Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de doamna deputat Alexandra Presură, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 21 decembrie 2021, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi PSD, 3 deputaţi PNL, 2 deputaţi USR, un deputat AUR, un deputat UDMR, un deputat al minorităţilor naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Mirela Elena Adomnicăi, de la Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se referă la drama copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate.

Într-o perioadă socială dificilă, marcată de criza sanitară şi de restricţii, peste 75.800 de copii sunt rămaşi în ţară în grija rudelor, ca urmare a migraţiei economice a părinţilor. Asta arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială, numărul real al acestora fiind probabil mult mai mare. Pe fondul crizei pandemice pe care o traversăm, situaţia copiilor rămaşi singuri acasă se agravează şi mai tare din punct de vedere psiho-emoţional şi social.

Conform Organizaţiei "Salvaţi Copiii România", copiii rămaşi singuri în ţară, pentru că părinţii sunt nevoiţi să muncească peste graniţe, au fost vulnerabilizaţi suplimentar în această perioadă de criză sanitară. Mulţi dintre ei au trecut prin anxietăţile acestei perioade fără să-şi aibă părinţii alături. Izolarea socială, care a fost necesară pentru a limita pandemia, pe ei i-a marginalizat şi mai mult, pentru că şi-au auzit părinţii doar la telefon.

Cel mai mare număr de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate este în judeţul Suceava. Conform Agenţiei Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, în iunie 2021, 7.216 copii din Suceava aveau unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate. Urmează judeţul Botoşani, cu 5421 de copii, iar judeţul Iaşi se situează pe a treia poziţie în ceea ce priveşte numărul copiilor cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate.

Aceşti copii traversează o situaţie foarte grea, mai ales atunci când bunicii în grija cărora rămân sunt în vârstă. Pentru a preveni diferite situaţii de risc, printre care şi cel de instituţionalizare, serviciile de sprijin pentru aceşti copii şi pentru persoanele în grija cărora rămân sunt extrem de importante. Diverse ONG-uri, alături de parteneri din mediul privat au creat de-a lungul timpului o serie de astfel de servicii, adresate atât copiilor, părinţilor lor, cât şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, dar, având în vedere amploarea fenomenului, este neapărată nevoie de intervenţia mult mai hotărâtă a statului.

Înfiinţarea noului minister al familiei este o decizie mai mult decât binevenită şi poate fi un prim pas mai serios în această direcţie. Ministerul Familiei este o normalitate pentru o mare parte a ţărilor din Europa, pentru multe dintre state reprezentând un minister al viitorului care are rolul de a se ocupa de grija pentru sănătatea comunitară. În Norvegia, un astfel de minister a apărut încă din 1956 şi este un portofoliu foarte important pentru guvernul de la Oslo. În Marea Britanie, un astfel de minister ajută familiile defavorizate, iar, la iniţiativa acestuia, copiii din Regatul Unit primesc o masă gratuită la şcoală. Ministerul Familiei există şi în Polonia, Ungaria, în Germania, unde una dintre atribuţii are în vedere sănătatea mintală a copiilor.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, doamnă deputat!

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Acum concluzionez.

Trăim, în continuare, o perioadă plină de neprevăzut, de schimbări constante şi adesea dificile, care îşi lasă amprenta pe noi, toţi, dar mai ales pe copiii care provin din comunităţi şi medii defavorizate. Există o nevoie mai mare ca niciodată de proiecte care să-i ajute pe copii să facă faţă dificultăţilor educaţionale, psihologice, sociale şi inclusiv vulnerabilizărilor suplimentare generate de perioada pandemică pe care o traversăm.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm seria declaraţiilor politice cu domnul Dumitru Coarnă, de la Grupul PSD. Nu este.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, de la Grupul PSD? Nu este.

Domnul deputat Radu-Marcel Tuhuţ.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute la dispoziţie pentru declaraţia dumneavoastră politică.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"România are nevoie de înfiinţarea unui departament naţional cu reprezentare judeţeană care să sprijine comunele pentru accesarea fondurilor europene"

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În cadrul declaraţiei mele de astăzi voi aborda o temă de interes pentru autorităţile locale. Fie că vorbim aici de consilii judeţene, fie că vorbim de primării, în ambele cazuri avem nevoie urgentă de experţi pentru atragerea fondurilor europene, care să fie specializaţi, în cel mai scurt timp, la Bucureşti, sub coordonarea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Sunt tot mai mulţi cei care vorbesc despre fondurile europene şi şansa unică pe care o are România să se dezvolte prin accesarea fondurilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, dar prea puţini sunt cei care se gândesc că sunt autorităţi locale care au nevoie de sprijin direct pentru a beneficia de ele.

Baza tuturor proiectelor rezidă în gradul de pregătire al funcţionarilor care scriu aceste proiecte, iar aceşti oameni nu doar că nu au mereu acces la o pregătire profesională corespunzătoare şi actualizată potrivit evoluţiilor tot mai rapide, dar de cele mai multe ori aceşti specialişti efectiv nu se regăsesc în cadrul instituţiilor locale.

Stimaţi colegi,

Spre exemplu, Consiliul Judeţean Alba are nevoie de un departament cu cei mai buni specialişti, care să colaboreze cu Grupurile de Acţiune Locală, dar şi cu primăriile, să ajute la scrierea proiectelor europene şi să sprijine implementarea acestora.

Având în vedere numărul scăzut de angajaţi al unor primării de comune şi al faptului că nu pot face faţă acestor provocări, existenţa unui astfel de departament este mai mult decât utilă, întrucât există proiecte la care pot aplicat mai multe UAT-uri.

Aşa cum ştiţi, atât în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi în celelalte programe şi măsuri din actualul exerciţiu bugetar, derulate prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, există proiecte comune de finanţare, de care pot beneficia mai multe localităţi din judeţ. AFIR are, spre exemplu, măsuri de finanţare de care pot beneficia mai multe comune, cu sau fără asociere, în funcţie de caz. Colaborarea între Consiliul Judeţean Alba, GAL-uri şi UAT-uri este constructivă şi indispensabilă, în actualul context economic şi european, dacă vrem să dezvoltăm judeţul şi să accesăm banii europeni.

Domnule ministru Vîlceanu,

Vă atrag atenţia, pe această cale, că trebuie să dezvoltaţi, în cel mai scurt timp, un departament naţional ramificat în fiecare judeţ, format din profesionişti specializaţi la Bucureşti şi care să gestioneze în timp util elaborarea proiectelor europene la nivel local, precum şi implementarea acestora. Astfel am scurta timpii de elaborare şi răspuns din partea Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, am asigura participarea tuturor primăriilor la accesarea fondurilor europene şi am garanta îmbunătăţirea nivelului de trai pentru fiecare român în parte.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi!

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Alba, Radu Tuhuţ.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Întreb, dacă doamna deputat Alexandra Huţu, de la Grupul PSD, este? Nu.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif? Nu este.

Doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache? De asemenea, nu este.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Mărculescu pentru a susţine declaraţia politică.

Aveţi trei minute la dispoziţie.

Vă rog.

Domnul Dumitru Mărculescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Binecuvântarea de a fi cetăţean european".

Ultimii doi ani au reprezentat cea mai mare provocare din ultima perioadă pentru toţi cetăţenii europeni. Cu toate acestea, pandemia cauzată de virusul SARS-CoV-2 a condus la o mai mare solidaritate în cadrul spaţiului comunitar european şi ne-a făcut să realizăm ce noroc este pentru noi, românii, să fim parte din marea familie a Uniunii Europene.

Această apartenenţă ne-a înlesnit accesul la mecanismele de combatere a acestui virus, şi anume la vaccin. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană ne-a oferit pârghiile de combatere a efectelor economice ale acestei pandemii, prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă este un instrument financiar temporar, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al Uniunii Europene, Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face faţă provocărilor generate de pandemia de COVID-19 şi consecinţele sale economice. Din acest mecanism, fiecare stat membru, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă propriu, va atrage fondurile necesare reconstrucţiei post-pandemice.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt stabilite domeniile prioritare de investiţii, în scopul ieşirii din criză, relansării economice şi creşterii capacităţii de rezilienţă. În cazul ţării noastre, fondurile pe care urmează să le primim reprezintă 14,3 miliarde sub formă de grant şi aproximativ 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi pentru un total de 29,2 miliarde euro.

Luna aceasta Comisia Europeană a transferat României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanţare, echivalentul a 13% din totalul de granturi alocate acestei ţări în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Aceşti bani din PNRR reprezintă o şansă istorică cu care ţara noastră nu se va mai întâlni în viitorul apropiat.

Avem o responsabilitate imensă pe umerii noştri, în primul rând faţă de cei care reprezintă viitorul acestei ţări. Reformele nu mai pot suporta aşteptare. Acestea trebuie implementate cu rapiditate, inteligenţă şi cu un acut simţ al datoriei. Modul în care va arăta ţara noastră în acest secol depinde, într-o proporţie covârşitoare, de ceea ce vom face în această perioadă.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat George-Cristian Tuţă, de la Grupul parlamentar al PNL.

Domnul George-Cristian Tuţă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Institutul Naţional de Statistică ne aminteşte în fiecare an o realitate peste care trecem cu vederea prea uşor. Mai mult de 96% dintre familiile de români sunt proprietari peste locuinţele în care îşi duc traiul. Din totalul proprietarilor imobiliari din România, peste 90 de procente şi-au cumpărat spaţiul de locuit după anul 2000. Cu alte cuvinte, de două decenii, românii îşi zidesc practic economiile în pereţii unei locuinţe. Astfel se iroseşte şansa de a-şi investi capitalul în ceva mai profitabil, mai rentabil pe termen lung.

Fără a pune în discuţie motivaţiile sociale şi psihologice care îi determină să ia decizia de a cumpăra, mai degrabă, decât de a închiria, remarcăm, totuşi, că e un comportament care nu ajută deloc economia românească în ansamblu.

În acelaşi timp, gradul de economisire al românilor nu trece aproape niciodată de 15%. Fireşte, nivelul scăzut al salariilor, în raport cu necesităţile zilnice, are un impact major. Cu toate acestea, goana după bunuri de import de folosinţă îndelungată ne face să ne gândim că, totuşi, există un nivel de lichiditate care este drenat în mod impulsiv.

Concluzia faţă de cele de mai sus este că românii nu au cea mai solidă educaţie financiară care să le permită maximizarea utilizării venitului familial, atât cât este. Este important pentru toţi cetăţenii să conştientizeze că există nevoia unei educaţii financiare care să fie transmisă de la cele mai fragede vârste. Acesta este şi motivul pentru care cred că e necesară o politică integrată şi coerentă cât mai urgent pusă în dezbatere. Cred că este nevoie de o strategie de incluziune financiară pentru toţi cetăţenii României.

Stimaţi colegi,

În perioada următoare voi lucra pentru o Românie în care serviciile financiare sunt accesibile şi în care toată lumea are abilităţile şi motivaţia necesare pentru a le folosi.

La nivel simbolic, vă invit să fiţi de acord ca ziua de 11 aprilie să fie declarată Ziua naţională a educaţiei financiare.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Îi dau cuvântul domnului deputat Nicu Fălcoi.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "32 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989. Adevărul, ca datorie".

Mi-aş fi dorit ca împlinirea a 32 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989 să ne găsească sub alte auspicii.

Ca unul care reprezint aici, în Parlamentul României, Timişoara, oraşul în care pe 16 decembrie 1989 a început revolta populară care a dus la înlăturarea regimului comunist, pot spune, cu amărăciune, că avem puţine motive să ne uităm liniştiţi în ochii românilor.

Dosarul Revoluţiei este nefinalizat. Cei care-şi plâng în fiecare decembrie morţii nu pot spune că, oficial, s-a stabilit adevărul şi că li s-a făcut cuvenita dreptate. Încă nu ştim când anume cei vinovaţi pentru crimele de atunci vor plăti în faţa istoriei, ca gest de minimă reparaţie. Şi nu avem încă adevărul oficial, adevărul care să fie scris în cărţile de istorie pentru generaţiile care vor veni. Pentru că noi, ceilalţi, aceia care eram suficient de maturi în decembrie 1989, am înţeles destul de repede cine s-a aliniat atunci în spatele "tătucului" Ion Ilici Iliescu.

Restauraţia de atunci s-a întâmplat foarte rapid. Ion Iliescu şi clica lui au vrut pentru România nu libertate şi democraţie, ci o "democraţie originală". Adică un neocomunism care să le conserve unora privilegiile de castă.

Timişoara şi-a plâns zilele acestea morţii. În acele zile ale lui decembrie 1989 au fost acolo, pe străzi şi în balconul Operei, înainte ca Ceauşescu să fugă, oameni care n-au avut absolut nicio garanţie că vor scăpa cu viaţă. Au riscat tot pentru libertate. Oamenii aceia n-au avut absolut nimic de-a face cu cohortele de nomenclaturişti, securişti şi oportunişti cocoţaţi pe valul revoltei populare după fuga dictatorului.

Am vorbit cu mulţi dintre aceia care au participat atunci la Revoluţie şi pot să vă spun un lucru, cât se poate de clar, niciodată - dar niciodată! - nu vom fi credibili în ochii acelor oameni numai cu vorbe, oricât ar fi ele de frumoase.

Le datorăm românilor adevărul despre revoluţie şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi de crime. Ar fi o formă - fie şi târzie! - de a le face dreptate celor care au fost făcuţi atunci cenuşă şi aruncaţi în gurile de canal de la Popeşti-Leordeni. Celor aruncaţi în gropile comune.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt mândru că reprezint Timişoara în Parlamentul României. Această calitate, de reprezentant al oraşului care în 20 decembrie 1989 a fost declarat primul oraş liber de comunism din România şi în care s-a strigat pentru prima dată "Jos comunismul!" şi "Libertate!", mă şi responsabilizează. Aşa că vreau să vă reamintesc că, acum, în aceste zile, când marcăm împlinirea a 32 de ani de la Revoluţie, încă avem o datorie neonorată. Da, le datorăm românilor adevărul şi o raportare cu respect la această ţară şi la valorile pentru care, în decembrie 1989, au murit oameni nevinovaţi. Suntem datori să arătăm, prin ceea ce facem, că cinstim memoria celor care au murit atunci pentru libertate şi pentru mai binele României şi al cetăţenilor ei.

Vă mulţumesc.

Nicu Fălcoi, deputat al USR, Circumscripţia electorală nr. 37 Timiş.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, de la Grupul parlamentar al USR.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor, astăzi se împlinesc 32 de ani de la Revoluţie.

21 decembrie este despre povestea unei generaţii care a ales să lupte.

21 decembrie este despre libertate, sacrificiu şi speranţă. Speranţa că se poate trăi liber în România, fără frica de a fi persecutat sau ameninţat cu moartea.

M-am născut după Revoluţie, dar ştiu că libertatea de care m-am bucurat mereu a fost darul primit de la cei care au dorit-o atât de mult şi au murit pentru ea acum 32 de ani.

Mă gândesc la ei cu recunoştinţă şi tristeţe în acelaşi timp. Ştiu că le sunt dator. Ştiu că le suntem datori, pentru că tot ceea ce am realizat până acum a fost mulţumită curajului lor.

Da! Acum 32 de ani începea Revoluţia şi la Bucureşti, oamenii ieşind în stradă pentru recâştigarea libertăţii.

Iar răspunsul regimului ceauşist fiind unul brutal şi sângeros, mii de oameni plătind cu propria viaţă sau cu pierderea cuiva drag libertatea de care astăzi ne bucurăm.

Din păcate, după 32 de ani, speranţele lor, de atunci, speranţele noastre, ale tuturor, au fost înşelate de o clasă politică care, în general, şi-a servit doar interesele proprii.

Au trecut trei decenii de când în fruntea ţării se perindă tot soiul de nomenclaturişti "emanaţi". Timp în care peste 4 milioane de români au ajuns la muncă în străinătate, alungaţi de sărăcia şi disperarea din ţară provocate de nomenclaturişti rebotezaţi în Frontul Salvării Naţionale.

Da, doamnelor şi domnilor, un sfert din populaţia României a emigrat!

Astăzi, vechii şi noii FSN-işti încearcă din nou să ne prostească vorbindu-ne pompos de la tribune despre "libertate", cultivând ura faţă de străini, faţă de minorităţile etnice, sau chiar faţă de acelaşi Occident venerat nu demult cu atâta ardoare.

Trei decenii mai târziu ne-au găsit divizaţi, radicalizaţi şi înspăimântaţi. În 1989 voiam să scăpăm de Ceauşescu şi comunişti, iar acum ne confruntăm cu o avalanşă a extremismului şi a populismului antieuropean crescut la sânul aceloraşi comunişti.

Este adevărat că România a progresat mult din 1989, dar atât de puţin faţă de aşteptările generaţiei care a făcut revoluţia.

Nici astăzi, după 32 de ani, vinovaţii care au comis acele crime încă nu au răspuns pentru faptele lor.

Pentru acestea nu avem voie să renunţăm la căutarea adevărului, nu putem construi ţara la care visau cei care s-au sacrificat în decembrie 1989 fără a le respecta memoria.

De când am ales să mă implic în politică mă gândesc adesea că nu ştiu cât de multe voi reuşi în această aventură, dar ştiu sigur că unul dintre lucrurile de care mă tem este să nu ajung un alt nume pe lista celor care au dezamăgit, a celor care acum nu i-ar putea privi în ochi. Pentru că au vândut visul şi le-au trădat memoria.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Îi dau cuvântul domnului deputat Viorel Focşa.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Li-ber-ta-te fără certificate!".

Stimată doamnă preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În urmă cu 32 de ani, toţi românii au strigat într-un cuget şi o simţire: "Li-ber-ta-te!" Prins între scenariul bine tâlcuit în afara ţării şi valurile de oameni care au ieşit în stradă, regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu a căzut. Nu însă şi o mare parte a oamenilor care l-au servit, cei care au făcut parte din scenariu şi au întors armele. Aceşti oameni au condus şi conduc ţara după 1989, unii din umbră, alţii la vedere.

Din păcate, au rămas prea multe întrebări fără răspuns: cine a ordonat?; cine a tras?; cine a răspuns?

De cel puţin un an încoace se mai ridică, în mod insistent, o întrebare: ce s-a ales din libertatea pentru care au murit peste 1.000 de români nevinovaţi şi peste 4.000 au fost răniţi? Suntem noi, cei de azi, liberi aşa cum ei, cei din decembrie 1989, şi-au dorit să fim?

Privind retroactiv, pornind de la regimul neocomunist al lui Ion Iliescu, continuând cu distrugerea deliberată a economiei naţionale şi terminând cu statutul de colonie pe care l-am dobândit prin efortul nemijlocit al întregii clase politice de după 1989, ţara noastră nu a fost niciodată liberă.

Doar că astăzi reacţia unei mari părţi a clasei politice la efectele pandemiei de SARS-CoV-2 ne îndepărtează şi mai mult de "Li-ber-ta-tea" strigată din stradă în 1989.

După 32 de ani de la ceea ce unii numesc lovitură de stat, iar alţii Revoluţie, am ajuns să luptăm din nou pentru drepturi fundamentale, cum ar fi: dreptul la sănătate, dreptul la muncă, dreptul la libera circulaţie, dreptul la manifestarea convingerilor religioase.

Dragi colegi,

Poate că am uitat prea repede cum era fără drepturi, cum era să trăieşti cu frica de Securitate.

Sângele lor şi lacrimile familiilor lor trebuie să ne reamintească, să ne trezească. Ei au strigat simplu: "Li-ber-ta-te!". Şi cum sângele apă nu se face, în memoria lor şi pentru viitorul copiilor noştri, astăzi suntem gata să strigăm din nou: "Li-ber-ta-te!", dar de data aceasta "Li-ber-ta-te fără certificate!".

Deputat de Constanţa Dumitru-Viorel Focşa.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul deputat Benedek Zacharie? Nu este.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul deputat Ghervazen Longher? Nu este.

Atunci, revenim la Grupul parlamentar al PSD.

Îi dau cuvântul domnului deputat Dumitru Coarnă.

Vă rog, aveţi trei minute la dispoziţie.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică: "Preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, a rămas în funcţie, ca interimar, peste mandatul legal. CSM a respins candidaturile magistraţilor Baltag şi Chiş. Justiţia, aruncată în derizoriu!".

"Să nu uităm că istoria nu-i va uita pe vinovaţi, şi vinovaţi suntem cu toţii: unii pentru că am tăcut, alţii pentru că am greşit, cu toţii pentru că am suportat".

Facem această introducere în condiţiile în care preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, a rămas în funcţie, ca interimar, peste mandatul legal, până când vor fi organizate noi alegeri, în urma cărora să fie desemnat un şef al Consiliului, candidaturile magistraţilor Gabriela Baltag şi Andreea Chiş fiind respinse.

