Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Andrei-Răzvan Lupu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 29 martie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal. Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute. Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să îi retragă cuvântul.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, conform următorului algoritm: 3 deputaţi - PSD, 3 - PNL, 2 deputaţi - USR, un deputat - AUR, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţile naţionale, un deputat neafiliat.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Virgil...? Nu.

Mirela Elena Adomnicăi, Grupul PSD.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o hotărâre definitivă prin care a stabilit că fostul preşedinte al României, domnul Traian Băsescu, a fost colaborator al Securităţii ca poliţie politică.

Nu vreau să vorbesc aici despre situaţia domnului Traian Băsescu. Înţeleg că trece prin momente dificile, iar din punct de vedere uman, îi doresc multă sănătate şi însănătoşire grabnică.

Există însă o serie de aspecte legate de această sentinţă a Înaltei Curţi de Casaţie, care nu pot fi trecute cu vederea, dacă ne dorim să avem o societate democratică sănătoasă. După cum ştiţi, hotărârea Înaltei Curţi s-a luat pe baza unor documente care au apărut în spaţiul public după ce fostul preşedinte Traian Băsescu primise din partea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii nu mai puţin de patru certificate că nu a colaborat cu fosta Securitate.

Aceste documente cu verdictul de colaborator al Securităţii au apărut după ce domnul Traian Băsescu şi-a exercitat două mandate în cea mai înaltă funcţie a statului român, respectiv cea de preşedinte al României.

De aici se nasc în mod inevitabil mai multe întrebări.

Cine a ştiut de existenţa acestor documente? Cine le-a ascuns? Şi, evident, cine le-a dat publicităţii? Şi de ce nu a făcut-o în 2004, când domnul Băsescu a candidat pentru prima oară la funcţia de preşedinte al României?

Sunt întrebări care nu pot rămâne fără răspuns, pentru că dincolo de culpa stabilită de instanţă pentru domnul Băsescu, s-a creat un precedent extrem de periculos cu privire la modul în care sunt folosite anumite informaţii compromiţătoare la adresa unor demnitari de rang înalt din statul român. A fost şantajat domnul Băsescu în cei 10 ani de mandat, cu aceste documente? Sau, dimpotrivă, Domnia Sa nu este victimă, ci un preşedinte care şi-a folosit funcţia prezidenţială pentru a bloca apariţia acestor documente?

În oricare dintre ipoteze, lucrurile sunt extrem de grave, pentru că vizează funcţia cea mai înaltă din România. Nu putem trece nepăsători peste acest aspect. De aceea, fac un apel către toate instituţiile abilitate ale statului, inclusiv la comisiile de specialitate ale Parlamentului României, să facă investigaţiile necesare pentru a stabili circumstanţele apariţiei acestor documente compromiţătoare la adresa fostului preşedinte al României. Aici nu vorbim doar de domnul Traian Băsescu, ci de toţi preşedinţii pe care i-a avut şi îi va avea România. E vorba de funcţionarea democraţiei din ţara noastră. Pentru că dacă cei aleşi de popor nu acţionează în acord cu voinţa populară, ci după o agendă nepublică, a unor alte persoane nealese, atunci este vulnerabilizat însuşi sistemul nostru democratic.

Vă mulţumesc.

Deputat Mirela Adomnicăi, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Alexandra Huţu, vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

La doi ani după începutul pandemiei, perioadă în care accesul la şcoală, al copiilor, a fost limitat, violenţa şcolară continuă să existe şi să genereze efecte dramatice asupra tinerilor din România. Aceasta capătă noi forme şi se adaptează noului context mai repede decât o face legislaţia. Însă, pentru a putea combate şi preveni violenţa şcolară, este necesară o înţelegere a cauzelor şi manifestărilor ei, însoţită de conştientizarea şi acţiunea societăţii civile, a copiilor, părinţilor, profesorilor, şi, bineînţeles, a factorilor de decizie.

În România, se estimează că aproape jumătate dintre elevi au fost agresaţi de colegi cel puţin o dată.

Conform unui studiu realizat în decembrie 2021, în ţara noastră, de Organizaţia "Salvaţi Copiii", 16% din adolescenţii respondenţi au declarat că, în mod obişnuit, se simt încordaţi când sunt prezenţi la şcoală, 12% sunt speriaţi, iar 5% - trişti. Peste 4% au spus că îşi petrec singuri pauzele, fără a socializa cu alţi colegi.

În acest context, numărul ridicat de cazuri de violenţă şcolară pare a fi o consecinţă directă a mediului în care copiii şi adolescenţii învaţă. Lipsa unui spaţiu sigur, a unor măsuri elementare de protecţie a victimelor, a acţiunii cadrelor didactice şi a celorlalţi elevi nu fac altceva decât să permită fenomenului de violenţă şcolară să ia amploare.

Agresivitatea şi hărţuirea în şcoală şi chiar în grădiniţă reprezintă probleme cu care se confruntă tot mai des educatorii, învăţătorii, profesorii şi, bineînţeles, părinţii, fie că este vorba de copilul agresiv sau de copilul care devine ţinta agresivităţii.

Datele arată că în primul semestru din acest an şcolar, numărul de cazuri de violenţă şcolară a crescut, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului şcolar trecut. Cu siguranţă că această situaţie a fost cauzată şi de perioada lungă petrecută de copii în afara mediului şcolar, însă comportamentul violent al copiilor, al părinţilor sau al profesorilor nu trebuie şi nu poate fi abordat izolat. Trebuie să ne oprim să mai dăm vina doar pe pandemie, pentru că nu distanţarea socială este principala cauză determinantă a acestui fenomen.

Aşadar, în urma aspectelor prezentate mai sus, cred că este datoria noastră, ca oameni politici, să ne asumăm această responsabilitate de a combate şi opri fenomenul violenţei şcolare de orice natură. În primul rând, trebuie să conştientizăm cu toţii că violenţa în mediul şcolar, la fel ca violenţa domestică, este o problemă şi trebuie limitată şi eliminată prin măsuri concrete.

Atunci când toată lumea va fi conştientă că disciplinarea prin forţă fizică sau agresiune verbală este nocivă şi trebuie să se ia atitudine împotriva ei, atunci vom putea avea siguranţa că suntem pe drumul cel bun.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Viorel Salan.

Vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

"România ştie ce este demnitatea"

Războiul de la graniţele României este cel mai grav conflict militar din Europa, de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Rusia a atacat Ucraina printr-o acţiune militară brutală şi a distrus astfel pacea Europei. În prezent, are loc cea mai mare criză umanitară din ultimii 70 de ani. Peste 3,7 milioane de refugiaţi au părăsit până acum Ucraina. Mulţi dintre ei au trecut şi prin România. Şi, desigur, interdependenţa economică globală a dus la extinderea crizei energetice post-pandemice.

Dar lumea îşi revine din şocul iniţial. La o lună de la declanşarea invaziei Rusiei în Ucraina, pentru prima dată în istorie, o confruntare militară ce ar fi fost considerată altădată locală este o preocupare comună pentru statele lumii. Este urmarea directă a modului interdependent în care economia mondială funcţionează acum. Lucru demonstrat şi de rezoluţia adoptată săptămâna trecută de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, votată cu majoritate copleşitoare de statele membre, inclusiv de România.

Intervenţia militară a Rusiei în Ucraina a transformat fundamental în aceste patru săptămâni mediul de securitate. Toate avertismentele care indicau Rusia ca un pericol iminent în regiunea Mării Negre s-au confirmat.

Dar noua situaţie geopolitică a găsit Alianţa Nord-Atlantică mai unită ca oricând, iar Summitul extraordinar NATO de săptămâna trecută a fost răspunsul aşteptat şi adecvat în faţa noii provocări.

Liderii NATO au convenit că trebuie oferit sprijin suplimentar Ucrainei, ajutând la susţinerea dreptului fundamental la autoapărare. S-a decis, de asemenea, întărirea flancului estic al Alianţei, consolidând prezenţa NATO aici. În acest sens, au fost aprobate patru noi grupuri de luptă NATO - în România, Bulgaria, Ungaria, şi Slovacia. Acestea se adaugă celor patru care se află deja în ţările baltice şi în Polonia. Şi nu în ultimul rând, o serie de naţiuni, printre care şi România, au anunţat creşterea cheltuielilor militare.

Acum, când vorbim, poporul ucrainean rezistă cu hotărâre şi curaj, luptând unit pentru libertate şi un viitor mai bun. Iar România este solidară cu Ucraina.

Da, România ştie ce este demnitatea şi va fi alături de Ucraina în momente cruciale şi al aderării la Uniunea Europeană.

România va promova mereu pacea şi valorile europene. România suntem noi.

Viorel Salan, deputat din partea Partidului Social Democrat, Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Christine Thellmann, Grupul PNL.

Vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Bună dimineaţa!

Preţurile la energie şi combustibil au crescut. Acest lucru nu mai este niciun secret. Cu siguranţă, este un motiv evident de îngrijorare pentru populaţie. Fuga la rafturi, cozile interminabile sunt însă consecinţa directă a ştirilor false şi nefundamentate.

Guvernul României a luat măsuri şi populaţia trebuie să le cunoască şi, bineînţeles, să se simtă în siguranţă. Guvernul îi ajută deja pe toţi românii cu plata facturilor la energie. Şi aici mă refer la măsurile care se vor aplica în perioada 1 aprilie 2022 - 1 martie 2023.

Ministerele de resort şi instituţiile abilitate din domeniul energiei au lucrat împreună pentru finalizarea unei ordonanţe, având în vedere contextul actual, inclusiv cel de securitate.

Printre aceste măsuri reamintesc.

Măsuri pentru consumatorii casnici:

Energie electrică:

• maximum 0,68 lei/KWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh;
• iar maximum 0,8 lei/KWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 KWh şi 300 KWh;

Gaze naturale - preţ reglementat de maximum 0,31 lei/KWh, cu TVA inclus.

Şi, bineînţeles, consumatorii non-casnici:

Energie electrică:

- maximum 1 leu/KWh, cu TVA inclus, în cazul acestora.

În ceea ce priveşte gazele naturale:

- maximum 0,37 lei/KWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor non-casnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 28.000 MW, precum şi în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienţi.

CET-urile vor cumpăra gaze naturale la preţ reglementat de 250 lei/MWh.

Marii consumatori vor beneficia de schema specifică industriei.

Bineînţeles, pe lângă aceste măsuri, România va cere realocarea fondurilor rămase necheltuite, din programele europene anterioare, pentru a putea interveni în ajutorul întreprinderilor româneşti. Pe termen mediu şi lung, obiectivul nostru strategic, de a fi independenţi energetic, poate fi atins numai prin investiţii în energie.

Cu atât mai mult când este greu, stimaţi colegi din coaliţie, trebuie să ţinem aproape de cetăţeni, să fim uniţi şi nu doar să luăm măsuri, ci să le şi comunicăm oamenilor în mod constant.

Mai mult ca oricând, pentru stabilitate şi ordine socială, recomand cetăţenilor să se informeze numai din surse publice, oficiale şi să aibă încredere că acest Guvern are în centrul deciziilor sale pe fiecare român.

Mulţumesc frumos.

Christine Thellmann, deputat al PNL.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sorin Năcuţă.

Vă rog.

Domnul Sorin Năcuţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se referă la împlinirea a 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

În 1918, după 106 ani de ocupaţie ţaristă, în contextul prăbuşirii Imperiului Rus, Basarabia a redevenit parte din România, în graniţele ei fireşti, fiind prima provincie românească care s-a unit cu România. Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării Republicii Democratice Moldoveneşti a votat, prin vot nominal deschis, în favoarea unirii cu România, declaraţia Sfatului Ţării menţionând că: "Republica Democratică Moldovenească - aşa cum se numea ea, Basarabia -, în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de România acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama sa, România".

Conferinţa de Pace de la Paris din 1920 a recunoscut legitimitatea unirii Basarabiei cu România. La 28 octombrie 1920 România a semnat Tratatul de la Paris, cu Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, care considerau că din punct de vedere geografic, etnografic, istoric şi economic, unirea Basarabiei cu România este pe deplin justificată, că cetăţenii Basarabiei au manifestat dorinţa de a vedea Basarabia unită cu România.

Timp de 22 de ani, unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale "terorii roşii" dezlănţuite de Direcţia Politică de Stat Sovietică şi ale deportărilor de către Administraţia Generală a Lagărelor de muncă forţată - Gulag. Acesta era întocmai scopul Sfatului Ţării, inclusiv al delegaţilor ruşi sau ucraineni care au votat Unirea cu România.

Din păcate, efectele Unirii au fost anulate după 22 de ani, în 1940, când în baza Pactului secret Ribbentrop-Molotov, Rusia sovietică a anexat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa.

Cu toate acestea, conştiinţa naţională a românilor basarabeni nu a putut fi nici înfrântă, nici spulberată. În sufletul lor, ei au trăit cu convingerea că au fost, sunt şi vor rămâne români, iar Basarabia este un teritoriu românesc.

În anul 2017 s-a adoptat Legea prin care la 27 martie sărbătorim "Ziua Unirii Basarabiei cu România", zi care poate fi marcată de autorităţile administraţiei centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, muzee, reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea de evenimente şi manifestări publice, culturale, ştiinţifice, dedicate acestei sărbători.

România a sprijinit şi trebuie să susţină ferm integritatea teritorială şi suveranitatea Republicii Moldova şi consider că asigurarea stabilităţii regionale este condiţia pentru realizarea interesului naţional al României şi al Republicii Moldova, deopotrivă, şi reprezintă garanţia unei dezvoltări economice de durată.

De asemenea, România a susţinut şi va susţine integrarea cât mai rapidă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, integrare care poate însemna, nu doar simbolic, unificarea politică, economică şi culturală cu România.

Năcuţă Sorin, deputat de Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Maria Stoian?

Vă rog, doamnă.

Doamna Maria Stoian:

"Economia, între pandemie şi război"

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Invazia Ucrainei de către Rusia reprezintă un punct de cotitură pentru Europa.

Războiul, dincolo de suferinţa umană şi fluxul foarte mare de refugiaţi, majorează preţurile la alimente şi energie, creşte inflaţia, perturbând comerţul şi lanţul de aprovizionare. De asemenea, erodează încrederea şi produce incertitudini în rândul investitorilor, ceea ce scade valoarea activelor, înăspreşte condiţiile financiare şi ar putea duce la ieşiri de capital de pe pieţele emergente.

Economia a înregistrat o creştere de 5,3% în 2021, PIB-ul revenind, la sfârşitul anului, la nivelul din perioada pre-pandemiei. Cu toate acestea, creşterea a încetinit la 0,3% în ultimul trimestru al anului 2021 şi se anticipează că va rămâne modestă în trimestrul I din 2022.

Perspectivele economice vor depinde de evoluţia războiului ruso-ucrainean, precum şi de impactul sancţiunilor economice şi financiare. Economia zonei euro ar trebui în continuare să înregistreze o creştere robustă în 2022, dar ritmul acesteia va fi mai lent decât cel anticipat înainte de izbucnirea războiului, conform proiecţiilor iniţiale ale experţilor.

Inflaţia s-a accelerat la 5,8% în luna februarie, faţă de 5,1% în luna ianuarie, şi se aşteaptă o creştere continuă a inflaţiei pe termen scurt. Preţul energiei, care a înregistrat o creştere de 31,7% în luna februarie, constituie, în continuare, motivul principal al majorării inflaţiei şi va determina creşterea preţurilor în multe alte sectoare.

Livrările de bază din Rusia au fost limitate din cauza sancţiunilor impuse, cele din Ucraina au fost stopate din cauza conflictului, iar porturile au fost închise. Nu există nicio modalitate de adaptare la pierderile înregistrate în domeniul aprovizionării din cele două ţări, ceea ce face ca preţurile să crească.

Preţul barilului de petrol a înregistrat, la sfârşitul lunii februarie, cel mai mare prag de la criza din 2008, ceea ce a dus la o panică generală pe întreg teritoriul ţării noastre.

În ciuda preţurilor ridicate din foarte multe sectoare, specialiştii sunt de părere că în anul 2022 nu ne vom confrunta cu o recesiune.

Războiul din Ucraina va avea un impact semnificativ asupra activităţii economice şi a inflaţiei, prin preţurile mai ridicate ale energiei şi ale materiilor prime, precum şi perturbarea schimburilor comerciale internaţionale. Amploarea acestor efecte va depinde de evoluţia conflictului, de impactul sancţiunilor actuale, precum şi de posibilele măsuri suplimentare.

Invadarea Ucrainei de către Rusia va afecta întreaga economie mondială şi ar putea reconfigura în mod fundamental ordinea economică mondială şi geopolitică în viitor.

Vă mulţumesc.

Maria Stoian, deputat al PNL, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz? Nu este.

Daniel-Liviu Toda.

Vă rog.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vedem cu toţii drama ucrainenilor care s-au refugiat din faţa soldaţilor Moscovei. Femei şi copii cărând ursuleţi de pluş, ajunşi printre străini, cu o geantă plină de lucruri luate în grabă.

Situaţia vecinilor de la Răsărit ne demonstrează cât de fragilă este pacea.

Din păcate, în proximitatea Europei sunt mai multe Ucraini. Crimele pe care acum armata lui Putin le săvârşeşte la Mariupol s-au petrecut pe o scară mai mare în Siria. Din când în când, trupele lui al-Assad, sprijinite de avioanele Moscovei, mai bombardează câte o grădiniţă din Idlib.

În sudul Peninsulei Arabe, Yemenul este chinuit de un crunt război civil. Guvernul luptă împotriva rebelilor, fiecare tabără are susţinători externi bogaţi. Iar populaţia suferă. Milioane de copii subnutriţi, familii întregi ucise. De şapte ani, lumea civilizată permite ca fiecare zi să ia alte vieţi nevinovate în această ţară muribundă.

În Sahel, ultimul an a adus lovituri de stat. Printre actorii ucigaşi se remarcă companiile private de mercenari ruşi. Iarăşi crime, dictaturi şi refugiaţi.

Noi avem şansa de a trăi într-o Uniune care ne asigură libertatea, şansa de a ne realiza. Dar suntem datori să le întindem o mână de ajutor celor din jurul nostru care nu au acest noroc.

România şi Uniunea Europeană trebuie să se implice cu adevărat în cursul evenimentelor din statele acestei părţi de lume.

Trebuie să înţelegem că tunisieni ori libanezi, toţi au nevoie de ajutorul nostru. Trebuie să cooperăm economic şi să îi ajutăm să îşi dezvolte infrastructura şi învăţământul. Trebuie să creăm aici o generaţie care să respingă excesele dictatoriale, o generaţie care să poată construi instituţii democratice. Trebuie să avem o politică externă europeană curajoasă şi coerentă, să investim în aceste state pentru a deveni libere şi prospere.

Investind în pacea Africii de Nord sau a Orientului Mijlociu, investim, de fapt, în pacea şi valorile noastre. O civilizaţie strălucitoare nu poate supravieţui împresurată de tragedii şi oameni care îşi abandonează casele.

Vă mulţumesc.

Daniel Toda, deputat de Timiş.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Denisa-Elena Neagu? Nu este.

Domnul Andrei-Iulian Drancă? Nu.

Mihai-Cătălin Botez? Nu.

Radu Tudor Ciornei? Nu.

Doamna deputat Oana-Marciana Özmen, vă rog.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Cercetarea - rol esenţial în găsirea celor mai bune soluţii de eficienţă energetică sau stocare de hidrogen".

Dezvoltarea cercetării trebuie să ocupe un loc central în preocupările noastre, având în vedere rezultatele care pot fi obţinute în domenii precum eficienţa energetică sau stocarea de hidrogen.

Recent, împreună cu alţi colegi din Comisia pentru industrii, am efectuat o delegaţie în Germania, care a avut ca obiectiv consultarea şi schimbul de bune practici în materie de eficienţă energetică şi dezvoltarea capacităţilor pe hidrogen. Toate companiile care investesc în soluţii de eficienţă sau în capacităţi de stocare pe hidrogen au centre de cercetare proprii sau lucrează cu centre recunoscute la nivel naţional.

În România, de circa 30 de ani, am tot subfinanţat domeniul cercetării, motivând că există alte "priorităţi". Ce nu am înţeles noi pe parcursul acestui timp este că dacă am fi investit cum trebuie în cercetare, în tot acest timp, acum am fi avut rezultate palpabile, de care am fi putut beneficia.

Statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit, în 2020, aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare, echivalentul a 2,3% din PIB, pe ultimul loc în rândul acestor ţări fiind România, care a alocat pentru acest domeniu, în 2020, doar 0,47% din PIB, potrivit datelor Eurostat.

Numărul cercetătorilor din Uniunea Europeană angajaţi cu normă întreagă a crescut în ultimii ani, în 2020 fiind cu 546.000 mai mulţi decât în 2010. Singurul stat membru care a raportat o scădere - cu 7% - a numărului cercetătorilor a fost România.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă spune că o provocare pentru România este dezvoltarea sectorului de cercetare-inovare.

România are nevoie de cercetare pentru a obţine noi tehnologii care pot atenua criza din sectorul energetic şi ele sunt cele care vor reduce facturile plătite astăzi de consumatori. Putem realiza parteneriate public-private pentru a dezvolta acest sector.

Progresele în materie de inovare, cercetare şi dezvoltare bazate pe eficienţă energetică şi pe energia din surse regenerabile sunt esenţiale pentru competitivitatea viitoare a Uniunii Europene şi bunăstarea românilor.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al USR, Bucureşti.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan Tanasă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş dori să vă vorbesc astăzi despre sportul care se practică sau care, mai bine zis, nu se practică în ţara noastră.

Din păcate, sportul de masă, precum şi cel de performanţă nu au fost ferite de modul iresponsabil în care ţara noastră a fost condusă în ultimii 32 de ani. De la 53 de medalii câştigate de sportivii români la Jocurile Olimpice din 1984, am ajuns la 4 medalii. O contraperformanţă şocantă şi cred că ne va lua câteva decenii să revenim la un nivel de performanţă, dacă vom reveni vreodată.

Dar, lăsând la o parte performanţa pe care România a obţinut-o de-a lungul timpului, vom vedea că în anul 2020 procentul cumulat al populaţiei supraponderale şi obeze în România a depăşit 60%! O creştere direct influenţată de aceste deficienţe majore în domeniul sportului. Obezitatea infantilă afectează sănătatea copiilor noştri, iar pe lângă alimentaţia inadecvată, prezentă inclusiv în grădiniţe şi şcoli, lipsa sportului şi a activităţii fizice reprezintă principala cauză de apariţie a bolilor. De ce nu mai fac copiii sport? De ce nu mai au unde să facă sport? Unde sunt competiţiile şcolare şi liceale?

Primul punct, din Programul de guvernare, pe care l-am regăsit ca obiectiv esenţial pe termen mediu a fost elaborarea strategiilor naţionale pentru sport. Spre surprinderea mea, nu am regăsit nicio strategie naţională pentru sport! Până în acest moment, o strategie naţională pentru sport nu există! Este pentru prima dată când cineva vrea să facă o strategie, dar trecem cu vederea peste faptul că s-a depăşit termenul-limită stabilit anul trecut.

