătate, maximum.

La sfârşitul lui mai, fostul prim-ministru încă se ţinea de calendar şi de campania internă din PNL.

Nicio dezbatere publică nu a avut loc pe marginea vaccinării ori drepturilor şi obligaţiilor cetăţeneşti. Niciun spital nu a fost realmente pregătit pentru valul 4. De fapt, care val 4? Pe 17 iunie, Florin Cîţu susţinea că nu va exista aşa ceva, căci vorba aceea, "dacă nu se vede, nu există". Şi, în plus, lupta internă în PNL se acutiza, iar nu sănătatea publică trebuia să fie pe primul loc al acestui guvern de amatori! Dar, cumva, acest lucru este normal - tristă normalitate - de 30 de ani, românii contează doar atunci când sunt alegeri.

După cum ştim, preşedintele Klaus Iohannis ne promitea o Românie normală. Aşadar, aceasta este România normală promisă?

Pe măsură ce marele congres al PNL se apropia, situaţia devenea din ce în ce mai alarmantă şi au apărut primii vinovaţi de serviciu, pentru că, în România normală a preşedintelui Iohannis, unde tot omul are o crosă de golf în debara şi un set de schiuri pe balcon, niciodată vreun exponent al guvernării nu şi-a asumat vina, măcar printr-o demisie de onoare.

Aşadar, spre cine s-a îndreptat, acuzator, arătătorul prim-ministrului? Spre opoziţie şi spre cei care au ales să nu se vaccineze, nu spre instituţii, nu spre ministere, nu spre el însuşi, nu spre cei care au avut decizia şi resursele statului la dispoziţie!

Nu doar sistemul medical este în colaps, stimaţi colegi, ci şi sistemul politic românesc! După 30 de ani în care au furat cât s-a putut, rotindu-se la guvernare ori făcând monstruoase coaliţii, politicienii de mucava au pierdut contactul cu realitatea!

România trebuie resetată, iar primul pas ar trebui să fie suspendarea celui care e responsabil de eşuarea statului în acţiune de protejare a vieţii cetăţenilor, Klaus Werner Iohannis!

Domnul Radu-Marin Moisin:

"În perioadele de criză, Franţa rămâne un partener de încredere pentru România"

Franţa şi România sunt parteneri de lungă durată, cu legături istorice şi culturale puternice, precum şi cu o relaţie economică bogată. Relaţia dintre cele două ţări este caracterizată prin schimburi comerciale esenţiale, Franţa fiind al treilea cel mai mare investitor din ţară, cu un volum de investiţii de 8,2 miliarde de euro şi peste 3.000 de companii care angajează 125.000 de cetăţeni români.

În pofida pandemiei şi a impactului său economic asupra societăţilor europene, dinamismul relaţiilor bilaterale nu a fost afectat, ci chiar a accelerat schimbările şi a permis accentuarea solidarităţii europene şi voinţa comună a statelor membre de a-şi recăpăta forţele şi de a deveni mai reziliente.

În cadrul Reuniunii de la Bucureşti din data de 21 octombrie 2021 dintre domnul deputat André Chassaigne, preşedinte al Grupului de prietenie din Adunarea Naţională Franceză, domnul deputat Jean-Marie Fievet şi colegi deputaţi români, preşedinţi şi vicepreşedinţi de comisii, reuniune pe care am avut onoarea să o prezidez, s-a discutat despre actualul context pandemic în care ne aflăm.

În Franţa, deşi măsurile au fost nepopulare, autorităţile franceze au pus viaţa oamenilor mai presus de orice, reuşind să devină una dintre ţările din lume cu cel mai mare număr de persoane vaccinate. Franţa s-a oferit să ajute ţările aflate în dificultate.

Astfel, în urma activării Mecanismului de Protecţie Civilă al UE de către România, Franţa a răspuns pozitiv apelului nostru şi a venit în sprijinul sistemului sanitar românesc.

Zilele trecute, am primit din stocurile Franţei medicamente pentru tratarea pacienţilor COVID-19, constând în 29.030 de doze Atracurium şi 60.000 de doze Midazolam. Franţa a reconfirmat relaţia specială şi puternică cu România, astfel că la finalul săptămânii trecute am primit 13 tone de materiale sanitare: echipamente de protecţie pentru personalul medical, ventilatoare şi teste antigen.