Magistraţii din toată ţara se revoltă în faţa acestei ilegalităţi fără precedent.

Magistratul Mădălina Afrasinie, de la Tribunalul Bucureşti, critică ce s-a întâmplat joi, 16 decembrie 2021, în CSM, atrăgând atenţia că este o nouă confirmare că judecătorii au rămas pe cont propriu. "Orgoliile au învins. În realitate, noi toţi am fost învinşi. Judecători, justiţiabili. Supremaţia legii a fost învinsă. De ce tăcem? Pentru că ştiam că aşa se va întâmpla. Atât de dezamăgiţi suntem de acest CSM, încât nu ne mai pasă".

Magistratul Viorica Costiniu, preşedintele de onoare al Asociaţiei Magistraţilor din România, a solicitat demisia, în bloc, pentru toţi membrii CSM după refuzul de a vota una dintre candidatele Gabriela Baltag şi Andreea Chiş pentru funcţia de preşedinte, reproşându-le membrilor CSM faptul că au dezonorat atât Consiliul, cât şi întreaga magistratură, deoarece prin votul iresponsabil de joi şi-au distrus orice urmă de reprezentativitate.

CSM a uitat că reprezintă o autoritate constituţională şi a călcat legea în picioare, dezonorând o întreagă instituţie, promovând orgoliile personale şi aservirea legii, în dauna intereselor justiţiei care ar trebui să le ghideze fiecare pas.

Care a fost scopul pentru care unii membri CSM au ales să distrugă credibilitatea Justiţiei şi să îl lase la conducerea CSM pe Bogdan Mateescu? Se întreabă şi fostul magistrat Neluţa Tudorache de la Tribunalul Călăraşi. "Este pentru prima oară când conducerea CSM este lăsată în mâna unui neprofesionist. Mandatul care expira la 06.01.2022 este un mandat de tristă amintire, presărat cu abuzuri şi cu fapte pentru care un alt judecător ar fi fost deja inculpat şi suspendat din funcţie".

Asistăm la încălcarea flagrantă a legii de către cel mai înalt for al magistraţilor din România, care, spunând da lui Mateescu, au ales să spună nu unor judecători competenţi, candidaţi la funcţia de preşedinte al CSM pentru anul 2022. Aceasta înseamnă încălcarea Constituţiei României şi a Legii nr. 317/2004.

Care au fost motivele respingerii celor două candidaturi înregistrate pentru funcţia de preşedinte? De ce nu se doreşte promovarea unor magistraţi integri la cârma instituţiei care ar trebui să valideze tocmai integritatea şi supremaţia legii?

Lovitura din 16 decembrie 2021, dată Justiţiei, nu va fi uitată şi va intra în istorie, urmând să fie judecaţi cei vinovaţi pentru faptele lor. Într-o societate democratică aceiaşi indivizi ar trebui să fie şi sancţionaţi, dar, văzând ce se întâmplă la vârful CSM, firescul a devenit o utopie. Este cazul să ne trezim şi să spunem stop abuzului. Politicul trebuie să ia bocancii de pe grumazul Justiţiei!

Dumitru Coarnă, deputat al PSD Călăraşi.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Dan-Constantin Şlincu, de la Grupul PSD.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

Mă aflu la această tribună pentru a vă transmite un mesaj de sărbători, atât Domniilor Voastre, colegii mei, cât şi botoşănenilor şi românilor.

Mai sunt câteva zile până la Crăciun, atunci când vom sărbători Naşterea Domnului. Este darul pe care îl primim în fiecare an şi care înseamnă mult mai mult decât cadourile, petrecerile sau mesele cu familia şi cu prietenii.

Îmi doresc să profităm de acest dar, cel al Naşterii Domnului, şi să îl folosim cum putem mai bine. Prin înţelegere, prin toleranţă, prin grijă faţă de semeni, prin onorarea cuvântului dat, prin aplecare în adevăratul sens al cuvântului spre necazul oamenilor din jurul nostru, şi nu numai.

Să ne amintim de mesajul simplu "Doamne Ajută!". Am interpretat aceste cuvinte pline de semnificaţii poate puţin altfel. Câtă vreme noi, oamenii simpli, avem posibilitatea să ajutăm, să o facem! Fără a cere nimic în schimb, fără a aştepta recunoştinţă! Doar să ajutăm, astfel ajutându-ne pe noi, prin onorarea Darului pe care îl primim în fiecare an.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Vă doresc să vă bucuraţi de Darul Naşterii Domnului şi să aveţi parte de sărbători binecuvântate alături de cei dragi!

Sunt Dan-Constantin Şlincu, deputat de Botoşani.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Alexandra Huţu, tot de la Grupul PSD.

Doamna Alexandra Huţu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Voi intra abrupt în subiect, pentru că e un subiect extrem de sensibil.

Zilele trecute am deschis o carte adresată copiilor cu titlul de "99 de întrebări şi răspunsuri doar pentru băieţi". După o căutare rapidă pe Internet, am descoperit că există o carte similară şi pentru fete. Ambele volume sunt publicate de o editură care este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai Ministerului Educaţiei în privinţa editării manualelor şcolare. De aici şi impresia că acea carte care cuprinde şi câteva capitole despre educaţia sexuală a băieţilor ar fi avut girul autorităţilor române din domeniul educaţiei.

Nu voi reproduce aici conţinutul, care m-a şocat şi m-a revoltat din această carte, pentru că ar fi prea mult pentru a rosti acele întrebări de la tribuna Camerei Deputaţilor. Dar pot să vă asigur că dacă acel conţinut aşa-zis educaţional ar face obiectul unei emisiuni TV, atunci cu certitudine ar conţine avertismentul 18+ ani şi ar fi fost difuzată după ora 23.00. Iar cu asta cred că am spus totul. Am acest volum la mine, deci vi-l pot înmâna să vedeţi şi dumneavoastră că ceea ce spun este real.

Nu am nimic împotriva educaţiei sexuale pentru adolescenţi dacă ea este făcută la vârsta potrivită, într-un cadru potrivit şi, desigur, cu consimţământul informat al părinţilor. Am convingerea că prin informare şi educaţie adecvată putem preveni multe fenomene negative care par a fi din ce în ce mai prezente în societatea românească, precum mame minore, violenţa sexuală sau alte asemenea realităţi tulburătoare.

Dar, în acelaşi timp, cred că fiecare lucru trebuie făcut la timpul său. Cartea despre care vă vorbesc nu are niciun avertisment cu privire la vârstă. De altfel, aşa cum reiese chiar de pe copertă, este editată în secţiunea "Pentru copii", deci se adresează în mod direct copiilor, nu părinţilor. Ea poate fi cumpărată, fără restricţii, de orice elev, indiferent de vârstă, pentru că nu există decât o recomandare "11+".

Mă întreb şi eu care este legitimitatea acelor autori de a stabil că aceasta este calea adecvată pentru educaţia copiilor noştri. Chiar lăsăm astfel de texte, pretins educaţionale, să circule fără nicio îndrumare în librăriile noastre? Şi vă întreb pe cei care aveţi copii: credeţi că nu contează dacă o astfel de carte ar fi citită de un copil de 8 ani, deşi conţinutul se adresează în mod evident adolescenţilor, în cel mai bun caz? Dacă avem reglementări asupra conţinutului audio-vizual de acest gen, e în regulă să avem o abordare distinctă în cazul conţinutului tipărit?

Iar, dacă tot vorbim de "educaţia sexuală", Ministerul Educaţiei nu are nicio răspundere în această privinţă?

Credeţi că ar trebui să existe o reglementare în această privinţă sau lăsăm totul la libera apreciere a oricui despre cum să ne creştem şi să ne educăm copiii şi nepoţii?

Sunt întrebări asupra cărora vă invit să reflectaţi, şi ulterior să găsim împreună cele mai bune soluţii pentru educaţia copiilor noştri.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Alexandra Huţu.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PNL.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cozma Adrian.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

"Românii nu mai trebuie să stea la cozi în vamă!"

Stimaţi colegi,

Ani de zile s-a vorbit, în România, despre statul la cozi, fie că vorbim de plata impozitelor, la paşapoarte, în trafic, în vămi, şi ne întrebăm de ce nu scăpăm de acest stigmat. Pentru că nu am rezolvat problemele şi cauzele pentru care stăm ore în şir în faţa instituţiilor sau în alte părţi. Zilele acestea ne-am confruntat cu aceeaşi problemă cu care ne confruntăm cu ocazia sărbătorilor de iarnă, când fraţii români se întorc în ţară pentru a petrece împreună cu familia şi prietenii. Sunt românii care au plecat pentru o viaţă mai bună şi care ne aduc nu doar bucurie, dar sunt şi cei care ne aduc bani, direct şi indirect, prin cheltuielile pe care le fac în ţară.

E trist că românii trec uşor prin ţările europene, dar sunt blocaţi la intrarea în ţara lor.

La trecerea de frontieră din Petea, judeţul Satu Mare, cozile de maşini au depăşit 30 de kilometri, la sfârşitul de săptămână. Un lucru e cert, se ştia că în aceste zile fluxul de persoane va creşte mult, dar autorităţile au fost luate pe nepregătite, iar autorităţile maghiare nu au dat dovadă de o bună colaborare nici astăzi.

Ţinând cont de situaţia în care ne aflăm, era nevoie de măsuri extraordinare, rapide, care să ducă la îmbunătăţirea şi rezolvarea problemei, în cele din urmă. Chiar dacă Poliţia de Frontieră a suplimentat numărul personalului planificat la controlul documentelor de călătorie în punctele de trecere, lucrurile au decurs anevoios. Am cerut insistent autorităţilor maghiare să ia măsuri şi să deschidă fluxuri suplimentare la intrarea în România, însă n-avem în acest moment un răspuns favorabil.

Cer Ministerului Afacerilor Externe să întreprindă un dialog constant cu autorităţile maghiare pentru a nu ne mai confrunta cu astfel de situaţii. Suntem ţări vecine şi e nevoie de sprijin reciproc în astfel de situaţii.

Le mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în aceste zile, Ministerului de Interne şi tuturor celor care au contribuit la deblocarea situaţiei.

Le spun tuturor românilor, care au venit şi care vin în aceste zile acasă, că sunt ferm şi decis în a monitoriza măsurile care se iau pentru ca pe viitor să nu ne mai confruntăm cu astfel de situaţii neplăcute.

Toate cele bune şi sărbători fericite românilor din ţară şi din străinătate!

Crăciun fericit tuturor!

Doamne ajută! (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Simina Tulbure.

Vă rog, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Simina, eu nu mă mai întorc". "Simina, am încercat, am luptat, nu mai am energie. Plec din ţară". Aud tot mai des astfel de afirmaţii. Dragi cetăţeni, vă aud.

Vă invit să facem un exerciţiu de imaginaţie.

Cum ar fi dacă imaginile cu străzile goale din starea de urgenţă ar deveni noua realitate a României?

Deja ne confruntăm cu sate depopulate, iar ritmul tinerilor care pleacă din ţară nu s-a potolit deloc în ultimii ani. 36 din 42 de judeţe au mai mulţi pensionari decât tineri. România pierde anual, în medie, 140.000 de locuitori, prin deces şi emigrare.

În mod incontestabil, România îmbătrâneşte, vârsta medie a populaţiei este de 42 de ani, iar noi, chiar şi aici, în Parlament, în loc să ne sprijinim tinerii să îşi găsească un rost în ţară şi să îi implicăm în luarea de decizii, acceptăm limbajul de lemn care duce spre netransparenţă şi sprijină prăpastia dintre cetăţeni şi politicieni.

Peste 100.000 de copii au cel puţin un părinte în străinătate, iar 32% dintre aceştia îşi văd părinţii doar o singură dată pe an. Şi eu am trăit în afara graniţelor ţării şi îmi vedeam părinţii foarte rar. Dar, dincolo de cifre, vorbim despre familii, milioane de români care trăiesc în afara ţării, care îşi doresc un singur lucru - o viaţă decentă pe care România în momentul de faţă nu le-o poate oferi.

România este o ţară de emigrare, iar fenomenul de emigrare reprezintă cea de-a doua cauză principală pentru reducerea populaţiei.

Eu, ca deputat de diaspora, nu pot să stau cu mâinile în sân şi să aştept să văd ţara golindu-se de cetăţeni.

Dacă poporul consideră că nu ne pasă, mai devreme sau mai târziu, o să ne lase.

Rapoartele statistice arată că până în 2050 populaţia României va fi doar de circa 15,5 milioane de locuitori.

Stimaţi colegi,

Fac apel la acţiune, având în vedere că săptămâna aceasta vom vota Legea bugetului, unde voi avea amendamente. Iar printre aceste amendamente se numără următoarele măsuri pe care vă încurajez să le luaţi în calcul:

• Măsuri dedicate stimulării întoarcerii tinerilor în România;
• Înmulţirea oportunităţilor profesionale de calitate, în funcţie de mediul de provenienţă - rural, urban, apartenenţa la minorităţi;
• Oportunităţi de formare pe tot parcursul vieţii;
• Încurajarea noţiunii de antreprenoriat de familie, prin granturi specifice pentru tinerele familii;
• Servicii sociale performante, la standarde europene, accesibile în orice comunitate, inclusiv în mediul online, în funcţie de specificul acestora;
• Măsuri pentru sporirea natalităţii, de exemplu, prin subvenţionarea tratamentelor de fertilitate şi servicii dedicate sănătăţii mintale;
• Reforma educaţională centrată în jurul elevului;
• Dezvoltarea de comunităţi prietenoase cu mediul;
• Implicarea directă a tinerilor în procesele de luare a deciziilor pe teme legate de probleme demografice, sociale şi de muncă;
• Legalizarea parteneriatului civil în România şi reforma armonioasă a sistemului de adopţie.

Închei cu două întrebări care mă preocupă şi la care vă invit să reflectăm cu toţii pentru ca 2022 să fie un an în care demografia va reprezenta o prioritate pe agenda parlamentară.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

Câţi vom mai fi în 2050? Şi cum se simt românii în România, care sunt soluţiile la depopulare şi o populaţie îmbătrânită?

Mulţumesc.

Simina Tulbure, deputat de diaspora.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cristian Ichim, de la Grupul parlamentar al USR.

Vă rog.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

"Educaţia are nevoie de sprijin!".

În aceste zile se discută intens despre bugetul de stat - şi mă voi referi acum la importanţa acordată educaţiei. Nu e prima oară şi, după cum ştim cu toţii, nu va fi nici ultima dată când educaţia este lăsată pe ultimele locuri, pentru că problemele endemice ale sistemului nostru de educaţie nu sunt luate în considerare. Trebuie să recunoaştem că nu preţuim educaţia ca atare, că s-a profitat de pe urma ei, că a fost politizată şi că nu există niciun plan pentru reechilibrarea sistemului. Bugetul insuficient şi faptul că se taie cu regularitate din banii pe care educaţia ar trebui să îi primească sunt dovezi clare ale interesului minim pe care guvernele României şi Parlamentul, în care ne găsim noi astăzi, îl acordă acestui domeniu.

Suntem, în continuare, o ţară care are un număr extrem de mic de absolvenţi de studii superioare, şi presiunile pentru a creşte numărul lor sunt uriaşe. Piaţa muncii are nevoie de absolvenţi calificaţi şi nu vom putea continua în acest mod. Şi piaţa externă, cea din ţările Uniunii Europene, se uită după absolvenţii cu studii superioare, pentru că circulaţia forţei de muncă este o mare realitate pe care trebuie să o acceptăm ca atare. În acest punct intervine propaganda forţelor populiste care se plâng că suntem dedicaţi muncii brute şi needucate. Adevărul e că nu investim în educaţie, pentru că preferăm tirade naţionaliste şi retrograde, ne plângem de rezultatele acestor populisme şi uităm că avem nevoie să fim inovativi şi capabili să dezvoltăm idei şi tehnologii. Ministerul Educaţiei este prins într-un nesfârşit discurs administrativ, incapabil şi incompetent pentru vremurile pe care le trăim.

Clasa politică românească este vinovată de situaţia actuală şi, dincolo de sutele de plagiate ale oamenilor politici care şi-au decorat CV-urile cu doctorate furate, vorbim de o clasă politică incapabilă să observe valoarea şi necesitatea educaţiei.

Stimaţi colegi, e timpul să oprim acest dezastru, pentru că ce nu se învaţă astăzi va fi eticheta României de mâine. Furtul nu este educaţie, iar sărăcia duce la abandon şcolar şi analfabetism funcţional. România nu merită aşa ceva şi trebuie spus că nu resursele financiare ne lipsesc, ci morala şi bunul-simţ. Până când nu vom înţelege că şcoala românească are nevoie de sprijin şi de un exemplu moral în această clasă politică, vom continua să producem în minus absolvenţi care nu respectă instituţia pe care au absolvit-o, tineri care cred mai mult în meditaţii decât în educaţie şi şmecheri politici care cred că banii şi relaţiile nasc diplome.

Am trecut de mult de ultimul ceas, de ultimul moment în care ar fi trebuit să schimbăm ceva. E timpul să ne asumăm starea deplorabilă, să acţionăm responsabil şi să investim în educaţie, în viitorul acestei ţări!

Vă mulţumesc.

Cristian Ichim, deputat al USR, Bacău.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar AUR.

Îi dau cuvântul domnului deputat Antonio Andruşceac.

Aveţi 3 minute la dispoziţie, domnule deputat.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

O să încep, înainte de declaraţia politică, cu un omagiu adus celor care, cu 32 de ani în urmă, au luptat şi, unii dintre ei, şi-au dat viaţa pentru o libertate scump plătită, care, în loc să ne facă fericiţi de ceea ce am realizat în 32 de ani, ne aduce, astăzi, o nouă manifestaţie în faţa Parlamentului. Din nou, românii, la 32 de ani, în loc să comemoreze paşnic, sunt în situaţia de a protesta împotriva unor politici care au dus România în pragul falimentului.

Declaraţia mea politică se numeşte "România, ţară dependentă de importuri".

Stimaţi colegi,

Mă întreb adesea cum a ajuns România să aibă atât de multă sărăcie în toată bogăţia ei. Avem o populaţie rurală foarte mare şi o suprafaţă agricolă considerabilă. Beneficiem de subvenţii europene pe măsura capacităţii noastre agricole. Nu ne confruntăm cu episoade cu mult mai secetoase decât alte ţări europene şi nici cu inundaţii constante. Teoretic, nu ne lipseşte nimic pentru ca România să nu fie un producător agricol de anvergură la nivel european. Practic, am ajuns să importăm peste 72% din tot ceea ce consumăm, deoarece producţia agricolă a ajuns să fie din ce în ce mai modestă.

Mă întristez, ca fiecare dintre voi, cred, de fiecare dată când văd în magazine usturoi adus din China, cartofi aduşi din Germania, în timp ce produsele româneşti lipsesc de la rafturi de când a fost eliminată legea care obliga comercianţii să aibă la raft 51% produse româneşti. Înregistrăm din această cauză un deficit la comerţul cu produse alimentare pentru că exportăm porumb, grâu, în timp ce importăm chipsuri şi pâine congelată.

Ministerul Agriculturii avea de pus la punct două proiecte mari şi necesare - implementarea unei reţele româneşti de depozitare, procesare şi distribuţie pentru cereale, legume şi fructe, şi refacerea şi modernizarea sistemului de irigaţii.

Conform Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, doar 20% din terenurile agricole din România sunt irigate, deşi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - PNDR - vizează măsuri în acest sens încă din perioada de programare 2007-2013, continuând cu perioada de programare financiară europeană 2014-2020. Mult prea puţin s-a făcut în mult prea mulţi ani.

Din păcate, observ că, de-a lungul timpului, diversele guverne pe care le-a avut România, indiferent de culoarea lor politică, nu au urmărit să protejeze agricultorul român şi producţiile care ies din pământul românesc, ci au distras atenţia de la lipsuri prin importuri masive pentru că a fost varianta cea mai simplă, însă şi cea mai păguboasă pentru noi.

Sunt convins că sectorul agricol şi cel zootehnic ar putea fi extrem de rentabile dacă am avea în fruntea Ministerului Agriculturii un om care şi-ar dori să susţină producătorii şi agricultorii români şi ar veni cu măsuri concrete pe termen lung, în loc să se uite implorator la cer ca să plouă la timp.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vă mulţumesc.

Antonio Andruşceac, deputat AUR, Circumscripţia electorală nr. 4 Bacău.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul deputat Benedek Zacharie? Nu este.

De la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, dau cuvântul domnului deputat Ghervazen Longher.

Vă rog, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Decembrie este o lună specială în istoria polonezilor şi a românilor, în care au loc comemorări ale unor evenimente importante, tragice din istoria recentă a ambelor ţări. În decembrie 1981 a fost introdusă în Polonia Legea marţială, iar în România, în anul 1989, a început Revoluţia.