Ministrul sportului, domnul Eduard Novák, declara la începutul anului - "În 2022 avem un buget aprobat, doar pe sport, de 571 de milioane de lei. Este cel mai mare buget aprobat în ultimii foarte mulţi ani pentru sport. Sunt foarte fericit (...) putem face planuri şi pe investiţii, şi pe deschiderea noilor secţii, şi pe bugetare de copii şi juniori, şi pe sport paralimpic".

În paralel, doamna Carmencita Constantin, preşedintele Federaţiei Române de Gimnastică, are o declaraţie diametral opusă, un strigăt de disperare, şi recurge chiar la apeluri de donaţii pentru ca echipa naţională a României să poată participa la Campionatele Europene de Gimnastică din acest an!

Cum a gândit Ministerul Sportului această alocare bugetară?

Pentru ca România să redevină şi să rămână cu adevărat competitivă, sportul nu trebuie să fie doar un mod de a petrece timpul liber, ci o voinţă naţională. Bani există, o spune chiar ministrul sportului. Cred că se pot găsi modalităţi de a folosi resursele astfel ca prin inovare şi colaborare să maximizăm eficienţa şi eficacitatea acestora în atragerea şi dezvoltarea celor mai talentaţi sportivi români şi în formarea echipelor viitorului. Sper ca factorii de decizie să conştientizeze importanţa sportului pentru România.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea nu este.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera? Nu.

Domnul Mihai Ioan Lasca, vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de azi se intitulează "Suveranitatea României aparţine poporului român - Ruşine celor care trădează!".

Stimaţi colegi,

Pe zi ce trece, România alunecă într-o criză economică evidentă şi din avion. Doar Guvernul actual, trădător şi incompetent, face ureche şută la strigătele de ajutor ale românilor. În schimb, se preocupă foarte intens de cei veniţi din Ucraina, o ţară în care limba română a fost interzisă în educaţie.

Actualul Guvern al României aruncă cu bani în stânga şi în dreapta, pentru cei veniţi din Ucraina, dar pentru bunăstarea românilor nu s-au găsit fonduri, de peste 30 de ani. Cetăţenii îmi trimit poze cu maşinile de lux ale celor veniţi din Ucraina şi mă întreabă, pe bună dreptate - unde este grija Guvernului pentru români?

Unii din aşa-zişii "refugiaţi" au asupra lor sume de bani ce depăşesc milioane de euro şi nu le pasă de compatrioţii lor. În schimb, Guvernul României vrea să-i înfieze şi să le acorde un statut mai presus de români. Acest lucru este inacceptabil şi este dincolo de limitele ajutorului umanitar, fiind o jignire a românilor.

Până nu demult, în judeţul Bihor, mai precis, în oraşul Beiuş, benzina sau motorina se vindea cu 11 lei pe litru. Guvernul a fost foc şi pară şi a calmat pe moment spiritele, mimând controale şi sancţiuni care nu şi-au atins deloc scopul, asigurând românii că preţul nu va mai creşte. Azi, benzina şi motorina costă puţin peste 9 lei pe litru cam la orice staţie de carburant, dar de această dată Guvernul tace chitic. O tăcere periculoasă, ce mai adaugă o piatră la picioarele economiei care şchioapătă cam de un an de la lansarea "plandemiei".

Dacă în "plandemie" Guvernul adopta lunar restricţii care nu aveau nicio legătură cu vreun virus, ci cu libertatea românilor, acum Guvernul nu vrea să lupte cu criza economică, care deja bate la uşile românilor. Acum Guvernul nu mai are inspiraţie să adopte măsuri anti-criză. Probabil că "specialitatea" acestui Guvern este doar "anti-libertatea" şi vânzarea integrală a ţării.

Se închid rând pe rând minele României şi se duce pe apa Sâmbetei speranţa de a fi independenţi energetic. Din nou, Guvernul nu se teme de acest fapt, în schimb s-a temut de moarte de un virus cu o mortalitate de sub 0,5%. Guvernul României nu se teme de criza economică, în schimb s-a temut să nu rămână fără seruri experimentale pentru români, cam vreo 7 doze pe cap de locuitor.

Mai nou, apar trădători care nu au nicio ruşine să afirme că România trebuie să renunţe la suveranitatea naţională în favoarea Uniunii Europene. Ei ar fi în stare să renunţe şi la mamele lor pentru o pungă de arginţi, dar să nu uite că avem o Constituţie pentru care înaintaşii noştri şi-au dat viaţa şi pe care noi am jurat după ce am fost validaţi în funcţie.

În acel jurământ pe care l-am depus, am spus cu toţii că vom apăra suveranitatea României - art. 82 alin. (2) din Constituţia României.

Stimaţi colegi, de asemenea, art. 2 alin. (1) din Constituţia României prevede clar că: "Suveranitatea naţională aparţine poporului român (...)".

Să nu lăsăm trădătorii să vândă România! Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Mulţumesc.

Deputat independent Mihai Lasca.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Giureci.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc frumos, stimate domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Vernisajul expoziţiei «Povestea Cravatei» în Parlamentul României, dedicată celei de a 30-a aniversări a recunoaşterii internaţionale a Republicii Croaţia".

Anul acesta s-au împlinit 30 de ani de la recunoaşterea internaţională a Republicii Croaţia, recunoaştere care a marcat realizarea aspiraţiei, veche de secole, a poporului croat, de a reveni în cercul naţiunilor europene libere, independente, suverane şi democratice. Acel moment solemn, 15 ianuarie 1992, va rămâne pentru totdeauna un moment adânc gravat în memoria naţională a poporului croat. Dar calea către această realizare istorică nu a fost uşoară.

Treizeci de ani mai târziu, în ciuda drumului dificil către libertate, astăzi Croaţia îşi gestionează propriul destin, orientată către viitor. În 1995 a eliberat majoritatea teritoriilor ocupate şi a reintegrat paşnic regiunea Dunării croate, stabilind astfel integritatea teritorială.

A devenit membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord - NATO - şi al Uniunii Europene şi este pe punctul de a adera la spaţiul Schengen şi la zona euro.

Astăzi, limba croată este una dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, iar în 2020 Croaţia a deţinut pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe lângă faptul că contribuie la stabilitatea Europei de Sud-Est, prin politicile sale de astăzi, Croaţia, prin soldaţii săi şi experienţa lor, participă şi la numeroase misiuni internaţionale, unde contribuie la menţinerea păcii globale.

De asemenea, în Biserica "Sfântul Blaž" din Zagreb a fost oficiată o liturghie de mulţumire, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la recunoaşterea internaţională a Republicii Croaţia, liturghie celebrată de Arhiepiscopul Zagrebului, Cardinalul Josip Bozanić.

În acest sens, ieri, 28 martie 2020, în colaborare cu Ambasada Republicii Croaţia, Uniunea Croaţilor din România a organizat în Parlamentul României un eveniment cultural denumit "Povestea Cravatei", vernisaj dedicat celei de a treizecea aniversări a recunoaşterii internaţionale a Republicii Croaţia. Cu această ocazie, vă invit, cu drag, să vizitaţi expoziţia de tablouri "Povestea Cravatei" - originea cravatei şi potenţialul ei simbolic, expusă în Camera Deputaţilor la intrarea S1, până în data de 8 aprilie 2022.

Aniversarea a fost şi este marcată şi de multe alte evenimente organizate pe tot parcursul acestui an, proiecte de promovare culturală, diplomaţie publică şi recunoaştere internaţională a Republicii Croaţia, în peste 50 de ţări din întreaga lume.

În acest context, în numele minorităţii croate şi a Uniunii Croaţilor din România, doresc cu această ocazie să felicit toţi croaţii din întreaga lume!

Mulţumesc şi conducerii Camerei Deputaţilor, Parlamentului României, pentru sprijinul acordat organizării acestui eveniment cultural, şi ţării noastre, pentru Recunoaşterea Republicii Croaţia, la vremea respectivă.

Şi, nu în ultimul rând, doresc să îmi exprim respectul şi recunoştinţa şi faţă de toţi etnicii mei croaţi din România, transmiţându-le salutul meu cordial din cel mai înalt şi democratic for al ţării.

Este momentul să ne aplecăm cu toţii mai mult asupra binelui, asupra lucrurilor pozitive, să ne rugăm pentru pace, să dăm dovadă de înţelepciune, respect, iubire, credinţă şi să milităm cu curaj pentru un viitor comun mai bun pentru copiii noştri!

România rămâne un model şi exemplu demn de urmat de convieţuire paşnică, un adevărat model în promovarea diversităţii culturale, etno-lingvistice, religioase, respectarea drepturilor minorităţilor naţionale, a drepturilor omului şi a tuturor cetăţenilor acestei ţări!

Vă mulţumesc.

Deputat, Uniunea Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ, vă rog.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Relansarea proiectului voucherelor de vacanţă reprezintă relansarea turismului românesc"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Relansarea proiectului privind acordarea voucherelor de vacanţă nu este doar o reuşită a Partidului Social Democrat în cadrul coaliţiei sau a guvernării, ci este o reuşită în primul rând a turismului românesc, care, iată că după o perioadă de provocări cauzate de pandemia de coronavirus, primeşte în sfârşit gura de oxigen de care avea nevoie.

Faptul că şi partenerii de guvernare au recunoscut importanţa susţinerii unui program naţional care să vină atât în sprijinul antreprenorilor din turism, cât şi în ajutorul micilor întreprinzători, a proprietarilor de pensiuni sau chiar a agroturismului, demonstrează faptul că România beneficiază în acest moment de o coordonare între partidele de guvernământ, stabilitate politică şi predictibilitate pentru investitori, fapt ce va genera neîntârziat creşterea economiei româneşti.

Începând cu acest an, voucherele de vacanţă vor putea fi acordate şi în sistemul privat, cu multiple beneficii pentru antreprenorii care vor decide să acorde acest tip de facilităţi propriilor angajaţi. Printre aceste posibilităţi se numără deductibilitatea fiscală în procent de 100%, în limita a 13.800 de lei pentru fiecare angajat, în fiecare an fiscal, şi scutirea de contribuţia asiguratorie pentru muncă din salariul brut al angajatului.

Ca fost primar al unei localităţi din Munţii Apuseni, o zonă cu un potenţial turistic imens, şi din postura de deputat ales al judeţului Alba, salut determinarea tuturor celor care au pus umărul la relansarea acestui proiect în timp util pentru acordarea facilităţilor înaintea vacanţei de Sfintele Sărbători Pascale, cu atât mai mult cu cât anumite opinii neavizate, dar vocale, s-au grăbit să îi pună cruce acestui proiect.

Dragi români,

România deţine un potenţial turistic comparabil cu cel al celor mai puternice state ale Europei. Biodiversitatea şi sălbăticia unor zone precum Delta Dunării sau Munţii Apuseni nu se mai regăsesc astăzi pe continent nici măcar în cele mai nordice zone.

Promovarea turismului intern şi încurajarea antreprenorilor locali din fiecare judeţ de a se extinde şi de a dezvolta noi servicii la standarde tot mai înalte, coroborat cu iniţiativa domnului viceprim-ministru Sorin Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor, de a accelera interconectarea regiunilor istorice cu restul Europei, prin infrastructura rutieră de mare viteză, feroviară sau aviatică, prin construcţia de noi aeroporturi, va deschide un nou capitol în dezvoltarea turismului din România.

În încheiere, vă invit să veniţi cu toată încrederea în judeţul Alba, judeţul Unirii tuturor românilor, să bătătoriţi cărările Munţilor Apuseni, să vizitaţi locurile unice din Munţii Şureanu, să parcurgeţi la pas Cheile Râmeţului, Valea Frumoasei, Roşia Montană sau Transalpina. Acestea sunt doar câteva puncte de atracţie turistică, dar vă garantez că în fiecare colţ al judeţului aţi ajunge veţi descoperi nu doar peisaje de poveste şi oameni binevoitori, ci poate cel mai important lucru, spiritul autentic românesc care ne-a făcut să rămânem uniţi şi să dăinuim peste milenii.

Deputat de Alba, Radu Tuhuţ.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Constantin Şlincu.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

La fel cum a procedat anul trecut cu introducerea în buget a pachetului social, imediat cum a ajuns la guvernare, şi în primele trei luni ale acestui an Partidul Social Democrat a determinat măsuri de sprijin social şi economic care reprezintă 3,4% din PIB.

46 de miliarde de lei este impactul financiar al măsurilor şi politicilor pentru sprijinul acordat cetăţenilor şi companiilor româneşti, de la începutul anului. Dintre acestea, 20 de miliarde de lei reprezintă programe pentru susţinerea investiţiilor şi realizarea de reconversii de la economia de consum către economia de producţie, tranziţia la economia verde şi tehnologii digitale. În acelaşi timp, 14 miliarde de lei au fost alocate pentru efortul de menţinere a unor preţuri suportabile la energie electrică şi la gaze pentru economie şi cetăţeni, pe întreg parcursul acestui an. Sunt peste 3,5 milioane de gospodării beneficiari direcţi. De asemenea, 12 miliarde de lei este dimensiunea majorărilor de venituri de la începutul anului pentru categoriile vulnerabile de populaţie, ca urmare a creşterii pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii. Toate acestea sunt fapte palpabile şi reprezintă ceea ce s-a făcut într-un timp foarte scurt, cu resursele existente. Efectul se reflectă deja în încetinirea ratei de creştere a inflaţiei şi menţinerea într-o zonă care să permită intervenţia asupra celorlalte componente de risc, respectiv combustibil şi alimente.

Vom continua să promovăm astfel de măsuri şi să determinăm Guvernul să aplice programe realiste, în special pe baza absorbţiei fondurilor europene, care să menţină echilibrele economice, să reducă inflaţia şi să crească veniturile.

Partidul Social Democrat are în curs de elaborare un nou set de măsuri şi programe, atât pentru populaţie, cât şi pentru mediul economic, care pun accent deosebit pe atragerea şi utilizarea fondurilor europene. Este extrem de important ca România, mai ales în actualul context economic şi geopolitic, să exploateze toate oportunităţile pentru a utiliza efectiv toate resursele financiare europene pe care le poate accesa.

Dacă nu am fi intrat la guvernare şi nu am fi impus măsuri sociale pentru populaţie şi de protejare şi stimulare a activităţii IMM-urilor ar fi fost mult mai rău şi pentru cetăţeni şi pentru economie. Beneficiarii direcţi sunt milioane de cetăţeni români şi mii de antreprenori.

Aşadar, Partidul Social Democrat face guvernare pentru toţi românii, indiferent de categoria socio-profesională sau de faptul că sunt angajaţi sau antreprenori, tineri sau seniori, că locuiesc în mediul rural sau în mediul urban.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD Botoşani, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei? Nu este.

Constantin Bîrcă? Nu.

Dan-Cristian Popescu? Nu.

Laurenţiu-Daniel Marin? Nu.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "România şi băncile care au rămas din timpul lagărului socialist".

În tot acest context internaţional marcat de tragedia invaziei ruseşti în Ucraina şi în care lumea liberă a impus sancţiuni la adresa Rusiei a revenit în prim-plan un element care poate ne-a lipsit din ceea ce înseamnă viziunea economică şi politică a României.

Oare de ce România încă mai este membră în tot felul de asocieri bancare, în care Rusia joacă rol predominant ori care sunt rămase drept relicte din perioada lagărului socialist. Şi vă spun acest lucru, deoarece, după cum ştiţi, chiar recent Guvernul României a anunţat intenţia ca România să se retragă dintr-o serie de astfel de asocieri bancare. Şi cred că ar trebui să se retragă cât mai repede, pentru că este absolut aberant ca o ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene să poată face parte din asocieri bancare care servesc unor interese geoeconomice ale Rusiei.

Şi vă dau, aşa, câteva exemple. Banca Internaţională de Investiţii, înfiinţată pe 10 iulie 1970 cu membri parteneri Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia şi Vietnam, capital până la 2 miliarde de euro. Rusia deţine aici 45,5%, ba chiar 47,46%, după ultimele estimări, iar România 6,14%, reprezentând un capital de 26,1 milioane de euro.

România a devenit membră a acestei bănci în anul 1971. Această bancă deservea spaţiului socialist, deci în acea arhitectură a CAER. Din câte ştim cu toţii, România, din fericire, astăzi este membră a Uniunii Europene, nu mai face parte din lagărul socialist, iar acesta nu mai există.

O altă bancă interesantă, dar înfiinţată în 1997, este Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre, unde, este drept, Rusia deţine o cotă parte de 16,5% şi există o asociere cu ţările din acest spaţiu al Mării Negre, România având o cotă de 14%.

De asemenea, o altă bancă rămasă moştenire a sinistrei epoci sovietice este Banca Internaţională pentru Cooperare Economică, înfiinţată în 1963, cu sediul la Moscova. România a intrat în acţionariatul acestei bănci în 1964. Cel mai mare acţionar este Rusia, cu aproape 52%. România deţine 7,1%. Alte ţări sunt Cehia, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Mongolia şi Vietnam.

Mi se pare un lucru fundamental ca România să iasă, şi cred că Guvernul României va face aceste demersuri, mai ales că a făcut un anunţ la sfârşitul lunii februarie cu privire la aceste aspecte, să iasă din aceste asocieri care nu au nimic cu spaţiul Nord-Atlantic de care România aparţine astăzi. Sunt relicve ale Războiului Rece şi nu pot servi decât intereselor Federaţiei Ruse. Şi cu toţii vedem ce face Rusia în Ucraina, în această perioadă.

Aşadar, să mergem pe calea democraţiei, a libertăţii, şi să rămânem ancoraţi în spaţiul occidental căruia îi aparţinem deplin.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Gabriel-Ioan Avrămescu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Arderile necontrolate de vegetaţie - o problemă de securitate naţională".

Marele om politic şi diplomat Nicolae Titulescu spunea: "Daţi-mi o bună politică internă ca să pot face o bună politică externă".

Prin adoptarea "Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării 2020-2024", conceptul de rezilienţă a României a devenit un vector central al securităţii noastre naţionale. Filosofia pe care se bazează este una legată de proactivitate mai mult decât de reactivitate. Această dublă cheie în care este abordată rezilienţa României se axează pe capacitatea inerentă a entităţilor - indivizi, comunităţi, regiuni, stat - de a rezista şi a se adapta articulat la evenimente violente, cauzatoare de stres, dezastre, pandemii sau conflicte, pe de o parte, şi capacitatea acestor entităţi de a reveni cu celeritate la o stare funcţională de normalitate, pe de altă parte.

Doamnelor şi domnilor,

Trebuie să vă aduc în atenţie ceva despre care se discută prea puţin în aceste zile, dar care riscă să afecteze funcţionarea normală a sectorului agricol din România şi să pună în pericol stabilitatea economică şi securitatea naţională. Arde pământul României. Incendiile de vegetaţie au cuprins suprafeţe imense de terenuri agricole, dar şi păduri.

Am să vă spun cazul judeţului Buzău.

Săptămâna trecută, 500 de hectare de păşune şi 56 de hectare de pădure de pin negru au fost mistuite într-un incendiu cauzat de oameni care doreau să-şi cureţe terenurile de uscături, zona afectată făcând parte dintr-o arie protejată - Situl Natura 2000, Dealul Istriţa.

Intervenţia rapidă a celor două avioane C27 Spartan de la Baza Aeriană 90 Otopeni, precum şi a pompierilor din judeţul Buzău au făcut ca flăcările să fie ţinute sub control. În faţa acestora mă înclin şi îi asigur de deplina mea consideraţie pentru serviciul adus ţării. În urma evenimentului s-a convocat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă care a decis ca în termen de 24 de ore Inspectoratul de Poliţie Judeţean şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean să analizeze măsurile urgente ce trebuie dispuse pe raza celor 8 UAT-uri în care s-au înregistrat în ultima vreme numeroase incendii, cu suprafeţe mari care au fost mistuite de flăcări, precum Berca, Beceni, Scorţoasa, Săhăteni, Merei, Pietroasele, Cernăteşti şi Breaza.

Trebuie să menţionez că astfel de incidente grave se întâmplă cu regularitate în judeţul Buzău. În luna ianuarie a acestui an au fost înregistrate 80 de incendii de vegetaţie ce au mistuit o suprafaţă de 860 de hectare. Lunile februarie şi martie au fost martorele unor creşteri exponenţiale. În februarie avem înregistrate 170 de incendii, cu o suprafaţă mistuită de peste 3.700 de hectare, iar în luna martie au fost înregistrate 135 de incendii, cu o suprafaţă mistuită de peste 5.300 de hectare. În total sunt 385 de incendii de vegetaţie, cu o suprafaţă arsă de peste 9.970 de hectare de teren. O asemenea stare de fapt nu mai poate continua! Este imperioasă o intervenţie, atât la nivel de UAT-uri, cât şi la nivel central, pentru a încerca diminuarea acestor dezastre. Cei responsabili trebuie găsiţi şi aduşi în faţa justiţiei pentru a răspunde de punerea în pericol a vieţilor concetăţenilor lor.

Pentru că nu pot asista la acest dezastru, am decis iniţierea unei propuneri legislative prin care sancţiunile se înăspresc pentru astfel de delicte grave, indiferent că se produc în arii protejate sau nu. Multe dintre faptele care înainte erau sancţionate doar contravenţional voi propune să fie sancţionate ca infracţiuni. Sunt conştient de faptul că doar înăsprirea sancţiunilor şi creşterea capacităţii de coerciţie nu sunt singurele elemente pentru a soluţiona această problemă cu cauze multiple, însă, împreună cu un set de măsuri diverse, care să includă capabilităţi de prevenţie şi control, precum şi acţiunea coordonată şi conjugată a autorităţilor publice centrale şi locale, consider că putem diminua substanţial acest pericol la adresa securităţii cetăţenilor noştri, iar România va deveni un stat care îşi îndeplineşte cu succes funcţiile cu care a fost însărcinat prin contractul social.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicu Fălcoi.

Vă rog.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Responsabilitate politică, nu angajamente oportuniste".

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem în al 8-lea an al planului de modernizare a Armatei în care bugetul este de 2%.

Acordul politic de alocare a minimum 2% din PIB a fost transformat, în 2015, într-un program pe 10 ani. Aceşti ani ar fi trebuit să fie o perioadă de reformă şi modernizare accelerată. Ar fi trebuit să avem deja majoritatea programelor majore demarate, o parte să fie implementate şi o altă parte să fie în derulare. Bilanţul de la MApN este însă modest. Multe programe majore sunt neîncepute, iar cele începute au întârzieri sau sunt blocate.

În fiecare an, de la minister primim aceeaşi listă lungă de motive care explică eşecurile guvernelor PSD şi PNL de a accelera programele de înzestrare. Mult diletantism, oportunism şi fugă de răspundere.