Urmează ca toate medicamentele şi echipamentele donate să fie distribuite spitalelor pentru salvarea vieţilor cetăţenilor români bolnavi de COVID-19.

Ştim că "nimeni nu e în siguranţă, până nu suntem toţi în siguranţă", iar alături de Franţa, dar şi de celelalte state europene este necesar să găsim cele mai bune soluţii pentru gestionarea pandemiei.

Începând cu anul viitor, Franţa va prelua Preşedinţia Consiliului UE, un moment esenţial pentru redresarea şi repornirea economiilor noastre, iar România va sprijini viitoarea Preşedinţie franceză în toate demersurile şi acţiunile sale prioritare.

Domnul Nicolae Roman:

"Poporul român trebuie să ştie! Eşecurile guvernelor susţinute de Klaus Iohannis"

În cadrul democraţiei constituţionale, România este organizată potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat - puterea legislativă, executivă şi judecătorească. Astăzi le voi analiza pe primele două, puterea legislativă şi puterea executivă.

Cu toţii asistăm imobili la marginalizarea Legislativului şi la un fel de dictatură a Executivului, care abuzează de prerogativa conferită de Constituţie de a emite ordonanţe de urgenţă.

Alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României a însemnat totodată şi desemnarea la şefia Guvernului numai a candidaţilor din rândul unui singur partid. Întâlnirile preşedintelui cu reprezentanţii celorlalte partide au fost acţiuni strict formale. Aceste întâlniri nu au fost consultări reale.

De la perioada de timp în care speram cu toţii la "România lucrului bine făcut" la colaborarea şefului statului numai cu "Guvernul meu" s-au înregistrat un lung şir de eşecuri, preşedintele însuşi constatând recent că "România este un stat eşuat".

În actualul context al pandemiei, liberalii au promis reforme importante în sistemul de sănătate publică, angajându-se cu toată răspunderea să demareze şi să finalizeze reforma acestui sistem, pentru a conduce la îmbunătăţirea speranţei de viaţă a românilor, la creşterea calităţii vieţii şi la îmbunătăţirea accesului tuturor pacienţilor la un sistem public de sănătate după standarde europene.

Continuând "munca" depusă de Băsescu Traian şi discipolii săi, unităţile medicale au devenit adevărate capcane pentru pacienţi. De frică să nu sfârşească într-un sac negru, mulţi români preferă să se trateze în propriile cămine, ceea ce de multe ori are consecinţe tragice.

Această temere este permanent alimentată de ştirile alarmiste despre nivelul de infectare a populaţiei şi despre numărul deceselor. Ne reamintim cu tristeţe cum un fost ministru al sănătăţii a devoalat faptul că statisticile oficiale cu privire la cazuri şi mortalitate au fost "cosmetizate" în funcţie de interesele guvernanţilor.

Un alt eşec al liberalilor este cel referitor la educaţie. Proiectul "România Educată", care este inclus şi în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, prevede pompos ca sistemul de educaţie să formeze cetăţeni activi, care îşi însuşesc şi dezvoltă valori europene, cu o cultură civică şi democratică solidă, pentru integrarea ulterioară a acestora pe piaţa muncii şi în societate.

Dar, pe fondul gestionării defectuoase a pandemiei de COVID-19, unităţile şcolare au fost mai mult închise, iar învăţământul online nu şi-a dovedit eficienţa din lipsa preocupării administrative de asigurare a mijloacelor de lucru.

Lipsa protocoalelor de desfăşurare a învăţământului de la distanţă, a metodelor de lucru online, a tabletelor electronice şi a internetului au generat o problemă majoră cu care a trebuit să se confrunte societatea.

Întrebarea legitimă faţă de această situaţie este dacă viitorul Guvern va putea să se ridice la nivelul aşteptărilor românilor sau va adânci mai rău prăpastia în care ne aflăm?

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Închiderea forţată a şcolilor, lipsa testelor COVID noninvazive şi simulacrul cursurilor online îi lasă pe copiii din România fără acces la educaţie!"