Pe 13 decembrie anul acesta s-au împlinit 40 de ani de la introducerea Legii marţiale în Polonia.

Pe străzile din Polonia au ieşit atunci tancuri şi vehicule blindate, au apărut armata şi miliţia. Au fost interzise adunările, grevele, au fost suspendate publicaţiile majorităţii titlurilor de presă, a fost limitată posibilitatea de deplasare, activitatea instituţiilor de învăţământ superior şi lecţiile din şcoli au fost suspendate, toate coletele poştale au fost cenzurate, telefoanele personale nu au mai putut fi folosite. Mii de miliţieni şi soldaţi patrulau străzile supraveghind respectarea introducerii orei miliţiei. Graniţele au fost închise. Au început să fie arestaţi militanţii "Solidarităţii". În comunicatul de la ora 6.00 dimineaţa, generalul Wojciech Jaruzelski a informat despre crearea Consiliului Militar de Salvare Naţională care a preluat conducerea ţării. Introducându-se Legea marţială s-a dorit oprirea activităţii sindicatului "Solidaritatea" care obţinea în ţară influenţă tot mai mare.

Legea marţială a fost abrogată pe 22 iulie 1983. Pe durata ei au fost arestaţi în total 10.131 de militanţi ai "Solidarităţii", iar în jur de 40 de persoane şi-au pierdut viaţa.

În semn de solidaritate cu victimele Legii marţiale, Institutul Memoriei Naţionale din Polonia a iniţiat, acum câţiva ani, campania "Aprindeţi lumina libertăţii". Se referă la gestul prin care, la începutul anilor 1980, polonezii şi alţi cetăţeni ai lumii libere şi-au exprimat opoziţia faţă de politica brutală a autorităţilor Republicii Populare Polone. La ferestrele caselor, birourilor, şcolilor şi diverselor instituţii din Polonia sunt aprinse lumânări în semn de comemorare a acelui timp şi a victimelor. La acţiune s-a alăturat în acest an şi Uniunea Polonezilor din România.

Vă mulţumesc.

Crăciun fericit!

La mulţi ani!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

De la Grupul neafiliaţilor, întreb, dacă domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola este în sală? Nu este.

Doamna deputat Anamaria Gavrilă? De asemenea, nu este.

Revenim la Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif? Nu este.

Doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache? Nu este.

De la Grupul parlamentar al PNL nu mai avem vorbitori.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Brian Cristian.

Vă rog, aveţi 3 minute la dispoziţie.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Se împlineşte exact un an de când am depus jurământul de învestitură, şi, zilele acestea, Parlamentul este un furnicar din cauză că se votează bugetul. Ca de obicei, acest lucru se face pe repede înainte, fără un minim de dezbatere şi analiză. La educaţie avem 2,28% din PIB, un minim istoric, iar noul minister înfiinţat, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, are cel mai mic buget, de 130 de ori mai mic decât cel al MAI.

De la începutul mandatului am vorbit de la tribună despre problemele care reies dintr-o subfinanţare a sistemului de învăţământ, unde, an de an, suntem la coada Uniunii Europene. Iar pe o parte dintre ele le voi menţiona din nou. Ne află pe ultimul loc la capitolul participarea adulţilor care sunt înscrişi într-un proces de educare sau formare, cu doar 1,3% din totalul populaţiei, şi suntem tot la coada Europei în ceea ce priveşte absolvenţii de facultate. Ne aflăm, în schimb, pe primul loc în UE la rata populaţiei care nu are baie în casă - cu 22,4% - şi la rata mortalităţii infantile. Avem cele mai mici preţuri la băuturi alcoolice - cu 23,6% mai mici decât media europeană - şi suntem pe locul 4 în ceea ce priveşte interesul pentru pariurile sportive.

Chiar dacă multe dintre problemele enumerate mai sus ar putea fi rezolvate prin investiţii în domeniul tineretului şi o finanţare adecvată a sistemului de învăţământ, putem vedea cât de mult îi pasă actualei Guvernări de viitorul României. Cu un minim istoric la educaţie şi un buget derizoriu al noii entităţi care cuprinde tineretul, vedem că Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse nu este de fapt un minister, ci mai degrabă o scenă de ministru. Asta se întâmplă când te preocupă mai mult PR-ul şi mai puţin problemele ce ar trebui rezolvate.

Sectorul de tineret a avut mari speranţe de la nou-înfiinţatul minister, deoarece, timp de 30 de ani, componenta tineret a fost una secundară şi marginalizată, în detrimentul sportului, în cadrul fostului Minister al Tineretului şi Sportului. Din păcate, vedem că pentru guvernanţii noştri investiţia în tineri este opţională şi că aceştia văd banii alocaţi activităţilor şi programelor de tineret ca pe o cheltuială, şi nu ca pe o investiţie.

Îmi doresc un buget decent şi eficient pentru activităţile şi programele de tineret şi pentru întreţinerea şi modernizarea infrastructurii de tineret din România. Acesta poate fi obţinut dacă tăiem din bugetele de protocol şi activităţile neesenţiale ale multor instituţii publice.

Stimaţi colegi, mai multă treabă, mai puţin PR!

Vă mulţumesc.

Deputat Brian Cristian, Circumscripţia electorală Maramureş.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul, în continuare, doamnei deputat Denisa-Elena Neagu, de la Grupul parlamentar al USR.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, o academie fantomă de un leu!"

Stimaţi colegi,

Zece milioane de lei, aproximativ două milioane de euro, este bugetul pe care Academia Oamenilor de Ştiinţă din România îl primeşte în anul 2022 din banii românilor.

Cu aceşti bani, alocaţi aproape anual, instituţia ar fi trebuit să aibă măcar câteva rezultate inovatoare, revoluţionare.

Stimaţi colegi, de câte cercetări revoluţionare aţi auzit de la AOŞR în cei 14 ani de activitate?

Vă spun eu - zero!

Acesta este rezultatul când 80% din buget este alocat pentru salariile personalului şi indemnizaţia membrilor instituţiei. Pe cercetare, nici măcar 10%.

Instituţia a produs maculatură, adică lucrări strict teoretice, insipide, fără aplicabilitate practică.

Haideţi, stimaţi colegi, să fim tranşanţi şi să spunem lucrurilor pe nume - această organizaţie este una fantomă, o lipitoare a bugetului de stat.

Este o uzină de sinecuri de lux înfiinţată de PSD. De aici încasează anual indemnizaţii de zeci de mii de lei aşa-zişii oameni de ştiinţă, afiliaţi politic PSD.

Ieşiţi de pe scena politică, Ion Iliescu, Ecaterina Andronescu sau Teodor Meleşcanu sunt doar câteva dintre numele aflate pe ştatele de plată ale acestei instituţii.

USR încearcă de câteva luni să o desfiinţeze. Eu şi colegul meu, senator Cristian Berea, am depus un proiect pentru desfiinţarea AOŞR. Deşi proiectul a trecut de Senat, la Camera Deputaţilor se află blocat undeva în sertarele Comisiei pentru învăţământ.

Este absolut ruşinos că această lege nu a fost adoptată până acum de Camera Deputaţilor, asta dând şansa PSD să le impună partenerilor de coaliţie un buget enorm pentru ţinerea în viaţă a acestei organizaţii nelegitime.

Zece milioane de lei pentru AOŞR este un buget infam.

De aceea, stimaţi colegi, am depus un amendament pentru modificarea Legii bugetului de stat pe 2022 şi am propus reducerea bugetului AOŞR la un leu.

Da, un leu! Este suma maximă pentru producerea de maculatură cu valoare zero!

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Andrei Miftode, de la Grupul parlamentar al USR.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Nici bine nu s-a încheiat valul 4 al pandemiei în România, cu o lună octombrie cu sute de morţi pe zi, şi iată că voci stridente pun mortalitatea ridicată fix pe seama creşterii ratei de vaccinare din perioada în care societatea trăia cele mai groaznice zile ale valului 4.

Fără să verifice măcar câţi dintre cei vaccinaţi au murit, fără să îşi pună problema suprasolicitării sistemului sanitar, trompetele ponegririi ştiinţei fac prelucrări şchioape de date şi atentează la tragerea cortinei beznei de Ev Mediu peste minţile românilor.

Raportările zilnice au devenit aproape liniştitoare pentru unii. 1.000 de bolnavi de COVID la ATI nu mai reprezintă un număr surprinzător şi, în consecinţă, ritmul de vaccinare începe să bată iarăşi pasul pe loc. În timp ce întreaga lume se apropie de 50% rată de vaccinare cu schemă completă, România, ţară UE, se zbate să atingă 40%.

Plătim un preţ uriaş pentru neîncrederea pe care cetăţenii o manifestă faţă de autorităţi, pentru campania de informare slabă şi neinspirată, pentru o conducere incapabilă de a copia măcar măsuri care au funcţionat în alte state. Nu de reinventarea roţii avem acum nevoie, ci măcar de o doză de încredere pe care statul român să fie capabil să o inspire cetăţenilor printr-o comunicare mult mai eficientă, educativă şi onestă.

O campanie sănătoasă de informare porneşte de la educarea populaţiei prin dezbateri televizate între specialiştii epidemiologi şi detractorii răspunsului ştiinţei la această problemă globală, prin documentare pe înţelesul oamenilor, difuzate la ore de vârf şi chiar prin campanii mobile de informare care să ajungă până în ultimul cătun.

Această ţară nu a suferit nicicând, de la război încoace, un asemenea dezastru umanitar, şi nicicând nu a mai avut parte de campanii atât de insidioase de dezinformare.

Cum răspunde Preşedintele României?

Cum răspunde SRI-ul?

Cum răspunde CSAT-ul la asta?

Cum răspund actorii decizionali incoerenţi care bâjbâie între ora de închidere a mall-urilor şi rata de vaccinare a cadrelor didactice?

Unde sunt responsabilitatea şi solidaritatea naţională în vremuri de restrişte?

Valul 5 începe să îşi facă simţită prezenţa şi în România.

Cu măsuri eficiente de informare din partea decidenţilor asistaţi de epidemiologi, trebuie să evităm să mai avem parte de sute de morţi pe zi.

Stă în puterea noastră să nu mai fim părtaşi - inapţi - la sporirea dezinformării şi polarizării populaţiei, să nu mai fim părtaşi la cifrele cu care greutăţile acestor vremuri şi propriile slăbiciuni se străduiesc să ne obişnuiască.

Fiecare om ce nu a putut fi salvat din pricina incompetenţei sau lipsei de responsabilitate a fiecăruia dintre noi, în rolurile pe care le avem, este o dramă abisală şi încă un cui bătut în uşa conştiinţei noastre colective.

Vă mulţumesc pentru conştientizare.

Andrei Miftode, deputat al USR PLUS de Braşov. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Nemaifiind alţi deputaţi prezenţi în sală, o să dau citire declaraţiilor politice depuse în scris.

De la Grupul parlamentar al PSD au depus declaraţii în scris - domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif, doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache, domnul deputat Eugen Bejinariu, doamna deputat Daniela Oteşanu, domnul deputat Ioan Vulpescu, doamna deputat Oana-Gianina Bulai, domnul deputat Silviu Nicu Macovei, domnul deputat Vasile Cîtea, doamna deputat Alina-Elena Tănăsescu, domnii deputaţi Nicu Niţă, Romulus-Marius Damian, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, doamna deputat Mirela Furtună şi domnii deputaţi Constantin Bîrcă, Daniel Tudorache şi doamna deputat Dinu Cristina-Elena;

De la Grupul parlamentar al PNL au depus declaraţii în scris - Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Gabriel Andronache, Cătălin Stângă, Liviu Balint, Cristina Burciu, Alexandru Popa, George Şişcu, Ioan Burduja, domnul deputat Mugurel Cozmanciuc, domnul deputat Ervin Molnar, domnul deputat Ştefan-Bucur Stoica şi Şandru Cosmin;

De la Grupul parlamentar al USR au depus declaraţii în scris domnii deputaţi Mihai Poliţeanu şi Viorel Băltăreţu;

De la Grupul parlamentar AUR, de asemenea, au depus declaraţii în scris domnii deputaţi Nagy Vasile, Titus Păunescu şi George Simion;

De la Grupul parlamentar al UDMR au depus declaraţii în scris domnul deputat Benedek Zacharie şi doamna deputat Biró Rozália-Ibolya;

Iar de la grupul neafiliaţilor au depus declaraţii în scris domnul deputat Bogdan-Alexandru Bola şi doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Încheiem aici prima parte...

Dacă puteţi să veniţi puţin, doamnă deputat Gavrilă. Vă rog. (Discuţii la prezidiu cu doamna deputat Anamaria Gavrilă.)

În mod excepţional, o să-i dau cuvântul doamnei deputat Anamaria Gavrilă pentru a citi declaraţia politică.

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa!

Din păcate, în această dimineaţă, parlamentarii sunt ţinuţi pe la poarta Parlamentului, de jandarmerie! Este regretabil, domnule Bode!

Românii sunt din nou urecheaţi de către guvernanţi. De data aceasta, românii care se întorc acasă de Crăciun să îşi vadă familiile. Guvernanţii cred că ei nu se aliniază regulilor din afară şi acasă, în România.

Am fost plecată 15 ani de zile, am trăit un număr aproape egal de ani în două ţări şi am lucrat, prin natura jobului pe care l-am avut, în peste 8 ţări, inclusiv Marea Britanie şi Australia. Tatăl meu este plecat de mai bine de 25 de ani în străinătate - este şofer de TIR. Atât el, cât şi mama sunt eroii mei.

Ştiu exact ce înseamnă străinătatea, ştiu exact ce înseamnă să te întorci acasă de Crăciun, ştiu exact ce înseamnă să ajungi la graniţă, să stai cu orele în vamă şi să fii umilit. Ştiu ce înseamnă să aterizezi pe un aeroport românesc, şi conducătorul de zbor să îţi ureze, bine aţi venit acasă! Un fior îţi străpunge şira spinării şi te cuprinzi de emoţie, de dor şi de regret că trec anii şi viaţa ta de zi cu zi nu este trăită alături de familie, aşa cum ar fi normal.

Nu ai cum să ceri românilor să respecte reguli de acasă, când tu, ca stat, ai eşuat. Nu ai cum să ceri certificate, formulare de înregistrare, dacă tu, ca stat, nu ai testare gratuită, nu ai medicamente în spitale şi nu ai medicamente în farmacii.

Suntem ţara din Europa cu cei mai mulţi oameni plecaţi în afară. De 32 de ani, drag stat român, ştii că de Crăciun şi de Paşti, românii se întorc acasă într-un suflet. Ar trebui să avem cele mai performante sisteme la intrarea în ţară, ar trebui să avem un personal foarte bine pregătit, care ne primeşte cu braţele deschise şi cu un zâmbet pe faţă.

Când încerci să ruşinezi românii că nu respectă acasă reguli din afară, deschizi o mare rană pentru aceşti oameni, pentru că aceşti oameni au fost nevoiţi să plece. Au fost nevoiţi să plece din cauza incompetenţei şi corupţiei la toate nivelurile, pentru că se uită la televizor şi dau nas în nas cu funcţionari şi guvernanţi care exact aceleaşi caracteristici le prezintă.

Se uită la televizor şi parlamentarii pe care îi văd nu îi fac să se simtă mândri că sunt români.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi, doamnă deputat.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Românii vor respecta reguli atunci când parlamentarii, când guvernanţii, când funcţionarii vor arăta respect şi consideraţie pentru ei.

Şi îi rog pe domnii guvernanţi să înlocuiască aroganţa şi ameninţările, domnule Bode, cu o umilinţă, cu un tact şi cu dragoste pentru confraţii noştri.

Mulţumesc mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

A fost ultima intervenţie de astăzi.

Închei aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Reluăm lucrările la ora 10.00.

Vă mulţumesc tuturor.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Răsturnarea unui guvern, 29 de legi şi 43 de întrebări adresate miniştrilor într-un an de mandat"

Finalul acestui an şi bilanţul său coincid şi cu împlinirea unui an de la preluarea mandatului de deputat, de când arădenii m-au învestit cu voturile şi încrederea lor, să-i reprezint în Parlament. În ciuda problemelor provocate de pandemie şi de instabilitatea politică pe care a generat-o fosta guvernare de dreapta, acest an a trecut totuşi repede.

Din decembrie 2020, ca deputat, am făcut o serie de demersuri pentru realizarea unor legi mai bune în folosul fiecăruia dintre noi şi pentru îmbunătăţirea tranzitului legislativ. Consider că este datoria mea de parlamentar să îmi prezint, public, în cel mai transparent mod, direcţiile în care m-am angajat în beneficiul arădenilor, precum şi în beneficiul românilor. Pe lângă obligaţia morală pe care o am faţă de români, cetăţenii au dreptul să ştie care este activitatea noastră în Parlament. Şi pentru că noi, cei de la PSD, am fost trimişi rapid în opoziţie în mod ilegitim, nu mi-am permis să irosesc timpul cu perioada de acomodare, aşa că, am trecut urgent la lucru, împreună cu ceilalţi colegi deputaţi şi senatori ai PSD, mai noi sau mai vechi în Legislativ.

Din aceste considerente, am urmărit, în special, domeniul meu principal de expertiză, agricultura, dar am fost alături de colegii mei din PSD în toate demersurile lor de a produce amendamente viabile legilor aflate în dezbaterea Parlamentului. Deşi acest prim an de mandat l-am petrecut în băncile opoziţiei, o serie de amendamente pe care le-am iniţiat au fost integrate în textele finale ale unor legi votate.

Aşadar, am fost coiniţiatorul a 29 de proiecte de acte normative, dintre care 3 au devenit legi şi produc deja efecte. Am contribuit şi la amendarea legislaţiei privind îmbunătăţirea calităţii învăţământului, la creşterea protecţiei şi promovării drepturilor copilului, precum şi ale persoanelor cu dizabilităţi, la acordarea voucherelor culturale pentru elevi, la adaptarea cadrului legislativ la noile exigenţe privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cât şi la modificarea Codului fiscal. O deosebită atenţie am acordat-o, alături de colegii mei de la PSD, şi corectării regimului deşeurilor, reglementării şi mai practice şi atât de necesare amenajării, omologării şi întreţinerii traseelor turistice din România, acordării de protecţie concretă populaţiei în faţa exploziei preţurilor tuturor formelor de energie, instituirii unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare prin modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, precum şi actualizării burselor acordate românilor de pretutindeni sau reluarea atribuirii voucherelor de vacanţă.

Dar în prim-planul acţiunii mele politice s-a aflat şi va continua să se afle, până la finalul mandatului, repoziţionarea agriculturii în rândul domeniilor cărora orice executiv trebuie să le acorde prioritate, mai ales că este una dintre sursele generatoare de venituri la buget, dar, concomitent, asigură hrana românilor. În acest sens, sunt de menţionat Legea nr. 50/1991 privind simplificarea autorizării executării lucrărilor de construcţii agricole, amendarea Legii cooperaţiei agricole nr. 566/2004, prin care am sporit protejarea gospodăriei ţărăneşti, dar şi Legea privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Gheorghe Ionescu-Şişeşti şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare.

O altă serie de neajunsuri din agricultură am considerat că pot fi corijate prin intermediul întrebărilor adresate, pe cale parlamentară, ministrului de resort. Am solicitat precizări privind soluţiile guvernului pentru amortizarea pagubelor cauzate de îngheţ pomicultorilor, calendarul lansării apelurilor de proiecte pentru submăsura 4.1. - Investiţii în exploataţiile agricole, stadiul lucrărilor de reabilitare şi extindere a infrastructurii principale de irigaţii, cadastrarea localităţilor arădene prin Planul naţional de cadastru şi carte funciară, măsurile imediate pentru rezolvarea crizei forţei de muncă din agricultură, existenţa unei strategii prin care România să redevină producător, şi nu doar furnizor de materie primă pentru export, linia de finanţare pentru Programul Operaţional Regional (POR) 2.2 - IMM destinat regiunii Vest, subvenţionarea temporară a îngrăşămintelor chimice folosite în agricultură, un plan de măsuri concrete pentru prevenirea epizootiilor de pestă porcină şi gripă aviară. În plus, experienţa în administraţia locală m-a ajutat să le adresez miniştrilor şi întrebări privind stadiul unor proiecte din judeţ, care au vizat acordarea de fonduri din PNRR şi POR 2021-2027 pentru noul spital matern din Arad, mai multe detalii legate de stadiile implementării PNDL I şi PNDL II, nevoia de impunere a unor decizii prompte şi necesare creşterii capacităţii ATI în unităţile spitaliceşti din Arad sau comunicarea listei lucrărilor de investiţii publice, desfăşurate în acest an de către Administraţia Naţională Apele Române. Fiind vitale pentru arădeni, am insistat, de fiecare dată, ca obiectivele propuse sau deja începute să fie duse la bun sfârşit în cel mai scurt timp.