Cu întârzierile acumulate şi cu războiul la graniţă, guvernanţii au decis să majoreze bugetul apărării la 2,5%. O decizie aşteptată şi salutată. Dinspre PNL a fost lansată ideea de a se realiza un nou acord scris şi semnat de partidele politice privind acest angajament. Orice partid politic pro-european şi pro-NATO va fi de acord cu acesta. Dar nu trebuie transformat acest moment numai într-un instrument oportunist. Nu ne asumăm acordul doar ca România să defileze în vară, la Summitul de la Madrid, cu o filă semnată, care nu are în spate un plan de reformă şi modernizare.

O creştere cu 0,5% a bugetului va acoperi în primii ani doar acele majorări de costuri la nişte programe care acum câţiva ani ar fi costat mult mai puţin. Plătim mai scump acum pentru că guvernele PSD şi PNL nu s-au priceput sau nu au vrut să cheltuiască cu cap şi să aibă o viziune strategică bine construită.

Acest nou acord ar trebui să întrunească câteva condiţii:

• o analiză deschisă şi profesionistă a rezultatelor şi eşecurilor din domeniul înzestrării, din 2015 încoace;
• o implicare mai mare şi transpartinică pentru stabilirea unor priorităţi, cu sprijinul Parlamentului şi comisiilor de specialitate;
• adaptarea la schimbările din mediul strategic, viitoarea postură defensivă a NATO şi procesul de planificare integrată aliat;
• reluarea procesului de trecere la un buget multianual pentru MApN;
• regândirea legilor care privesc transferul tehnologic şi cooperarea industrială şi adaptarea lor la actualul context industrial intern. Fără acest demers riscăm să nu putem recupera sume semnificative din contractele de achiziţii şi nici să asigurăm o bază pentru industria românească. Probabil că suntem singura ţară membră UE şi NATO care are o lege de offset ce datează dinaintea aderării la UE şi NATO;
• acordul trebuie să stabilească sarcini şi obiective precise privind instituţiile responsabile din sfera guvernamentală. Dacă ne asumăm responsabilitatea în solidar, ne vom asuma şi rezultatele, şi eşecurile de la nivel executiv.

Pentru a fi foarte bine înţeles: nu e de dorit să profităm de ideea unui acord politic numai pentru a schimba o cifră, şi în loc de 2% să punem 2,5%! Ar însemna să riscăm ca, după ce schimbăm cifra şi mai punem o frază nouă de angajament, să rămânem cu acelaşi document din 2015. Şi noi să stăm tot fără corvete, tot fără vehicule blindate, fără avioane, fără elicoptere, fără camioane, fără comunicaţii şi fără sisteme moderne de armament individual.

Vă mulţumesc.

Deputat al USR, Circumscripţia electorală nr. 37 Timiş, Nicu Fălcoi.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Flucuş, AUR.

Vă rog.

Domnul Dumitru Flucuş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Acum este momentul unirii Republicii Moldova cu România".

În data de 27 martie 2022 s-au împlinit 104 ani de la Unirea Basarabiei cu România.

Basarabia, adică "Ţara lui Basarab", aşa cum a fost definită de administraţia ţaristă în 1812 la Tratatul de la Bucureşti, s-a constituit ca Republică Democratică Moldovenească. La sfârşitul anului 1917 şi-a proclamat întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, iar apoi, după Revoluţia din Octombrie, independenţa faţă de Rusia bolşevică.

Dorinţa de a rămâne o republică independentă era destul de răspândită în cadrul reprezentanţilor din Sfatul Ţării, organul legislativ al provinciei.

În iulie 1917, Adunarea Naţională Ucraineană decreta că Basarabia este parte a Ucrainei, ceea ce a dus la solicitarea de către moldoveni a protecţiei guvernului provizoriu rus de la Petrograd.

În contextul prăbuşirii Imperiului Rus, grupuri de trupe ruseşti şi ucrainene au instalat anarhia, violenţa şi teroarea asupra populaţiei paşnice, majoritar româneşti.

Sovietul bolşevic din Chişinău a anunţat o primă pentru capetele conducătorilor Sfatului Ţării.

În aceste condiţii, pentru a opri debandada, jafurile, furturile, violurile şi crimele asupra populaţiei majoritare paşnice, Sfatul Ţării a chemat în ajutor, la data de 13 ianuarie 1918, armata română, pentru a instala ordinea şi a asigura protecţia cetăţenilor.

Primul ministru roman, Alexandru Marghiloman, le-a solicitat reprezentanţilor Sfatului Ţării să se pronunţe asupra Unirii, subliniind incapacitatea Basarabiei de a subzista de una singură.

În paralel, prim-ministrul român, Alexandru Marghiloman, a început o campanie diplomatică pentru unire, încercând să convingă reprezentanţii marilor puteri să sprijine Unirea Basarabiei cu România. Astfel, ministrul italian, baronul Carlo Fascioti, a fost evaziv în a se pronunţa, ministrul britanic, Sir George Barclay a declarant că Marea Britanie nu se va opune unirii, ministrul American Charles Vopicka a fost de acord cu unirea, iar ministrul francez, Contele de Saint-Aulaire a cerut ca unirea să se realizeze cât mai repede. De asemenea, ministrul de externe german, Richard Von Kuhlmann a dat mână liberă prim-ministrului român pentru realizarea unirii.

Astfel, pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării a votat prin vot nominal deschis în favoarea unirii cu România.

Toate acestea s-au întâmplat acum 104 ani.

Cum este situaţia astăzi?

Ca urmare a regretatului război dintre Rusia şi Ucraina, condiţiile din teren sunt foarte asemănătoare cu cele de atunci.

Republica Moldova este o ţară care nu are capacitatea de a se dezvolta singură. Datorită apropierii războiului, al numărului mare de refugiaţi, al creşterii rapide a preţurilor, viaţa cetăţenilor a devenit şi mai grea şi imprevizibilă.

Urmând exemplul Ucrainei, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la Uniunea Europeană. Noi am salutat această decizie, dar ştim ce presupune negocierea capitolelor de aderare, ce reforme trebuie făcute, ce condiţii trebuie îndeplinite şi, mai ales, de câţi ani este nevoie ca aderarea să se întâmple cu adevărat.

Uniunea Europeană, din păcate, nu spune că aderarea Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Georgiei nu va fi posibilă într-un timp scurt, sau poate niciodată. Avem exemplele Turciei, Serbiei şi Macedoniei de Nord, în acest sens.

Totuşi, spre deosebire de Ucraina sau de Georgia, Republica Moldova are o şansă în plus. Republica Moldova se poate pune la adăpost, poate intra imediat în Uniunea Europeană şi în NATO, prin unirea cu România.

Suntem singurul popor din zona noastră geografică care acceptă traiul în două ţări diferite recunoscute. Ajutorul cel mai mare şi mai sigur pe care îl putem oferi Republicii Moldova la momentul de faţă este o propunere de unire. Dacă va fi acceptată sau nu este strict alegerea cetăţenilor Republicii Moldova, însă este datoria noastră să facem această propunere.

În paralel, autorităţile statului român trebuie să înceapă o campanie diplomatică iscusită şi insistentă pe lângă marile puteri actuale pentru susţinerea unirii. Am dat mai sus exemplul prim-ministrului Alexandru Marghiloman care a realizat cu succes această operaţiune în 1918.

Acum, cele două ţări care în 1918 s-au opus unirii se războiesc între ele. Este logic ca cel puţin una să accepte unirea. Totuşi, ne putem afla în situaţia în care ambele o vor accepta, dar pentru acest lucru diplomaţii noştri trebuie să intre în legătură cu omologii lor din Ucraina şi Rusia şi să-i convingă. Autorităţile române trebuie să-şi facă curaj şi să solicite unirea Republicii Moldova cu România, acum.

Trebuie acţionat cu succes.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Corupţia continuă să fie un pericol la adresa siguranţei naţionale"

Chiar dacă fenomenul corupţiei a fost eliminat complet de preşedintele Iohannis din noua strategie de apărare a ţării, este evident că la noi în ţară putem vedea efectele corupţiei în fiecare zi.

În contextul actual, vreau să privim ceea ce se întâmplă la graniţa cu România şi din altă perspectivă, cea a corupţiei. În felul acesta poate va fi mai clar multora de ce USR insistă pe lupta anticorupţie de ani de zile.

Unde se pot vedea efectele corupţiei asupra armatei ruse? Pe front. Cel mai clar şi simplu se văd efectele corupţiei în calitatea echipamentului ruşilor. Armura reactivă explozivă specială de pe tancuri, care ar trebui să fie plină de exploziv menit să detoneze la contactul cu rachetele inamice, s-a dovedit de multe ori că nu există sau efectiv era căptuşită cu orice alt material de calitate inferioară. Calitatea generală a echipamentelor şi nivelul slab de pregătire al soldaţilor sunt provocate de "sifonarea" generalizată a fondurilor, când se fură bani fie prin contracte proaste, fie prin salarii şi pensii speciale, inclusiv nejustificate, sau chiar prin nevoia de a înlocui materiale furate direct, automat rămân mai puţini bani pentru echiparea şi instruirea adecvată a armatei.

Mai mult, corupţia are un efect clar şi asupra moralului, fiindcă soldatul obişnuit vede cu ochii lui hoţia, ştie de ea, ştie cine o practică, iar apoi primeşte ordine de luptă cu obiective aşa-zis înălţătoare, de eliberare a altora, de sacrificare pentru patrie, de la hoţii de lângă el. Din păcate, şi la noi putem vedea efectele corupţiei în fiecare zi: în şcoli, în spitale, instituţii publice, pe drumurile pline de gunoaie pe care circulăm şi în aerul pe care îl respirăm. Iar în Armată, Jandarmerie sau în alte instituţii mai ferite de ochiul publicului, lucrurile tind să fie chiar mai grave decât ceea ce percepem noi.

Trebuie să ne fie tuturor extrem de clar: corupţia, pe scară largă, chiar este dintotdeauna un pericol la adresa siguranţei naţionale. Iar acum, când la doar câteva zeci de kilometri de graniţele noastre cad obuzele ruseşti, când vedem milioanele de refugiaţi cum se revarsă pe graniţa noastră şi a Poloniei, ne uităm la conducerea ţării, la un preşedinte impotent şi la un premier care, profitând că atenţia noastră este ţintită pe războiul din Ucraina şi cu ajutorul majorităţii de 80% din Parlament, în loc să ne întărească ţara, să facă în sfârşit ceva în privinţa corupţiei, aşa cum au promis în ultima campanie electorală, ce fac, care sunt preocupările PSD, PNL şi UDMR? De AUR şi relaţiile lor cu Putin nici nu trebuie să mai vorbim, sunt clare pentru toată lumea. În loc să desfiinţeze, aşa cum ne-au promis, SIIJ, şi să elibereze Justiţia de sub controlul politic, aceşti bravi conducători o reorganizează şi îi cresc puterile, punând bazele unui sistem putinist de control total.

Să nu ne facem iluzii. Aşa şi-a clădit şi Putin schema de control total al statului, în timp, pas cu pas, şi ca el toţi ceilalţi dictatori mai mici sau mai mari.

Corupţia face din stat un castel de cărţi care se va prăbuşi la cea mai uşoară zgâlţâitură. Performanţa pe timpul pandemiei dovedeşte această observaţie. A recunoscut-o şi şeful actualei coaliţii solide, un eşec.

Pentru că în timp ce Putin pedepseşte poporul ucrainean pentru că îndrăzneşte să lupte pentru libertate şi îşi apără independenţa şi suveranitatea, conducătorii noştri umblă la amendamentele privind amnistierea plagiatorilor. Pentru că, nu, este foarte greu de apărat un ministru plagiator.

În istorie nu va rămâne doar invazia rusească în Ucraina, ci şi reacţia fiecărui stat membru în faţa acestui război. Putin şi propaganda rusă nu pot ascunde la nesfârşit crimele pe care Armata Rusă le comite împotriva civililor. Este esenţial ca vinovaţii să răspundă în faţa oamenilor şi a istoriei, iar noi trebuie să le mulţumim ucrainenilor pentru sacrificiul pe care îl fac. În lipsa unor patrioţi la conducerea României, ei sunt cei care ne salvează de pericolul rus.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc

Domnul deputat Ciprian Ciubuc.

Vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Declaraţia pe care o voi citi acum, dedicată împlinirii a 104 de la Unirea Basarabiei cu România, va rămâne în istoria Parlamentului României.

Declaraţia mea politică se numeşte "Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale SIRIUS cere alipirea teritoriilor Republicii Moldova la România în baza unor argumente juridice solide".

Dedic această declaraţie înaintaşilor mei, străbunicului Savel Ciubuc, viticultor, bunicului Dumitru Ciubuc, doctor, tatălui meu Gheorghe Ciubuc, cineast, intelectuali şi oameni consacraţi în cauza naţională în Basarabia.

În data de 25 februarie 2022, Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale SIRIUS din Republica Moldova a înaintat o cerere în atenţia Camerei Deputaţilor şi a Senatului României privind lichidarea parţială a consecinţelor ilegale ale Pactului Ribbentrop-Molotov, precum şi alte acţiuni de ordin legislativ necesare readucerii teritoriului de astăzi a Republicii Moldova în componenţa României.

Această solicitare vine în numele asociaţiei obşteşti, dar şi în numele cetăţenilor români prin naştere care constituie 95% din populaţia Republicii Moldova. Asociaţia a adus în atenţia Parlamentului României această cerere, având în vedere o serie de aspecte pe care am să le enumăr sintetic.

În primul rând, se menţionează actul Unirii Basarabiei cu România votat de Sfatul Ţării de la Chişinău în data de 27 martie 1918, precum şi Decretul-lege al Regelui Ferdinand I din 10 aprilie 1918, prin care acest act a fost promulgat. În coroborare directă cu aceste acte normative este menţionată şi Legea Parlamentului României din 31 decembrie 1919 de ratificare şi prin care actul Unirii Basarabiei cu România este recunoscut pe plan internaţional. Este necesar să vă aduc la cunoştinţă faptul că legea de ratificare nu a fost contestată, anulată, denunţată sau abrogată de nicio instanţă naţională sau internaţională până în prezent.

În al doilea rând, se menţionează faptul că cedarea unei părţi din teritoriul inalienabil al României, respectiv Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor art. 1, 2, 39, 91 şi art. 96 din Constituţia României din 1938, precum şi prin încălcarea dispoziţiilor art. 184 şi art. 227 din Codul penal, motiv pentru care această ocupare forţată nu şi-a putut produce efectele juridice în ceea ce priveşte cetăţenia română, deţinută de cetăţenii rămaşi să locuiască pe aceste teritorii.

În al treilea rând, se menţionează în acest document faptul că toţi cetăţenii români născuţi până la data de 28 iunie 1940 în aceste ţinuturi, care au fost cedate în mod ilegal, şi-au păstrat cetăţenia română, iar toţi urmaşii acestora au dobândit cetăţenia română prin naştere. Strâns legat de această recunoaştere a cetăţeniei române în cadrul multor sentinţe ale instanţelor judecătoreşti din România este Convenţia semnată de România şi URSS la 28 iunie 1978, prin care tuturor cetăţenilor români rămaşi să locuiască pe teritoriile României care au fost ocupate de URSS li s-a recunoscut cetăţenia română.

Asociaţia consideră că o consecinţă directă a faptului că s-a produs o cedare ilegală de teritoriu prin trădare şi complot şi o ocupaţie sovietică forţată este lipsirea de efecte juridice directe a oricăror probleme legate de apartenenţa teritoriului şi a cetăţeniei cetăţenilor lăsaţi pe teritoriile ocupate de URSS, iar o altă consecinţă logică ar putea consta în faptul că prevederile Constituţiei României din 1965 au produs efecte juridice asupra teritoriilor menţionate, dar şi a cetăţenilor români care au rămas să locuiască în acest areal geografic. Se poate concluziona faptul că şi în prezent îşi produce efectele juridice Constituţia României asupra teritoriilor ce i-au aparţinut şi a populaţiei cu cetăţenie română şi a descendenţilor acestora.

Un alt argument constă în faptul că, prin semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, Germania nazistă a dispărut ca ţară şi ca subiect de drept internaţional prin împărţirea acesteia în două state - RFG şi RDG, iar în decembrie 1989 URSS a denunţat pactul acesta, precum şi protocoalele secrete care l-au însoţit, ca fiind nule şi neavenite din momentul semnării lor. Această denunţare unilaterală a pactului şi a protocoalelor secrete aduce România în situaţia ciudată de a suporta consecinţe juridice în mod neîntemeiat şi nelegitim după 24 decembrie 1989. Este de maximă importanţă votul unanim al Congresului Statelor Unite ale Americii privind Rezoluţia nr. 148, prin care acest stat s-a pronunţat în favoarea lichidării consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov pentru România, precum şi declaraţia adoptată de către Parlamentul României în 24 iunie 1991, prin care a fost condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov ca fiind nul şi neavenit.

Din păcate, tot în mod total neaşteptat, Parlamentul României a votat în unanimitate Hotărârea nr. 23/1991, prin care s-au încălcat prevederile art. 1 din Constituţia României referitoare la inalienabilitatea şi inviolabilitatea teritoriului ţării şi a fost recunoscută independenţa Republicii Moldova. Cu toate acestea, nu constituie documente oficiale de recunoaştere a proclamării independenţei Republicii Moldova, întrucât doar s-a luat act de hotărârea istorică a Parlamentului de la Chişinău din 1990. Astfel s-a ajuns la situaţia în care România nu a recunoscut teritoriul legitim pe care l-a deţinut, cu toate că nu a semnat niciun act prin care să dovedească faptul că nu îşi recunoaşte teritoriile vizate. Mai este important de precizat faptul că Parlamentul Uniunii Europene a condamnat recent Pactul Ribbentrop-Molotov şi prin această acţiune se consideră că acesta nu a existat niciodată.

Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, prin răspunsurile date pe care le-a publicat în Monitorul Oficial al statului moldovean, confirmă că, începând cu 28 septembrie 1995 şi până în prezent, în Republica Moldova sunt aplicate 20 de coduri, dintre care niciunul nu a fost aprobat de către un parlament legitim, fiindcă nu a emis o lege organică conform prevederilor Constituţiei.

În acest context suntem în situaţia de a aplica acte normative lovite de nulitate absolută prin încălcarea permanentă a tuturor drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova. Din cauza acestor decizii complet ilegale am ajuns în prezent în situaţia de a avea ales un preşedinte al ţării, ales în baza unei constituţii falsificate, de a desfăşura alegeri în baza dispoziţiilor unui Cod electoral şi de a fi validate alegerile şi mandatul preşedintelui ţării de către o Curte Constituţională în baza unui cod al jurisdicţiei constituţionale care este lovit de nulitate absolută.

Este o situaţie extrem de gravă pe care fraţii noştri din Republica Moldova, unde m-am născut şi eu, o trăiesc în prezent.

Trebuie să vă aduc la cunoştinţă faptul că a fost aprobat de Parlamentul Republicii Moldova Codul electoral fără adoptarea prin lege organică, adică în mod complet ilegal. Această situaţie produce efecte juridice deosebit de grave, prin anularea tuturor alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale desfăşurate din 1997 până în prezent pe teritoriul Republicii Moldova.

În concluzie, asociaţia solicită Preşedintelui României, Parlamentului şi Guvernului României să îşi asume responsabilitatea faţă de cetăţenii români şi, prin respectarea prevederilor Constituţiei României, să lichideze urgent consecinţele Pactului Ribbentrop-Molotov, în mod similar cu ţările baltice, care după ce au ieşit din componenţa URSS-ului, au revenit la constituţiile dinainte de ocupaţia sovietică. Asociaţia obştească solicită revenirea la graniţele stabilite...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat, vă rog!

Domnul Ciprian Ciubuc:

Imediat!

... după Marea Unire din 1918 şi restabilirea acestor teritorii în componenţa judeţelor României.

Parlamentul României este solicitat să se întâlnească în şedinţă a camerelor reunite şi să voteze actele normative necesare pentru alipirea teritoriilor ce aparţin Republicii Moldova, în prezent, la România, prin unire.

În spiritul celor afirmate de Centrul de Protecţie a Drepturilor Fundamentale SIRIUS, precum şi a doctrinei şi a obiectivelor stabilite de către Alianţa pentru Unirea Românilor, îmi exprim sprijinul deplin faţă de năzuinţele fraţilor mei din Republica Moldova, dar şi faţă de năzuinţele fraţilor mei din România.

Unirea între Republica Moldova şi România este, în viziunea mea, o decizie constituţională, în condiţiile în care Pactul Ribbentrop-Molotov a încetat demult să îşi producă efectele juridice, în condiţiile respectării Constituţiei României privind teritoriul, şi constituie o dorinţă a majorităţii românilor aflaţi de o parte şi de alta a graniţei, construite doar la nivel fizic, dar nu şi în sufletele fraţilor noştri.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

O să vă notăm cu două, trei declaraţii astăzi!

Domnul Dan-Cristian Popescu.

Vă rog.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună ziua!

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la digitalizare: "Digitalizarea, încotro?".

De doi ani suntem martorii unor transformări neaşteptate, generate de actuala pandemie de coronavirus. Am devenit mai conştienţi de lipsa investiţiilor din toate domeniile importante şi am devenit poate conştienţi că viitorul înseamnă digitalizare.

Pornită ca un concept frumos, pe care România era departe de a-l integra, digitalizarea şi-a făcut simţită prezenţa şi necesitatea. Şcoli, instituţii publice, evenimente, toate s-au adaptat noilor condiţii, mai bine sau mai puţin bine.

Deşi pare că pandemia se apropie de sfârşit, restricţiile de circulaţie şi de acces se ridică mai peste tot, procesul nu trebuie abandonat, ci dimpotrivă, accelerat.

Un studiu realizat în 152 de IMM-uri româneşti ne arată unde suntem:

• 64% nu folosesc un CRM, adică Costumer Relationship Management, deşi activează în domenii în care interacţionează cu mulţi clienţi;
• 26% nu fac marketing online deloc.
• 54% dintre companiile care folosesc marketingul online alocă un buget lunar de numai 100 lei.

Adăugând aici şi faptul că aceste companii nu sunt conştiente de importanţa brandului pentru atragerea de clienţi noi, avem o imagine completă a ceea ce nu este de fapt digitalizarea în mediul antreprenorial românesc.

De la dosarul cu şină, direct la Primăria fără hârtie - o idee minunată, dar pe care cu greu o putem implementa, pentru simplul fapt că oamenii care formează ecosistemul administraţiei nu sunt pregătiţi, instruiţi şi nici măcar interesaţi de simplificare prin digitalizare.

Şcoala online, cimitirul educaţiei. Devenită necesitate în ultimii doi ani, şcoala online s-a dovedit falimentară, pentru că nici profesorii, nici elevii, nici studenţii, nici instituţiile, în fapt nimeni nu era nici pe departe pregătit pentru aşa ceva. Lipsa instrumentelor de comunicare, lipsa pregătirii pentru a învăţa sau a fi învăţat de la distanţă se reflectă în rezultatele catastrofale de la examene şi concursuri.