Nepăsarea cinică a preşedintelui Iohannis şi a premierului Cîţu arată, cu fiecare ocazie, lipsa de empatie şi nepăsarea faţă de copiii din România care sunt privaţi de educaţie din cauza pandemiei şi din cauza incompetenţei guvernelor de dreapta impuse în ultimii doi ani.

Preşedintele a plecat în concediu la schi, imediat după ce au murit bolnavii în incendiul de la Balş, s-a dus să viziteze piramidele din Egipt, chiar în timp ce mureau peste 500 de români zilnic şi nu aveam guvern cu puteri depline, şi a jucat golf în ziua în care se comemorau 6 ani de la tragedia de la Colectiv. În acelaşi timp, premierul Cîţu îşi negocia funcţiile şi interesele de partid.

Vacanţa forţată impusă de Ministerul Educaţiei arată eşecul catastrofal al Guvernului în acest domeniu esenţial. Au ales vacanţa pentru a nu se vedea că sistemul educaţional este la fel ca anul trecut, la începutul pandemiei. Fără tablete, fără manuale adaptate online-ului, fără pregătirea profesorilor, fără teste, fără nicio protecţie a copiilor!

În acelaşi timp, închiderea şcolilor este un mod perfid şi cinic prin care Guvernul demis evită plata concediului pentru părinţii care au trebuit să rămână acasă pentru supravegherea copiilor.

Este strigător la cer modul în care au fost decise restricţiile din Hotărârea de Guvern nr. 1090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României. Coerenţa restricţiilor este compromisă atunci când închizi şcolile, dar laşi jocurile de noroc deschise. Amatorismul, lipsa de interes şi incompetenţa Guvernului demis pun în pericol generaţii întregi de copii care nu au acces la învăţământ şi riscă să rămână cu lacune foarte mari în formarea lor educaţională! Trecerea la cursurile online este doar o prelungire a eşecului provocat de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, o confirmare a deciziilor haotice, fără evaluare şi studii profesioniste.

Nici până la această oră Guvernul nu a fost în stare să cumpere testele COVID noninvazive, deşi PSD a cerut cu insistenţă, încă din luna iulie, ca Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei să pregătească organizarea testării periodice în unităţile de învăţământ. Minciunile ministrului Câmpeanu nu ţin loc de soluţii.

Dacă au luat teste în această vacanţă, aşa cum susţine ministrul de la PNL, să le arate şi, imediat ce se termină vacanta actuală, să treacă imediat la testarea copiilor şi la învăţământul faţă în faţă!

Faptul că ministrul educaţiei, Sorin Câmpeanu, susţine acum continuarea cursurilor în online, după vacanţa forţată acordată elevilor, demonstrează eşecul catastrofal al actualei guvernări, în privinţa pregătirii şcolilor pentru valul 4 al pandemiei şi, în special, eşecul înregistrat în privinţa pregătirii procesului de testare periodic a elevilor şi a profesorilor. Dacă se făcea ce a cerut PSD în privinţa testării în şcoli, dacă se achiziţionau teste şi dacă erau testaţi periodic elevii şi profesorii, nu se ajungea în această situaţie.

Domnul Daniel Tudorache:

"Ciuma roşie s-a transformat peste noapte în Crucea Roşie pentru PNL-işti şi preşedintele Iohannis, turist în România"

După şapte ani de mandat în fruntea statului român şi cu ultimii doi ani de guvernare de dreapta, Klaus Iohannis a făcut bilanţul PNL-iştilor la cârma tării şi a ajuns la regretabila concluzie ca statul român a eşuat. Şi-a recunoscut atât propria neputinţă, cât şi a Partidului Naţional Liberal.

Incompetenţa lor politică şi administrativă este decontată cu vârf şi îndesat de către cetăţenii acestei ţări, iar inima de piatră, lipsa de compasiune şi goana după putere îi fac să nu aibă nicio remuşcare pentru suferinţele pe care le-au creat oamenilor.

După două luni de criză politică acută, doi premieri desemnaţi care nu au reuşit să obţină susţinerea Parlamentului şi cu 15 deputaţi şi senatori care au părăsit grupul PNL, liberalii lui Cîţu încearcă să-şi menţină guvernarea cu orice preţ.