La nivelul preocupărilor mele şi ale dumneavoastră, se poate observa şi interesul manifestat faţă de rata de vaccinare, de strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice, de evoluţia negocierilor privind aderarea României la spaţiul Schengen, programele naţionale de screening pentru cea de-a doua parte a anului, faţă de planul de măsuri pentru asigurarea tratamentului pacienţilor cu boli cronice şi pentru accesul optim la tratament ori faţă de măsurile necesare pentru reducerea consumului de alcool în rândul adolescenţilor.

Toate temele suplimentare, dar deosebit de importante pentru evoluţia economică necesară creşterii nivelului de trai, le-am integrat în cele 17 declaraţii politice - "Satul românesc, împins spre apusul său cu concursul guvernanţilor", "Excluderea agriculturii din PNRR, încă o măsură de dreapta îndreptată împotriva tuturor românilor", "Falsurile folosite în agricultură ne omoară, Guvernul doarme!", "Guvernul «sprijină» zootehnia cu tăierea subvenţiilor şi o lipsă de reacţie suspicioasă", "Costurile mai mari la energie vor provoca falimentul multor fermieri" sau "Angajamentele silvice din PNRR, simple basme româneşti transmise Bruxelles-ului" constituie câteva dintre problemele prezentate de la tribuna Camerei Deputaţilor.

Subliniez că este responsabilitatea oricărui deputat nu doar să exercite activităţi de control parlamentar, ci şi să atragă atenţia atunci când constată deficienţe, să vină cu soluţii mai bune pentru a depăşi problemele ţării. Pe acest raţionament a fost clădită şi strategia prin care PSD a iniţiat cele şase moţiuni, dintre care patru simple, îndreptate împotriva foştilor miniştri Adrian Oros, Cristian Ghinea şi Vlad Voiculescu! Am semnat şi pentru cele două moţiuni de cenzură, ultima soldată cu destituirea Cabinetului Cîţu, moment care a precedat intrarea PSD la guvernare pentru a reduce până la eliminare haosul generalizat şi generat de dreapta.

Şi pentru că proiectele Aradului sunt o prioritate pentru care lucrez din primele zile ale mandatului, m-am preocupat şi de menţinerea dialogului interinstituţional prin desfăşurarea de acţiuni şi activităţi specifice la nivel naţional şi local, potrivit prerogativelor parlamentare, a dialogului şi consultărilor cu reprezentanţii societăţii civile, oferind, în cadrul audienţelor săptămânale de la biroul parlamentar, soluţii pentru petiţiile, adresele şi memoriile transmise de dumneavoastră, dragi arădeni.

Nu a fost foarte complicat acest prim an, pentru că am mai făcut politică şi la nivel local, iar experienţa de consilier a contat. Dar la fiecare pas, în cele aproape 9 luni de zile cât PNL, USR şi UDMR au fost la guvernare împreună, am avut de înfruntat autosuficienţa şi unele abuzuri mai mici sau mai mari ale fostei majorităţi care a susţinut guvernarea până în septembrie. Trebuie să admit că am rămas neplăcut surprins şi de lipsa de respect a fostei puteri, manifestată strict din spirit de frondă faţă de propunerile opoziţiei din care PSD a făcut parte. Şi ţin să subliniez că un astfel de comportament mai puţin dezirabil la nivel parlamentar nu a fot probat de niciunul dintre colegii social-democraţi, din momentul intrării la guvernare, iar acest lucru mă bucură mult! Confirmă nu doar că social-democraţii ştiu să facă politică în folosul tuturor românilor, ci şi că au respect şi faţă de cei care ne-au taxat în mod repetat şi gratuit şi ne-au blocat iniţiativele doar pentru că noi eram în opoziţie, iar ei la putere!

Însă, dincolo de disensiunile politice inerente din cadrul Parlamentului, pentru mine vor avea întâietate, întotdeauna, preocupările şi interesele românilor în general şi ale arădenilor în special!

În continuare, avem multe lucruri de făcut ca să îmbunătăţim legislaţia şi să prioritizăm punerea ei în practică, motiv pentru care îmi exprim speranţa că dumneavoastră, dragi arădeni, veţi continua să ne oferiţi sugestiile şi sfaturile dumneavoastră binevoitoare, aşa cum aţi procedat până acum! Este în avantajul nostru, al tuturor!

Domnul Liviu-Ioan Balint:

"Revoluţia din decembrie 1989"

Anul acesta comemorăm 32 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, care a început la Timişoara şi a continuat mai târziu în toate părţile ţării, culminând cu o revoluţie antitotalitară în Bucureşti, în urma căreia si-au pierdut viaţa 1142 de români, 3138 de persoane au fost rănite şi peste 760 de persoane au fost deţinute ilegal şi torturate.

Marcăm 32 de ani de la căderea regimului comunist şi deci, 32 de ani de democraţie, întrucât această revoluţie a reprezentat trecerea poporului român la libertate şi la statul de drept. Prin sacrificiul românilor din decembrie ʼ89, astăzi, România este membru al Uniunii Europene, al NATO şi al lumii democratice.

Este de datoria noastră să îi omagiem pe cei care şi-au dat viaţa, pentru ca noi, astăzi, să trăim în democraţie, să ne bucurăm de drepturi şi libertăţi, de valorile comune tuturor statelor membre ale UE, respectarea demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept şi de respectarea drepturilor omului. Din păcate, societatea românească încă nu a primit răspunsurile referitoare la agresiunea militară şi la cei răspunzători pentru utilizarea forţei împotriva poporului român.

Sacrificiul eroilor din decembrie 1989 trebuie comemorat şi cinstit, adevărul trebuie aflat, recunoştinţa şi omagiul nostru trebuie demonstrate nu doar astăzi, ci zilnic, iar responsabilitatea noastră este de a respecta democraţia şi principiile ei şi de a nu uita niciodată cât de scump este preţul libertăţii!

Domnul Benedek Zacharie:

"Revoluţia din decembrie 1989"

În declaraţia politică de astăzi doresc să reamintesc un adevăr istoric, ciuntit în ultimii ani, parcă uitat în ştirile despre comemorările evenimentelor din decembrie 1989.

Aş începe cu domnul Tőkés László, indiferent de ceea ce credem astăzi despre Domnia Sa, rolul său în declanşarea şirului de evenimente este incontestabil. În Piaţa Maria din faţa Parohiei Reformate, ne-am adunat peste 100 de oameni de diferite naţionalităţi, diferite confesiuni şi provenind din diferite pături sociale. Decizia noastră de a rezista eforturilor regimului de a ne reduce la tăcere a declanşat avalanşa de revolte care s-a răspândit în întreaga ţară.

Tot în această categorie de uitare se încadrează şi experienţele studenţilor care, în seara zilei de 17 decembrie, au fost arestaţi pe străzile Timişoarei, au fost încarceraţi în celule laolaltă cu deţinuţii de drept comun şi au primit în timp record de la justiţia vremii pedepse între 5 şi 7 ani de închisoare cu executare. Abia în seara zilei de 20 decembrie au fost eliberaţi, transportaţi cu dubele de la închisoare şi împrăştiaţi literalmente în diverse cartiere ale oraşului.

De asemenea, alţi şi alţi oameni importanţi atunci pentru că au aprins scântei în mulţimi au fost daţi uitării. Am mai vorbit despre ei de la tribuna Parlamentului, îi voi pomeni şi astăzi - unul este un profesor de muzică de etnie maghiară, cel care cântat pentru prima dată "Deşteaptă-te, române!" în Piaţa Unirii din Timişoara, cel care a dat tonul ridicării împotriva regimului opresiv comunist. În acea seară, profesorul de muzică a dispărut şi nici până astăzi familia nu a aflat ce s-a întâmplat cu el. Cântecul pe care atunci puţini îl ştiau pe de rost a devenit imnul de stat al României.

O altă persoană despre a cărei soartă nu se ştie încă nimic este colegul meu Ovidiu Munteanu, împuşcat de soldaţi, militari în termen, nevoiţi să asculte ordinele superiorilor, care au tras în tot ce mişca în complexul studenţesc timişorean înconjurat de TAB-uri. A fost ajutat să ajungă la Spitalul Judeţean, iar de-atunci nimeni nu a mai dat nicio veste despre el.

De peste trei decenii, despre aceşti oameni cu care personal am făcut front comun în data de 17 decembrie 1989, şi despre mulţi alţii, inocenţi şi vinovaţi, despre realitate şi manipulare nu se ştie nimic! Justiţia din România nu a fost şi nu este în stare să condamne vinovaţii din cauza cărora au murit peste 1000 de oameni, iar peste 3000 au fost răniţi, unii mutilaţi pe viaţă.

Nu accept ideea că spiritul solidarităţii acelor zile când săream unii în ajutorul celorlalţi, uneori ignorând pericolele reale la care ne expuneam, imboldul de a face bine într-un scop comun a dispărut.

Mi-aş fi dorit ca azi, poate chiar criza sanitară, de ce nu?, să fi coagulat acelaşi tip de solidaritate socială, iar efortul necesar pentru a depăşi o astfel de situaţie de criză să fi generat acelaşi elan generos şi altruist. Nu mi se pare, dar eu continui să sper... poate tot ca în 1989, sper că toţi simţim nevoia de solidaritate socială, aşa cum râvneam la un strop de libertate. Mai rămâne să aprindem scânteia care să pună în valoare forţele latente ale comunităţii.

Domnul Beniamin Todosiu:

"Coaliţia hoţiei PNL-PSD bagă mâna adânc în noul buget"

Proiectul de buget pentru anul 2022 arată tot mai clar că PNL şi PSD s-au unit pentru un singur scop, jaful banului public. Coaliţia hoţiei a croit un buget care să mulţumească baronii locali şi firmele prietene celor două partide politice. Astfel, era şi normal ca, pentru a se acoperi şi mai mult de ochii justiţiei, Guvernul să taie din bugetele instituţiilor care luptă împotriva corupţiei. Bugetul Ministerului Public este tăiat cu 19%, faţă de anul 2021, iar bugetul DIICOT, instituţie care trebuie să se ocupe de combaterea criminalităţii organizate, este tăiat cu 22%. Inclusiv bugetul DNA este mai mic, comparativ cu acest an, iar reducerile sunt tocmai la cheltuielile de personal. Măsura demonstrează, dacă mai era nevoie, că actuala coaliţie PNL-PSD este orientată spre furt şi risipa banului public, astfel încât se asigură din timp că nu va fi deranjată de justiţie din acest jaf naţional.

În noul buget pentru anul 2022, Educaţia rămâne din nou codaşă la finanţare, iar 6% din PIB este doar un vis frumos şi un slogan de campanie electorală. La fel şi "grandiosul" proiect de ţară "România Educată" al domnului Iohannis rămâne doar o broşură frumos colorată, prin care preşedintele a minţit românii că îl interesează educaţia copiilor.

În tot acest timp, În România Educată în care nu sunt bani pentru Educaţie, bugetul alocat Administraţiei Prezidenţiale şi lui Klaus Iohannis creşte cu 23%. La fel se întâmplă şi la toate serviciile secrete, SRI, SIE, STS, SPP.

În bugetul pentru anul viitor apare linia bugetară special croită pentru satisfacerea financiară a baronilor locali din PNL şi PSD. Linia este denumită "transferuri între unităţi ale administraţiei publice", adică transferuri din banii contribuabilului către puşculiţele de partid. În total, Guvernul PNL-PSD a pregătit 52 de miliarde de lei pentru această linie bugetară, care maschează celebrul PNDL 3 şi aici sunt frumos împachetaţi banii pregătiţi pentru baronii locali şi firmele de partid.

Anul viitor, preşedintele PNL, Florin Cîţu, îşi va plăti cu bani publici locul de lider al liberalilor cumpărat la Congres de la baronii locali din partid. Fiecare leu va fi din buzunarele românilor.

Şi jaful banului public nu se opreşte aici! Aţi auzit despre Academia Oamenilor de Ştiinţă? Este una dintre uzinele de sinecuri de lux ale PSD şi are cea mai spectaculoasă creştere în bugetul pe 2022: 232% în plus faţă de 2021.

Academia aceasta de sinecuri, foşti nomenclaturişti sau politicieni eşuaţi are printre membri pe Ion Iliescu, Ecaterina Andronescu sau Teodor Meleşcanu şi va avea un buget de 10 milioane de lei. În 2019, de exemplu, doar puţin peste 2% din bugetul instituţiei au mers către activităţi "academice" - simpozioane cu discursuri prăfuite, pişcoturi şi cafeluţe. Restul banilor au mers către indemnizaţii şi plata angajaţilor. Preşedintele Academiei primeşte 22.000 de lei pe lună, vicepreşedintele şi secretarul ştiinţific câştigă câte 17.000 de lei pe lună. USR solicită desfiinţarea acestei academii fantomă sau oprirea finanţării publice şi a depus în Parlament un proiect de lege în acest sens.

Încheiem exemplificarea cu lista alocărilor pentru comunităţile din România, unde vedem că din nou municipiile, oraşele şi comunele conduse de primari USR sunt sărite de la finanţare, iar în schimb, baronii PNL şi PSD primesc bani cu nemiluita. Aceasta este distribuirea echitabilă şi corectă pe care o promovează PNL şi PSD, două partide care şi-au dat mâna în cel mai mare jaf al banului public din România.

Concluzia este simplă - 2022 va fi anul în care trebuie să ne aşteptăm că Guvernul PNL-PSD ne va băga adânc mâna în buzunare pentru a "finanţa" hoţia şi corupţia.

Domnul Constantin Bîrcă:

"E vremea colindelor!"

Titlul prezentei declaraţii are rolul de a marca un element esenţial al culturii române, şi anume, păstrarea datinilor şi tradiţiilor strămoşeşti.

Sărbătorile de iarnă, în special în zona satului românesc, reprezintă evenimente deosebite care unesc comunităţile în obiceiuri păstrate peste veacuri. Este o explozie de poezie şi dans pe care doar românii o pot armoniza atât de bine.

Crăciunul şi Anul Nou ar trebui să creeze tuturor o atmosferă unică, specifică de bucurie. Din păcate, în unele case se aşterne tristeţea.

Un studiu recent efectuat de World Vision privind cadourile de Crăciun. în zona rurală, arată că unul din 6 părinţi nu are nici măcar 10 lei pentru cadoul de Crăciun al copilului, iar unul din 3 părinţi are mai puţin de 50 de lei să cumpere un cadou.

Peste jumătate dintre părinţi spun că perioada Crăciunului este una stresantă pentru ei, 74% dintre părinţi fiind stresaţi din cauza lipsei banilor, 30% afirmă că sunt stresaţi pentru că nu pot asigura familiei cele necesare, 14% pentru că nu au cu ce încălzi casa, 10% nu ştiu dacă vor avea bani pentru mâncare şi tot 10% fiindcă nu au haine de iarnă. 70% dintre respondenţi ar alege un cadou care să acopere o necesitate de bază - alimente, haine, încălţăminte.

Sunt motive de îngrijorare pentru Partidul Social Democrat, care caută soluţii de redresare.

În prag de sărbători, doresc tuturor românilor sănătate şi bucurii, împreună cu toţi cei dragi!

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Respectarea drepturilor minorităţilor trebuie să rămână o prioritate!"

În fiecare an, la data de 18 decembrie, este sărbătorită Ziua minorităţilor naţionale din România. La 18 decembrie 1992 a fost adoptată, prin Rezoluţie a Adunării Generale a ONU, "Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice".

Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice oferă o garanţie a drepturilor minorităţilor în general, astfel încât mai multe state i-au recunoscut importanţa prin declararea zilei de 18 decembrie ca Ziua minorităţilor naţionale.

România s-a alăturat acestui context internaţional prin aprobarea H.G. nr. 881/1998 pentru declararea zilei de 18 decembrie ca Ziua minorităţilor naţionale din România. Aceasta este sărbătorită de toate minorităţile etnice din ţara noastră, care, potrivit organizaţiilor înscrise pe site-ul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, sunt albanezi, armeni, bulgari, croaţi, greci, evrei, germani, italieni, maghiari, polonezi, romi, ruşi-lipoveni, sârbi, slovaci, cehi, tătari, turci, ucraineni, macedoneni, ruteni.

Primul eveniment de diplomaţie publică, dedicat Zilei minorităţilor naţionale, a fost organizat la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", Bucureşti, 18 decembrie, 2019. A fost un moment pe care l-am primit cu multă bucurie şi am privit cu optimism, gândindu-ne că această zi trebuie să reprezinte un moment de reflecţie - pentru instituţiile statului, societatea civilă şi pentru cetăţeni - asupra faptului că drepturile şi libertăţile minorităţilor sunt parte a drepturilor fundamentale ale omului şi nu pot fi dispreţuite, încălcate sau ignorate.

Într-un moment în care întreaga lume resimte din plin efectele pandemiei de Covid-19, din păcate, există situaţii în care nu toate drepturile omului sunt respectate - mă refer la tratamentele inumane cărora sunt supuşi refugiaţii la graniţa cu Belarus, problemele cu care se confruntă populaţia rămasă în Afganistan după ce talibanii au preluat puterea, iar dramele celor care au ales să părăsească ţara au marcat întreaga lume.

În ultimii ani ne-am confruntat cu cazuri de nerespectare a drepturilor lingvistice. Am văzut cum, în Ucraina, autorităţile au încălcat dreptul minorităţilor la educaţie în limba maternă, situaţie care a afectat inclusiv minorităţile maghiară şi română din această ţară. Mai mult, preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor, i s-a refuzat accesul pe teritoriul Ucrainei, pentru a participa la un eveniment cultural.

Toate aceste abuzuri ale autorităţilor ucrainene se întâmplă în contextul în care, protecţia, la standarde europene, a drepturilor persoanelor aparţinând tuturor minorităţilor naţionale din Ucraina este un fundament al construcţiei democratice în spiritul valorilor europene îmbrăţişate de poporul ucrainean.

De asemenea, un alt caz îngrijorător este situaţia iniţiativei cetăţeneşti "Minority Safe Pack". Iniţiativa cetăţenească europeană este un instrument al democraţiei participative care le permite cetăţenilor Uniunii Europene să aibă un cuvânt mai greu de spus în privinţa politicilor europene care au un impact asupra vieţilor lor. Faţă de acest demers important, autorităţile române au manifestat anumite derapaje şi au rămas fără răspuns, în timp ce, sunt oficiali care susţin că suntem o ţară model în problema respectării drepturilor minorităţilor.

Deşi printre obiectivele şi priorităţile Comisiei Europene se numără şi includerea şi respectul faţă de bogăţia diversităţii culturale a Europei, cu toate acestea, însă, instituţiile europene nu sprijină elaborarea unui cadru legislativ european care să garanteze respectarea drepturilor minorităţilor naţionale din Uniunea Europeană. Atât în România, cât şi în alte state membre ale UE, mai sunt foarte multe de făcut în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor. Chiar dacă statele membre au semnat convenţiile-cadru pentru acestea, chiar dacă în discursul oficial se spune foarte des că noi suntem un stat exemplu în Europa, afirm cu responsabilitate că avem încă foarte mult de lucrat în acest domeniu şi sper că în următorii ani Parlamentul va acorda o mai mare atenţie acestor aspecte.

Dar doresc să subliniez că nu cadrul legislativ existent are lacune mari; problemele apar pentru că acest cadru legislativ nu este întotdeauna pus în practică la timp şi în mod corespunzător.

UDMR susţine valorile tradiţionale, în valorile creştine în care ne-am născut şi ne-am format ca cetăţeni în această societate. Avem datoria să facem tot posibilul ca aceste valori să fie cunoscute şi susţinute în întreaga Europă, pentru că o Europă puternică are nevoie de bogăţia spirituală şi diversitatea pe care le oferă toate naţiunile majoritare sau minoritare de pe continent.

De aceea, recunoaşterea lor, respectul reciproc, precum şi garantarea drepturilor şi libertăţilor de a păstra, a cultiva şi a dezvolta identitatea naţională reprezintă aspecte esenţiale de care trebuie să ţinem cont mai ales acum, când ne confruntăm cu provocări fără precedent la nivel mondial. Avem nevoie de o Europă unită, de o Europă a valorilor!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"«STOP» intrării necontrolate a deşeurilor în România"

În data de 7 decembrie 2021, am depus o iniţiativă legislativă în Parlament prin care solicitam Ministerului Mediului, printre altele, reducerea numărului punctelor de trecere a frontierei pentru deşeuri, de la 77 la 15. Pe data de 9 decembrie a.c., Ministerul Mediului anunţă că va adopta o Hotărâre de Guvern pentru limitarea acestor puncte de trecere a frontierei. Pe data de 17 decembrie a.c., Guvernul adoptă o Hotărâre privind aceste puncte prin aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr 1013/2006 privind transferul de deşeuri.