Ne aflăm totuşi într-o perioadă favorabilă din punct de vedere al investiţiilor ce vin spre România şi care pot fi accesate uşor, prin proiecte bine gândite. Avem PNRR, avem multe alte fonduri europene, avem fonduri de la ministere. Multe sunt dedicate digitalizării şi reprezintă o oportunitate extraordinară.

Închei cu un îndemn către toţi colegii mei.

Mergeţi prin oraşe, mergeţi prin comune şi sate, mergeţi prin toată ţara şi vorbiţi tuturor despre digitalizare şi importanţa ei. De la primari la profesori, de la instituţii ale statului la mediul de afaceri, spuneţi şi arătaţi că aceasta este şansa noastră de a deveni competitivi ca indivizi şi ca ţară.

Vă mulţumesc.

Dan-Cristian Popescu, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti, deputat al PSD.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am finalizat lista deputaţilor înscrişi la cuvânt.

Au depus declaraţii în scris, din partea Grupului PSD: domnul deputat Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Daniel Tudorache, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Alina-Elena Tănăsescu, Georgeta-Carmen Holban, Ioan Vulpescu, Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu, Nicu Niţă, Oana-Gianina Bulai, Ioan Mang, Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă, Mihai Weber, Vasilică Toma, Romulus-Marius Damian, Silviu Nicu Macovei, Cristina-Elena Dinu, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Cîtea Vasile.

Din partea Grupului PNL: Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Radu-Marian Moisin, Sebastian-Ioan Burduja, Mircea Fechet, Cristina-Agnes Vecerdi, Onuţ Valeriu Atanasiu, Ervin Molnar, Ioan Balan, Cristina Burciu, Alexandru Popa, Vasile-Aurel Căuş, George Şişcu, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, Angelica Fădor, Florin Alexe.

Grupul parlamentar al USR: Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Beniamin Todosiu, Radu Panait, Oana Murariu.

Grupul AUR: Călin-Constantin Balabaşciuc, Vasile Nagy.

Din partea minorităţilor naţionale, Dragoş Gabriel Zisopol.

Neafiliaţi: Anamaria Gavrilă, Nicolae Giugea, Bogdan-Alexandru Bola.

Închidem aici prima parte a şedinţei de astăzi.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Apărăm România europeană!"

În urma ororilor comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, întreaga Europă a făcut eforturi pentru menţinerea păcii. Constituirea instituţiilor europene a dus la rezolvarea potenţialelor conflicte pe cale diplomatică.

În urmă cu câteva luni, în Europa domneau sentimente de linişte, libertate şi stabilitate. Din nefericire, începând cu 24 februarie a fost pornit un nou război în Europa. Contrar tuturor solicitărilor comunităţii internaţionale de a nu destabiliza buna înţelegere dintre state, Rusia a atacat Ucraina.

La mai bine de o lună de la începutul crizei din Ucraina, asistăm la momente dramatice. Cetăţenii ucraineni îşi pierd vieţile sau au destinele distruse. Mii de civili ucraineni au murit. 3,5 milioane de ucraineni au plecat din ţară, iar 6,5 milioane de persoane au fost strămutate în interiorul ţării, conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. Zece milioane de oameni au fugit din casele lor din cauza invaziei ruse, potrivit ONU.

România a primit mai bine de 500.000 de cetăţeni ucraineni. Ţara noastră a reacţionat prompt pentru a susţine civilii care fug din calea războiului. De asemenea, Republica Moldova a primit peste 300.000 de cetăţeni. Românii de pe ambele maluri ale Prutului au reuşit să demonstreze solidaritate, umanitate şi curaj.

Drama care se desfăşoară la graniţele noastre ne arată cât de fragilă este o naţiune în faţa unui stat agresor. Apartenenţa la UE şi NATO ne-au permis să întărim statul de drept, să păşim pe calea prosperităţii şi să ne întărim apărarea în faţa potenţialelor pericole. Trebuie să fim recunoscători partenerilor noştri internaţionali pentru garanţiile de securitate oferite.

Având în vedere contextul internaţional tensionat, trebuie să luăm toate măsurile necesare pentru a întări capacitatea României de apărare. Suntem nevoiţi să investim toate resursele disponibile în direcţia modernizării Armatei Române. Indiferent de opiniile politice pe care le avem, trebuie să susţinem iniţiativa preşedintelui Iohannis de a creşte procentul alocat cheltuielilor din PIB pentru Apărare la 2,5%. Este de datoria noastră să punem la dispoziţia Armatei Române toate resursele necesare pentru a apăra ţara noastră şi să întărim rolul pe care îl avem în NATO.

Trebuie să depunem toate eforturile necesare pentru realizarea independenţei energetice a ţării noastre. România se numără printre puţinele state din UE care are potenţialul necesar pentru a-şi atinge obiectivul legat de independenţa energetică în doar câţiva ani. Trebuie să exploatăm propriile resurse energetice, să le oferim românilor siguranţă energetică şi să contribuim la independenţa energetică a UE.

Întreaga Europă se află sub asediul atacurilor informaţionale. După efectele nefaste ale propagandei antivaccin, asistăm în această perioadă la consolidarea unui discurs care pune la îndoială necesitatea unităţii europene şi pune într-o lumină pozitivă acţiunile Federaţiei Ruse în Ucraina. Din postura de parlamentari, trebuie să reacţionăm în faţa pervertirii adevărului şi să apărăm valorile care ne-au permis să trăim în pace.

Ne aflăm într-un moment istoric în care ne sunt puse la îndoială valorile şi credinţele. Suntem datori să lăsăm următoarelor generaţii o Românie liberă şi o Europă unită. Atacurile la care suntem supuşi pe toate fronturile trebuie să fie oprite. Printr-o reacţie fermă, putem apăra România europeană!

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Nepăsare faţă de mediul natural românesc"

Camera Deputaţilor a votat un proiect extrem de controversat - legea care permite ca limitele ariilor naturale să fie modificate, pentru a putea finaliza hidrocentralele a căror construcţie a fost abandonată din cauza normelor europene de protecţie a mediului. Eu nu am putut vota un astfel de proiect, bazat pe diferite argumente - "Astăzi este mult mai important curentul electric decât cuibul unei păsărele. (...) Cu toată dragostea pentru păsărele, că eu însumi dau de mâncare la păsărele" - senatorul PSD, Daniel Zamfir.

În plus, trecând peste "emoţia" momentului, nici datele şi motivele prezentate nu m-au convins. Pentru că noi, deputaţii, Forţa Dreptei, nu am fost de acord cu proiectul legislativ, am ajuns să fim numiţi, de cei de la AUR, "soroşişti", "anti-români" şi "aserviţi intereselor externe".

În realitate, profitându-se de situaţia din Ucraina, PSD propune finalizarea a două proiecte începute în anii '80, bazate pe indicatori tehnico-economici realizaţi pe debitele râurilor din acei ani (1980), atunci când nu exista un regim de protecţie a zonelor respective, pentru că nu exista nicio legislaţie de mediu. Potrivit Hidroelectrica, amenajarea hidroenergetică de pe Jiu presupune construirea unui baraj şi a unei microhidrocentrale la Livezeni şi a două centrale hidroelectrice la Dumitra şi Bumbeşti Jiu. Lucrările au început în 2004 şi ar fi realizate în proporţie de 90%. Investiţiile au fost făcute cu încălcarea legilor de mediu actuale, fapt pentru care Hidrocentralei de pe Jiu i-a fost anulată definitiv, în 2017, autorizaţia de construire, iar Hidrocentrala Răstoliţa deţine un acord de mediu emis în anul 1990, scris pe doar două pagini.

Astăzi, se propune modificarea limitelor ariilor protejate, pentru finalizarea şi punerea în funcţiune a hidrocentralelor de pe Jiu, urmând a se desemna arii protejate noi în compensare. Practic - distrugerea ariei protejate? Imediată! Compensarea? Până în 2025!

Niciun susţinător al proiectului de lege nu a contestat faptul că finalizarea hidrocentralelor nu va avea vreun impact real asupra sistemului energetic naţional. Acestea vor aduce un plus de doar 0,4% din totalul energiei produse în România. Toată această cantitate de energie poate fi produsă, extrem de simplu, apelând la soluţii eoliene sau din panouri solare. PSD, PNL şi AUR au urlat ieri că doar aşa vom reuşi să reducem dependenţa energetică de Rusia. Însă încurajarea consumatorilor casnici şi a instituţiilor publice de a folosi energie regenerabilă ar acoperi uşor şi în scurt timp acest 0,4% produs, în viitor, de hidrocentralele propuse pentru a fi terminate. Cu toate că România este în procedură de infringement încă din 2015 pentru astfel de lucrări în situri Natura 2000, Senatul a trecut pe repede înainte, în Comisiile de specialitate, acest proiect.

Un ultim aspect, pe care îl consider extrem de important, varianta iniţială propusă de Senat prevedea modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru hidrocentralele a căror construcţie a fost aprobată înainte de 29 iunie 2007, un amendament propus de Ministerul Mediului şi discutat rapid în Comisiile pentru industrii şi pentru politică economică, care prevede că legea se aplică pentru acele hidrocentrale care sunt în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60% la data de 1 mai 2022 - o modificare substanţială, pe ultima sută de metri, care va permite noi şi mult mai mari distrugeri. Şi îmi este teamă că acest tip de proiect este doar începutul şi tot mai multe zone protejate vor fi efectiv căsăpite în "interes naţional". Mai întâi de stat, apoi de privaţi, pe modelul plajei de la Corbu.

Prin votul de ieri, nu am făcut altceva decât să obţinem un aport minim la sistemul energetic cu distrugeri maxime ale pădurilor şi biodiversităţii României. Aceasta este părerea mea şi sunt curios să aflu şi părerile dumneavoastră.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Noul cadru temporar de criză, decis la nivelul UE"

Coeziunea Uniunii Europene s-a arătat un factor vital în răspunsul la crizele care s-au succedat în ultimii doi ani în întreaga lume şi, mai ales, pe continentul european. Pandemia de Covid-19 a forţat la maximum rezilienţa economiei noastre şi a celorlalte state ale Uniunii Europene, însă măsurile adoptate în consens şi coordonare au făcut ca impactul asupra societăţilor noastre să fie suportabil, iar tranziţia la epoca post-covid, mult atenuată. În temeiul art. 107 alin. (3) lit. b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, unde se prevede că pot fi compatibile cu piaţa internă ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru, Comisia Europeană a adoptat săptămâna trecută un cadru temporar de criză, care are ca scop să faciliteze statelor UE utilizarea flexibilităţii prevăzute de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul războiului declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina.

Astfel, pentru a reduce impactul economic al războiului şi pentru a ajuta companiile şi sectoarele afectate sever, statele membre vor putea să instituie scheme de ajutor în valoare de până la 35.000 de euro pentru întreprinderile afectate de criză care au activităţi în sectoarele agriculturii, pescuitului şi acvaculturii şi scheme de ajutor în valoare de până la 400.000 de euro per întreprindere, pentru întreprinderile afectate de criză care îşi desfăşoară activitatea în oricare dintre celelalte sectoare. O menţiune importantă este că aceste ajutoare nu trebuie conexate de o creştere a preţurilor la energie, deoarece criza şi măsurile restrictive împotriva Rusiei afectează economia în diverse moduri, inclusiv prin perturbări ale lanţului fizic de aprovizionare.

Mai mult, statele membre vor putea oferi garanţii de stat sau pot institui scheme de garantare care să sprijine împrumuturile bancare contractate de companii. Acestea ar avea prime subvenţionate, cu reduceri ale ratei estimate de piaţă pentru primele anuale pentru creditele noi pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi non IMM-uri.

De asemenea, statele pot acorda împrumuturi publice şi private companiilor cu rate ale dobânzilor subvenţionate. Aceste împrumuturi trebuie să fie acordate cu o rată a dobânzii care este cel puţin egală cu rata de bază fără risc, plus primele specificate pentru riscul de credit aplicabile IMM-urilor şi, respectiv, non IMM-urilor.

În istoricul său, Comisia a adoptat anterior un cadru temporar în 2008, ca răspuns la criza financiară globală. La 19 martie 2020, Comisia a adoptat un cadru temporar în contextul pandemiei de coronavirus. Cadrul temporar COVID a fost modificat de mai multe ori în decursul anilor 2020 şi 2021. Este, fără îndoială, şansa pe care ţara noastră o are de a fi parte a comunităţii europene şi a acestor programe de ajutor. Modul de operare la nivel european face ca România să beneficieze, alături de celelalte state membre, de reglementările în materie economică care duc la o mai armonioasă colaborare între ţări şi, prin urmare, la îmbunătăţirea vieţii cetăţenilor noştri!

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

"România dezvoltată, misiunea crucială a generaţiei noastre"

La finalului trecut, Compania germană EMZ, cu sediul în Nabburg, Bavaria, a anunţat că va înfiinţa o nouă unitate de producţie în Reşiţa în urma unei investiţii de 5 milioane de euro, în primă fază, care va ajunge în total la 18 milioane de euro. La aproximativ 200 de kilometri distanţă, în Gorj, suma de 5 milioane de euro reprezenta valoarea tuturor investiţiilor străine directe în 2020, în tot judeţul. O singură investiţie a unei companii face cât toate investiţiile străine adunate într-un an de un judeţ important, cu potenţialul triplării capitalului investit într-un termen foarte scurt.

De ce are judeţul Gorj investiţii străine de doar 5 milioane de euro? Întrebarea are două variante de răspuns - unul complex, care include teorii şi explicaţii despre poziţionare, resurse, viziune, strategie, acces la infrastructură etc; altul, simplu, dar care rezumă perfect cauzele şi soluţiile la toate problemele economiei româneşti - pentru că nu a existat un efort coerent de atragere a investitorilor străini la nivel judeţean.

Nivelul de dezvoltare a comunităţilor locale depinde într-o bună măsură de profesionalismul, implicarea şi calităţile liderilor locali. Nu toţi suntem norocoşi să îi avem pe Ilie Bolojan, Emil Boc sau Ioan Popa. Nu îi putem clona şi nici obliga pe alţii să le urmeze exemplul, oricât de evidente ar fi rezultatele lor. Nu avem nici puteri magice prin care să mutăm investitorii străini prin ţară, astfel încât să reducem decalajele. Avem o singură soluţie, o agenţie profesionistă pentru atragerea investitorilor străini, cu o strategie coerentă, ţinte asumate şi o misiune clară.

Cum va influenţa o agenţie dezvoltarea regională?

Pentru cei care nu ştiu, în cadrul Exerciţiului financiar european 2021-2027, România va trece printr-o serie amplă de reforme la nivel instituţional, în special prin asumarea setului de măsuri incluse în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În care ne-am asumat, printre multe altele, crearea cadrului de politică pentru o transformare urbană durabilă, în cadrul Reformei 2 din Componenta 10 - Fondul Local.

Cei doi piloni ai acestei reforme sunt Legea Zonelor Metropolitane şi cadrul Politicii Urbane a României, care se vor aproba şi vor intra în vigoare conform documentului până la 30 iunie 2022 şi, respectiv, până la 31 decembrie 2022, adică anul acesta.

Printre organismele de orientare şi coordonare a iniţiativelor de politică şi a investiţiilor la nivel urban funcţional, aflate în acest moment sub umbrela Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară, regăsim, aşa cum este recomandat în propunerea de Politică Urbană a României, instituirea unor structuri dedicate precum Agenţii de dezvoltare economică sau Agenţii metropolitane de promovare a investiţiilor.

Nevoia coordonării acestor structuri locale de la nivel central este evidentă, dacă ne dorim să răspundem dinamicii economice. Altfel, câteva judeţe vor continua să fie campioane la atras investiţii, majoritatea vor rămâne la un nivel mediocru, iar codaşele vor rămâne la finalul clasamentului. Vorbim despre advocacy, promovare, atragere de investiţii, suport constant, website sau broşuri de promovare, baze de date sau analize sectoriale, la care se adaugă procese şi proceduri. Sunt Consilii judeţene care au site-uri făcute în anii ҆90 sau care nu au prezentat vreo strategie de atragere a investitorilor. Cum am putea să le cerem să se teleporteze în 2022, fără o coordonare clară? Iată de ce Agenţia de Promovare a Investiţiilor are un rol crucial în dezvoltarea României, în anii următori.

Cea mai mare valoare a investiţiilor străine directe este, în mod evident, în Bucureşti, 45 miliarde de euro - date BNR, 2020. Urmează judeţul Ilfov, cu 5,1 miliarde şi judeţul Timiş, cu 4,3 miliarde euro. La polul opus sunt judeţul Vaslui, cu 58 milioane euro, judeţul Mehedinţi cu 14 milioane şi judeţul Gorj cu 5 milioane. La prima vedere, aceste disparităţi par imposibil de echilibrat. Şi nici nu ar trebui să fie acesta scopul. Doar să găsim pentru fiecare colţ de Românie avantajele competitive şi să le transformăm în oportunităţi, pentru dezvoltare, pentru creştere economică şi, mai ales, pentru români.

Contextul este cum nu se poate mai bun, pentru că America şi Europa s-au angajat să se decupleze de China, deci caută activ destinaţii pentru relocarea investiţiilor lor, şi pentru că România, prin poziţie, profil al forţei de muncă şi stabilitatea instituţiilor democratice şi a abordării pro Vest are toate atuurile pentru a reuşi în această cursă pentru atragerea de capital.

Domnul Vasile-Aurel Căuş:

"Digitalizarea salvează educaţia"

Proiectul de reformă a educaţiei din România, "România Educată", considerat un proiect amplu, iniţiat şi dezvoltat de Administraţia Prezidenţială, reprezintă Proiectul de ţară care şi-a propus să devină reperul asumat, de care România are nevoie, pentru a îmbunătăţi şi moderniza învăţământul românesc.

Cu toate acestea, sistemul de educaţie trebuie adaptat la evoluţia tehnologică, printr-un proces complex, dar necesar pentru pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane, un element esenţial al dezvoltării, modernizării şi inovării societăţii.

Pentru a face şcoala mai atractivă pentru elevi, mai adaptată nevoilor şi stilului lor de viaţă, mai eficientă în a dezvolta competenţe, este necesară utilizarea noilor tehnologii digitale.

Astăzi, este din ce în ce mai evident impactul transformării digitale asupra societăţii şi a pieţei muncii, precum şi asupra sistemelor de educaţie şi formare. Având în vedere acestea, transformarea digitală în educaţie este determinată de progresele în materie de conectivitate, utilizarea pe scară largă a dispozitivelor şi a aplicaţiilor digitale, nevoia de flexibilitate individuală şi cererea acută de competenţe digitale.

Trebuie să nu uităm că progresul academic al elevilor este influenţat de caracteristicile mediului de învăţare, prin adaptarea nevoilor educaţionale la stilul lor de viaţă, un stil bazat pe tehnologie digitală.

Pandemia a reuşit ceea ce nu au reuşit zeci de miniştri, de-a lungul timpului, a rescris practicile educaţionale de la interacţiunea "faţă-în-faţă" la mediul online, aspect care a generat o serie de reflecţii care au pus în centrul atenţiei faptul că predarea, învăţarea şi tehnologia emergentă nu mai pot fi considerate disparat, ci conturează, holistic, viitorul educaţiei digitale.

Acest aspect evidenţiază rolul educaţiei digitale ca obiectiv-cheie pentru predarea-învăţarea-evaluarea de înaltă calitate, accesibilă şi favorabilă incluziunii, precum şi necesitatea unei abordări strategice privind dobândirea competenţelor digitale pe tot parcursul vieţii, pentru toţi actorii implicaţi.

Doamna Cristina Burciu:

"Finalizarea hidrocentralelor abandonate, o şansă pentru revitalizarea sistemului energetic"

Majoritatea parlamentară, care susţine Guvernul Ciucă, propune şi iniţiază soluţii concrete la problemele grave ale oamenilor şi ale economiei naţionale. În această idee, s-a mai făcut un pas pentru ca România să dispună de o mai mare cantitate de energie electrică, să nu mai fie dependentă de importuri şi să îşi câştige, în cel mai scurt timp, independenţa energetică, mai ales în aceste vremuri zbuciumate provocate de războiul din Ucraina.

Camera Deputaţilor a adoptat în aceste zile Proiectul legislativ privind finalizarea lucrărilor şi punerea în funcţiune a unor hidrocentrale abandonate. Investiţiile făcute în aceste unităţi sunt de sute de milioane de euro, iar această lege va permite continuarea lucrărilor, astfel încât edificarea lor să aducă plusul de energie electrică necesar sistemului naţional energetic.

Este cât se poate de evident că aveam nevoie de noi măsuri, de noi capacităţi energetice, de noi investiţii. România nu îşi mai poate permite să abandoneze amenajări hidrotehnice în care s-au investit sute de milioane de euro, bani publici, în actualul context, când deficitul de energie a aruncat preţurile-n aer, iar viitorul nu ştim ce ne rezervă.

Legea votată de Parlament protejează şi mediul, în egală măsură, dar asigură cadrul legislativ pentru ca investiţiile aflate în derulare şi abandonate pe parcurs, din cauza unor nemulţumiri de ordin mai degrabă ilar, să fie finalizate. Acestea vor aduce suplimentar în sistemul energetic zeci de mii de MW lunar, energie verde şi, foarte important, în acest context delicat internaţional, mult mai ieftină, ştiut fiind faptul că electricitatea produsă de hidrocentrale este cea mai ieftină!

În egală măsură, sistemul nostru energetic va deveni astfel mai puternic, mai stabil şi mai fiabil, fapt care va aduce mai multă ordine şi stabilitate în aprovizionarea naţională cu energie.

Legea adoptată de majoritatea parlamentară prevede scoaterea din zona ariilor protejate a amenajărilor hidrotehnice, precum şi asigurarea unei distanţe de protecţie de 100 de metri între acestea şi restul ariei protejate. Într-o primă fază, vor fi reluate şi finalizate Hidrocentralele de la Răstoliţa, Bumbeşti şi Dumitra, toate trei realizate în proporţii cuprinse între 90% şi 98%, în care deja s-au investit aproape 400 de milioane de euro de către statul român.

Salut adoptarea acestei legi şi sper ca ea să fie promulgată în regim de urgenţă de preşedinte, astfel încât lucrările să înceapă imediat, pentru ca, în cel mai scurt timp, hidrocentralele respective să producă energia necesară românilor.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Mesajul Preşedintelui Republicii Elene, E.S. Doamna Katerina Sakellaropoulou, adresat elenilor şi filoelenilor din diaspora, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a Greciei

Îmi revine deosebita onoare să vă aduc la cunoştinţă mesajul Preşedintelui Republicii Elene, E.S. Doamna Katerina Sakellaropoulou, adresat elenilor şi filoelenilor din diaspora, cu ocazia sărbătorii Zilei Naţionale a Greciei, 25 martie.