V-aţi hotărât, domnilor liberali? Până la urmă, PEE-SEE-DEE e Ciuma Roşie sau Crucea Roşie? Sau e de fapt pastila albastră care să vă scoată din impotenţa politică de care daţi dovadă şi care adânceşte criză în care se află România acum?

Doamna Vetuţa Stănescu:

"România are şansa reală de a-şi creşte masiv suprafaţa forestieră"

Suprafaţa împădurită în România a scăzut de la 7,048 milioane de hectare, în 2016, la 6,929 milioane de hectare, în 2020, conform estimărilor Eurostat. La sfârşitul anului 2019, fondul forestier ocupa 6,592 milioane de hectare, respectiv 27,7% din suprafaţa ţării, speciile de răşinoase acoperind 1,915 milioane hectare, respectiv 29,8%, iar speciile de foioase 4,512 milioane hectare, respectiv 70,2%, după cum arată datele centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Acesta reprezintă un semnal de alarmă care trebuie tratat cu foarte multă implicare!

Pentru a reuşi să stopăm acest fenomen, dar şi pentru a putea creşte în mod semnificativ ritmul împăduririlor în România, Guvernul condus de PNL a prevăzut în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, aprobat de către Comisia Europeană, suma de 1,37 miliarde de euro pentru împăduriri şi protejarea diversităţii. În acest sens, din sumele alocate prevăzute în PNRR trebuie să fie plantate 45.000 de hectare de pădure, iar 2900 de habitate de pajişti să fie reconstruite ecologic.

Mai mult decât atât, pe componenta de păduri şi biodiversitate din cadrul PNRR reformele şi investiţiile propuse sunt interconectate, având în vedere complementaritatea domeniilor comasate - fondul de împăduriri şi biodiversitate - cu scopul de a armoniza practicile specifice pentru asigurarea tranziţiei către o Europă neutră din punct de vedere climatic.

De asemenea, în cadrul acestui program complex şi extrem de benefic pentru ţara noastră, şi anume, PNRR, sunt propuse modificări legislative ale Codului silvic, ale reglementărilor privind împădurirea terenurile agricole degradate, coroborat cu menţinerea biodiversităţii, precum şi refacerea zonelor afectate din punct de vedere ecologic. În plus, se pune accent pe promovarea gestionării durabile a pădurilor şi împădurirea, pe sporirea multifuncţionalităţii şi a rolului pădurilor ca absorbant de carbon, precum şi pe protejarea pădurilor şi refacerea ecosistemelor forestiere pentru a atinge o stare bună a habitatelor şi a speciilor şi pentru a consolida rezilienţa la impactul schimbărilor climatice asupra pădurilor.

Consider că acest portofoliu investiţional pe care România îl are acum la îndemână prin acest program revoluţionar, PNRR, aprobat recent de către Comisia Europeană, trebuie coroborat cu un efort guvernamental consistent, care să accelereze reconstrucţia pădurilor pe termen mediu şi lung, aceasta reprezentând singura cale de prevenire a accentuării fenomenelor climatice generate de despăduriri, dar şi de creştere semnificativă a calităţii vieţii în România.

Domnul Mihai Weber:

"«România Educată» a intrat în «vacanţă forţată»!"

Este inacceptabil modul în care au fost decise restricţiile din H.G. nr. 1090/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României, şi mă refer aici, în special, la acele măsuri care au legătură cu închiderea şcolilor.

Trimiterea elevilor din învăţământul de stat în "vacanţă forţată", în loc de a se opta pentru continuarea cursurilor în regim online, nu a făcut decât să arate eşecul guvernării de dreapta şi în acest domeniu. Acordarea unei "vacanţe" care nu face altceva decât să bulverseze sistemul de învăţământ a fost, evident, aleasă ca soluţie la îndemână pentru a masca ceea ce guvernele succesive de dreapta nu au făcut în aproape doi ani de pandemie:

• Profesorii nu au fost pregătiţi, nici până acum, pentru sistemul de predare online;
• În continuare, sute de mii de copii din mediul rural, şi nu numai, nu dispun de tablete/computere sau de acces la conexiune de internet care să facă posibilă conectarea la platformele educaţionale; manualele, curriculumul şi metodele de predare sunt neadaptate acestui tip de învăţare.