Hai că e bine, au trecut "doar" 15 ani de când puteam să blocăm mult mai bine transferul ilegal de deşeuri... şi statul a dormit în bocanci! Şi sigur că da, e doar o "coincidenţă" că Ministerul Mediului a ieşit la doar două zile după ce am făcut publică iniţiativa noastră de a spune "STOP" intrării necontrolate a deşeurilor în România.

Iniţiativa depusă de mine în Parlament, înainte să sară Ministerul ca ars, nu cuprindea doar măsura reducerii punctelor de frontieră, ci un pachet de proiecte prin care să reducem la maximum intrarea deşeurilor în ţară şi să înăsprim măsurile luate împotriva celor care încalcă legislaţia de mediu.

Dintre măsurile propuse de mine şi colegii mei, multe dintre ele dorindu-se a fi implementate în premieră în România, amintesc - introducerea pe teritoriul României a deşeurilor de orice natură, în scopul eliminării acestora, este interzisă; pe teritoriul României nu va fi permisă introducerea deşeurilor amestecate, de mai multe tipuri, nesortate sau care conţin impurităţi într-o proporţie mai mare de maxim 1% şi fără să se prezinte documente de provenienţă; valorificarea deşeurilor se realizează numai de către destinatar şi numai în instalaţii de valorificare autorizate şi codificate, conform prevederilor Regulamentului 1013/2006, prin procese sau activităţi autorizate de autorităţile publice competente, numai conform codificării din documentele de transfer; destinatarul transportului de deşeuri este obligat să deţină, în stare de funcţionare în parametri normali, o instalaţie de valorificare autorizată pentru operaţiunile de valorificare şi codurile de deşeuri recepţionate, cu ajutorul căreia să valorifice obligatoriu întreaga cantitate de deşeuri, ce face obiectul transportului. Veniturile realizate de operatorul economic pe perioada în care a funcţionat fără deţinerea autorizaţiilor de mediu corespunzătoare se confiscă, acest fapt urmând a fi consemnat în procesul-verbal emis de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu şi măsura va fi dusă la îndeplinire de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, actul emis în aceste condiţii fiind titlu executoriu.

În urma constatării unor abateri repetate de la legislaţia privind protecţia mediului, odată cu aplicarea sancţiunii contravenţionale a amenzii, se va putea dispune suspendarea sau chiar anularea autorizaţiilor deţinute, după cum urmează:

• Dacă o persoană juridică săvârşeşte două fapte care contravin legislaţiei de mediu într-un interval de 6 luni de la constatarea primei abateri, autorizaţia de mediu va fi suspendată pe o perioadă de 3 luni;
• Dacă o persoană juridică săvârşeşte mai mult de trei fapte care contravin legislaţiei de mediu într-un interval de 12 luni de la constatarea primei abateri, autorizaţiile de mediu vor fi anulate; Constatarea infracţiunilor din cuprinsul legislaţiei privind protecţia mediului se poate face din oficiu de către organele de urmărire penală precum şi de către comisarii special abilitaţi din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu, cercetarea infracţiunilor făcându-se sub directa coordonare a procurorului; În termen de 15 zile de la adoptarea prezentei legi, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, va adopta prin ordin de ministru nomenclatorul produselor susceptibile a fi deşeuri."

Sper ca Ministerul Mediului, chiar dacă a decis adoptarea prevederii cu cele 15 puncte de trecere a frontierei, să nu blocheze pe viitor această iniţiativă, pe motiv că "s-a făcut deja". Acest lucru s-a mai întâmplat în trecut. Mă aştept să susţină aceste demersuri care, aşa cum s-a văzut săptămâna trecută, sunt mai mult decât necesare. Este important, orice ar fi, să mergem înainte cu proiectele bune pentru mediu, de care beneficiază toţi românii, şi să le implementăm urgent!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Bunăstarea copiilor trebuie să reprezinte o preocupare pentru întreaga societate!"

Ne apropiem cu paşi repezi de sărbătoarea Crăciunului, una plină de bucurie pentru milioanele de copii ai României şi ai întregii lumi. Declaraţia de astăzi nu este despre politică, ci este despre copii, pentru că ei sunt viitorul nostru şi faţă de ei avem datoria de a-i susţine şi de a le asigura o toate cele necesare pentru o dezvoltare armonioasă.

Copiii trebuie să reprezinte o preocupare pentru întreaga societate, o cauză pentru care merită să lupţi, căci, fără a exagera şi a folosi clişee, ei chiar reprezintă viitorul oricărei naţiuni. O naţiune sănătoasă este una cu copii sănătoşi, copii care au susţinere pentru a se dezvolta şi de a căpăta o educaţie adecvată.

Protecţia şi dezvoltarea copiilor sunt valorile principale pe care avem obligaţia să le promovăm, deoarece ele sunt parte integrantă a progresului uman. Copiii se confruntă cu situaţii şi probleme specifice încă de la cele mai fragede vârste, iar protecţia lor trebuie să vină din partea noastră, a adulţilor şi mai cu seamă a parlamentarilor, cei care suntem reprezentanţii cetăţenilor.

Dacă există ceva blamabil şi de condamnat în această lume, uneori nedreaptă, este felul în care unor copii le este furată copilăria şi dreptul la o viaţă în limitele decenţei, dreptul la egalitate de şanse şi la o dezvoltare armonioasă, atât fizică, cât şi psihică.

În 1990, România a ratificat Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului, angajându-se să asigure condiţiile necesare pentru respectarea drepturilor tuturor copiilor din ţara noastră. De atunci şi până în prezent s-au înregistrat progrese semnificative în domeniul drepturilor copiilor în ţara noastră şi datorită muncii depuse de către organizaţiile neguvernamentale care au militat pentru apărarea drepturilor celor mici.

Cu toţii sperăm ca într-un viitor nu foarte îndepărtat să nu mai vedem la colţ de stradă copii forţaţi să cerşească ori ştiri despre copii abandonaţi imediat după naştere chiar de persoanele care i-au adus pe lume.

S-au făcut progrese importante în materie de apărare a drepturilor copiilor în România, însă, în acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că încălcări ale acestor drepturi se mai regăsesc în ţara noastră - există copii care nu beneficiază de un nivel de trai decent, pentru unele categorii de copii accesul la serviciile medicale sau la educaţie este redus, nu există o protecţie eficientă împotriva discriminării, iar vocea copilului este ascultată de multe ori doar formal.

Cred cu tărie că singurul mod de a crea o societate sigură şi prosperă este acela de a prioritiza investiţiile pentru copii şi familie, de a coordona coerent politicile în domeniile social, educaţie, sănătate, justiţie şi de a oferi resurse comunităţilor locale.

Avem obligaţia morală şi legală de a acţiona pentru binele copiilor şi trebuie să facem acest lucru în parteneriat cu organizaţiile internaţionale, cu organizaţiile societăţii civile, cu sectorul privat şi cu toţi ceilalţi actori importanţi din UE şi din lume. Pentru a apăra drepturile copiilor, trebuie să acţionăm împreună!

Domnul Vasile Cîtea:

"România, tot mai căutată de muncitorii străini"

În ultimii ani, ţara noastră a devenit casă pentru zeci de mii de angajaţi străini. Sunt oameni care vin din afara Uniunii Europene, din ţări precum Sri Lanka, Nepal, India sau Bangladesh, în căutarea unui trai mai bun. Şi îl găsesc în România. Găsesc aici companii dispuse să-i ajute să înceapă o nouă viaţă, găsesc sprijin, înţelegere, compasiune, oameni calzi, iar ţara noastră le devine o a doua casă.

Am început să aducem tot mai mulţi muncitori asiatici. Angajatorii şi-i doresc, iar unul dintre motive e legat de etica muncii. Mai exact, asiaticii îşi concentrează întreaga existenţă asupra muncii, sunt foarte disciplinaţi şi îşi iau în serios toate sarcinile care le revin la locul de muncă.

Din ţările asiatice vin angajaţi calificaţi în diverse domenii. Nepalezii sunt potriviţi în special pentru locurile din muncă din agricultură, dar şi pentru cele din HoReCa. Cei din Filipine vin să se angajeze în centrele de înfrumuseţare şi relaxare, iar în sfera construcţiilor se angajează în special vietnamezii, însă vin puternic din spate şi cei din alte state precum Nepal şi Sri Lanka.

Numărul de angajaţi veniţi din ţările non UE a explodat în ultima perioadă. România a atras peste 100.000 de angajaţi din statele din afara Uniunii Europene în ultimii 11 ani, arată datele oficiale.

În acest an, ţara noastră a primit 50000 de muncitori străini, asta în contextul în care iniţial s-a stabilit că vor fi doar 25000. Cei mai mulţi străini care au venit anul acesta să lucreze în România provin din Turcia, Nepal şi Sri Lanka. În 2022, numărul va fi şi mai mare. Vorbim despre o sută de mii de muncitori străini care vor veni să lucreze în România. Guvernul a mărit contingentul de angajaţi veniţi din afara Uniunii Europene, asta în contextul deficitului de forţă de muncă de la noi din ţară, dar şi a numărului mare de solicitări venite din partea angajatorilor.

Există o cerere foarte mare de oameni în multe domenii, precum construcţii, agricultură şi zootehnie, confecţiile textile sau HoReCa, mai ales că, în ultimii ani, piaţa forţei de muncă a fost afectată de fenomenul migraţiei, dar şi de declinul demografic accentuat din cauza scăderii natalităţii. În plus, ne-am mai confruntat şi cu pandemia de COVID-19 care a afectat diferit domeniile.

Salariile muncitorilor asiatici încep de la cel puţin 3.000 de lei/lună, adică în jur de 700 de dolari, cât ar lua acasă în aproape doi ani, în funcţie de ţara din care provin.

Odată cu această declaraţie, fac apel către toate instituţiile abilitate pentru a simplifica procedura prin care muncitorii străini ajung în România, aceasta pentru că, în prezent, timpul de aşteptare este unul uriaş. Companiile ajung să aştepte luni întregi până când este gata toată procedura legislativă. Timpul de aşteptare pentru acordarea vizelor de către statul român pentru muncitorii străini ajunge acum şi la 8 luni, ceea ce e inadmisibil, aşa că, îmi doresc ca toţi cei care au puterea să schimbe acest lucru, să o facă într-un timp cât mai scurt.

Angajaţii asiatici sunt salvarea de care are nevoie economia românească, în contextul în care deficitul de forţă de muncă este atât de mare. Se estimează că deficitul de forţă de muncă ajunge până la 500000 de persoane, din care aproximativ 220000 de locuri de muncă sunt completate cu lucrători autohtoni. Deci, mai rămân 280000 de joburi neocupate. Aşa că, sosirea a 100000 de angajaţi din afara Uniunii Europene ar mai echilibra balanţa forţei de muncă.

Românii din afara graniţelor primesc ajutor prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, dacă aleg să se întoarcă acasă. S-a elaborat Ghidul de Reîntoarcere, în care se regăsesc informaţii privind reînnoirea actelor de identitate, repatrierea bunurilor, echivalarea studiilor, accesarea serviciilor medicale şi sociale, regimul de impozitare precum şi posibile oportunităţi de investiţii în România.

Pentru căutarea unui loc de muncă la reîntoarcerea în ţară, primul pas este acela de a se înregistra la Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în raza căreia au domiciliul sau reşedinţa, instituţii aflate în subordinea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Doamna Cristina Burciu:

"32 de ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989"

Se împlinesc 32 de ani de la zilele fierbinţi din decembrie 1989, atunci când românii şi-au luat propria soartă în mâini şi au răsturnat regimul totalitar care ne-a îngrădit pentru prea mult timp dreptul la opinie, conştiinţă, libertate şi liberă circulaţie. Se cuvine să rememorăm cu respect şi plecăciune jertfa sutelor de eroi care au trecut în nefiinţă atunci, pentru ca românii să scape de dictatură şi să poată oferi un viitor european, democratic şi civilizat copiilor noştri.

Îmi exprim gratitudinea faţă de poporul român, artizanul acelor zile sângeroase din decembrie 1989, poate uneori pe nedrept uitate în zilele noastre.

Un contemporan spunea admirabil despre Revoluţia Română că a fost "miracolul unei tardive mântuiri", iar făptuitorii ei au scăpat poporul român de ridicol şi grotesc. Pe de altă parte, sunt demne de dezaprobare acele atitudini extremiste, de dezbinare socială, politică şi culturală, a celor care susţin că în decembrie 1989 a fost doar o simplă lovitură de stat.

Consider că istoricii au primul cuvânt în a face lumină referitor la adevărul din aceste zile. Opinia majoritară este însă aceea că în decembrie 1989 a fost o revoluţie autentică, şi nu o lovitură de stat, şi revoluţia a fost anticomunistă, şi nu doar anticeauşistă. Cred că toţi trebuie să fim recunoscători pentru sacrificiul celor care au făcut posibil să fim acum cetăţeni europeni

Consider că Revoluţia din 1989 trebuie să fie continuată zilnic, de fiecare dintre noi, dar de această dată în mod paşnic, pentru că, aşa cum bine spunea un alt contemporan, "Revoluţia din 1989 ne-a oferit libertatea, dar nu şi instrucţiunile de utilizare a ei"!

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"2022 va fi anul recordurilor investiţiilor în infrastructură"

După doi ani în care investiţiile în infrastructură aproape au stagnat, anul viitor vom asista la un efort bugetar important aflat la dispoziţia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii. Ministrul PSD Sorin Grindeanu a anunţat, în acest context, că bugetul acestui minister pentru 2022 este cu 20,5% mai mare faţă de cât s-a cheltuit în acest an.

Componenta principală a acestei alocări bugetare substanţiale o reprezintă suma de nouă miliarde de lei, distribuită pe proiecte pe fonduri nerambursabile, în timp ce alte opt miliarde de lei vor fi date din bugetul de stat. În total, va rezulta suma de 17 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere elocventă faţă de suma cheltuită în acest an de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, respectiv 14 miliarde lei.

Demn de menţionat este şi majorarea sumei ce va fi destinată proiectelor de infrastructură din fonduri nerambursabile, cu aproximativ două miliarde lei faţă de valoarea din acest an.

În consecinţă, 2022 va fi un an foarte benefic pentru programele destinate îmbunătăţirii căilor rutiere şi feroviare din România, numărul proiectelor ce vor fi continuate fiind exponenţial, dar vor fi demarate şi obiective noi de investiţii.

Faptul că anul viitor vor fi parafate cele mai multe contracte de investiţii din istoria Ministerului Transporturilor este un semnal extrem de încurajator pentru investitorii externi, certificându-se astfel că România dispune de un potenţial real pentru dezvoltare, dar şi de predictibilitate financiară.

După cum PSD a obişnuit românii în fostele perioade în care a guvernat, ne vom ţine şi de această dată de cuvânt, iar Executivul va susţine dinamizarea şi susţinerea proiectelor destinate tuturor tipurilor de transport, astfel încât acestea să intre cât mai repede în faza de implementare.

În concluzie, 2022 va fi anul în care zonele ţării rămase în urmă din punctul de vedere al căilor de comunicaţii vor fi readuse pe un făgaş normal, ca dovadă a implicării PSD în evoluţia corespunzătoare a României. Realizarea acestor proiecte investiţionale din infrastructură, îndeosebi în cea rutieră, reprezintă o dovadă clară a eforturilor conducerii PSD a Ministerului Transporturilor de a corecta nedreptăţile făcute românilor în acest domeniul vital al progresului general al ţării.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"32 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989"

Anul 1989 este anul care pe mine, student fiind, mă găseşte la Bucureşti, şi este greu de descris în cuvinte tot ce am simţit atunci.

Anul acesta se împlinesc 32 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, care a început la Timişoara pe 16 decembrie şi a cuprins apoi toată ţara. Din păcate, trecerea la democraţie a costat viaţa a peste 1000 de români, iar noi ne plângem şi astăzi eroii, fiindcă încă avem întrebări fără răspuns referitoare la autorii agresiunii criminale împotriva protestatarilor paşnici din decembrie ʼ89.

Aş dori să îmi exprim astăzi recunoştinţa şi să aduc un omagiu eroilor care şi-au pierdut viaţa în 1989, pentru ca noi astăzi să fim cetăţeni într-o ţară democratică, membru în Uniunea Europeană şi în NATO, o ţară proeuropeană, care respectă drepturile şi libertăţile omului.

Astăzi, la mai bine de 3 decenii distanţă, tot ceea ce îmi doresc este ca noi, cei care îi reprezentăm pe români, să ne luptăm pentru ca democraţia să fie respectată, să elaborăm legi care să ofere copiilor noştri şansa pe care românii nu au avut-o atunci, să ne asigurăm că toate instituţiile statului funcţionează corect, astfel încât libertatea şi democraţia să nu mai fie pierdute niciodată.

Deşi suntem în prag de sărbători, îmi doresc să profităm de acest moment pentru a ne exprima recunoştinţa faţă de sacrificiul eroilor din ʾ89, să îi omagiem pe aceştia şi pe toţi cei care au luptat la Revoluţie şi care au ajutat la prezentul democratic al ţării noastre.

Doresc să închei prin a le ura românilor sănătate, putere, înţelepciune şi sper ca Dumnezeu să ne binecuvânteze cu un an mai bun din toate punctele de vedere.

Domnul Dragoş-Cătălin Teniţă:

"Proiectul de buget pe 2022 şi amendamentele depuse la acest buget"

Doresc să vorbesc despre proiectul de buget pe 2022 şi despre amendamentele mele la acest buget.

În primul rând, a publica un proiect de buget cu mai puţin de 72 de ore înainte de a fi supus aprobării Parlamentului este o ilegalitate. Un proiect de lege trebuie să stea în dezbatere publică cel puţin 30 de zile. O lege precum cea a bugetului, care decide practic pe jumătate din munca fiecărui cetăţean, ar trebui să fie un subiect de discuţie şi de analiză temeinică în media şi în societatea civilă.

Faptul că an de an se întâmplă acelaşi lucru nu face ca anul acesta să fie vorba despre o ilegalitate mai mică. Din contră, este un comportament şi mai grav când o astfel de practică devine o cutumă acceptată.

În al doilea rând, am muncit toată noaptea pentru a scrie amendamente. Sunt convins că niciunul nu va trece. Dar noi trebuie să ne facem treaba ca şi cum am trăi într-o societate normală, căci doar aşa putem ajunge acolo.

Iată amendamentele mele:

• Alocare de buget special pentru tratamentul pacienţilor cu HIV şi pentru informare şi prevenţie. Anul acesta, sponsorul programelor (Global Fund for HIV and TB) iese din România. Se consideră că suntem o ţară dezvoltată. În realitate, deşi cifrele economice ne pun acolo, în planul sănătăţii publice nu sunt acolo.
• Alocare specială pentru vaccinarea anti HPV. Avem cele mai mari cifre la mortalitate de cancer de col, de circa 3 ori mai mari decât media europeană.
• Alocare specială pentru mijloace de contracepţie gratuite pentru categoria 16-21 ani şi pentru persoanele vulnerabile economic. Avem cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană raportat la populaţie.
• Reducerea bugetului a două institute-sinecuri din subordinea Senatului (Institutul Revoluţiei Române - Ion Iliescu şi Institutul Levantului - Emil Constantinescu), la 1 leu.
• Restabilirea bugetului Ministerului Public (Parchetele, DNA, DIICOT) la nivelul anului trecut şi inflaţia. Acum a fost scăzut cu 18% faţă de anul trecut. Idem pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde veniturile le-au fost reduse cu 13%.
• Fond special de achiziţii pentru Biblioteca Naţională. Acum este 20.000 lei anual - fond special pentru digitalizare colecţii. Acum se lucrează cu un singur scanner, donat acum vreo 5 ani de Ambasada Turciei.

Şi mai ales, cel mai important, amendamentul la Programul naţional de Masă Şcolară.

Alături de Anca Dragu şi Irineu Darău, am depus un amendament care să permită acordarea de masă caldă a unui număr de 30% dintre copiii României, aproape de un milion de beneficiari.

Este pasul esenţial pentru educaţie, mai ales în comunităţile vulnerabile economic.

Este lucrul care poate oferi şansa la educaţie acelui milion de copii, şansa la o viaţă mai bună.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Bradul de Crăciun, din flacoane de vaccin"

În urma informaţiilor apărute în presă, la Centrul de Vaccinare de la Palatul Copiilor s-a autorizat construirea unui brad de Crăciun din recipiente de vaccin. Garda de Mediu a sancţionat responsabilii cu o amendă de 90000 lei pentru nerespectarea normelor de transport al deşeurilor medicale. Desigur că au apărut susţinători care consideră amenda prea mare pentru fapta comisă şi care au ţinut să ne atragă atenţia că riscul biologic era zero, ţinând cont că recipientele de vaccin erau goale. Sticluţele, dozele, recipientele serului respectiv sunt încadrate legal în categoria deşeurilor medicale ce necesită regim special. Este greşit să minimalizăm prevederile legale şi să acţionăm, chiar şi din neglijenţă, către nerespectarea legii. Legea este lege şi este mai presus de orice interpretare a acestei abateri ca fiind una simbolică, cu scopul de a impulsiona vaccinarea sau de a sublinia importanţa ei în combaterea pandemiei.