"Dragii mei compatrioţi, greci de peste hotare,

În 2021 am sărbătorit în mod solemn cei 200 de ani de la Revoluţia greacă şi punctul de plecare pentru crearea statului grec modern. Datorită evenimentelor organizate în întreaga lume, cu participarea grecilor din diaspora, mesajul universal al Revoluţiei a strălucit peste tot şi a devenit un prilej de amintire a trecutului naţional şi de reflecţie asupra viitorului nostru comun.

Influenţa grecilor din diaspora în realizarea eliberării naţiunii greceşti de sub îndelungata tiranie a jugului otoman a fost decisivă. Convergenţa ideilor moderne ale Iluminismului cu impulsul revoluţionar a dus la Renaşterea Greciei, ca ideal de eliberare şi suveranitate naţională. În ciuda raportului de forte şi a certitudinilor vremii, elenismul şi-a căutat, proiectat şi împlinit propriul destin.

Diaspora greacă a "conceput" în mare măsură Revoluţia de la 1821. Figuri emblematice ale spiritului, precum Rigas Fereos şi Adamantios Korais, au trezit şi au unit cu ideile şi exemplul lor forţele unui popor înrobit. Grecii cu resurse economice din străinătate, precum Xanthos, Skoufas şi Tsakalov, odată cu înfiinţarea Societăţii Eteria şi cu sloganul "libertate sau moarte", au contribuit nu numai la dimensiunea materială a Luptei, ci şi la consolidarea unei viziuni şi orientări naţionale comune.

În Europa şi America, filoelenii publicau broşuri, scriau articole, pictau, vehiculau idei pentru libertate, vorbeau în Parlamente şi cu opinia publică din ţările lor despre pământul înrobit, despre leagănul culturii antice greceşti, dar si europene. Naţiunea înrobită, Biserica, grecii din diaspora şi filoelenii s-au întâlnit în clipa culminantă pentru Naţiune, s-au ridicat împotriva unui inamic mult superior şi şi-au revendicat un loc glorios în istorie. S-au lansat într-o luptă sacră care a fost pecetluită de victorii mici şi mari, de sacrificii mici şi mari, de acte de eroism şi sacrificiu de sine, de momente de inegalabilă măreţie, precum cele de la Zalongo, Koughi, Messolonghi.

Lupta glorioasă a grecilor impune reamintirea constantă a valorii unităţii şi înţelegerii naţiunii noastre, care depăşeşte graniţele şi devine atemporală. Apărarea moştenirii şi suveranităţii naţionale, valorile democraţiei şi respectului faţă de om, apărarea statului de drept, coexistenţa paşnică a popoarelor, dorinţa comună de progres, cooperarea şi solidaritatea sunt proiectele moderne pe care trebuie să le îndeplinim, cele pentru care noi, grecii, suntem chemaţi să dăm propria noastră luptă sacră.

Astăzi, gândul tuturor se îndreaptă către greu încercata comunitate greacă din Ucraina, care suferă ororile războiului. Civili, femei, copii, bătrâni sunt prinşi în zone de conflict, vieţile lor sunt ameninţate şi îşi văd pământul şi proprietăţile afectate de dezastrul războiului, sunt ucişi. Expatriaţii dau dovadă de curaj sufletesc, din dragostea pentru locul lor, aşteptând cu nerăbdare sfârşitul războiului cât mai curând şi începutul unei noi vieţi, din cenuşa distrugerii. Le doresc ca, foarte curând, coşmarul pe care îl trăiesc să facă parte din trecut şi să-şi continue prezenţa istorică în casele lor strămoşeşti din Ucraina, la Odessa, unde s-a maturizat gândul luptei de eliberare şi Societatea ETERIA a aprins fitilul Revoluţiei, în eroicul Mariupol, unde s-a creat şi a prosperat o mică Grecie de la Azov. Statul grec este de partea lor.

Anul acesta, aniversarea anului 1821 şi mesajul plin de speranţă al Bunei Vestiri, să pecetluiască unitatea elenismului ecumenic şi să-l inspire în efortul său de apărare şi consolidare a valorilor umanităţii şi libertăţii ca răspuns la toate formele de violentă.

La mulţi ani, fiecărei familii greceşti din străinătate, la mulţi ani, tuturor!"

Cu ocazia Zilei Naţionale a Greciei, Uniunea Elenă din România, în perioada 15 martie - 30 aprilie 2022, a organizat sau organizează o serie de manifestări culturale.

În data de 15 martie 2022, în spaţiul expoziţional "Papirus" al Bibliotecii Naţionale a României, s-a desfăşurat Vernisajul expoziţiei de pictură, artă decorativă şi grafică intitulată "Valul Grecesc", ediţia a X-a.

Un alt eveniment organizat de Uniunea Elenă din România, sub egida Ambasadei Greciei la Bucureşti, a fost comemorarea eroilor eleni şi români căzuţi în luptele de la Drăgăşani din 1821. Sâmbătă, 19 martie 2022, după deschiderea oficială de la sediul Primăriei din Drăgăşani, la Monumentele eroilor greci şi români a fost celebrat un Te-Deum, urmat de o festivitate de depunere de coroane de flori.

Vineri, 25 martie 2021, orele 18.00, s-a desfăşurat în Sala "C.A. Rosetti" a Palatului Parlamentului României, un spectacol omagial la care au participat peste 600 de persoane, înalţi demnitari ai statului român şi elen, personalităţi ale vieţii culturale, sociale şi economice româneşti şi greceşti, membri ai Uniunii Elene din România. Evenimentul s-a desfăşurat sub egida Ambasadei Republicii Elene în România şi a constat într-un concert de muzică clasică susţinut de Orchestra de Cameră a Filarmonicii "Paul Constantinescu" din Ploieşti, sub conducerea domnului Anastasios Symeonidis, solist Pantelis Stamatelos.

Majoritatea filialelor Uniunii Elene din România au celebrat această zi prin diverse activităţi culturale şi comemorative. Printre acestea, Filiala Elenă Prahova (miercuri, 23 martie 2022, ora 19.00, concert extraordinar al Orchestrei de cameră a Filarmonicii "Paul Constantinescu" din Ploieşti), Filiala Elenă Braşov (vineri, 25 martie, ora 18.00, spectacol la Centrul Cultural Reduta), Filiala Elenă Iaşi (sâmbătă, 26 martie, ora 14.30, spectacol la Ateneul Naţional din Iaşi), Filiala Elenă Brăila (sâmbătă, 26 martie, ora 13.00, Te-Deum la Biserica "Buna Vestire" din localitate şi la ora 15.00 - Vernisajul expoziţiei cu titlul "Rădăcini Elene" la Centrul Diversităţii Culturale din cadrul Muzeului Brăilei "Carol I") etc.

În data de 2 aprilie 2022, la Mânăstirea Secu din judeţul Neamţ, Uniunea Elenă din România îi va comemora pe eroii greci şi filoeleni căzuţi în luptele din 1821 printr-un Te-Deum şi o festivitate de depunere de coroane de flori. Această manifestare se alătură celor desfăşurate anul acesta sub egida Ambasadei Republicii Elene în România.

Manifestări culturale dedicate Zilei Naţionale a Greciei vor fi organizate în următoarea perioadă şi de alte Filiale ale Uniunii Elene - Filiala Bucureşti în data de 3 aprilie, Filiala Galaţi în data de 9 aprilie, Filiala Prahova în data de 10 aprilie şi Filiala Constanţa în data de 30 aprilie a acestui an.

În numele conducerii Uniunii Elene din România, doresc să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit la succesul manifestărilor organizate cu ocazia împlinirii a 201 ani de la declanşarea Revoluţiei Elene şi cu speranţa că ne vom ridica la nivelul exigenţei membrilor noştri titulari şi filoeleni, vă invit cu drag să participaţi la toate activităţile noastre culturale.

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani, elenilor şi filoelenilor de pretutindeni!

La mulţi ani, prieteniei româno-elene!

Doamna Angelica Fădor:

"Ziua Mondială de Conştientizare a Autismului"

În România, organizaţiile neguvernamentale estimează că peste 30.000 de persoane se confruntă cu tulburare din spectrul autist. Dintre acestea, peste 13.000 sunt copii, autismul fiind considerată cea mai răspândită tulburare a copilăriei.

La sfârşitul acestei săptămâni, pe 2 aprilie, va fi marcată Ziua Mondială de Conştientizare a Autismului. Iniţiativa, la care s-a alăturat şi ţara noastră, este marcată anual în această zi, ca urmare a deciziei Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007.

Scopul acestei zile este de a aduce în atenţia tuturor obstacolele pe care trebuie să le depăşească în fiecare zi persoanele cu autism, pentru că, până în acest moment, nu a fost descoperit "un leac" pentru această tulburare complexă.

Chiar dacă programele terapeutice şi educaţionale dezvoltate în ultimii ani ajută la crearea unei anumite independenţe pentru aceste persoane, autismul este o condiţie pe viaţă. Pentru copiii cu autism, viitori adulţi, dificultăţile de relaţionare şi comunicare socială vor fi provocări permanente.

Prin intermediul acestei declaraţii, doresc să vă fac o propunere - staţi de vorbă cu un părinte care creşte un copil cu autism. Ascultaţi-l şi încercaţi, chiar şi pentru un minut, să vă puneţi în locul lui. Aşa veţi putea înţelege o fărâmă din lupta pe care o duc zilnic aceste familii. Din cauza dificultăţilor de comunicare, a toleranţei scăzute la schimbare sau a unui nivel ridicat de anxietate, copiii cu autism au uneori un comportament agresiv. Pentru ei, lumea care îi înconjoară, cerinţele ei, par să nu aibă niciun sens.

De aceea, lupta părinţilor este o luptă continuă şi pe termen foarte lung, iar temerea lor cea mai mare este că, atunci când vor rămâne singuri, copiii lor nu se vor putea descurca, chiar dacă unii au un coeficient de inteligenţă foarte ridicat.

Nu este uşor să comunici cu o persoană cu autism, copil sau adult. De aceea, atunci când avem ocazia, să conştientizăm că succesul comunicării presupune disponibilitatea, implicarea şi răbdarea noastră. Să ţinem cont de faptul că, în pofida unor mituri, mulţi dintre ei doresc să îşi facă prieteni şi să relaţioneze cu cei din jur, dar nu le este deloc uşor!

În această zi trebuie să conştientizăm că autismul "nu se vindecă". Un copil cu autism va deveni un adult cu autism. Cel mai important în lupta lor este să beneficieze de un sprijin adecvat, pentru că doar aşa vor putea învăţa şi se vor putea dezvolta pentru a trăi o viaţă împlinită.

"De Ziua Mondială de Conştientizare a Autismului, să ne reafirmăm angajamentul de a promova participarea deplină a tuturor persoanelor cu autism şi să ne asigurăm că au sprijinul necesar pentru a-şi putea exercita drepturile şi libertăţile fundamentale" - Secretarul general al ONU, António Guterres, 2019.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Suntem pregătiţi să facem faţă oricărei ameninţări!"

Agresiunea rusească în Ucraina a întărit coeziunea şi solidaritatea ţărilor NATO mai mult decât oricând. În contextul unei astfel de primejdii, ţările membre ale NATO au arătat că sunt gata să reziste oricărei ameninţări la adresa integrităţii lor teritoriale sau politice. Pe 24 martie, la Bruxelles, alături de preşedintele Statelor Unite ale Americii, preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat la reuniunea extraordinară a şefilor de stat şi de guvern din ţările membre ale NATO. Reuniunea a fost convocată în contextul agresiunii militare ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi al consecinţelor negative ale acesteia asupra securităţii regionale, europene şi euroatlantice.

Participarea şefului statului a demonstrat dorinţa ţării noastre de a-şi respecta angajamentele asumate în faţa aliaţilor săi şi devotamentul nostru pentru consolidarea rezilienţei Alianţei pe flancul estic. Preşedintele României a salutat adoptarea, cu acest prilej, a Declaraţiei Comune a Şefilor de Stat şi de Guvern aliaţi, care reflectă pe deplin obiectivele şi interesele strategice ale României.

Astfel, inclusiv în urma demersurilor României şi ale preşedintelui Klaus Iohannis, Declaraţia reuniunii menţionează explicit decizia accelerării adaptării NATO la noua realitate strategică, mai periculoasă, inclusiv prin intermediul noului Concept Strategic care va fi adoptat la summitul din iunie de la Madrid. De asemenea, în Declaraţie este inclus obiectivul României de întărire pe termen lung a posturii de descurajare şi apărare, dar şi de dezvoltare a unei serii întregi de capabilităţi şi forţe pregătite, necesare pentru menţinerea unei descurajări şi apărări credibile.

La acest summit s-a discutat şi despre continuarea sprijinului concret acordat Ucrainei, dar mai ales cetăţenilor săi care fug din calea războiului. România a fost un stat din prima linie în criza refugiaţilor ucraineni şi va continua să ofere asistenţă oricui caută refugiu în ţara noastră. Cetăţenii români, prin iniţiative private şi voluntariat, au demonstrat lumii întregi ce înseamnă poporul român. România de astăzi nu va sta pasibilă niciodată atunci când poate ajuta pe cineva aflat în nevoie.

Alături de celelalte state membre ale UE şi NATO, ne dorim să garantăm securitatea, prosperitatea şi libertatea cetăţenilor noştri. Nivelul de cooperare şi coeziune euroatlantică este la un nivel fără precedent în istoria sa. În calitatea sa de furnizor de securitate în regiune, România nu se va abate de la misiunea sa, aceea de a fi un pol de libertate şi democraţie, precum şi un stâlp în faţa autoritarismului şi terorii!

Domnul George Şişcu:

"Sectoare precum agricultura şi energia au nevoie de un sprijin puternic, sunt de importanţă strategică"

Situaţia din regiune se menţine tensionată şi este de aşteptat să existe şi consecinţe economice serioase. Paradoxal, România nu stă atât de rău precum ar putea părea unora la prima vedere. Avem suficiente cantităţi de cereale pentru consumul intern şi, mai mult, suntem în măsură să exportăm grâu, orz, soia şi floarea soarelui.

Ţările care depindeau de aceste mărfuri s-au reorientat spre România, după ce exporturile Rusiei au fost oprite, iar cerealele Ucrainei sunt blocate de săptămâni bune în silozuri. Unii fermieri români povestesc că n-au mai trăit niciodată aşa ceva, fiind asaltaţi să vândă grâu la preţuri foarte mari, pentru că există interes crescut pe piaţa internaţională.

Anul trecut, ţara noastră a produs 11,4 milioane de tone de grâu, fiind cea mai mare producţie din 2007 şi până în prezent. Sigur că a fost un an agricol excepţional şi vremea a contribuit la această producţie record, însă şi fermierii au înţeles că fără utilaje performante nu poţi avea rezultate. De remarcat că pentru consumul intern sunt necesare doar trei milioane de tone de grâu.

Aceleaşi rezultate bune le înregistrăm şi la floarea-soarelui. România produce trei milioane de tone pe an, în timp ce piaţa internă absoarbe doar un milion de tone, restul putând fi stocat sau vândut pe piaţa externă.

Ultimii doi ani au arătat că pot apărea fluctuaţii majore la nivel mondial privind transportul mărfurilor, inclusiv cele alimentare. România se află într-o situaţie bună, pentru că îşi poate asigura alimentele de bază din producţia internă. Mai mult, ţara noastră devine furnizor pentru statele lumii cu deficit de grâu, porumb şi floarea soarelui.

Se vorbeşte tot mai mult, în aceste săptămâni, despre o schimbare a modelului economic la nivel mondial, în sensul dispariţiei globalizării. Încă nu ştim dacă într-adevăr acest model economic va dispărea, dar vedem că un stat devine mai puternic şi mai influent cu cât reuşeşte să-şi asigure securitatea din punct de vedere alimentar, dar şi energetic.

Avem o bază de pornire cum nu o au alte state, putem fructifica la maximum acest moment. De aceea, sectoare precum agricultura sau energia trebuie puternic sprijinite de statul român în perioada imediat următoare.

Domnul Ioan Balan:

"Susţinerea fermierilor români în anul 2022 este prioritară!"

Cu muncă foarte multă şi de cele mai multe ori cu eforturi inumane, fermierii români au reuşit să pună ţara noastră pe harta lumii a puterilor agricole, atât din perspectiva producţiei şi exportului de cereale, cât şi în ceea ce priveşte domeniul zootehnic. Puţini ştiu cât de greu le-a fost fermierilor români să cultive ogoarele fără sisteme de irigaţii moderne şi fără utilaje performante. Puţini cunosc ce sacrificii au făcut fermierii noştri ca poată să cumpere un tractor, o cisternă sau o treierătoare, de cele mai multe ori la mâna a doua şi cu performanţe mai mici decât utilajele noi. Ar trebui să fim cu toţii mândri de cum arată agricultura românească astăzi, deşi fermierii români nu au fost sprijiniţi mereu aşa cum o fac alte state dezvoltate din Uniunea Europeană.

Vedem cu toţii că anul 2022 se prefigurează ca unul dintre cei mai dificili ani din ultima perioadă, fie că vorbim despre preţul carburanţilor şi al îngrăşămintelor chimice, fie că vorbim despre precipitaţiile puţine din această iarnă. Or, ştim că toate aceste aspecte sunt esenţiale pentru ca fermierii români să poată să-şi lucreze în mod optim ogoarele în această primăvară şi vară. Apreciez în mod deosebit de favorabil faptul că Guvernul României a accelerat implementarea schemei de ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Îmi exprim speranţa ca acest ajutor să ajungă la timp în buzunarele fermierilor.

De asemenea, mă bucură faptul că Guvernul şi-a definit ca obiectiv prioritar să ducă la capăt Programul naţional de reabilitare a infrastructurii de irigaţii, astfel încât lipsa precipitaţiilor să fie compensată de sisteme moderne şi funcţionale de pompare a apei până la capătul culturilor şi de apă gratuită asigurată de stat. Mi-aş dori să văd că progresul lucrărilor la reţelele principale şi secundare de irigaţii nu este doar pe hârtie, ci fermierii să aibă în mod real acces la apă de irigaţii.

Nu în ultimul rând, aştept soluţii curajoase cu privire la preţul exorbitant la care au ajuns îngrăşămintele chimice, fără de care niciun fermier nu poate să obţină producţii bune.

Am încredere că autorităţile responsabile ale statului vor lua decizii rapide şi utile, în sprijinul tuturor fermierilor români, atât a celor mari, cât şi a micilor producători care furnizează cea mai mare parte a alimentelor consumate de români.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Palatul Reginei Maria din Mamaia revine, în sfârşit, în proprietatea statului român!"

O veste excelentă vine pentru locuitorii Constanţei şi pentru cultura şi patrimoniul din ţara noastră. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din România au decis că Palatul Regal din Mamaia a fost privatizat ilegal, în anul 2003, şi că monumentul istoric se întoarce în patrimoniul statului român. Decizia nr. 512 a Înaltei Curţi a fost o reconfirmare a hotărârii date de Tribunalul Constanţa, în anul 2020, prin care contractul de vânzare-cumpărare a fost anulat. Soluţia este prezentată clar - "Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. Mamaia S.A. împotriva Deciziei nr. 206 C din 25 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Constanţa, Secţia I civilă. Definitivă."

În anul 2004, pe vremea când primar era Radu Mazăre, terenul aferent Palatului Reginei Maria din Mamaia (15.465,91 mp) a fost vândut, prin negociere directă, cu doar 28 de euro/mp, în timp ce evaluarea reală era estimată la 200 de euro/mp. Astfel, un total de 1,5 hectare de teren intravilan au fost vânduţi cu 430.000 de euro, adică un "chilipir". În 2018, Ministerul Culturii a intentat proces proprietarilor Palatului Reginei Maria din Mamaia şi reprezentanţilor firmei Mamaia S.A. În iulie 2020, după mai multe amânări, Tribunalul Constanţa admite cererea şi constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. 1755 din data de 25 iunie 2003.

Potrivit istoricului constănţean Florin Anghel, "Palatul Regal din Mamaia ascunde mai multă istorie decât oricare dintre clădirile oficiale din afara Bucureştilor. În Palatul acesta au locuit, în vremuri fericite, Regele Ferdinand, Regina Maria, Regele Mihai, Regina-mamă Elena. Au venit mereu în vacanţe, aici, la plajă, Regina Sofia a Greciei, fiul ei, viitorul Rege Paul, Regina Marioara a Iugoslaviei sau Philip, Ducele de Edinburgh, soţul de o viaţă al bunei Regine Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Şi-a petrecut zilele în camerele Palatului, în lunile de vară, Mareşalul Józef Piłsudski, conducătorul Poloniei interbelice."

Aşadar, chiar dacă preţul palatului sau al terenului poate fi discutat, cert este că acesta chiar reprezintă un monument de o importanţă istorică inestimabilă pentru patrimoniul constănţean şi cel românesc. Am speranţa că Ministerul Culturii va dispune urgent toate măsurile necesare pentru ca Palatul Reginei Maria să se bucure de atenţia pe care o merită! Din păcate, în prezent, acesta se află într-o avansată stare de degradare şi necesită investiţii solide în renovare, pentru a putea fi admirat la adevărata sa valoare istorică. Patrimoniul naţional trebuie conservat şi valorificat. Orice clădire sau monument reprezintă parte din identitatea noastră naţională, ele spun o poveste despre naţiunea noastră şi ne pot arăta către ce anume trebuie să tindem. Nu ne mai permitem ignoranţă sau dezinteres pentru monumentele noastre istorice!

Domnul Radu-Marin Moisin:

"Ziua Internaţională a Francofoniei"

Drumul prieteniei dintre România şi Franţa, cu rădăcini adânci în istorie, a fost consolidat prin eforturi multiple dovedite de-a lungul timpului - Unirea Principatelor Române din 1859, când au apărut oportunităţi noi în relaţia diplomatică dintre România şi Franţa; Proclamaţia de independenţă din 1877, când Franţa s-a arătat favorabilă poporului român; Marea Unire din 1918, când, după o luptă grea în Primul Război Mondial de partea Antantei şi implicit a Franţei, România a reuşit să se impună în faţa marilor puteri şi să înfăptuiască unirea tuturor provinciilor locuite de români, împlinindu-şi idealul naţional; aderarea şi integrarea României în UE şi NATO.

Din 1993, România este membră cu drepturi depline a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

La începuturile sale, proiectul francofon reprezenta o dimensiune culturală, însă evoluţia sa recentă dovedeşte că a devenit o sărbătoare a unităţii în diversitate, a fiecărui cetăţean din cele 88 de state OIF care preţuieşte limba şi cultura promovate de Francofonie. România a jucat mereu un rol esenţial în cadrul francofoniei, devenind prima ţară din regiune care a găzduit Conferinţa Ministerială a Francofoniei în anul 1998 şi Summitul Francofoniei în anul 2006. Pentru români, limba franceză nu reprezintă doar o limbă de circulaţie internaţională, ci o limbă de suflet, care ne aminteşte că suntem parte din familia naţiunilor latine, francofone şi că păstrăm şi apărăm aceleaşi valori.