Nu în ultimul rând, trebuie subliniat faptul că vacanţa forţată nu reprezintă altceva decât un mod meschin prin care Guvernul a încercat să evite plata concediului pentru părinţii care ar fi trebuit altminteri să rămână acasă pentru supravegherea copiilor.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"COP26 - Momentul zero în continuarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice"

Schimbările climatice reprezintă cea mai profundă criză a secolului XXI şi o mare ameninţare la adresa tuturor dimensiunilor relevante ale societăţii umane. În contextul unei dezvoltări nesustenabile a diverselor sectoare ale spectrului economic pe parcursul ultimelor decenii, accelerarea fenomenului încălzirii globale şi alterarea mediului au generat un set de provocări fără precedent pentru umanitate, iar datoria noastră acum este de a acţiona rapid şi fără echivoc în acest sens. Acesta este contextul desfăşurării COP26, Summitul pentru Climă de la Glasgow, pe fondul Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, o reuniune de mare relevanţă a liderilor politici ai lumii şi a tuturor statelor membre ale ONU, pentru a stabili viitoarele direcţii privind combaterea şi adaptarea la efectele încălzirii globale.

În tot acest cumul de perspective şi problematici, prezenţa constantă şi intervenţia solidă a României nu reprezintă, din păcate, priorităţi pentru clasa politică. Abordarea dezamăgitoare a reprezentanţilor noştri la COP26 - Conferinţa Părţilor, ediţia 26 - nu constituie, în schimb, o surpriză.

În ultimii ani, pe agenda decizională a României, problema schimbărilor climatice a fost întotdeauna interpretată iresponsabil şi subminată, deşi urgenţa acestei tematici se materializează deja în mod vizibil, prin fenomene meteorologice inedite, despăduriri, schimbări de temperatură şi alte probleme grave de mediu. Orgoliile politice încă domină discuţia privind schimbările climatice, iar ca dovadă stau negocierile mult prea încâlcite, politicile ezitante şi programele de calibru redus.

În astfel de momente, propun să ne reorientăm atenţia către tineri, care, în timp record, pe parcursul a trei zile, au reuşit, la Pre COP26, să formuleze o rezoluţie special pentru combaterea schimbărilor climatice. Trei zile a durat pentru ei să seteze o agendă inedită, a inovaţiei, a consistenţei şi certitudinilor, în condiţiile în care pentru liderii lumii acest proces este mult mai alambicat şi pentru politicienii României, adesea, nici măcar nu se pune problema unor dezbateri serioase pe acest subiect. Consultând textul rezoluţiei, vom observa un nivel de coerenţă şi polivalenţă a înţelegerii problematicilor la care ar trebui să aspirăm şi noi.

România a fost reprezentată de trei tineri în cadrul acestui eveniment, Youth4Climate - Driving Ambition, iar în eforturile de combatere a schimbărilor climatice regăsim o mulţime de organizaţii şi reprezentanţi ai tinerei generaţii care muncesc cu maxim efort pentru a aduce priorităţile lor la masa deciziilor. Vă invit să îi urmărim, să le valorificăm expertiza şi să implementăm viziunile lor. Numai alături cu ei şi numai prin prisma ideilor şi proiectelor coordonate de către aceştia vom reuşi să fructificăm intervenţii serioase, cu efecte consistente şi productive!

În cele ce urmează, expun trei soluţii concrete ca parte a demersului privind combaterea schimbărilor climatice:

• Consultarea permanentă a tinerilor pe probleme de mediu, sub egida tuturor instituţiilor responsabile;
• Finanţarea de clustere şi hub-uri de cercetare-dezvoltare-inovare ale tinerilor pentru a finanţa proiecte de combatere a schimbărilor climatice;
• Cursuri de educaţie pentru dezvoltare durabilă.

Avem o şansă uriaşă şi o resursă nepreţuită. Cum alegem să procedăm?

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, AOŞR, trebuie desfiinţată!"

Finanţarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, AOŞR, s-a făcut de la înfiinţare şi până acum aproape exclusiv de la bugetul de stat. În perioada 2008-2019, 95% din bugetul instituţiei a fost subvenţionat de stat.