Consider că Garda de Mediu a luat decizia corectă sancţionând încălcarea unor norme stabilite prin lege şi împiedicând crearea unui precedent periculos.

Dincolo de aceste aspecte aş vrea să subliniez caracterul profund necorespunzător al acestei acţiuni.

Sloganul "Brad pro sănătate şi pro viaţă" care a însoţit această iniţiativă controversată este deplasat în contextul în care bradul de Crăciun este un simbol al unei sărbători creştine, iubită de toată lumea şi în special de către copii. Este cel puţin inadecvată asocierea între imaginea bradului de Crăciun care înseamnă bucurie şi normalitate şi campania de vaccinare.

Consider nechibzuită această decizie prin care se doreşte promovarea unui demers, vaccinarea, care este şi rămâne un act medical.

Desigur, în multe privinţe campania de vaccinare a căzut în derizoriu atunci când autorităţile au permis centre de vaccinare în cele mai necorespunzătoare locuri precum pieţele sau mall-urile. Construirea unui brad de Crăciun din recipiente de vaccin şi cu încălcarea prevederilor legale privind transportul şi dispensarea deşeurilor medicale nu ajută prea mult la recâştigarea încrederii românilor în vaccinare, în seriozitatea şi responsabilitatea cu care aceasta este gestionată.

"Scopul scuză mijloacele" nu este o tehnică adecvată când vorbim despre vaccinare. Românii nu agreează genul acesta de artificii care sfidează nu doar simţul estetic dar chiar bunul simţ. Dar ar putea să aibă o deschidere mai mare dacă li se oferă o campanie de vaccinare bazată pe corectitudine, adevăr şi transparenţă.

Domnul Ervin Molnar:

"Recunoştinţă şi respect eroilor din decembrie 1989"

Părintele Galeriu spunea, despre cei care au fost ucişi în decembrie 89, fraza memorabilă "Armata a tras în aer... Securitatea a tras în aer... Iar noi am tras aer în piept". În anii care au urmat, aerul ucigător al acelor zile s-a impregnat extrem de repede, din păcate, în miresme letale, pe care, uneori le inspirăm şi astăzi.

Acum însă, după 32 de ani, parfumul de libertate se resimte din nou în sufletele românilor, graţie acelor eroi mulţi şi necunoscuţi, care au pierit atunci şi care visau să fie doborâte graniţele...

Consider că, pentru a celebra aşa cum se cuvine memoria celor care au pierit în decembrie 1989 pentru libertatea noastră, autorităţile ar trebui să instituie, în semn de respect pentru iluziile irosite ale românilor, tăcerea meditativă, o modalitate de comemorare preferabilă larmei, nepăsării şi ipocriziei festiviste manifestate an de an.

Din nefericire, au existat extrem de multe puteri postdecembriste care s-au bătut pentru aservirea revoluţionarilor, la fel ca şi pentru majoritatea românilor, divizându-i pe principiul machiavelic, dar mereu extrem de eficient în vremuri tulburi. Eu sper că agonia dezbinării, manifestată în rândul organizaţiilor de revoluţionari, dar şi a românilor, să ia odată şi odată sfârşit, pentru totdeauna.

Îmi exprim cu pioşenie gratitudinea şi respectul pentru sacrificiul tuturor acelora care au făcut posibil să fim astăzi cetăţeni europeni şi să ne bucurăm de drepturi şi libertăţi la care nici nu îndrăzneam să visăm la începutul iernii anului 1989.

Recunoştinţa este cel mai bun mod de a ne arăta mulţumirea faţă de cei care au dat dovadă de sacrificiul suprem pentru vieţile noastre liniştite de acum.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Noi investiţii în sistemul de sănătate din judeţul Alba"

Sunt bucuros să aduc în discuţie finalizarea investiţiilor în modernizarea Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia. Noua locaţie a secţiilor de Neurologie şi ORL ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia a fost inaugurată, la finalul lucrărilor de mansardare ce au făcut obiectul unei investiţii în valoare de peste 15 milioane de lei a Consiliului Judeţean Alba, în subordinea căruia se află spitalul. Secţia de neurologie are 63 de paturi, iar cea de ORL are 25 de paturi, ambele beneficiind de aparatură medicală de ultimă generaţie şi condiţii hoteliere la cele mai înalte standarde. Saloanele sunt dotate cu paturi reglabile pe 3 direcţii, rampe medicale, TV, frigidere şi grupuri sanitare. Secţia de neurologie are 58 de angajaţi, dintre care 7 medici (6 medici primari, un medic specialist). De asemenea, aici mai profesează şi asistenţi medicali, kinetoterapeut, maseur, registratori, infirmieri, brancardieri şi îngrijitoare.

Secţia ORL şi compartimentul Chirurgie maxilo-facială au 18 angajaţi, dintre care 5 medici, 4 primari şi un specialist. Aceştia au vastă pregătire şi deopotrivă experienţă în domeniu, obţinută în mulţi ani de muncă şi studii. De asemenea, aici mai profesează asistenţi medicali, registratori, infirmieri, îngrijitori.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Alba Iulia a trecut printr-un amplu proces de modernizare, din anul 2010, de când a fost preluat de către Consiliul Judeţean Alba.

Îl felicit pe prietenul Ion Dumitrel pentru tot efortul depus în vederea finalizării acestei investiţii vitale pentru locuitorii din Alba şi, totodată, să îi anunţ pe cei în serviciul cărora suntem faptul că investiţiile de acest gen nu se vor opri aici!

Trebuie să ne asigurăm că toţi albaiulienii au parte de servicii medicale de cea mai înaltă calitate. Mai mult decât atât, trebuie să le insuflăm încrederea în capabilităţile din judeţul nostru. Să ştie că nu este nevoie să caute ajutor la sute de kilometri distanţă, ci se pot trata chiar la ei "acasă".

Doamna Mirela Furtună:

"Asigurarea unor venituri suplimentare pensionarilor şi reacordarea voucherelor de vacanţă"

Pensionarii care au pensii mai mici de 1600 de lei vor primi un stimulent financiar din partea Guvernului României de până la 1200 de lei, astfel încât niciun pensionar să nu aibă mai puţin de 2200 de lei în luna ianuarie.

Măsura are scopul de a încuraja solidaritatea cu persoanele cele mai vulnerabile, pentru a evita excluderea socială a unei părţi dintre beneficiarii sistemului public de pensii, astfel încât să fie asigurat un venit minim de subzistenţă.

În adoptarea acestei măsuri de sprijin a fost luată în considerare situaţia economică şi socială din România. Inflaţia galopantă din ultimul an a scăzut drastic puterea de cumpărare a românilor, iar categoria cea mai afectată a fost cea a persoanelor cu venituri foarte mici.

De asemenea, costul cu încălzirea locuinţelor, preţul la utilităţi, cât şi la produsele alimentare şi nonalimentare a crescut semnificativ, ceea ce afectează şi mai mult categoriile şi aşa defavorizate.

Astfel, măsura va ajuta pensionarii cu venituri care se situează sub limita minimă, dincolo de care pot interveni marginalizarea socială şi sărăcia.

În concluzie, măsura de protecţie socială adoptată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2021 are consecinţe pozitive pentru beneficiarii sistemului public de pensii din România, fiind menită să vină în sprijinul populaţiei, prin acordarea unui ajutor financiar persoanelor care au pensii mai mici sau egale cu 1600 de lei.

În altă ordine de idei, Guvernul a luat decizia de a acorda vouchere de vacanţă şi de a extinde această posibilitate şi pentru angajaţii din mediul privat. Mai mult, s-a luat decizia de a extinde valabilitatea voucherelor emise în 2019 şi 2020 şi pentru anul 2022.

Măsura va avea un efect pozitiv asupra sectorului HoReCa, care a fost cel mai afectat sector economic din cauza situaţiei pandemice.

De asemenea, doresc să punctez faptul că reacordarea voucherelor de vacanţă va ajuta şi turismul din Delta Dunării. Pe această cale le recomand tuturor românilor să vină şi să viziteze pentru câteva zile Delta, fiind unul dintre cele mai frumoase locuri din România.

Domnul Gabriel Andronache:

"Crăciunul este fundamentul creştinismului. Creştinismul este fundamentul Uniunii Europene"

Uniunea Europeană s-a constituit ca o asociere liberă a statelor europene care au decis să pună în comun resursele minerale în scopul prelucrării acestora, a valorificării produselor rezultate şi pentru a obţine, în final, prosperitatea cetăţenilor lor. În acelaşi timp, asocierea s-a fundamentat pe valori morale comune, toate de esenţă creştină. Toleranţa pentru aproapele său, ajutorul dat celor aflaţi în nevoie au fost valori cultivate de Iisus Hristos, a cărui naştere o sărbătoresc toţi creştinii cu ocazia Crăciunului. Aceste valori sunt temelia acţiunii Uniunii Europene de la constituire şi până în prezent, pe lângă aspectele de natură economică reliefate anterior.

Din această perspectivă apare anacronică, distructivă încercarea de a cenzura cuvântul creştinului european în a celebra naşterea Pruncului sfânt. Este anacronic şi îndemnul de a ne abţine de la obiceiul de a face daruri cu ocazia Crăciunului, deoarece aceasta este o manifestare a bucuriei şi a recunoştinţei.

Desfid orice gest prin care sărbătoarea sfântă a Crăciunului şi sărbătoarea sfântă a Paştilor ar fi cenzurate, indiferent de forma în care s-ar manifesta această cenzură cu puternice reverberaţii comuniste.

Îi îndemn pe cei care îl vor dispărut pe Moş Crăciun şi doresc să-l învie pe Moş Gerilă să citească despre faptul că poporul român, în anii cruntei dictaturi comuniste, îl pitiseră sub masca lui Moş Gerilă tot pe Moş Crăciun.

Domnul George Şişcu:

"Nu-i putem uita pe eroii Revoluţiei, dar e dureros că despre decembrie 1989 încă sunt atâtea întrebări fără răspuns!"

Suntem pe final de an, însă, dincolo de pregătirile pe care le facem pentru Crăciun şi Revelion, se cuvine să nu-i uităm pe cei care au luptat în decembrie 1989, pentru ca noi să trăim în libertate.

Se împlinesc în aceste zile 32 de ani de la Revoluţia în urma căreia România a fost eliberată de sub regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu. Sloganul "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara" încă ne răsună în minte şi a funcţionat ca un strigăt de luptă al românilor împotriva dictaturii.

Avem datoria să ne amintim ce s-a petrecut atunci, atât la Timişoara, iar mai apoi la Bucureşti, dar fără să uităm de întunericul şi teroarea în care am trăit decenii la rând până în 1989!

Regimul comunist s-a prăbuşit, dar au rămas multe întrebări în legătură cu ceea ce s-a petrecut în zilele Revoluţiei. Încă nu am aflat cine sunt teroriştii acelor zile, cum nu ştim nici cine a dat ordinele să se tragă în mulţime. Au murit în decembrie oameni nevinovaţi şi sunt multe mărturii cutremurătoare.

Curg încă lacrimi pe obrajii celor care şi-au pierdut în acele zile părinţii, fraţii, copiii sau prietenii. Cu toţii cer aflarea adevărului şi pedepsirea vinovaţilor. Au tot dreptul, dosarul Revoluţiei trebuia demult lămurit.

Suntem liberi, dar dreptate înseamnă să cunoaştem responsabilii pentru crimele din decembrie 1989. E dureros că sunt atât de multe întrebări fără răspuns.

Pe de altă parte, fiecare dintre noi ar trebui să se întrebe dacă a făcut tot ce a trebuit în aceşti 32 de ani care s-au scurs de la Revoluţie. Vedem adesea prea multă ură şi prea multă răutate. Devenim pioşi doar la momentele solemne şi uităm că devenim mai puternici împreună, nu atunci când suntem dezbinaţi.

Nu trebuie să uităm ce s-a întâmplat în decembrie 1989 şi nici calvarul prin care am trecut cu toţii decenii la rând până am scăpat de comunism. Este bine ca şi copiii şi nepoţii noştri să cunoască adevărul, pentru a nu mai repeta niciodată acea epocă blestemată care ne-a provocat atâta suferinţă şi deznădejde.

Domnul George-Cătălin Stângă:

"România, pe direcţia corectă. Trebuie să o menţinem aşa!"

Discutăm foarte mult în ultima perioadă numai despre lucrurile negative ce ţin de ţara noastră. Cred că e bine să vedem şi o parte din acele elemente pozitive pe care am reuşit să le îndeplinim chiar şi în această perioadă extrem de dificilă.

Aş face azi referire la cifrele pe care Institutul Naţional de Statistică le-a făcut publice cu privire la economia ţării noastre.

INS a revizuit în sus creşterea economică din trimestrul III, la 0,4%. Faţă de acelaşi trimestru din 2020, produsul intern brut a crescut cu 7,4%. Creşterea economică ne-a permis să alocăm bani către investiţii şi sănătate, să compensăm şi să plafonăm preţurile la energie, fără să creştem taxe, ţinând sub control cheltuielile bugetare.

Cea mai importantă contribuţie a avut-o agricultura: 2,6%. Comerţul a contribuit cu 1,8%, IT&C au contribuit cu 0,9%. Încă o dată se dovedeşte că agricultura este motorul economiei, un motor care trebuie să fie susţinut de către Guvern.

Revenind la datele INS, produsul intern brut estimat pentru perioada ianuarie-septembrie a fost în creştere cu 7,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Cele mai importante sectoare în ceea ce priveşte contribuţia la creştere au fost comerţul (+2%), industria (+1,3%), agricultura (1%), IT&C (1%).

Am promis la începutul anului creştere economică şi un deficit bugetar mai mic ca urmare a creşterii veniturilor, fără să creştem taxe, şi controlul cheltuielilor bugetare. Am reuşit să ducem la îndeplinire această promisiune făcută românilor.

De asemenea, pentru că am avut o creştere economică, o mare parte din bani s-au dus către investiţii. Investiţiile după primele nouă luni sunt la 33,7 miliarde lei, cu 3,9 miliarde mai mult faţă de perioada similară a anului trecut şi dublu faţă de aceeaşi perioadă a lui 2018.

România s-a încadrat, din punct de vedere economic, pe o direcţie corectă, cea axată pe investiţii, pe susţinerea mediului de afaceri românesc. Mai departe trebuie să continuăm în aceeaşi linie, fără a ne abate de la ce am promis românilor. Oamenii aşteaptă de la noi răspunsuri pentru problemele cu care se confruntă, iar rolul nostru, al politicienilor, este acela de a găsi soluţii.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Bugetul conceput de PSD arată că se pot găsi soluţii pentru români!"

Ne aflăm acum într-un calendar foarte strâns de dezbatere, amendare şi votare a noului Buget de Stat pentru anul 2022. Foarte mulţi dintre colegii noştri de la USR, care au fost câteva luni la guvernare, încearcă public de câteva săptămâni să inducă idea că actuala coaliţie de guvernare PSD-PNL-UDMR nu va reuşi să construiască un buget care să aducă şi investiţii, dar să aibă grijă şi de nivelul de trai al românilor.

Unele partide, tributare unor ideologii economice înţelese greşit, cred că nivelul de trai şi de bunăstare al oamenilor este dat în mod direct de inserţia masivă de capital. Acest lucru poate fi corect, cu o singură condiţie, ca acest capital să producă profit, iar profitul să se regăsească direct în traiul mai bun al oamenilor. Acesta este un principiu foarte simplu şi corect fiindcă, în caz contrar, majoritatea cetăţenilor nu va înţelege de ce unii fac mai mulţi bani, dar restul trăiesc mai prost.

La fel funcţionează şi modul în care creşterea economică şi resursele bugetare se regăsesc în nivelul de trai al românilor. Avem şansa uriaşă ca acest Program Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă să aducă un aport semnificativ de capital dedicat investiţiilor în infrastructură. Prin urmare, Bugetul de stat va avea o marjă de respiro suficientă pentru a lua în considerare viaţa de zi cu zi a concetăţenilor noştri.

Situaţia economică globală şi regională, mai ales în ceea ce priveşte sectorul energetic, a provocat tulburări majore în preţul facturilor atât pentru consumatorii industriali şi instituţii, cât şi pentru consumatorii casnici. Creşterea bruscă, chiar brutală a preţurilor la gaze naturale şi energie era pe punctul de a lovi masiv în bugetele familiilor din România. Dacă nu ar fi fost PSD care să propună şi să impună limitarea şi subvenţionarea preţurilor din sectorul energetic, în aceste luni de iarnă, românii s-ar fi confruntat cu o criză foarte puternică. Ştiu, mulţi politicieni au sărit în apărarea investiţiilor din sectorul energetic ce ar fi fost puse în pericol prin această limitare a facturilor.

Îmi permit să vă întreb, totuşi, aceste investiţii nu sunt pentru binele consumatorilor? Dar dacă aceştia intră în faliment şi nu pot plăti facturile, noi ca Stat, pe cine protejăm? Faţă de cine avem datoria de a creşte nivelul de trai? Pentru companii sau pentru români?

În aceste zile, adversarii politici strigă în gura mare că nu sunt bani pentru mărirea pensiilor şi a alocaţiilor. Este vorba practic despre a le refuza celor mai vulnerabile categorii de români dreptul de a duce un trai decent. Guvernările anterioare au pus pe primul plan achiziţiile nesăbuite din bani publici, banii românilor, dar fără a lua în considerare creşterea veniturilor care să facă măcar faţă la rata inflaţiei.

Am dorit să vă aduc la cunoştinţă aceste lucruri fiindcă nu trebuie să uităm că românii, cei în slujba cărora suntem noi aici, au tot dreptul istoric de a trăi mai bine. Ultima dată când cineva a încercat să ţină locuitorii României în sărăcie doar pentru ambiţii economice utopice, românii s-au revoltat. Asta se întâmpla fix acum 32 de ani.

De aceea, Partidul Social Democrat, care a obţinut cele mai multe voturi la alegerile din 2020, a preluat guvernarea cu scopul clar asumat în programul politic de a direcţiona o parte din ceea ce produce această ţară către cei mai vulnerabili dintre cetăţeni. Indiferent ce ar spune unii sau alţii, oamenii sunt cea mai importantă resursă a unei ţări!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Măsuri sociale, reforme şi investiţii - semnele unei guvernări complete"

Guvernarea României a trecut prin multe etape anul acesta, printre care şi o perioadă de instabilitate politică care însă a culminat cu cea mai bună soluţie la momentul actual. Fiind constant dedicat unui viitor mai prosper pentru ţară, Partidul Naţional Liberal şi-a menţinut obiectivele clare, refuzând să cedeze în faţa presiunii şi fără să facă compromisuri care ar afecta viziunea pe care o promovăm.

Pentru a putea să implementăm treptat această viziune ce încurajează performanţa în toate domeniile, dar şi accesibilitate şi măsuri de ajutor pentru românii aflaţi în nevoie, nu este suficientă o guvernare limitată la o singură direcţie, investiţii şi reforme sau măsuri sociale. Ambele trebuie integrate şi puse în balanţă pentru a obţine rezultatele pe care ni le dorim cu toţii, o ţară dezvoltată din punct de vedere socio-economic, rezilientă, reformată, aliniată la eforturile internaţionale de menţinere a păcii şi stabilităţii regionale, axată pe soluţionarea conflictelor, dar având în plan intern un sistem educaţional eficient şi un sistem de sănătate pregătit pentru crizele viitoare.

Guvernul condus de prim-ministrul PNL Nicolae-Ionel Ciucă prioritizează toate aceste aspecte şi adoptă măsuri pentru a depăşi perioadele tensionate, crizele energetică şi economică, dar şi de securitate. Alături de aceste obiective se află şi cele de mediu, prin reducerea emisiilor de carbon, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea defrişărilor. Este o datorie dificilă şi ne dorim să ne ridicăm la aşteptările românilor în anul următor.

În prezent, au fost sau sunt în curs de adoptare măsuri care să conducă la o Românie independentă energetic. La începutul acestei luni, Banca Europeană de Investiţii (BEI) a făcut prima plată din bugetul Fondului pentru primul proiect românesc de investiţii acceptat pentru finanţare din Fondul pentru modernizare - Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Constanţa Nord - Medgidia Sud. Este vorba de o investiţie totală de 22,9 milioane de euro ce presupune construirea a 35,35 de noi kilometri de linie electrică aeriană, 2 kilometri de linie electrică subterană, precum şi extinderea staţiilor Constanţa Nord şi Medgidia Sud.