În 2022, tema evenimentelor legate de OIF este "Francofonia viitorului", pentru a marca susţinerea acordată de către Francofonie tuturor tinerilor şi aspiraţiilor lor. În sistemul de învăţământ preuniversitar din România, peste un milion de elevi studiază limba franceză, iar sistemul românesc de învăţământ universitar oferă mai mult de 100 de filiere francofone, în diverse domenii de studiu, care anual atrag tineri din întreaga comunitate a Francofoniei.

Anul acesta, în România, s-a inaugurat construcţia Casei Francofoniei, care va fi a doua casă a Francofoniei din lume, după Paris. Casa Francofoniei în România îşi propune să devină un centru regional care va găzdui evenimente culturale şi ştiinţifice menite să promoveze performanţa şi să sprijine tinerii studenţi şi cercetători.

La inaugurare, preşedintele României, Klaus Iohannis, a afirmat: "De aproape trei decenii, România şi mişcarea francofonă universitară din ţara noastră îşi probează concret angajamentul pentru valorile păcii, al dialogului paşnic dintre culturi şi al respectului drepturilor fundamentale ale omului".

Domnul Ervin Molnar:

"Războiul din Ucraina, o reîntoarcere nefirească în istorie"

Situaţia geopolitică din imediata apropiere a României continuă să se menţină pe un trend îngrijorător, acest război inutil continuând inexplicabil, după mai mult de o lună de la începutul invaziei armate a Rusiei în Ucraina. În acest context, stabilitatea politică internă a ţării noastre devine tot mai importantă, iar Guvernul Ciucă a devenit, în ultima perioadă, garantul acesteia.

Schimbările de forţe din ultima perioadă, petrecute în vecinătatea României, par desprinse parcă dintr-un film istoric. Prin decizia de atacare a Ucrainei, care se adaugă alipirii Crimeii din urmă cu opt ani, precum şi prin toate aceste răbufniri ocupaţionale ale preşedintelui Putin şi ale camarilei sale, total condamnabile având în vedere uciderea de oameni şi copii nevinovaţi, Rusia s-a întors cu zeci sau sute de ani în urmă, dar, în acelaşi timp, s-a autoizolat pe scena politicii internaţionale. Nimeni nu ştie la ce să se mai aştepte de la liderul Federaţiei Ruse, iar această incertitudine agită şi mai mult spiritele, peste tot în lume.

Comunitatea internaţională, inclusiv România, a decretat unanim că demersul Rusiei este unul nelegitim, iar decizia nu va fi tolerată de niciun stat membru al UE şi NATO, în frunte cu Statele Unite ale Americii. Aceasta a reacţionat cel mai dur, prin preşedintele Biden, care a spus răspicat că omologul său de la Kremlin este "criminal de război" şi nu mai are ce căuta la conducerea Rusiei.

România a condamnat, la rândul ei, cu fermitate, războiul declanşat de Rusia pentru ocuparea Ucrainei. Prin gestul său, care aminteşte de cele două războaie mondiale, liderul rus, Vladimir Putin, dă dovadă de un cinism fără margini, subminarea şi atacarea unui stat suveran, precum şi destabilizarea acestuia, plus crimele atroce la adresa populaţiei civile şi a copiilor, fiind, fără îndoială, acte samavolnice, total nepotrivite acestui secol.

Este evident că situaţia conflictuală din imediata apropiere de România va avea implicaţii dintre cele mai imprevizibile în viitor, iar politica externă şi cea legată de siguranţa naţională trebuie dinamizate şi armonizate cum se cuvine.

În acest sens, înfiinţarea unui grup permanent de luptă al NATO în ţara noastră este dătător de speranţe şi aduce românilor liniştea de care avem atâta nevoie în aceste timpuri complicate.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Declaraţie de forţă, la Varşovia"

Săptămâna trecută, într-un loc şi moment de importanţă istorică, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a venit în Europa pentru a demonstra rezilienţa NATO în faţa agresiunii ruse şi pentru a descuraja orice intenţie a omologului său rus de a călca măcar în interiorul unui stat al NATO. Statele Unite ale Americii sunt solidare cu Ucraina, ţară democratică măcinată de ambiţiile unui dictator care a lezat integritatea teritorială şi politică a ţării şi a provocat o criză umanitară menită să destabilizeze blocul european. Planurile lui Vladimir Putin nu au fost aplicate cu succes, iar retorica sa nu a avut ecou în cadrul Alianţei Nord-Atlatice.

Europa se află, din nou, după două războaie mondiale, Războiul Rece şi multiplele acte de agresiune manifestate de Federaţia Rusă, la un punct de răscruce între libertate şi represiune. Preşedintele SUA a avertizat poporul ucrainean, cel mai greu încercat în această luptă, că trebuie să se înarmeze cu răbdare, dar că eforturile nu vor fi în zadar. Audienţa preşedintelui a fost formată din ucraineni şi polonezi adunaţi în faţa Castelului Regal din Varşovia, dar şi din cetăţeni din întreaga Europă, care se confruntă cu sentimente de frică de deziluzie în faţa tragicelor evenimente. Vedem familii despărţite de război, mame care fug din calea tancurilor ruseşti, case, şcoli şi oraşe întregi distruse. Este dificil să îţi menţii optimismul în astfel de momente, dar este singura soluţie pentru a descuraja inamicul.

Nu trebuie să uităm preferinţa lui Vladimir Putin pentru tacticile de război hibrid ce includ şi inducerea fricii şi a panicii, dezinformarea şi promovarea fake news. Au fost folosite intensiv, în 2008, în Georgia, în 2014, în momentul anexării ilegale a Crimeii şi sunt folosite şi acum. Cu toate că liderul de la Kremlin încearcă să fie imprevizibil şi să destabilizeze rezilienţa NATO, statele europene democratice sunt familiarizate cu ambiţiile şi tacticile sale. Iluzia prestigiului pe care l-a avut Uniunea Sovietică, prestigiu construit prin violenţă, frică şi dominanţă, nu îşi mai are locul în contextul de astăzi. Subminarea independenţei statale a Ucrainei a atras un val de sancţiuni economice, menite să transmită un mesaj clar - nicio ţară a UE sau NATO nu va tolera un comportament autocratic şi nu va închide ochii în faţa crimelor ce au loc.

În urma deciziilor iraţionale ale unui regim nedemocratic, au ajuns să sufere două popoare, cel rus şi cel ucrainean. Vladimir Putin îşi răneşte proprii cetăţeni prin planurile sale. Confruntată cu dificultăţi economice din ce în ce mai mari, Federaţia Rusă a ajuns să se apropie de izolaţionism pe plan extern, fiind dur criticată de către toate forumurile internaţionale pentru încălcarea drepturilor omului, cenzurarea presei şi răspândirea de fake news, tactici folosite de Moscova pentru a-şi induce în eroare populaţia şi a destabiliza conducerea Ucrainei. Retorica folosită de Putin este complet neadevărată şi chiar jignitoare, el afirmând că are loc de fapt o operaţiune de denazificare în Ucraina în contextul în care preşedintele Zelenski este de origine evreiască, iar familia sa a suferit în urma Holocaustului.

Ucrainenii dau dovadă de o rezistenţă lăudabilă, iar Joe Biden şi-a reafirmat solidaritatea cu eforturile lor de a respinge atacurile ruşilor. Lupta lor este pentru democraţie şi libertate, iar SUA stau şi vor sta alături de ei până la semnarea unui armistiţiu. Nu mai trăim într-un secol în care forţa militară primează, iar obiectivele de politică externă sunt obţinute cu armele şi cu puterea. Diplomaţia, consensul şi colaborarea au luat locul relaţiilor violente între state, iar liderul rus este printre singurii din Europa care refuză să accepte acest status-quo.

Vizita Preşedintelui Biden a simbolizat prezenţa şi implicarea NATO în conflict, precum şi suportul acordat, în primul rând, oamenilor care se zbat zilnic pentru vieţile lor. Dreptatea nu se va face cu forţa. Avem încrederea şi ne rugăm ca ostilităţile să se sfârşească cât mai curând şi fără alte victime!

Domnul Nicolae Roman:

"Redeşteptarea poporului român - declinul demografic al României"

România înregistrează un rapid declin demografic, care se accentuează de la an la an. Alături de alte agresiuni la adresa identităţii naţionale precum, cea a sistemului sanitar, desfiinţarea stagiului militar obligatoriu, atacul la Biserica Ortodoxă română, depopularea dacă nu este stopată, completează procesul de dispariţie lentă a naţiunii române.

Ultimele rezultate publicate de Institutul Naţional de Statistică indică faptul că avem o pierdere de un milion de persoane în ultimii zece ani, iar populaţia actuală a României este de 19,1 milioane de locuitori.

Cauzele referitoare la scăderea dramatică a populaţiei României sunt multiple, precum migraţia masivă a tinerilor care au plecat la muncă şi la studii în străinătate, sporul natural care este în declin, grija şi preocuparea scăzută a statului faţă de copiii care sunt viitorul naţiunii, dar şi faţă de tinerele familii, iar la toate acestea au contribuit şi decesele din ultimii doi ani de pandemie.

În condiţiile nivelului la care se află natalitatea şi mortalitatea generală, procesul de degradare continuă de fapt, prin acumulări şi consolidarea potenţialului negativ al dezechilibrelor care afectează structura pe vârste a populaţiei. În plus, statisticile din 2021 evidenţiază o dimensiune neaşteptat de mare a migraţiei externe, ceea ce amplifică gradul de deteriorare a tabloului demografic general.

Suntem în situaţia în care cetăţenii români pleacă în spaţiul comunitar ca să muncească. Aproape un sfert din totalul rezidenţilor străini din Italia sunt români, în Spania sunt cea mai mare minoritate, în Germania ne apropiem de 800.000, iar paradoxal, piaţa muncii din România este aglomerată cu cetăţeni din afara statelor Uniunii Europene, asiatici, în marea lor majoritate. Astfel că, faţă de 2021, când contingentul de muncitori din afara Uniunii Europene a fost de 25.000, la începutul acestui an, Guvernul a mărit de 4 ori numărul acestora, fiind cu 400% mai mulţi lucrători străini decât anul trecut.

O altă situaţie anormală este dată de valoarea plăţii muncii românilor, totdeauna mai mică decât a străinilor, şi cum nu ar fi îndeajuns, avem una dintre cele mai mari sarcini fiscale pe costul forţei de muncă.

Dimensiunea pierderii demografice prin migraţie va depinde de cât de rapid, cât de substanţial şi cât de durabil va fi progresul general al societăţii româneşti în următorii ani. În condiţiile menţinerii unui decalaj mare între standardul de viaţă din România şi cel din occident, tendinţa spre emigrare nu se va diminua.

Va fi statul român capabil să stopeze acest declin şi să adopte măsuri de stimulare a repopulării ţării cu etnici români?

Doamna Oana Murariu:

"Apel la sprijinirea acţiunilor de integrare ale refugiaţilor din Ucraina"

Ucrainenii se află de mai bine de o lună în război, un război pe care nu ei l-au ales, dar pe care trebuie să-l suporte oră de oră, bombă cu bombă. Oraşele lor devin ruine, sub ploaia de obuze a unui lider care pare că nu este capabil să înţeleagă că poporul ucrainean nu îl vrea.

Asistăm totodată la una dintre cele mai mari crize umanitare din istorie, peste 3 milioane de cetăţeni au părăsit Ucraina şi mulţi alţii se pregătesc să o facă. Cei care au plecat sunt în special femei şi copii, lăsând în urmă, în scene dureroase, taţi şi soţi, rămaşi să apere ţara. O bună parte dintre refugiaţi au ales să vină la noi.

România nu a mai trecut niciodată prin experienţa primirii unui număr semnificativ de refugiaţi, însă modul în care românii s-au mobilizat este demn de admiraţie.

Nimeni nu ştie cât o să dureze războiul din Ucraina şi cât timp sunt nevoiţi vecinii noştri să stea la noi în ţară, dar în această perioadă trebuie să dăm dovadă de înţelegere, de empatie, de sprijin pe termen scurt, dar mai ales pentru viitor.

În Parlament, căutăm să modificăm şi să completăm legea, pentru a-i ajuta pe refugiaţi din toate punctele de vedere, astfel încât cei care rămân în România să se poată integra cât mai uşor.

Prioritatea imediată este legată de identificarea unor spaţii de locuit, apoi de asigurarea serviciilor medicale. Este nevoie să luăm în calcul şi accesul la educaţie al copiilor şi al tinerilor.

De asemenea, căutăm soluţii împreună cu companiile şi ONG-uri în ceea ce priveşte asigurarea unor locuri de muncă. Acest aspect este unul care devine pe zi ce trece tot mai acut atât în rândul celor care au plecat, dar şi celor care au rămas în Ucraina. Vedem în fiecare zi postări pe reţelele de socializare în care specialişti ucraineni în diverse domenii îşi prezintă experienţa în speranţa unui job.

Un alt aspect de care trebuie să ne preocupăm este prevenirea unor fenomene precum traficul de femei, de copii etc. Desigur, responsabilitatea principală aparţine autorităţilor statului, dar şi individual putem contribui prin promovarea de informaţii folositoarea sau sesizarea anumitor situaţii.

Încet, încet, vedem că acest război nu are repercusiuni doar asupra ucrainenilor, ci asupra noastră a tuturor, material sau emoţional.

Ştiu că există numeroase probleme nerezolvate şi la noi în ţară şi avem multe categorii sociale care au nevoie de ajutor imediat şi pentru care statul nu a găsit cele mai bune soluţii, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să deschidem uşa mai puţin vecinilor noştri aflaţi în nevoie. Dimpotrivă, istoria zbuciumată ne-a demonstrat cât de importantă este o mână întinsă din partea unui prieten. Prin efortul nostru de azi, construim viitorul tuturor.

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

O nedreptate se desfăşoară, de ani de zile, în mediul universitar românesc. Victimele anuale sunt miile de studenţi români care vin din diaspora sau din zonele istorice din apropierea României, în care românii reprezintă minoritatea.

Vorbim despre o situaţie ce priveşte aproximativ 9,7 milioane de români - 5,6 în diaspora, iar 4,1 în comunităţile istorice din jurul României.

În prezent, 4.843 dintre românii de pretutindeni sunt înscrişi în învăţământul universitar din România. Defalcat, situaţia lor se prezintă astfel - 2,979 învaţă la studii de licenţă, 1.683 la master, 44 la doctorat şi 137 în anul pregătitor.

Bursele acordate în cazul lor sunt de 65 de euro/lună pentru studenţii de licenţă, 75 de euro lunar pentru masteranzi şi 85 de euro pentru doctoranzi. Aici apare prima nedreptate, deoarece bursa socială a unui student român este mult mai mare, de aproximativ 130 de euro lunar.

Diferenţierea nu se opreşte aici. Românii de pretutindeni nu beneficiază de sprijin financiar decât pe perioada cursurilor şi nu pe întreg anul, cum se întâmplă în cazul burselor sociale acordate celor născuţi în România.

Această dublă nedreptate a fost deja corectată la nivelul Senatului, care a decis - "Cuantumul minim al burselor românilor de pretutindeni este egal cu valoarea burselor sociale acordate studenţilor români de la ciclurile de studii universitare de licenţă şi masterat, respectiv cu valoarea bursei doctorale pentru studenţii de la ciclul de studii universitare de doctorat. Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe toată durata anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanţei de vară, iar beneficiarii pot primi şi burse pentru performanţe academice, în aceleaşi condiţii cu studenţii români".

Este rândul nostru să corectăm această deficienţă şi să punem semnul egal, în materie de drepturi, pentru studenţii români de pretutindeni şi cei născuţi în ţară.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

"Sănătatea mentală, în vremuri de criză"

Grija pentru sănătatea românilor nu a fost niciodată un punct forte al autorităţilor care au guvernat ţara, înainte sau după 1989. Timpul scurt, mai puţin de 7 luni, în care USR a fost la guvernare a fost însoţit de atacuri permanente ale "băieţilor deştepţi" care s-au opus vehement oricăror încercări de transparentizare şi reformă profundă a sistemului.

Însă nu despre sistemul sanitar în general vreau să vorbesc astăzi, ci despre criza psihologică profundă cu care se confruntă poporul român, după 27 de luni de ameninţări continue. Frica de moarte, de îmbolnăvire gravă, adusă de către pandemia de COVID-19 a fost dublată de conflictul barbar, ilogic şi neprovocat, iscat de tarele psihice profunde ale criminalului de război Vladimir Putin şi a acoliţilor săi. Acest conflict, ce se poate transforma oricând în al Treilea Război Mondial, între puteri ce deţin arma nucleară, a lovit şi mai mult în mentalul colectiv al unui popor ce se confruntă cu spaima indusă de pandemie. Nu doar decesele celor infectaţi cu SARS-CoV-2 au dus la un număr record de decese, ci şi lipsa adresabilităţii medicale pentru pacienţii cu boli cronice, frica de spitalizare în context pandemic şi, cel mai regretabil, scăderea încrederii în personalul medical.

Prin dezinformări repetate, factori de influenţă din sfera politică, religioasă şi nu numai, au săpat insidios la temelia încrederii pe care cetăţenii romani o aveau în medici şi sistemul medical. Astfel, persoanele cu discurs antieuropean, pro rus, anti UE, au devenit peste noapte cei mai mari adversari ai vaccinării, ai purtării măştii, ai măsurilor de bun simt impuse pe plan mondial. În aceste atacuri concertate medicii şi cercetătorii au fost prezentaţi drept nişte lachei vânduţi marilor concernuri farmaceutice. Mă voi abţine să mai prezint aberaţiile cu care am fost bombardaţi chiar şi de la tribuna Parlamentului, din respect pentru colegii mei medici.

Această criză sanitar-psihologică a condus la un număr record de decese în 2020 şi 2021, iar psihologia colectivă este într-un punct de minim istoric. Reacţionăm gregar, instinctiv la ştiri false vizavi de scumpiri închipuite, dar ne confruntăm şi cu creşteri reale de preţuri. Este foarte greu de cernut adevărul de dezinformările trolilor. Ni se dau asigurări de securitate, dar ni se repetă că Putin este în stare de absolut orice. Cred că este momentul ca Guvernul României să înţeleagă că starea psihologică a acestui popor este o componentă foarte importantă a ieşirii cât mai onorabile din această criză duală!

Observaţii sunt multe, dar, concret, ce ar fi de făcut acum, în acest moment?

Propun înfiinţarea imediată a unor centre-pilot de consiliere psihologică, prin parteneriate public-private, coordonate de Ministerul Sănătăţii şi sprijinite de autorităţile locale, consilii judeţene, primarii, în colaborare şi cu asociaţiile profesionale ale psihologilor şi psihiatrilor, precum şi a ONG-urilor din domeniu. Propun de asemenea campanii în media, în şcoli şi prin medicii de familie, pentru a diminua impactul acestor duşmani nevăzuţi ce nu pot fi deloc neglijaţi, neîncrederea şi frica!

Faceţi ceva, domnilor guvernanţi, până nu va fi, din nou, prea târziu!

#faptenuvorbe

Domnul Radu Panait:

"Accesul tinerilor cu CES la învăţământul superior"

Ce vă spune conceptul de egalitate a şanselor? Întreb asta pentru că este un subiect intens discutat, îi vedem pe mulţi militând pentru el şi pe prea puţini încercând să facă realmente ceva în această privinţă.

Când vorbesc despre conceptul de egalitate a şanselor, mă gândesc în primul rând la familiile care au un copil cu CES. Aceste familii duc un război zilnic, care se întinde pe durata a ani de zile. De la alegerea terapeutului potrivit la ajustarea programului în funcţie de orele de terapie, la ajustarea propriei vieţi şi până la lupta cu etichetele puse de societate, fiecare zi se transformă într-un câmp de luptă. Copiii cu CES merită să aibă exact aceleaşi şanse precum copiii fără probleme. Nu copiii cu CES ar trebui să se muleze după societate, ci societatea după ei. Aceşti copii nu trebuie să stea în centre şi şcoli speciale, dacă problemele lor se află la limita dintre "normal" şi special". Aceşti copii merită încurajaţi şi îndrumaţi către şcolile normale, unde, cu ajutorul psihoterapeuţilor şi al cadrelor didactice, pot fi integraţi în sistem. Aceşti copii sunt şi responsabilitatea noastră, a tuturor, nu doar a familiilor din care fac parte.

Zilele trecute, am depus la Parlament Proiectul de lege privind modificarea art. 205 din Legea nr. 1/2011 a Educaţiei Naţionale. Protecţia copiilor şi tinerilor cu CES este reglementată la nivel naţional, iar modificarea propusă vine să deservească scopului vizând educaţia incluzivă, constând într-un proces de identificare, diminuare şi eliminare a barierelor de acces la un sistem integrat de învăţare în şcoală. Ce solicit eu este ca instituţiile de învăţământ superior să acorde cel puţin 5 locuri bugetate, în cadrul cifrei de şcolarizare aprobate anual, absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat orientaţi şcolar şi profesional pe sistemul cerinţelor educaţionale speciale - CES. În cazul în care locurile nu se ocupă, universităţile le vor redistribui celorlalţi candidaţi.

Am încredere că nevoia de facilitare a accesului la educaţie va fi şi în asentimentul colegilor mei, iar acest proiect va deveni cât de curând o realitate.

Dragi părinţi, sunt alături de voi! Împreună vom reuşi să facem o lume mai bună şi mai frumoasă pentru copiii dumneavoastră!

Domnul Vasile Nagy:

"România bolnavului închipuit"

Românii îşi pun singuri viaţa în pericol, cumpărându-şi medicamente pe care le văd la televizor în diverse reclame.

Lipsa de educaţie medicală, dar mai ales lipsa de reglementare pe segmentul de suplimente alimentare duc la automedicaţie, dintr-un calup de publicitate undeva la 70% - 80% sunt reclame la suplimente alimentare.

Românii consumă medicamente în exces.

De multe ori, oamenii nici nu mai cer părerea unui specialist, ci spun direct că vor un anumit medicament pe care l-au văzut la televizor. Există companii farmaceutice care sunt foarte agresive în reclame, din cauza asta românii cumpără foarte multe suplimente şi industria farmaceutică tot creşte.

Una dintre cauzele pentru care românii consumă în exces medicamente pe care le văd la televizor o reprezintă timpul mare de aşteptare la un consult la medic. De asemenea, preţul ridicat la clinicile private şi chiar lipsa profesionalismului unor medici care consultă superficial pacienţii duc la o neîncredere a pacientului nu doar în personalul medical, ci şi în sistemul medical per ansamblu.

Există medici care au contracte cu aceste firme care vând suplimente alimentare sau OTC-uri şi le recomandă pacienţilor doar aceste medicamente.

Cele mai căutate medicamente fără prescripţie sunt analgezicele, antipireticele, produsele pentru dureri de gât sau tuse.

În ultimul timp, au crescut şi vânzările pe antialergice şi spray-uri de nas. Contează foarte mult şi zona în care este situată farmacia.