În 2019, statul a alocat peste 10,5 milioane de lei, adică aproximativ două milioane de euro. Un sfert din această sumă a fost cheltuită pentru cheltuieli cu personalul şi mai bine de jumătate din sumă, aproape şase milioane de lei, s-a dus pe indemnizaţiile membrilor.

Aceste indemnizaţii par a fi un fel de "spor de academician", un bonus lunar pentru o activitate de cercetare pe care membrii o desfăşoară oricum şi în afara instituţiei.

Pentru finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare, în 2019, au fost bugetaţi doar 800.000 lei, adică 7,6% din bugetul instituţiei. Cu aceşti bani cercetarea românească ar trebui scoasă din conul de umbră în care se află de peste 30 de ani.

Eforturile AOŞR de a suplimenta finanţarea oferită de stat au fost aproape inexistente.

Există nenumărate linii de finanţare europene, multe la care instituţiile de cercetare pot aplica direct, fără să fie necesară intervenţia statului.

Din rapoartele de activitate reiese că AOŞR nu a încercat niciodată să atragă o astfel de finanţare pentru a-şi creşte activitatea de cercetare şi de a deveni vizibilă la nivel local şi european.

Dacă această organizaţie este de o importanţă majoră pentru România, de ce nu a încercat niciodată să acceseze finanţările care permit dezvoltarea unor veritabile incubatoare de cercetare ştiinţifică?

În acest context, este clar că oportunitatea existenţei acestei instituţii, în raport cu activitatea prestată şi beneficiile aduse cercetării şi inovării pe piaţa românească, nu este justificată.

Aş mai vrea să menţionez un singur aspect - această instituţie funcţionează ca o Academie paralelă a Academiei Române. Membrii AOŞR, conform statutului, nu au calitatea de academicieni, în schimb se bucură de aceleaşi beneficii, inclusiv de o indemnizaţie de urmaş pentru soţii sau copiii minori.

Desfiinţarea AOŞR şi transferarea patrimoniului şi personalului către Academia Română este un pas spre normalizarea mediului românesc de cercetare ştiinţifică.

Domnul Filip Havârneanu:

"Premierul din «Noaptea ca hoţii», premiantul zilei la Camera Deputaţilor"

Avem de-a face cu o recidivă care mai dă un pumn în plexul democraţiei şi aşa cu numeroase contuzii. Sorin Grindeanu, semnatarul O.U.G. nr. 13, personaj din seria "Noaptea ca hoţii", fost premier care a scos o ţară întreagă în stradă, a fost votat preşedintele Camerei Deputaţilor. Fantome politice, ieşite ruşinos pe uşa din spate, se întorc în funcţiile cheie ale statului, ca şi când nu ar avea nicio vină, ca şi când poporul le mai datorează un mandat, ca şi când noi, toţi cei gazaţi sau alergaţi în pieţele publice, am uitat de răul făcut. Acelaşi PSD oportunist care îl renegase pe domnul Grindeanu, cel nesupus lui Dragnea, l-a dat jos din fruntea Guvernului, atacându-şi omul din propria formaţiune prin moţiune de cenzură, ca acum să îl plaseze pe un loc respectabil, onorabil, mai alb, mai curat, la mare concurenţă cu înălbitorul de rufe. Sorin Grindeanu, cel care a semnat pentru modificarea Codului penal şi a celui de procedură penală, cel care a încercat cu PSD să instituie amnistia şi graţierea pentru o mare categorie de infracţiuni, pentru a salva penalii politici, beneficiază de susţinerea minorităţilor şi "frăţiei inelelor USL-AUR", PNL fiind prezent doar pentru a respira o decizie care, din nou, trage România în mocirlă.

Un om care a fost mai întâi o marionetă pentru propriul partid, apoi blamat de sute de mii de oameni care au protestat în stradă, un om care a ţinut cu hoţii şi care a avut zero performanţă în fruntea Guvernului, nu are ce căuta la conducerea Legislativului, nu mai are voie să se atingă în viaţa lui de vreun proces legislativ, după ce a demonstrat că face politica dăunătoare a corupţilor.