Totodată, au fost aprobate plafoanele alocate schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic, iar crescătorii de animale vor beneficia de 114.156.810 euro pentru anul de cerere 2021. Mai mult decât atât, eforturile noastre sunt vizibile si în domeniul digitalizării şi debirocratizării, întrucât anul acesta "Ghişeul.ro" a procesat peste 2,5 milioane de tranzacţii, în valoare de peste 950 de milioane de lei, având peste 1.000 de instituţii interconectate. În plus, aproximativ 500.000 de case de marcat, din totalul de 600.000 au fost conectate la sistemul informatic al ANAF, iar în cursul unui singur an a fost posibilă conectarea a peste 80% din totalul caselor de marcat din România, contribuind la diminuarea fraudelor şi a deficitul de TVA încasat.

Din punct de vedere social, măsurile adoptate recent se focusează pe îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru copii, pensionari şi persoane cu dizabilităţi. Începând cu luna ianuarie, se va majora punctul de pensie cu 10%, ajungând de la 1.442 lei la 1.586 lei. În plus, a fost aprobată şi creşterea indemnizaţiei sociale pentru pensionari cu 25%, de la 800 lei la 1.000 lei, iar alocaţiile copiilor vor ajunge la suma de 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau de până la 3 ani, în cazul copilului cu dizabilităţi, respectiv la 243 lei pentru copiii cu vârsta între 2 şi 18 ani.

Ne dorim ca aceste măsuri să producă în continuare efectele aşteptate, iar anul 2022 să ne găsească mai pregătiţi pentru provocările care urmează. Dorinţa fiecărui român contează pentru noi şi niciodată nu a fost mai vizibil acest lucru decât în perioada de guvernare din care a făcut şi face parte Partidul Naţional Liberal!

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Anul 2022 poate să însemne relansarea economiei şi trecerea de la stadiul de piaţă de consum la cel lucrativ"

Acest final de an nu este doar cel mai bun prilej pentru bilanţul personal sau pentru cel colectiv, ci şi un moment prielnic în care ne facem planuri de viitor, iar actualul context politic poate transforma radical evoluţia economiei româneşti prin schimbarea rolului de ţară consumatoare cu cel de stat producător de bunuri. O Românie cu o balanţă înclinată definitiv în favoarea exportului de produse finite, şi nu doar de materie primă, este un deziderat care aparţine majorităţii românilor, nu doar celor care activează în zona IMM-urilor, o Românie care să importe mai puţin sau, şi mai corect spus, doar strictul necesar, care să conţină numai produse exotice, poate redeveni o realitate chiar începând din 2022. Viitorul României nu este să fim ţară de consum în continuare, ci trebuie să ne reindustrializăm şi să avem linii de producţie, aşa cum au toate naţiunile prospere. Este una dintre dorinţele mele mai vechi şi la care nu voi renunţa niciodată, până când nu va fi pusă şi mai mult în practică. Guvernările anterioare au contribuit mai mult sau mai puţin la această transformare necesară ţării noastre, însă, dacă alţii nu au reuşit, viitorul îl putem transforma noi, începând de acum.

Şi ca să facem paşi mai mulţi şi mai fermi în această direcţie pe cât de ambiţioasă, pe atât de dificilă având în vedere şi contextul pandemic, instabilitatea socio-economică regională şi chiar mondială, trebuie ca statul să-şi reconsidere atitudinea faţă de investitori.

În calitatea mea de preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene şi alături de colegii membri ai acestui for, organizăm întâlniri cu autorităţile locale şi reprezentanţii mediului de afaceri din mai multe oraşe, desfăşurate sub egida Conferinţei privind viitorul Europei, nu doar ca să le oferim susţinerea noastră pentru doleanţele lor la nivelul Legislativului, ci şi ca să devenim un partener de încredere cu care se pot sfătui şi care le poate reda încrederea să facă noi investiţii.

Am constatat cu deosebită bucurie şi plăcere că antreprenorii noştri sunt deschişi dialogului. Tocmai din aceste considerente este nevoie ca statul să se consulte în mod sistematic cu oamenii de afaceri şi organizaţiile reprezentative ale acestora, să ofere şi mai mult sprijin sectorului IMM prin politici publice viabile, prin reglementări inteligente, prin creşterea accesului la sursele de finanţare, prin simplificarea procedurilor, cât şi printr-o debirocratizare continuă. Toate autorităţile statului trebuie să se angreneze în acest proces amplu de a creşte predictibilitatea economiei, atât de necesar recâştigării încrederii investitorilor în mediul de afaceri românesc.

Sprijinirea capitalului autohton, care reprezintă un element de stabilitate şi un câştig sigur în beneficiul dezvoltării economice interne, este esenţială pentru ca România să poată să progreseze! Aşa vom păstra în ţară profitul, taxele vor completa bugetul de stat, astfel încât să putem vorbi de şi mai multe investiţii în zona de infrastructură de transport, în învăţământ, în sănătate, în alte domenii care sporesc calitatea vieţii cetăţenilor.

Îmi doresc şi îmi exprim încă o speranţă, cea prin care tot mai mulţi întreprinzători autohtoni să aplice la programele pe care Guvernul României le va derula. PSD a impus în cadrul Programului de guvernare mai multe asemenea măsuri de sprijin. Este probat că spiritul românesc antreprenorial a reuşit să depăşească cu brio până şi provocările pandemice de până acum, dar este necesară şi competitivitatea, la fel cum este necesară şi performanţa pentru o economie sănătoasă. Să nu uităm că mulţi antreprenori naţionali şi-au salvat afacerile reorientându-se, ambiţionaţi, poate, şi de lipsa de sprijin pe care fostul guvern de dreapta a manifestat-o în relaţia cu cei mai mulţi dintre agenţii economici medii şi mici, dar şi de eşecurile unor companii de la care nimeni nu se aştepta să audă de sistarea definitivă a activităţii. Aşadar, se poate prin abnegaţie şi prin eforturi constante! Know-how-ul şi experienţa acestora, combinate cu investiţiile în oameni, în inovaţie şi tehnologie, vor configura propriul model de dezvoltare pentru România, prin intermediul căruia să putem reduce decalajele dintre firmele străine şi cele româneşti. Mai mult, chiar să îmbunătăţim suficient structura economiei interne prin intermediul acestor firme astfel încât să ne putem baza pe bunurile produse de acestea în orice tip de situaţie de criză.

Trebuie ca interesul capitalului românesc să primeze. De el depind evoluţia economiei României!

Domnul Vasile Nagy:

"Ministerul Afacerilor Interne"

De mai bine de un secol şi jumătate, Ministerul Afacerilor Interne este principalul garant al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, apărător al ordinii publice şi al proprietăţii publice şi private.

Ca una dintre cele mai importante instituţii guvernamentale care contribuie la apărarea statului de drept, Ministerul Afacerilor Interne are atribuţii atât în domeniul luptei antiinfracţionale, al ordinii, siguranţei şi securităţii naţionale, cât şi în asigurarea de servicii publice pentru cetăţenii români, la standarde europene.

Astfel, Ministerul Afacerilor Interne elaborează obiectivele activităţii din domeniul afacerilor interne, potrivit Programului de guvernare şi obligaţiilor ce îi revin din documentele strategice naţionale, precum şi din cele internaţionale la care România este parte, implementând măsurile necesare pentru atingerea lor.

Ministerul Afacerilor Interne urmăreşte atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene, precum şi îndeplinirea activităţilor subordonate principiilor şi direcţiilor de acţiune ale politicii statului român, circumscrise priorităţilor şi obiectivelor strategice stabilite prin Programul de guvernare.

Ministerul Afacerilor Interne va defini şi va implementa, împreună cu alţi actori statali şi cu sprijinul societăţii civile, o nouă strategie naţională care să confere mecanisme şi responsabilităţi precise în planul ordinii şi siguranţei publice.

Implementarea acesteia va contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranţă a persoanelor, comunităţilor şi patrimoniului acestora.

Căutarea persoanelor dispărute, siguranţa şcolară, prevenirea delincvenţei juvenile, combaterea violenţei domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, precum şi a infracţionalităţii cu grad ridicat de impact emoţional şi psihologic în comunitate sunt subiecte de interes direct pentru fiecare cetăţean.

MAI trebuie să urmărească ca aceste priorităţi să fie corelate cu cele naţionale şi internaţionale referitoare la prevenirea şi combaterea criminalităţii grave, a celei organizate şi transfrontaliere, precum şi a celei cu impact negativ asupra bugetului naţional şi european.

MAI trebuie să îşi consolideze capacitatea de prevenţie şi reacţie imediată, să asigure creşterea rezilienţei şi pregătirii pentru a face faţă dezastrelor şi altor situaţii de risc, într-un mod adaptat la nevoile actuale.

Finalitatea acestui demers se va traduce în rezultate concrete, în ceea ce priveşte îmbunătăţirea sistemului de asigurare a ordinii publice, cu accent pe activitatea de prevenire, respectiv pe extinderea utilizării monitorizării video în misiunile de pază; întărirea capacităţii de funcţionare şi reacţie a structurilor operative; eficientizarea structurilor de suport, inclusiv prin crearea unui mecanism unitar, la nivelul judeţului, care să asigure resurse materiale pentru toate structurile operative ale MAI; impunerea utilizării procedurilor de lucru electronice şi a sistemelor de management electronic al documentelor.

În vederea eficientizării actului managerial, este necesar ca funcţiile de conducere să fie ocupate prin concurs şi nu doar cu caracter temporar. Trebuie introdusă o limitare a procedurilor de împuternicire, strict la acele situaţii obiective când altă modalitate de ocupare nu este posibilă. Totodată, pentru anumite funcţii de conducere în structuri ale MAI, este necesar ca ocuparea postului să se realizeze pentru o perioadă determinată, în baza unui mandat. În acest fel, va exista un element care va conferi stabilitate pe post persoanei respective şi, în acelaşi timp, va obliga instituţia să stabilească obiective clare, iar titularul postului să le îndeplinească.

Domnul Nicu Niţă:

"PSD ia măsuri pentru relansarea agriculturii româneşti şi sprijinirea producţiei agricole"

Declaraţia mea politică se referă la măsurile economice şi legislative propuse de Partidul Social Democrat pentru domeniul agricol.

În viziunea Partidului Social Democrat, agricultura a fost şi va rămâne un veritabil motor de creştere economică, care trebuie alimentat şi susţinut corespunzător de statul român.

Fără sprijin, agricultorii români nu pot fi competitivi, astfel că pe masa românilor ajung preponderent produse din import, mult mai slabe calitativ, şi în acelaşi timp mult mai scumpe, aceasta în timp ce fermierii români ajung să îşi abandoneze recoltele pe câmp, pentru că nu le pot valorifica la valoarea lor adevărată, iar pe piaţă nu pot să ajungă cu produse româneşti.

De aceea, de anul viitor se reia sprijinul acordat legumicultorilor pentru Programul "Tomata". Timp de mai bine de 3 ani de la iniţierea sa de către Partidul Social Democrat, Programul "Tomata" a reprezentat una dintre măsurile semnificative de sprijin pentru legumicultori şi a funcţionat fără nicio abatere. Astfel, pe mesele românilor au ajuns roşii autohtone, fără niciun fel de substanţe, cu gust bun şi nutritive.

Fermierii vor avea la dispoziţie un act normativ, scos în timp util, să ştie exact cum să-şi gestioneze producţia, plantarea şi când să vină cu roşiile scoase din producţia timpurie pe piaţă, pentru a o vinde.

În contextul scumpirilor energiei electrice, ministrul PSD al agriculturii a iniţiat un proiect de hotărâre care a fost aprobat de Guvern, prin care statul va achita până la 50% din cheltuielile cu energia electrică, consumată pentru irigaţii.

Guvernul României a adoptat Hotărârea de Guvern propusă de ministrul PSD al agriculturii care vizează sprijinirea crescătorilor de animale cu peste 115 milioane de euro din fonduri europene.

Ministrul PSD al agriculturii a reuşit într-un timp foarte scurt să întocmească acest proiect de hotărâre pentru ca fermierii să poată beneficia de aceste sume până la finalul anului.

La nivel legislativ, Partidul Social Democrat a propus iniţiative legislative care să vină în sprijinul fermierilor.

Astfel, parlamentarii PSD au propus şi adoptat iniţiativa legislativă prin care s-a solicitat ca gospodăria ţărănească să poată deveni membru asociat în cooperativele agricole. Elementul de bază care poate salva satul românesc este gospodăria ţărănească, organizată şi coordonată de ţăranul gospodar. Este un element de mândrie pentru noi, românii, gospodăria ţărănească, şi trebuie să o protejăm şi să o promovăm.

O altă propunere legislativă iniţiată şi votată de parlamentarii PSD prevede ca fermierii să poată ridica construcţii agricole pe terenuri aflate în extravilanul localităţii, fără a mai fi necesară trecerea terenului respectiv în intravilan.

Această modificare mult aşteptată vine în sprijinul agricultorilor nevoiţi să treacă terenurile în intravilan, pentru a-şi putea renova fermele sau pentru extinderea lor.

Astfel, Programul de guvernare pentru perioada 2021-2024 aferent sectorului agricol atinge toate problemele cu care se confruntă în prezent acest segment important a României.

Partidul Social Democrat propune un program pentru agricultură, care vine cu măsuri economice şi legislative care să asigure creşterea competitivităţii, productivităţii şi performanţei, în vederea securizării alimentare a populaţiei. Doar astfel, copiii noştri vor mânca produse sănătoase, iar fermierii români se vor putea bucura de recoltele muncite cu sudoare şi sacrificii.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

Datoria externă totală a României continuă să crească într-un ritm ameţitor, fără niciun rezultat vizibil, nici în economie, nici în viaţa noastră de zi cu zi.

În ultimele şapte luni ale anului în curs, am fost îndatoraţi cu peste 6 miliarde de euro, datoria publică ajungând la aproape 131 de miliarde de euro, iar faţă de finalul anului trecut, ne-am împrumutat, în plus, cu 3,46 miliarde de euro. Sumele sunt cu adevărat ameţitoare şi împovărează şi mai mult generaţiile viitoare!

Dacă la toate acestea adăugăm faptul că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 7,8% în noiembrie, comparativ cu aceeaşi lună a anului 2020, că gazele s-au scumpit cu 49,42% în mai puţin de un an, că mărfurile nealimentare s-au scumpit şi ele cu 10,49%, în timp ce mărfurile alimentare cu 6,10%, iar serviciile cu 4,09%, avem, cu adevărat imaginea dezastrului dintr-o Românie menţinută artificial în viaţă doar prin perfuzii cu bani împrumutaţi!

Şi, cu toate acestea, coaliţia aflată la guvernare, PSD-PNL-UDMR, şi da, am spus bine PSD-PNL, ci nu invers, căci PNL-ul deja a ajuns să joace rolul USR-ului la guvernare, devenind veşnica vioară a doua, oferind doar soluţii mediocre, dând dovadă de o ipocrizie mai mult decât evidentă - şi vă dau un singur exemplu, clamează depolitizarea, în timp ce tocmai au politizat ANRE, prin numirea în funcţia de preşedinte a fratelui secretarului general al PSD, domnul Stănescu, sub motivaţia sfidătoare că personajul n-a mai prins un loc eligibil pe listele de parlamentare - iar tot ce poate să facă PNL, prin vocea ministrului energiei, este să aprobe acest lucru prin afirmaţii de genul că "Nu trebuie să fii energetician ca să iei decizii despre energie", afirmaţii profund jignitoare la adresa contribuabililor care le plătesc salariile atât ministrului, cât şi actualului şef al ANRE, personaje care, în mediul privat, nu ar avea nicio şansă profesională!

Totuşi, ceea ce este mult mai grav, este faptul că şi serviciile de îngrijire medicală s-au scumpit cu 5,50% în plus faţă de anul trecut, în contextul în care întreg sistemul sanitar românesc este la limita colapsului - doar în acest an au avut loc 11 incendii în spitalele româneşti, sunt mii de români care, atunci când scapă cu viaţă din spital, rămân cu infecţii nosocomiale pe care statul român nu le recunoaşte şi, cel mai grav, acelaşi stat care se împrumută într-o spirală fără de sfârşit, nu a fost în stare să construiască de la zero nici măcar un spital nou în ultimii 30 de ani!

Şi vă spun asta în contextul în care, un operator privat, tocmai a inaugurat, la Sibiu, un spital ultramodern, ce dispune de un bloc operator cu opt săli de operaţie, ambulatoriu integrat, un departament de imagistică şi peste 150 de paturi, spital în care a investit 20 de milioane de euro!

Numai subvenţiile electorale pentru partidele politice din România, anul acesta, se apropie de 60 de milioane de euro, deci de construcţia a trei spitale. AUR este singurul partid care nu doar că nu s-a atins de aceşti bani publici necuveniţi, ci a şi iniţiat un proiect legislativ pentru eliminarea acestei forme de mită mascată, până la urmă, şi este tot singurul partid care încearcă să construiască un spital din banii din subvenţia electorală, pentru că pentru noi sunt mai importanţi cetăţenii acestei ţări decât recompensele politice oferite din bani publici!

Prin urmare, i-am adresat o întrebare ministrului finanţelor publice, domnului Adrian Câciu, prin care îi solicit să-mi comunice clar, cu subiect si predicat, când va prezenta public un raport complet si transparent asupra cheltuielilor din ultimii doi ani fiscali privind împrumuturile făcute în numele României, precum şi destinaţiile sumelor contractate!

Iar din 2024 sau mai devreme, când AUR va veni la guvernare, toţi românii vor şti cum şi pe ce se cheltuiesc banii lor, iar cei care au furat vor fi aduşi în faţa justiţiei!

Domnul Cosmin Şandru:

În fiecare an, din 1989 încoace, fără nicio excepţie, în 20 decembrie, la ora 12, în centrul Timişoarei, dar şi în celelalte zone din oraş, răsunau sirenele care aminteau de eliberarea noastră de comunism. În 20 decembrie 1989, Timişoara devenea primul oraş liber de comunism. În acel moment coloanele de manifestanţi adunate din toate zonele oraşului ajungeau în Piaţa Operei, scandând "Jos comunismul!" şi "Jos Ceauşescu!"

Au fost câteva momente magice în care istoria s-a oprit pentru o clipă să aibă timp să scrie cu litere mari ce urmează să se întâmple. În acele momente incredibile şi irepetabile, forţele de ordine, care până atunci au tras fără discernământ în oameni nevinovaţi, au făcut pasul în spate şi s-au retras din calea coloanelor formate din timişoreni care respingeau vehement represiunea şi violenţa. Este un moment care a rămas viu în sufletul timişorenilor şi care se transmite din generaţie în generaţie.

Chiar dacă sirenele care răsună în fiecare an, în 20 decembrie, la ora 12, par o banalitate pentru cei care nu au trăit acel moment, vă asigur că pentru timişoreni nu este deloc aşa. În acest an, din păcate, această tradiţie s-a rupt.

Administraţia locală condusă de USR-istul Dominic Fritz a tratat acest moment cu dispreţ şi nepăsare, aşa cum o face, din nefericire, de mai bine de un an, atunci când vine vorba despre momentele importante pentru timişoreni. La ora 12 au răsunat sirenele în cartierele din oraş mai puţin cea din Piaţa Operei, adică cea mai importantă. Nu cred că pentru Dominic Fritz si Ruben Laţcău acest moment are vreo relevanţă. Am văzut explicaţiile lor şi mi se par puerile. Cum să spui că sirena a fost verificată dimineaţa şi că s-a stricat până la prânz? Cum să spui ca sirena este veche şi se strică? Dacă, ferească-ne Dumnezeu, am fi fost în pragul unui conflict şi sirenele ar fi trebuit să îi avertizeze pe timişoreni să se adăpostească? Ar mai fi avut vreo valoare scuzele celor care, vremelnic, administrează Timişoara?

Indiferent dacă a fost o greşeală, o defecţiune sau pură nepăsare, Dominic Fritz are datoria să ne ofere scuze publice pentru acest moment sfidător. Dacă nepriceperea sa în administraţie, amatorismul său în deciziile pe care le-a luat de când e primar sau aroganţa sa deja proverbială pot fi înţelese şi acceptate din raţiunea faptului că fiind vorba despre un om politic ales trebuie respectată decizia alegătorilor, putând sancţiona toate acestea la următoarele alegeri, de această dată este vorba despre altceva.