În zonele cu mulţi bătrâni se vând ca pâinea caldă Aspenter şi Aspacardin. În cazul suplimentelor, cele de somn, pe bază de melatonină şi valeriană, se vând foarte bine, Vitamina C sau complexul de vitamine şi minerale.

În pandemie, comportamentul de consum a fost modificat. Astfel, românii au cumpărat mai multe cutii, de frică să nu se termine produsele din farmacie. În consecinţă, au fost situaţii în care farmaciştii nu au avut la dispoziţie Vitamina C, Zinc şi Quercitină.

Publicitatea online este şi mai periculoasă unde nu există niciun fel de control. Contează foarte mult nivelul de educaţie a pacientului, să poată face diferenţa între un produs cu substanţe chimice şi un supliment alimentar.

Un medicament are efecte adverse, mai ales dacă este consumat în exces, acesta ajunge să devină un drog.

Românii sunt foarte influenţaţi de ceea ce văd la televiziune.

Cel mai recent studiu arată că spoturile industriei farmaceutice cumulează 23 de ore, pe cele 60 de canale media din România, iar românii vizionează într-un an milioane de reclame la medicamente, suplimente alimentare şi dispozitive medicale.

Românii sunt mai bolnavi decât restul europenilor şi abuzează de medicamente.

În ceea ce priveşte starea de sănătate, România este printre ultimele locuri. Este o prevalenţă ridicată a bolilor cardiovasculare, oncologice.

Suntem mult mai bolnavi ca alţii. Consumul exagerat de medicamente este din cauza faptului că ne luăm singuri tratamentul.

Pe orice stradă te-ai deplasa, există două, trei farmacii sau chiar mai multe, dacă strada este mai lungă. Este evident că beneficiile financiare care se obţin din vânzarea medicamentelor sunt exorbitante.

Producătorii şi vânzătorii de medicamente ar trebui să aibă liber la reclame şi la promovarea medicamentelor doar în relaţia cu medicii şi unităţile medicale, în presa medicală sau în emisiunile radio-tv cu profil medical.

Doar medicii au competenţa de a recomanda unui bolnav un anumit medicament, nu farmaciştii.

Chiar dacă, de exemplu, unii doctori merg la anumite congrese de specialitate pe banii unor producători farmaceutici, medicii respectivi nu vor folosi niciodată un medicament sau un dispozitiv medical care să fie inutil sau să dăuneze pacienţilor.

"Ipohondria românilor" este un clişeu care sună bine, apărut din nevoia de a justifica lipsa de rezultate din sistemul de sănătate românesc. Dacă priviţi obiectiv şi realist situaţia, veţi vedea că pacienţii care au parte de servicii medicale eficiente care le rezolvă problema rapid şi la obiect, nu au niciun motiv să se ducă să îşi caute singuri tratamente.

Dar, dacă eşti plimbat pe la nenumărate cozi, cine ştie câte săptămâni pentru o problemă şi aceasta nu se rezolvă, omul îşi pierde răbdarea, speranţa şi îşi caută alternative.

Explozia pieţei de suplimente şi medicamente în România este o consecinţă directă a ineficienţei sistemului. Când lucrurile se vor schimba, şi comportamentul românului se va schimba.

Bacteriile rezistente la antibiotice reprezintă un pericol pentru noi toţi, deoarece provoacă infecţii greu de tratat.

Dacă luăm antibiotice în mod repetat şi incorect, contribuim la creşterea numărului de bacterii rezistente la antibiotice, una dintre cele mai presante probleme de sănătate la nivel mondial.

Astfel, dacă la un moment dat, dumneavoastră, copiii dumneavoastră sau alţi membri ai familiei au nevoie de antibiotice, s-ar putea ca ele să nu mai aibă efect.

Automedicaţia cu antibiotice nu reprezintă o utilizare responsabilă a antibioticelor. Luarea de antibiotice în caz de răceli sau gripă nu vă aduce niciun beneficiu, pentru că, pur şi simplu, antibioticele nu sunt eficace împotriva infecţiilor virale.

În plus, antibioticele pot produce mai multe efecte secundare neplăcute, cum ar fi diaree, greaţă sau erupţii cutanate.

Deseori, este inutil să se ia antibiotice pentru tratarea infecţiilor bacteriene uşoare, cum ar fi rinosinuzita, durerile în gât, bronşitele sau durerile de urechi, deoarece, în majoritatea cazurilor, sistemul imunitar poate face faţă unor astfel de infecţii uşoare.

Majoritatea simptomelor pot fi ameliorate cu medicamente eliberate fără reţetă. Luarea de antibiotice nu va reduce severitatea simptomelor şi nu vă va ajuta să vă faceţi bine mai repede.

Dacă simptomele persistă sau dacă aveţi vreun motiv de îngrijorare, este important să mergeţi la medicul dumneavoastră. Dacă aveţi cu adevărat o infecţie severă, cum ar fi pneumonie bacteriană, medicul vă va prescrie antibiotice.

Cine se îmbolnăveşte grav în ţările mai sărace ale UE are ghinion, din două motive - nu trebuie să lupte doar cu boala, ci şi cu un sistem medical deficitar; cauzele sărăciei sunt adesea stranii.

Asigurările de sănătate din România negociază cele mai mici preţuri la nivelul UE cu producătorii străini de medicamente. În mod paradoxal, acesta nu este neapărat un avantaj pentru pacienţi.

Dacă falia preţurilor se adânceşte tot mai tare între ţările europene bogate şi cele sărace, urmările sunt catastrofale.

Concernele farmaceutice renunţă adesea să includă noi medicamente în nomenclatorul caselor de asigurări de sănătate. Într-un astfel de caz, concernele au încă un avantaj - pot stabili singure preţul.

Automedicaţia nu este recomandată, dar reclamele la medicamente, da!

Nu există canal de televiziune pe care să nu fii bombardat, zilnic, de dimineaţa până seara, cu reclame la medicamente!

În acelaşi timp, pe căile oficiale, medicii ne tot transmit că automedicaţia nu este recomandată şi că trebuie să te consulte un medic înainte de a-ţi administra un tratament medicamentos,

Cu alte cuvinte, nu trebuie să iei de bune nici sfaturile prietenilor şi nici spoturile publicitare despre rezultatele miraculoase ale unor medicamente, înainte de a cunoaşte contraindicaţiile acestora, pe termen scurt şi lung.

Dar, de multă vreme, se pare că mulţi medici au devenit cozile de topor ale industriei farmaceutice, care nu mai ţine cont de reglementările legale. Nici legea care interzice medicilor să facă reclamă la medicamente nu mai are valoare.

Este foarte important să vorbim despre publicitate, un subiect extrem de important în contextul actual. Informaţiile care ajung la consumatori este important să fie clare, corecte, coerente, adaptate nivelului lor de înţelegere, astfel încât ei să poată lua decizii corecte cu privire la starea lor de sănătate.

Ne aflăm astăzi într-un context în care numărul de produse accesibile pacienţilor şi consumatorilor este foarte mare, volumul de informaţii cu care aceştia interacţionează este la fel de mare, astfel că sunt anumite presiuni puse pe umerii lor pentru a lua anumite decizii corecte în ceea ce priveşte sănătatea.

Totodată, informaţiile care ajung la ei uneori sunt incomplete, incorecte, chiar înşelătoare, iar acest fapt este din cauza anumitor derapaje care există în comunitatea comercială, derapaje care ar putea fi evitate în contextul unui cadru legislativ clar, complet, transparent. Vorbim despre medicamente fără prescripţie medicală, despre suplimente alimentare şi dispozitive medicale.

Trebuie să grăbim pasul, să ajungem şi noi la nivel european şi să ne corelăm cu legislaţia europeană. Nici nu ar fi mare lucru de făcut, nu trebuie să inventăm noi legislaţia, trebuie doar să adaptăm ceea ce există şi să putem să implementăm în România.

Pacientul, de multe ori nu ştie ce este sigur pentru el şi de ce are nevoie. De aici intervin autorităţile pentru a-i proteja.

Dacă pentru alte canale există nişte filtre de control, pentru mediul online este foarte greu să controlezi veridicitatea şi corectitudinea informaţiilor.

Este necesar atât un cadru legislativ foarte clar şi foarte corect din punct de vedere al accesului la informaţie, dar este necesar să ne unim forţele pentru a găsi acele modalităţi de comunicare care să convingă, dar să fie valide, corecte, fundamentate.

Românii vizionează într-un an milioane de reclame la medicamente, suplimente alimentare şi dispozitive medicale. În condiţiile acestei avalanşe de reclame, promovarea medicamentelor trebuie să fie reglementată în mod adecvat, să fie echilibrată şi susţinută în mod corespunzător de surse de informaţii complete şi validate ştiinţific şi în acelaşi timp să fie bine înţeleasă influenţa potenţială asupra deciziei de tratament, asupra rezultatelor şi costurilor, aşa cum susţin reprezentanţi ai pacienţilor, dar şi autorităţile.

Publicitatea medicamentelor în secolul XXI este guvernată de directive, legi, regulamente, ghiduri şi coduri de etică diferite în fiecare ţară, dar guvernate de aceleaşi principii.

Publicitatea medicamentelor include publicitatea destinată publicului larg, profesioniştilor din domeniul sănătăţii, vizitele reprezentanţilor medicali la prescriptori, furnizarea de mostre, sponsorizarea de întâlniri promoţionale pentru profesioniştii din domeniu etc., precum şi orice formă de promovare destinată să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente.

Scopul din spatele reglementărilor din publicitatea medicamentelor este să încurajeze utilizarea raţională a medicamentelor, prin prezentarea obiectivă a acestora şi fără a le exagera proprietăţile; de a asigura că acestea sunt promovate corect în ceea ce priveşte beneficiile lor, fiind în acord cu informaţiile enumerate în rezumatul caracteristicilor produsului; de a asigura că publicitatea medicamentelor nu este înşelătoare.

Reglementarea marketingului în industria farmaceutică şi a relaţiilor cu profesioniştii din sănătate, dar şi relaţiile dintre industria farmaceutică şi asociaţiile de pacienţi, precum şi informaţiile transmise către specialişti şi organizaţiile acestora sunt subiecte tratate cu maxim interes şi în România.

Promovarea medicamentelor este reglementată diferit în fiecare ţară, dar este guvernată de aceleaşi principii. Aceasta trebuie făcută în mod responsabil, etic şi la cel mai înalt standard, pentru a se asigura utilizarea în siguranţă a medicamentelor, indiferent de modul lor de eliberare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

Pandemia de Covid-19 a reprezentat un adevărat moment de cotitură în lumea medicală, dat fiind faptul că modul obişnuit de realizare a consultaţiilor medicale nu mai putea fi realizat în aceleaşi condiţii. Astfel, tehnologia s-a dovedit a fi arma esenţială de care era nevoie la momentul debutului acestei noi perioade, iar utilizarea ei în scopuri de menţinere a relaţiei medic-pacient şi de continuare a consultaţiilor în ciuda contextului la momentul respectiv a fost extrem de bine primită.

În aceste condiţii, a fost reglementată, prin O.U.G. nr. 196/2020, telemedicina, şi am ajuns să folosim şi în România această modalitate inovativă de furnizare a informaţiilor medicale, care se bazează pe utilizarea diferitelor mijloace de comunicare la distanţă, disponibile la momentul actual. Acest instrument s-a dovedit a fi extrem de util în îmbunătăţirea relaţiei de comunicare medic-pacient, astfel încât a căpătat o mare amploare şi a ajuns să fie preferat în majoritatea contextelor medicale.

Chiar dacă între timp a intervenit scăderea numărului de îmbolnăviri şi, implicit, a riscului infectării, telemedicina a rămas metoda de dorit pentru realizarea consultaţiilor unde nu este absolut necesară prezenţa fizică a pacientului în cabinet, precum şi în cazul pacienţilor cu risc mare pentru dezvoltarea unor forme grave ale bolii.

Cu toate că relaţia medic-pacient menţinută doar la distanţă poate prezenta anumite neajunsuri, cum ar fi incapacitatea efectuării unui examen fizic, lista avantajelor este suficient de mare pentru ca telemedicina să reprezinte un mijloc de efectuare a consultaţiilor medicale care va rămâne de dorit şi pe viitor.

Printre principalele caracteristici ale telemedicinei, de care se bucură pacienţii, se află confortul, economia, scăderea riscului de contaminare, intimitatea etc. Iar ca avantaje privite din perspectiva sistemelor medicale, putem enumera - reducerea costurilor de întreţinere a clinicilor; creşterea încasărilor în cazul clinicilor private; scăderea numărului de programări anulate etc.

Astfel, având în vedere multitudinea de beneficii pe care le aduce telemedicina în cadrul sistemelor de sănătate actuale, aceasta pare să fie o modalitate de relaţionare între medic şi pacient care va fi păstrată şi pentru viitor, cu scopul prezervării avantajelor pe care aceasta le conferă în prezent.

Datorită progresului imens al tehnologiei şi medicinei, îmbinarea celor două va putea aduce telemedicinei, pe viitor, o formă şi mai bună decât cea de acum şi va putea creşte şi mai mult calitatea serviciilor medicale oferite, îmbunătăţind continuu relaţia medic-pacient.

Domnul Adrian Alda:

"Acordul european Green Deal are şanse mari să fie readaptat actualului context internaţional"

La fel ca şi PNRR, şi în privinţa Acordului european Green Deal, care are în centrul său strategia Uniunii Europene "From farm to fork", de la "Fermă şi până la furculiţă", se conturează, pe zi ce trece, noi auspicii privind adaptarea acestor politici la actualele condiţii provocate de conflictul armat dintre Rusia şi Ucraina.

Întotdeauna, comunitatea statelor membre ale UE a dovedit flexibilitate decizională, dacă a fost vorba despre parcursul, evoluţia şi interesele Uniunii. Tocmai de aceea este dificil de anulat o astfel de perspectivă şi în ceea ce priveşte relaxarea, cel puţin pe moment, a unor prevederi cuprinse în Green Deal sau prelungirea unor etape de tranziţie către agricultura ecologică şi, concomitent, la fel de productivă decât cea clasică sau, în termeni şi mai ambiţioşi, aşa cum poate fi descris sumar acest proiect, cu producţii record.

Pe lângă aceste aprecieri uşor predictibile, atât ministrul PSD al agriculturii, Adrian-Ionuţ Chesnoiu, precum şi europarlamentarul PSD, Carmen Avram, au iniţiat demersuri în vederea obţinerii acordului Comisiei Europene privind problema punctuală a exploatării întregii suprafeţe destinate culturilor din ţara noastră. Este necesar ca România să utilizeze integral suprafaţa sa agricolă, mai ales în actualul context de crize profunde, suprapuse. Accentuez că nu este vital doar pentru statul român acest fapt, ci pentru întreaga Europă.

Prin cultivarea fiecărui metru de teren agricol al ţărilor UE, se diminuează din efectele produse în lanţ de război şi resimţite mai mult sau mai puţin de fiecare stat membru. Deşi producem mult mai multe cereale decât consumăm, iar în anii cu recolte bogate, chiar şi de câte două ori cantitatea de care aveam nevoie pe piaţa internă, restul luând drumul exportului, România nu-şi poate permite să renunţe să mai cultive 4% din suprafaţa sa agricolă, iar aceasta pentru că mai multă producţie înseamnă mai multă mâncare şi preţuri mai mici, atât intern, cât şi extern, pe bursele unde se stabilesc preţurile.

Prin urmare, prevederile strategiei Uniunii Europene "From farm to fork", pentru trecerea la o agricultură ecologică, trebuie reevaluate.

PSD îl susţine deplin pe ministrul român al agriculturii, în demersul său de a obţine acordul Comisiei Europene, necesar exploatării complete a terenurilor.

Pe lângă acest argument esenţial care influenţează radical preţurile tuturor produselor alimentare, vă invit să faceţi singuri un calcul simplu care vă va convinge de necesitatea acestui demers al ministrului PSD al agriculturii, dar şi al colegei noastre din Parlamentul European, Carmen Avram.

Aşadar, pentru România, care deţine 9,4 milioane de hectare de teren arabil, 4% din suprafaţa agricolă înseamnă indisponibilizarea a aproximativ 376.000 de hectare.

Este la fel de adevărat că, încă dinainte de declanşarea războiului de la graniţa noastră din Est, statele membre trebuia să facă tot posibilul să producă recolte cât mai ecologice pentru însănătoşirea întregului mediu înconjurător. Şi mai crescută este acum nevoia de un aer, sol şi apă cât mai curate, având în vedere cumulul de substanţe toxice de toate tipurile, eliberate în atmosferă de către armele folosite în acest război, intrat deja în mult prea multe prelungiri la fel de absurde ca şi startul invaziei ruse.

Tocmai din aceste raţionamente, PSD susţine în continuare Acordul Ecologic European, subliniind, totodată, că ţara noastră, posesoarea unui sol atât de fertil, nu îşi poate permite să nu lucreze o suprafaţă atât de mare de teren.

Uniunea Europeană s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050, îndeplinindu-şi angajamentele asumate în cadrul Acordului internaţional de la Paris. Numai că realizarea acestui obiectiv necesită o transformare a societăţii şi a economiei Europei, care va trebui să fie eficientă din punctul de vedere al costurilor, echitabilă şi echilibrată din punct de vedere social în noua perspectivă configurată de război şi care va fi una de durată.

Aşadar, alt context, alte exigenţe au apărut, brusc, şi nu mai corespund, din nefericire, planului iniţial, proiectat pentru un climat european paşnic, cu relaţiile comerciale obişnuite. Şi mai concret, tranziţia către neutralitatea climatică nu va mai genera atât de facil oportunităţi importante pentru creşterea economică, pentru noi modele de afaceri şi noi pieţe, pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru dezvoltarea tehnologică.

Altfel spus, vom avea nevoie să pregătim încă de pe acum răspunsuri pentru dificultăţile viitoare şi fără precedent în istoria Uniunii Europene, astfel încât toţi cetăţenii comunitari să fie la adăpost de orice potenţiale neajunsuri care ar putea degenera în crize temporare, mai mici sau mai mari, pe anumite segmente de produse.

Domnul Eugen Bejinariu:

Contextul economic global este profund afectat de războiul condamnabil şi nemilos din Ucraina. Cu precădere, Europa, ţările ei estice, deci şi Romania sunt direct şi dramatic afectate de consecinţele acestui război. Securitatea energetică şi cea alimentară sunt deja periclitate. Ne confruntăm accelerat cu o criză a energiei, iar preţurile care continuă să crească alarmant au afectat viaţa de zi cu zi a oamenilor şi companiilor de orice fel. Am depăşit faza şocului emoţional pentru oameni, se pune deja problema subzistenţei în multe familii. Ştim că va urma o criză alimentară de proporţii. Va fi deficit de produse alimentare, de grâu, de porumb şi în general de produse agricole. De aici mai departe, în spirală, vom suferi de lipsa multor alimente din coşul de bază. Deficitul atrage după sine creşteri de preţuri, deci criza alimentară va îmbrăca toate formele grave - pe de o parte, vor lipsi produse alimentare, iar pe de altă parte cele care se vor găsi vor avea preţuri crescute ameţitor.

Lanţul global de aprovizionare era deja afectat de efectele pandemiei, se adaugă efectele crizei generate de un război sângeros care părea neverosimil. Tocmai pentru că putem anticipa dezastrul industriei alimentare în următoarele luni, avem obligaţia de a lua măsuri excepţionale. Una dintre aceste măsuri socotesc potrivit să fie legată de acordarea subvenţiei către Combinatul Azomureş. Este principalul furnizor de îngrăşăminte pentru agricultura românească, producţia lui constituie "oxigenul" pentru agricultura noastră şi nu ne permitem să lăsăm in agonie o astfel de întreprindere. Azomureş nu funcţionează de aproape trei luni, activitatea este suspendată ca urmare a faptului că nu-si poate permite noile costuri ale gazului. Are nevoie de o formă de subvenţie şi avem obligaţia de a identifica o astfel de soluţie. Pentru Azomureş, gazul nu este combustibil, ci materie primă. Practic, 80% dintr-un sac de îngrăşăminte este gazul.

În lipsa îngrăşămintelor pe care le furniza activitatea Azomureş, fermierii vor pune la dispoziţie cantităţi mai mici de grâu şi porumb, acest lucru ar accentua spirala dramatică a lipsei acestor produse. 90% din producţia Azomureş alimenta agricultura românească, iar lunile de inactivitate ale combinatului au generat deja un deficit de aproape jumătate de milion de tone de îngrăşăminte. Pur şi simplu nu ne permitem sa nu identificăm o soluţie, indiferent de faptul că presupune diligenţe de a explica partenerilor noştri europeni sau eforturi financiare.

Faptul că nu găsim soluţia de aloca 50 de milioane pentru acest obiectiv strategic al economiei poate condamna la foamete cetăţenii români. Ştiu ca "foamete" sună neverosimil in anul 2022, dar şi scenariul unui război cotropitor al Rusiei părea de neimaginat acum câteva luni. Cred ca acţiunile Guvernului României în noul context de securitate trebuie să reaşeze priorităţi la care ne angajasem în trecut. Nevoia de securitate energetică şi alimentară presupune decizii diferite de cele pe care le adoptasem în trecut.

Aşa cum încurajarea surselor de energie regenerabilă, redeschiderea unor mine si hidrocentrale, extinderea producţiei de energie nucleară la Cernavoda constituie acum prioritate, trebuie să intervenim prompt pentru a preîntâmpina, cât se poate, efectele crizei alimentare globale. Altfel, am putea ajunge exact în situaţia în care am plătit recent 20 de milioane de euro pe import de uraniu din Kazahstan pentru Cernavoda, doar pentru că mina Crucea continuă să fie închisă.

Pledez apăsat şi voi continua să fac toate demersurile atât pentru redeschiderea unor mine, închise prematur şi discreţionar aşa cum a fost închisă mina de la Crucea, cât si pentru susţinerea activităţii tuturor întreprinderilor care pot contribui la diminuarea efectelor devastatoare ale crizelor cumulate cu care se confrunta românii!

Domnul Constantin Bîrcă:

"Majorarea pensiilor - solicitare justificată!"

Titlul prezentei declaraţii reprezintă o luare de poziţie faţă de solicitarea sutelor de pensionari care au manifestat cu câteva zile în urmă în Piaţa Victoriei.

Aceştia nu doreau nici căderea Guvernului şi nici înlocuiri de persoane, ci numai siguranţa zilei de mâine.

Reprezentanţii celor 3 federaţii naţionale ale pensionarilor îşi prezintă îngrijorarea faţă de avalanşa fără precedent a creşterii preţurilor, în primul rând la produsele alimentare de bază, fără de care oamenii nu pot să trăiască.

Cea mai importantă revendicare se referă la cererea de majorare a pensiilor cu 13% până în luna septembrie.