Sorin Grindeanu nu are legitimitate în faţa unui popor care nu uită mizeria din trecut şi înjunghierea pe la spate a unei democraţii câştigate cu preţul vieţii unor tineri. Puteţi să bateţi palma, dar poporul vă va bate obrazul! 600.000 de români au spus nu blaturilor şi furtului, iar PSD primeşte, din nou, un cuvânt important în desfăşurarea procedurilor ce vor urma, de la formarea noului guvern la dezbaterea în Parlament a unor proiecte vitale pentru ţară. Cedarea acestei funcţii lui Grindeanu arată că USL există, funcţionează, parazitează instituţiile şi nu se doreşte coaliţia cu USR, pentru că vechea grupare de politicieni nu este pregătită şi nu vrea să lucreze cu oameni cinstiţi. S-au scurs două luni de când România a fost aruncată în haos de PNL, iar criza este prelungită, pentru că soluţia USR de a reface coaliţia nu este acceptată şi nimeni nu îşi asumă că trebuie să scoată ţara din criza sanitară şi energetică. România a pierdut deja prea mult timp într-o instabilitate politică fără legătură cu adevăratele probleme pe care le au cetăţenii în acest moment, iar soluţia salvatoare nu, nu poate fi ca personajele din coşmarul "Noaptea ca Hoţii" să fie votate "Ziua ca Sfinţii".

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Ziua Naţională a Republicii Elene - Ziua «Marelui Nu»"

În fiecare an, la data de 28 octombrie, grecii de pretutindeni onorează răsunătorul "Nu" spus în toamna anului 1940, de poporul elen, forţelor fascismului.

Ultimatului Italiei fasciste din acea perioadă, de invadare a Greciei, i s-a dat un răspuns izvorât din fibra naţională a elenilor, a creştin ortodoxiei şi demnităţii umane. Conştienţi fiind încă din octombrie 1940 de potenţialul maşinii de război a Axei, cu atât mai mult din aprilie 1941, când Grecia a fost atacată de Germania, elenii au ales să se opună forţelor armate fasciste, slujind valorile atemporale ale democraţiei şi libertăţii.

Momentul de la 28 octombrie 1940, cunoscut sub numele generic de "Marele Nu", îşi are rădăcinile adânc înfipte în istoria multimilenară şi tumultoasă a Greciei, alăturându-se celor care ne amintesc de Termopile, Constantinopole, Războiul de Independenţă a Greciei şi exemplele pot continua până în contemporaneitate, toate reprezentând creuzetul modelării caracterului elen.

"Marele Nu" al naţiunii elene, materializat prin luptele eroice care i-au urmat, a influenţat cursul celui de-al Doilea Război Mondial, contribuind decisiv la anihilarea puterilor fasciste din Europa.

Aniversarea zilei de 28 octombrie 1940 reprezintă o datorie şi onoare, deopotrivă, a elenilor şi filoelenilor de pretutindeni, un moment în care ne aducem aminte cu recunoştinţă de toţi cei care sub o formă sau alta s-au sacrificat pe altarul libertăţii, luptând în cel de-al Doilea Război Mondial.

Anul acesta, ca de fiecare dată, prin intermediul unei palete largi de activităţi care cuprinde tedeumuri, depuneri de coroane, concerte, simpozioane etc., membrii Uniunii Elene din România şi-au cinstit înaintaşii.

Exemple elocvente în acest sens sunt:

Simpozionul online "O abordare interdisciplinară a Epopeii din 1940. Istorie-Literatură-Muzică";

Suita orchestrală "Planetele" de Gustav Holst, în interpretarea Orchestrei Simfonice şi Corului Filarmonicii "Paul Constantinescu" din Ploieşti, dirijate de Alexander Walker;

Tedeumul de la Biserica Greacă din Bucureşti;

Depunerea de coroane la bustul lui Rigas Feraios Velestinlis din curtea Ambasadei Republicii Elene în Bucureşti.

Cu prilejul Zilei Naţionale a Republicii Elene - Ziua "Marelui Nu", în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, îmi revine deosebita onoare să le urez grecilor şi filoelenilor de pretutindeni un călduros la mulţi ani!

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani, prietenei româno-elene!