Sfidarea faţă de cei care şi-au dat viaţa şi şi-au riscat libertatea pentru ca Dominic Fritz să aibă posibilitatea să candideze la Timişoara, nu mai poate fi nici tolerată şi nici înţeleasă. Este prea mult, domnule Fritz! Aţi lovit fără milă spiritul Timişoarei, iar senzaţia mea este că nici nu înţelegeţi ceea ce aţi făcut, ceea ce este cu atât mai grav!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"Trenul jertfei şi o gară pentru fiecare an în care noi suntem liberi"

În urmă cu 32 de ani, înainte de a pleca la Universitate, un tânăr i-a spus mamei sale, care îl ruga să nu iasă în stradă, că trebuie să o facă, că fiecare dintre noi avem un tren al vieţii, trebuie doar să ştim când să ne urcăm în el. Avea puţin peste 20 de ani. Trenul lui a fost oprit de un glonţ fatal. Visul, însă, a rămas scris pe o cruce de marmură şi în cărţile de istorie.

Visul lui trăieşte astăzi prin fiecare român liber, prin fiecare om care poate să facă o alegere, prin fiecare român care pleacă, vine, care este liber şi are acces la informaţie. Datorită lui şi tuturor eroilor Revoluţiei Române din decembrie 1989, România a prins trenul libertăţii, un tren al cărui traseu depinde doar de noi - să ne amintim de cei care ne-au dat această şansă cu preţul vieţii lor şi să le urmăm exemplul de curaj şi de dragoste de ţară.

În fiecare an, în aceste zile, cinstim memoria eroilor care s-au aruncat în faţa gloanţelor pentru ca noi astăzi să fim liberi. Fiecare an care trece de la Revoluţia din 1989 este ca o gară a reamintirii, a conştientizării, o gară în care ne oprim, ne înclinăm în faţa sacrificiului lor şi mergem mai departe.

Ar trebui să ne întrebăm mai des, poate chiar în fiecare zi, dacă cei care au murit în urmă cu 32 de ani pentru libertatea noastră sunt mândri de ce suntem noi astăzi, dacă le ducem mai departe moştenirea cu onoare, dacă le cinstim sacrificiul. Dacă da, să continuăm să o facem şi chiar să o facem mai bine. Dacă nu, să ne gândim unde greşim şi să reparăm. Oare ce simt familiile acestor eroi, copii şi părinţi rămaşi în urmă, când vinovaţii încă nu sunt pedepsiţi, 32 de ani mai târziu? Ce spune asta despre acest popor, despre noi toţi?

Pentru acest popor, această perioadă a anului a fost, în ultimele trei decenii, într-o antiteză grea a celor două lumi, care pare că se estompează pe măsură ce generaţiile născute în capitalism devin adulţii vremurilor, dar care de fapt va rămâne mereu în memoria colectivă, chiar dacă doar din poveşti sau cărţi de istorie, şi nu din amintiri reale.

În urmă cu 32 de ani, trăiam primul Crăciun liber, după 45 de ani de comunism, liber, dar marcat de sacrificiul suprem al celor care au ales lupta, de zilele şi nopţile grele, cu mii de morţi şi de răniţi, de strigătul părinţilor care şi-au plâns copiii în acele zile cumplite şi de plânsetele copiilor care au învăţat prea repede că nu există miracole. Ceea ce începuse cu primul strigăt de "LI-BER-TA-TE", la Timişoara, s-a transformat rapid în cea mai sângeroasă dintre revoltele anticomuniste din Europa - dureri pe care timpul nu le şterge, chiar dacă se spune că timpul vindecă tot. Iar singura justificare ar fi un răspuns pozitiv la întrebarea - a meritat jertfa? Răspunsul e încă destul de complicat. Dar, indiferent de vremuri, nu avem voie să uităm, aşa cum nu avem voie să pierdem darul pe care ei ni l-au făcut.

Recunoştinţă eroilor care s-au aruncat în faţa gloanţelor pentru libertatea noastră pe acest pământ! Veşnică pomenirea lor!

Domnul George-Nicolae Simion:

"Dezvoltarea comunităţilor noastre nu se poate face prin abuz şi nedreptate!"

Mogoşoaia este o localitate din apropierea capitalei României, cu un profil cultural şi istoric de excepţie. Pe teritoriul ei se află un renumit palat brâncovenesc, o biserică ctitorie a aceluiaşi domn şi un parc deosebit de frumos şi de mare. Mogoşoaia este locul de care s-au legat nume mari ale literaturii române, precum Marin Preda sau Nicolae Breban.

Ei bine, Mogoşoaia se află astăzi sub asaltul unui grup de interese care nu urmăreşte punerea în valoare a patrimoniului cultural-istoric al localităţii, ci acapararea de terenuri şi exploatarea acestora sub pretextul unui proiect de dezvoltare imobiliară denumit pompos "Sectorul Zero".

Sunt în joc 1100 hectare de teren ale mai multor zeci de proprietari, printre care şi Academia Română care deţine 195 hectare. Tuturor acestor proprietari li s-a propus să aleagă între următoarele două variante - fie cedează gratuit primăriei 39% din suprafaţa deţinută şi, atenţie!, fac schimb de teren pentru restul de 61%, fiind mutaţi cu proprietatea într-o zonă puţin atractivă comercial şi cu o valoare de exploatare scăzută; fie sunt expropriaţi integral cu o sumă ridicolă, cca 1,7 euro/mp.

În faţa acestei "oferte" scandaloase, cei mai mulţi proprietari au ales să-şi caute dreptatea în justiţie în faţa unei autorităţi locale abuzive.

Reţineţi faptul că este vorba despre un proiect imobiliar pentru care nu există Plan Urbanistic General şi nici Plan Urbanistic Zonal aprobat. Mai mult, primarul liberal Paul Precup şi alţi consilieri locali tot de la PNL deţin terenuri în zonă, ceea ce îi pune într-o evidentă stare de incompatibilitate.

Mulţi cetăţeni consideră că aşa-numitul sector zero este de fapt un tun imobiliar cu multe zerouri pentru o grupare infracţională din jurul primarului Paul Precup. Există suspiciunea că acest primar este doar interfaţa unor persoane din conducerea centrală a PNL. Suspiciunile cetăţenilor sunt deosebit de grave şi ele trebuie lămurite cât mai curând.

De aceea, solicit ANI să clarifice cât mai rapid acuzaţiile de incompatibilitate aduse primarului Paul Precup şi unor consilieri locali.

Solicit DNA să facă public stadiul cercetărilor întreprinse cu privire la acest caz.

Solicit Prefecturii judeţului Ilfov să intervină rapid pentru a bloca acţiunile ilegale desfăşurate de primarul comunei Mogoşoaia şi majoritatea din Consiliul Local.

Rog presa să investigheze şi să documenteze atent acest tun imobiliar în plină desfăşurare care are loc chiar în preajma capitalei României.

Ca orice altă localitate din această ţară, şi Mogoşoaia are nevoie de dezvoltare urbanistică, dar aceasta nu se poate face prin jecmănirea proprietarilor şi prin abuz de putere.

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"Investiţiile în infrastructura de transport în judeţul Dolj se află în linie dreaptă şi au susţinerea Guvernului Ciucă"

Prin vizita în judeţul Dolj, de săptămâna trecută, a premierului Nicolae Ciucă, împreună cu ministrul transporturilor şi infrastructurii, domnul Sorin Grindeanu, avem încă o dată confirmarea faptului că investiţiile în infrastructura de transport au susţinere guvernamentală.

Portofoliul de proiecte de investiţii pentru judeţul Dolj care are un impact major asupra întregii regiuni a Olteniei este unul consistent şi vizează atât sectorul rutier, cât şi cel feroviar şi aerian.

Fără îndoială, cel mai avansat şi aşteptat proiect este cel al Drumului Expres Craiova-Pitesti, cu perspective bune de finalizare pentru cei 40 de kilometri aferenţi tronsonului 2, care au şanse reale ca în primul trimestru al anului 2022 să fie daţi în trafic.

Este o veste bună pentru toţi cei care tranzitează zona de sud a României, în special pentru municipiile Balş şi Slatina care vor câştiga în urma decongestionării traficului prin construirea celor două variante ocolitoare.

Este important ca ritmul de implementare a întregului proiect să fie unul susţinut, astfel încât anul 2024 să fie anul în care drumul expres Craiova-Piteşti să fie finalizat, în integralitate.

Un alt proiect cu impact major asupra dezvoltării regiunii Oltenia este drumul de mare viteză Craiova-Lugoj, o investiţie resuscitată în urma demersurilor parlamentarilor liberali din această regiune şi cea de Sud-Vest a României. Astfel, am reuşit includerea în bugetul de stat pe anul acesta a finanţării studiului de fezabilitate pentru acest obiectiv care va face legătura cu Coridorul IV şi, totodată, care va facilita accesul din Regiunea istorică Banat spre capitala României.

Pentru concretizarea acestui proiect este important ca până la finalul anului să fie semnat contractul pentru realizarea studiului de fezabilitate, având în vedere perioada lungă prevăzută pentru această etapă.

Am încredere că la nivelul CNAIR lucrurile se vor mişca în direcţia bună, astfel încât angajamentul luat în acest sens să fie respectat.

Cel de-al treilea proiect care a primit undă verde în cadrul vizitei de lucru de la Craiova vizează modernizarea aeroportului din Craiova, un proiect în valoare de aproximativ de 400 milioane de lei, susţinut din fonduri europene. Este un proiect valoros care poziţionează judeţul nostru şi întreaga regiune la un nivel superior de atractivitate din punct de vedere al atragerii de investiţii si al încurajării turismului în zonă.

Am încredere că toate aceste proiecte sunt o rampă de relansare economică pentru judeţul Dolj care are de recuperat decalajul de dezvoltare în materie de infrastructură acumulat ani la rând prin lipsa de implicare.

Pentru regiunea Olteniei, finalizarea Drumului expres Craiova-Piteşti, demararea proiectului de construcţie a drumului Lugoj-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Calafat, finanţarea continuării construcţiei Centurii de Sud a Municipiului Craiova, modernizarea aeroportului din Craiova, la care se adaugă proiectele de infrastructura feroviară Calafat-Craiova, dar şi modernizarea porturilor dunărene, sunt proiecte majore de infrastructură a căror materializare constituie o premisă importantă pentru dezvoltarea integrată şi echilibrată a zonei.

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"Măsurile fiscale prevăzute de PSD pentru anul viitor aduc echitate socială şi bunăstare tuturor românilor!"

Odată cu adoptarea pachetului social iniţiat şi susţinut de PSD care prevede creşterea alocaţiilor, a punctului de pensie, a salariului minim şi sprijinul financiar pentru românii cu cele mai mici venituri, de la 1 ianuarie 2022, ministrul social-democrat al finanţelor a readus echitatea socială. Astfel, începând de anul viitor vor fi folosite resursele de la cei cu venituri mari şi din combaterea evaziunii pentru a creşte veniturile categoriilor vulnerabile, dar şi a celor care trebuiau să beneficieze de aceste creşteri în acest an, cum sunt angajaţii din domeniul medical.

Domeniul turismului va primi o gură de oxigen prin reintroducerea voucherelor de vacanţă şi prin implementarea schemelor de sprijin pentru realizarea de investiţii în producţie şi digitalizare.

La nivelul Codului fiscal, va fi redus TVA pentru două domenii esenţiale în această perioadă, sectorul construcţiilor pentru achiziţia de locuinţe noi, măsură ce are drept scop stimularea acestui sector care reprezintă unul dintre principalele motoare ale economiei naţionale. De asemenea, va fi redus TVA la 5% pentru energia termică, astfel încât să scadă costul facturilor la căldură pentru consumatorii casnici, dar şi pentru unităţile de interes public, cum sunt şcolile, spitalele şi instituţiile de stat conectate la sistemul centralizat, în contextul creşterii preţurilor la energie.

România va dobândi noi capacităţi de producţie cu PSD la guvernare. PSD, prin ministrul economiei, şi-a asumat refacerea capacităţilor de producţie, în special în domeniile deficitare, cum ar fi industria cipurilor. Într-o piaţă în care aproape orice dispozitiv funcţionează cu ajutorul semiconductorilor care se folosesc pentru fabricarea cipurilor, pandemia COVID-19 a venit să dea startul unei crize neaşteptate a disponibilităţii multora dintre acestea. Criza a început în 2020, când o mare parte din populaţia lumii a lucrat de acasă pentru a opri răspândirea virusului. Drept consecinţă, cererea pentru computere şi sisteme electronice a crescut exponenţial.

Obiectivul strategic al PSD la guvernare este ca România să nu mai fie ţara exporturilor de materie primă, ci a produselor competitive pe piaţa europeană şi cea internaţională, iar acest deziderat poate fi atins prin reindustrializarea inteligentă a economiei.

În ceea ce priveşte redistribuirea veniturilor şi înfăptuirea justiţiei sociale, PSD a propus îngheţarea şi impozitarea crescută a veniturilor mari, inclusiv a indemnizaţilor demnitarilor şi pensiilor speciale.

Totodată, având în vedere că de 13 ani România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea taxelor, cel mai mare decalaj al României fiind la încasările din impozitul pe venit ca pondere din PIB, PSD a propus măsuri ferme împotriva contrabandei şi angajatorilor care fac evaziune cu banii de pensie şi sănătate ai angajaţilor. Astfel, s-a luat decizia de a majora răspunderea penală pentru angajatorii evazionişti, care reţin contribuţiile de la angajaţi, dar nu le virează mai departe la bugetul de stat. Scopul principal nu este de a condamna la închisoare aceşti angajatori evazionişti, ci de a recupera sumele datorate statului.

În privinţa combaterii evaziunii fiscale, se va introduce factura electronică pentru toţi furnizorii de produse cu risc fiscal ridicat, indiferent dacă destinatarii acestor produse sunt sau nu înregistraţi în Registrul RO-Factura. În acelaşi timp, va fi implementat "radarul mărfurilor", prin care TIR-urile vor putea fi controlate şi urmărite pentru a se vedea unde distribuie marfa şi dacă corespunde cu ce este declarat.

PSD se ţine de cuvânt şi pune în aplicare toate programele şi măsurile promise pentru a aduce prosperitate tuturor categoriilor sociale şi profesionale. Dezideratul PSD a fost şi rămâne echitatea socială şi creşterea nivelului de trai pentru toată populaţia, fără niciun fel de discriminare.

Domnul Daniel Tudorache:

Marea închidere, lockdown, a condus la o scădere dramatică, de două cifre, a PIB în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană. Şocul economic al pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune.

Redresarea economică se produce în lume; s-a intrat într-o dinamică a recuperării economice, chiar dacă rămân incertitudini mari şi diferenţe majore între sectoare.

Deşi momentul cel mai acut al crizei a fost depăşit prin măsuri fiscale şi monetare care au impulsionat activitatea economică, evoluţiile economice sunt dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei, de influenţele externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată şi de producţie europene şi mondiale, precum şi de măsurile adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont curent şi fiscal). Stabilitatea şi progresul economic au la bază măsuri fiscale solide, cum ar fi combaterea fermă a evaziunii fiscale, implementarea unor instrumente de colectare, combaterea concurenţei neloiale, sprijinirea mediului de afaceri, şi nu în ultimul rând, construirea, reînnoirea şi consolidarea infrastructurii şi sprijinirea investiţiilor de orice fel.

Bugetul public naţional pentru anul 2022 este realist, predictibil, construite în reală concordanţă cu nevoile societăţii impuse de pandemie şi efectele acesteia şi este de natură de a crea bunăstare, creştere economică şi o economie puternică, solidă şi predictibilă pentru investitori şi mediul de afaceri. Astfel, bugetul ministerului transporturilor creste cu 20,5%, bugetul ministerului finanţelor creşte cu 17,48%, bugetul ministerului cercetării, inovării şi digitalizării creşte cu 0,62%, bugetul ministerului mediului, apelor şi pădurilor creşte cu 17,9%, bugetul ministerului agriculturii creşte cu 3,7 %, ş.a.m.d.

Coaliţia de guvernare PNL-PSD-UDMR se ţine de cuvânt, motiv pentru care tot Programul de guvernare a fost bugetat pentru a se putea realiza măsurile promise cu maximă promptitudine şi responsabilitate, pentru oameni.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"O piaţă din Paris va purta numele lui George Enescu"

Compozitorul, dirijorul, violonistul, pianistul şi profesorul George Enescu rămâne în istorie drept unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai secolului XX; şi-a asumat rolul de ambasador al muzicii atât în ţară, cât şi în lume şi s-a implicat în promovarea muzicii româneşti, contribuind la recunoaşterea internaţională a compozitorilor, dirijorilor şi interpreţilor din România. În perioada ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial, George Enescu părăseşte definitiv România şi se stabileşte la Paris, ţară în care îşi va petrece ultimii ani din viaţă. Pentru a comemora activitatea sa magistrală, Consiliul Primăriei Parisului a votat ca o piaţă să poarte numele marelui compozitor. Piaţa Enescu nu va fi departe de Opera Garnier din Paris, locul în care compozitorul şi violonistul român şi-a petrecut cea mai mare parte a anilor parizieni.

Evenimentul este cu atât mai însemnat, având în vedere că anul acesta, desemnat Anul Enescu, sărbătorim 140 de ani de la naşterea lui George Enescu. Reamintesc faptul că acum un an de zile, o porţiune de pe promenada Senei din Paris, în proximitatea Turnului Eiffel, a primit numele Reginei Maria a României, la inaugurare fiind prezenţi Principesa Margareta, Custodele Coroanei, si Principele Radu, iniţiativă ce a aparţinut Ambasadei României în Franţa şi a fost susţinută de şeful Grupului de prietenie Franţa-România din Adunarea Naţională, Andre Chassaigne, şi de viceprimarul Parisului, Catherine Vieu-Charier, precum şi de viceprimarul Arondismentului 7 al Parisului, René-François Bernard, de Andre Chassaigne - membru al Adunării Naţionale a Franţei şi de diplomaţi ai Ministerului de Externe francez.

Mă bucur foarte mult să văd marile personalităţi ale istoriei româneşti apreciate în afara ţării. Este o mare mândrie şi onoare pentru noi, românii, să vedem respectul pe care prietenii şi aliaţii noştri de astăzi îl poartă pentru simbolurile noastre. România şi Franţa sunt legate de o lungă prietenie, care datează chiar de la fondarea statului naţional românesc, deziderat nerealizabil fără sprijinul statului francez şi al lui Napoleon al III-lea. Astăzi, regăsim ambele state în NATO şi UE, iar speranţa mea este că acest parteneriat să dăinuie şi în viitor.

Domnul Ioan Vulpescu:

"32 de ani de la Revoluţia Română din 22 decembrie 1989"

Am ales ca temă a declaraţiei politice de azi Revoluţia Română. Uităm prea adesea sau ignorăm cu metodă cauzele care au generat Revoluţia Română. Ca urmare, îi trecem cu vederea pe aceia care s-au gândit la viitorul României şi care au acţionat pentru schimbarea unei stări de lucruri cu care, credeam noi, la momentul Revoluţiei, nu ne vom mai întâlni. Se pare că păcătuim prin optimism.

Dorinţa de libertate, de respect al drepturilor cetăţeneşti a însoţit, în varii forme, istoria umanităţii. Este în ADN-ul ei. De aceea Revoluţia a devenit inevitabilă în România, atunci când toate celelalte mijloace de schimbare a stării de lucruri au eşuat. Nimeni nu-şi doreşte schimbări violente, pentru că, fie şi subconştient, există conştiinţa costurilor violenţei. România a plătit aceste costuri, din cauza elitelor sale politice, care, chiar şi după standardele sistemului totalitar, nu şi-au respectat obligaţiile faţă de cetăţeni. Da, Revoluţia a început ca o amplă manifestare a nemulţumirii sociale. Dar şi această nemulţumire era, în fond, o invitaţie la o schimbare politică fundamentă, în care drepturile şi libertăţile cetăţeneşti să fie puse pe primul loc.

Dacă puterea comunistă ar fi acceptat dialogul cu cei care îşi manifestau nemulţumirile în stradă, poate că erau evitate pierderile de vieţi omeneşti. La Timişoara se conturase, după 15 decembrie 1989, un program al schimbării de sistem, program care merită amintit şi reamintit permanent, pentru că el vorbeşte despre noi, despre acea Românie profundă pe care mulţi politicieni o ignoră şi acum. Aduc omagiul meu lui Ion Marcu şi Claudiu Iordache, lideri ai mişcării sociale de la Timişoara, oameni cu demnitate şi verticalitate morală, recent plecaţi dintre noi.

Ca şi în anul revoluţionar 1989, şi acum lumea este la o răscruce, semn că schimbările începute atunci nu au fost finalizate, că tentaţia totalitară se reanimă, că democraţia este în regres, peste tot în lume, că drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt relativizate şi tot mai des încălcate.

Revoluţia Română trebuie să fie permanent un reper şi un memento pentru politicieni, care au obligaţii şi responsabilităţi ce nu sunt facultative. Sacrificiul românilor care au dispărut în lupta cu rămăşiţele regimului totalitar nu a fost în zadar. Moştenirea lor trebuie respectată şi apărată. Lupta pentru libertate este o datorie permanentă a fiecăruia dintre noi.