Marius Budăi, ministrul Partidului Social Democrat, a declarat că acest subiect este dezbătut deja de guvernanţi: "Nu vreau să dau nici speranţe, nu vreau nici să dezamăgesc. Vom avea discuţii, lucrăm, majorarea pensiilor este în atenţia noastră. Ne-am angajat în Programul de guvernare să prezentăm un calendar, ne-am angajat la acel pachet social".

O altă solicitare a pensionarilor este majorarea procentului din PIB care poate fi cheltuit cu pensiile.

Este vorba despre procentul de 9,4% din PIB alocat pensiilor, care ar trebui să aibă cuantumul mediei europene, adică de 11%. Explicaţia este simplă. La o inflaţie de 8%, pensiile ar trebui să crească, în 2022, în România cu 8%, plus jumătate din creşterea economică de aproape 7%, adică peste 11%. "Noi şi Bulgaria avem cel mai mic procent alocat pentru pensii", afirmă protestatarii.

Nutresc convingerea că specialiştii din comisiile de specialitate vor reuşi să soluţioneze această problemă, cu atât mai mult cu cât mesajul înscris pe banner-ul manifestanţilor este cutremurător - "Guvernanţi, suntem părinţii şi bunicii voştri, aşa precum spuneţi. Nu ne exterminaţi!"

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Rata crescută a abandonului şcolar, o consecinţă gravă a pandemiei!"

Abandonul şcolar este un fenomen greu de eradicat. An de an, sute de copii renunţă la şcoală din diferite motive. Unele ţin de mediul familial, de dificultăţile materiale, intrarea pe piaţa muncii, dezorganizarea familiei care atrage după sine dificultăţi materiale.

Pandemia de Covid-19 a accentuat într-un mod alarmant rata abandonului şcolar. Peste 15% dintre elevii români au renunţat la şcoală în primul an al pandemiei, când cursurile s-au desfăşurat în bună parte online, iar România, în special în mediul rural, nu era pregătită pentru asta. În mediul rural, rata de abandon şcolar a fost de 26% în 2020.

Rata abandonului şcolar situează ţara noastră la finalul clasamentului european. Această rată de peste 15 procente în 2020 reprezintă un procent de 8 ori mai mare decât în alte state europene. În ţări apropiate de noi, rata abandonului şcolar este mult mai mică, spre exemplu în Croaţia, unde incidenţa abandonului şcolar este de 2,2%, sau în Grecia, unde procentul este de 3,8%.

Avem o problemă majoră, nu doar în comunităţile rurale, ci şi în cele urbane. Este una dintre provocările pe care sistemul nostru de educaţie trebuie să le rezolve în cel mai scurt timp.

Statele membre ale UE şi-au stabilit ca obiectiv reducerea ratei abandonului şcolar prematur la sub 9% la nivelul UE, până în 2030. În acest sens, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o şansă uriaşă pe care o avem pentru a reduce acest fenomen.

La nivelul ţării noastre a fost adoptat Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, PNRAS, care va beneficia de o finanţare de 543 milioane de euro. Acest program este o componentă nerambursabilă din PNRR. Peste 3.000 de şcoli, considerate cu risc mare de abandon şcolar, vor primi bani pentru a reduce cât mai rapid posibil acest fenomen.

Tinerii sunt resursa cea mai importantă a României. Ei sunt motorul dezvoltării ţării noastre. Tocmai de aceea avem obligaţia de a identifica modalităţi prin care aceştia să nu fie nevoiţi să renunţe la şcoală.

Educaţia trebuie să devină rezultatul unui parteneriat între şcoală, familie şi Guvern. În acelaşi timp, în acest parteneriat, trebuie să fie inclusă şi comunitatea locală, administraţia locală, pentru că nu se mai pot elabora politicile de educaţie doar într-un birou, la minister, fără să se ţină cont de soluţiile de care au nevoie cetăţenii.

Reuşita PNRR în domeniul educaţiei reprezintă acordarea unei şanse la un viitor mai bun tinerilor din România!

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Ipocrizia USR"

Săptămâna trecută, am văzut un întreg iureş al colegilor de la USR, care au sărit ca arşi atunci când Guvernul şi-a exprimat intenţia de a majora bugetul Proiectului "Anghel Saligny". Au venit cu aceeaşi marotă populistă a baronilor locali, la care, vezi, Doamne, s-ar duce banii publici alocaţi în acest instrument de investiţii la nivel local.

Ceea ce mă surprinde pe mine este că cei care acuză sunt chiar beneficiarii acestui program. Adică, deşi în presă acuză că este un program rău, care drenează banii publici în buzunarele baronilor locali, primarii USR au aplicat cu toţii pentru a lua bani pentru investiţii în beneficiul comunităţilor pe care le conduc.

Eu nu ştiu dacă am mai văzut undeva o ipocrizie atât de mare şi de populistă. Acum sunt două variante posibile. Ori toţi primarii USR sunt nişte baroni locali care fură banii publici, iar atunci m-aş fi aşteptat să faceţi o şedinţă la partid să-i excludeţi pe baronii USR-işti care vă strică blazonul nepătaţilor din politica românească, ori cei din conducerea USR habar n-au cât de util este acest instrument de investiţii la nivel local.

Şi pentru că aţi vorbit despre împărţirea banilor pe criterii politice, stimaţi colegi de la USR, vă mai amintiţi celebra Anexă 7.03, când primarii voştri au beneficiat de acele fonduri, împărţite fix după ponderea politică pe care o aveaţi în acea coaliţie de guvernare? Cum puteţi acum să mai vorbiţi de alocări politice?

Ceea ce mă dezgustă şi mai mult este că, atunci când PSD creştea veniturile şi nivelul de trai al românilor, cei de la USR ne acuzau că nu alocăm suficient pentru investiţiile publice. Acum, însă, când ajungem, cu această suplimentare, la 7% din PIB pentru investiţii, cei de la USR nu mai ştiu ce să facă pentru a compromite acest program.

Aceasta este maniera în care USR se raportează la România şi în general la tot ce ţine de administraţie. În goana electorală, critică orice lucru bun din această ţară, doar, doar vor mai smulge nişte voturi din anumite nişe sociale. Critică orice, atacă orice, distrug totul, fără a pune nimic în loc, fără a veni cu soluţii, fără a propune o viziune de dezvoltare pentru România.

Dar lumea s-a convins cum stau lucrurile. Toată această politică a USR de "Gică contra" a ţinut până aţi ajuns la guvernare, iar lumea s-a lămurit imediat de incapacitatea administrativă a USR. Aţi făcut haos şi scandal permanent în Sănătate, nu aţi livrat nimic, nici la Transporturi, nici la Justiţie şi aţi eşuat lamentabil în Economie, afectând mii şi mii de IMM-uri.

Stimaţi colegi de la USR, după ce aţi fost la guvernare şi v-aţi arătat valoarea şi după ce chiar primarii voştri s-au înghesuit să ia bani prin Anghel Saligny, nu mai aveţi niciun drept să criticaţi acest program!

Domnul Vasile Cîtea:

"România va finaliza hidrocentralele deja începute"

În ultima perioadă, am conştientizat tot mai mult cât de important este să nu fim dependenţi din punct de vedere energetic de alte state. Războiul din Ucraina ne-a făcut să realizăm riscurile la care ne expunem dacă nu ne producem siguri energia pe care o consumăm.

În contextul războiului din Ucraina, statul român este obligat să ia măsuri concrete pentru a reduce importurile de energie. Un prim pas important în acest sens a fost deja făcut, evident cu suportul Partidului Social Democrat.

De ani de zile, construcţiile pentru mai multe hidrocentrale din ţară au fost abandonate, iar motivul pentru care s-a întâmplat asta este unul absurd, mai exact, mai multe ONG-uri de mediu au blocat în instanţă construcţia hidrocentralelor, invocând faptul că acestea s-ar afla în nişte zone de mediu protejate, iar finalizarea lucrărilor ar distruge habitatul natural.

Explicaţia este aceea că, după ce s-au început proiectele pentru mai multe hidrocentrale, zonele respective au fost declarate, prin lege, protejate. În felul acesta, nu s-a mai ţinut cont de vechea legislaţie sau de fondurile alocate pentru aceste hidrocentrale. La momentul respectiv, instanţa a dat câştig de cauză ONG-urilor de mediu şi astfel lucrările s-au blocat, deşi statul investise peste 300 de milioane de euro în aceste lucrări.

Acum, la insistenţele PSD, legislaţia a fost modificată. Parlamentul a votat proiectul privind finalizarea hidrocentralelor abandonate. Uniunea Salvaţi România a fost singurul partid de opoziţie care s-a opus proiectului de lege.

Proiectul presupune, mai exact, modificarea limitelor ariilor protejate, acolo unde a început deja construcţia pentru mai multe hidrocentrale. Aceasta înseamnă că lucrările pot reîncepe, în aşa fel încât hidrocentralele să fie gata într-un timp cât mai scurt.

În total, vorbim despre nouă hidrocentrale. Deja câteva dintre ele sunt în stadii avansate, cum ar fi cele de la Bumbeşti, Dumitra şi Răstoliţa. Acestea ar putea asigura alimentarea cu energie electrică pentru peste 200.000 de locuinţe. Iar dacă s-ar deschide toate cele nouă hidrocentrale, capacitatea de producţie ar fi şi mai mare, de peste un terawatt oră, asta însemnând jumătate din cantitatea de energie pe care noi o importăm.

Fac apel la toate instituţiile şi firmele care sunt implicate în construcţia acestor hidrocentrale să-şi facă bine treaba, într-un timp cât mai scurt. Românii au nevoie de aceste proiecte, având în vedere că preţurile de pe piaţa energiei au explodat în ultima perioadă.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"La mulţi ani, poliţiştilor cărăşeni!"

Pe 25 martie sărbătorim Ziua Poliţiei Române, alături de marea sărbătoare creştină a Bunei Vestiri.

Aş dori să profit de această ocazie pentru a le ura la mulţi ani poliţiştilor cărăşeni, dar şi pentru a-mi exprima respectul şi aprecierea faţă de toţi poliţiştii români!

Cariera de poliţist implică devotament, datorie, o responsabilitate continuă pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, a proprietăţii private şi publice, pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor, pentru respectarea ordinii şi liniştii publice. Este o muncă care a fost îngreunată în aceste vremuri de pandemie şi toţi lucrătorii din structurile Poliţiei Române merită aprecierea şi respectul nostru, fiindcă ei lucrează pentru liniştea şi siguranţa noastră a tuturor.

Poliţia Română are nevoie de sprijin, astfel încât să fie o structură puternică, eficientă, modernă, conform standardelor europene.

Le mulţumesc poliţiştilor cărăşeni pentru munca zilnică depusă cu scopul de a proteja comunitatea!

Le doresc tuturor poliţiştilor români multă sănătate, putere de muncă şi cât mai mult succes în activitate!

La această dată, în care se împlinesc 200 de ani de existenţă, doresc să urez la mulţi ani, Poliţiei Române!

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

"Măsuri de protecţie necesare, în contextul evenimentelor din Ucraina"

Sunt convinsă că niciunul dintre noi nu şi-ar fi putut imagina, în urmă cu doar o lună, că, după doi ani de pandemie, un alt flagel ne-ar putea lovi într-atât de puternic încât să ne schimbe, radical, modul de viaţă şi ordinea priorităţilor.

Iată, însă, că răul s-a produs! Ucraina este răscolită de bombe. Milioane de cetăţeni ai acestei ţări îşi părăsesc ţara. Şi, ca şi cum acestea nu ar fi fost de ajuns, omenirea se teme de ceva ce ar putea fi cu mult mai rău, pericolul nuclear.

Aceia dintre noi care am trăit experienţa accidentului de la Cernobîl, din 1986, ştim despre ce vorbim şi ştim şi ce catastrofă ar putea produce utilizarea armamentului nuclear!

Din păcate, aceste pericole sunt cât se poate de reale şi măsurile de protecţie pe care, ca civili, le-am putea lua în astfel de situaţii, sunt unele limitate ca eficienţă.

Apreciez, în acest context, iniţiativa ministrului sănătăţii, domnul profesor Rafila, şi mobilizarea şi efortul Guvernului Ciucă de asigurare a stocului de pastile de iodură de potasiu pentru întreaga populaţie!

Iată şi cât de mult contează, într-o astfel de situaţie de criză, să avem propriul nostru producător, Antibiotice Iaşi, care, în doar 10 zile, a putut livra 30 de milioane de comprimate!

Contează enorm să ştii, ca guvern, cum să te mobilizezi şi să te organizezi ca aceste pastile să fie deja distribuite la nivelul tuturor direcţiilor de sănătate publică!

Faceţi o comparaţie cu bâlbele impardonabile de acum doi ani şi jumătate!

Urmează, însă, încă un pas, unul foarte dificil, asupra căruia şi profesorul Rafila a atras atenţia - aceste comprimate trebuie să ajungă cât mai repede în posesia cetăţenilor, fără, însă, ca acest demers să inducă panică, cu asigurarea că fiecare potenţial utilizator este informat şi avertizat că aceste comprimate nu vor trebui utilizate, în nici un caz, preventiv, ci doar în cazul în care se va emite, oficial, o alertă.

Accidentele nucleare nu sunt planificate în zilele lucrătoare!

Iar 3 milioane de pastile nu pot fi împărţite în intervalul optim de administrare, care este de 2-8 ore de la momentul contaminării!

Din experienţa accidentului nuclear de la Fukushima, din 2011, trebuie să ne dăm seama că, dacă o ţară ca Japonia, recunoscută pentru comportament preventiv, disciplină şi organizare, nu a reuşit să distribuie la timp iodura de potasiu, cu atât mai dificil ne-ar fi nouă să o facem.

Comprimatele trebuie să ajungă, deci, cât mai curând, în păstrarea cetăţenilor!

Sunt convinsă că Guvernul va găsi resurse pentru stimularea medicilor de familie şi pentru instruirea cetăţenilor prin mass media, astfel încât campania de distribuire să se desfăşoare cu succes.

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"România nu este deloc în pericol de a intra într-o criză alimentară!"

PSD a declarat agricultura românească prioritate naţională, în contextul problemelor apărute în urma războiului din Ucraina. În acest context, atât preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, cât şi ministrul PSD al agriculturii şi dezvoltării rurale, Adrian Chesnoiu, au dat asigurări ferme conform cărora Guvernul României are cele mai bune soluţii pentru a preîntâmpina o criză alimentară la nivelul ţării.

În acest moment, România are capacitatea de a susţine o populaţie de până la 40-50 de milioane de persoane, mult peste actuala populaţie a ţării, din punct de vedere agricol şi agroalimentar, fapt ce ne fereşte de apariţia unor probleme în acest sector extrem de important.

Securitatea alimentară a ţării este vitală, în situaţia în care pot apărea blocaje ale aprovizionării fermierilor cu materii prime ce proveneau din Ucraina şi Rusia. Ministrul PSD al agriculturii va veni cu soluţiile necesare pentru ca populaţia să nu aibă de suferit, un argument extrem de serios, luat în calcul în aceste zile, fiind rezervele suficiente pe care le avem până la recolta din acest an agricol.

Consider că avem motive temeinice pentru ca românii să nu mai intre în panică din punctul de vedere al aprovizionării zilnice cu alimentele de bază, iar situaţia de zilele trecute, privind achiziţionarea masivă a uleiului, a pornit de la premise false, având în vedere că stocurile sunt sustenabile. Mai mult, dispunând de rezervele necesare, România nu are nicio problemă în acest moment de a continua şi exporturile aflate în derulare, mai ales pe zona de cereale.

În scopul evitării oricăror probleme, PSD va iniţia o serie de programe în vederea susţinerii industriei agroalimentare, astfel încât populaţia să nu fie deloc în pericol din punctul de vedere alimentar, în urma agresiunii armate a Federaţiei Ruse din Ucraina.

Sunt sigură că responsabilii PSD din acest domeniu prioritar vor lua cele mai corecte decizii pentru a feri România de o criză alimentară.

În concluzie, îndemn românii să aibă încredere în autorităţile abilitate, să dea dovadă de calm şi să nu se mai sperie la auzul unor zvonuri total nejustificate!

Cu încredere în viitor!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Ne vom afla din nou într-un război rece?"

Din ce în ce mai multe voci cu autoritate din zona politicii şi securităţii geostrategice vorbesc despre o nouă fază în care intră omenirea în urma invaziei ruse în Ucraina. Este cert faptul că agresiunea Rusiei a declanşat dinamici politice, economice şi strategice aproape de neconceput în urmă cu mai puţin de un deceniu.

Globalizarea, aşa cum o înţelegem mai ales din punct de vedere economic, pare să fi ajuns la o restructurare majoră şi fundamentală, dacă nu chiar la un final. Sute de mari companii occidentale au reacţionat extrem de rapid şi sensibil la destabilizarea fostei zone de influenţă sovietică şi s-au retras complet, unele doar parţial şi temporar, din Rusia. Acest semnal a fost extrem de puternic, în sensul în care o economie globală nu poate prospera în condiţii de instabilitate a securităţii naţionale şi internaţionale. Acest lucru înseamnă că foarte multe companii puternice occidentale vor începe să îşi minimizeze vulnerabilitatea economică relevată acum de apropierea Chinei de Federaţia Rusă. Reconfigurarea lanţurilor de producţie înseamnă relocarea şi apropierea unităţilor de producţie de ţările în care se află companiile "mamă".

Am atins acest subiect într-o declaraţie politică anterioară, în care subliniam şansa pe care o poate avea România de a profita de această tendinţă de relocare a unităţilor de producţie. Ţara noastră este şi poate deveni mult mai atractivă din acest punct de vedere!

Nu doresc să reiau aici discuţiile, speculaţiile şi argumentaţiile legate de motivele pentru care conducerea de la Kremlin a ales să arunce în aer, chiar la propriu, stabilitatea unei întregi regiuni prin invadarea barbară cu tancuri, nave şi rachete a unei ţări independente. Însă trebuie să constatăm cu toţii faptul că războiul Rusiei în Ucraina, şi mai ales atitudinea ţării agresoare, au condus la reconfigurarea provocărilor de securitate pentru ţările din blocul NATO, cea mai puternică alianţă militară din istoria omenirii.

Dacă globalizarea economică are de suferit, cu consecinţe încă greu de anticipat, din punct de vedere militar pare că lumea se va împărţi din nou în două sfere majore de influenţă, Vest - Est.

Conducerea actuală a Federaţiei Ruse a demonstrat prin acest război că a rămas blocată într-o logică veche de mai bine de 60 de ani, cea a "războiului rece". Incapacitatea Rusiei de a furniza un model politic şi economic atractiv a dus la încercarea disperată de a recăpăta o influenţă regională prin forţa armelor. Nici măcar aici Rusia nu s-a dovedit eficace, astfel încât de la un război "blitz", armata rusă a ajuns blocată şi "nevoită" să atace populaţia civilă. Doar ameninţarea nucleară a rămas ca o garanţie a potenţialului distructiv al unui model ideologic învechit, iar asta aduce în prim plan, din nou, după mai bine de trei decenii, al doilea Război Rece.

Ţara noastră se află, din nou, în punctul de contact a două blocuri ideologice majore. De data aceasta, însă, ne aflăm istoric în cea mai puternică poziţie - suntem membri cu drepturi şi obligaţii depline a NATO. România nu doar că face parte din acest bloc militar, dar a fost un partener strategic de încredere în toate situaţiile sau conflictele în care a intervenit NATO.

Mesajul Alianţei, încă de la primele focuri de armă din Ucraina, a fost de mobilizare, unitate şi forţă în protejarea "fiecărui centimetru de pământ din NATO". Mai mult, Summit-ul NATO din 24 martie a avut o serie de decizii istorice majore pentru întreaga Europa de Est. Cea mai importantă decizie pentru România este legată de înfiinţarea a patru grupuri de luptă multinaţionale suplimentare în regiune - ţara noastră, alături de Bulgaria, Ungaria şi Slovacia.

Această decizie comună a aliaţilor reprezintă concretizarea declaraţiilor de condamnare a invaziei ruse, de atenţionare a comunităţii internaţionale asupra pericolelor de instabilitate şi de sprijin a Ucrainei în lupta ei pentru menţinerea independenţei şi integrităţii teritoriale.

Stimaţi colegi parlamentari, ne aflăm într-un moment regretabil al istoriei, în care, din nou, un grup restrâns de conducători ai Rusiei aruncă în aer stabilitatea şi pacea mondială.

Noi, românii, suntem prinşi încă o dată la graniţa unui război rece pe care nu ni-l dorim şi care nu a adus şi nu va aduce niciodată prosperitate pentru oamenii obişnuiţi. Din fericire, istoria ne-a prins în acest moment în tabăra care a dovedit de-a lungul istoriei că este capabilă să ofere siguranţă, libertate şi bunăstare pentru locuitorii ei - tabăra occidentală, blocul democraţiei.

Domnul Ioan Mang:

"PSD la guvernare"

Suntem, iată, în a patra lună de guvernare a PSD în coaliţie, alături de PNL şi UDMR, patru luni în care obiectivul nostru a fost să reparăm greşelile guvernărilor de dreapta şi să readucem România pe calea normalităţii şi a unei guvernări în beneficiul românilor! Fără falsă modestie, putem spune cu mâna pe inimă, că ne-am ţinut de cuvânt!

Dacă PSD nu ar fi intrat la guvernare şi nu ar fi impus unele măsuri sociale şi economice, situaţia României ar fi fost mult mai rea, şi a populaţiei, dar şi a economiei! Totalul măsurilor şi politicilor de sprijin, promovate de PSD, de la începutul anului, reprezintă echivalentul a nu mai puţin de 3,4% din PIB, beneficiarii direcţi fiind milioane de cetăţeni români şi zeci de mii de companii autohtone.

46 de miliarde de lei, adică peste 9 miliarde de euro - acesta este impactul financiar al măsurilor şi politicilor susţinute de PSD, acesta este nivelul sprijinului acordat cetăţenilor şi companiilor româneşti. Din aceşti bani, 20 de miliarde lei reprezintă programe pentru susţinerea investiţiilor şi realizarea reconversiei de la economia de consum către economia de producţie, tranziţia la economie verde şi tehnologii digitale. 14 miliarde lei reprezintă efortul de menţinere a unor preţuri suportabile la energie electrică şi la gaz pentru economie şi cetăţeni în anul 2022, iar 12 miliarde de lei sunt dimensiunea pachetului social, ca urmare a creşterii pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii.

Unii vor spune că este mult, alţii că e puţin. Ce pot să vă spun este că a fost maximul care s-a putut face într-un timp foarte scurt, cu resursele existente. Efectele politicilor PSD se reflectă deja în încetinirea puternică a ratei de creştere a inflaţiei şi menţinerea într-o zonă care să permită intervenţia asupra celorlalte componente de risc, respectiv combustibil şi alimente.

În ciuda încercărilor unora de a ne pune beţe-n roate şi de a stârni gâlceavă în rândul coaliţiei, PSD rămâne dedicat misiunii asumate şi va continua să gândească, dar mai ales să determine Guvernul să aplice programe realiste, inclusiv prin atragerea fondurilor europene, care să menţină echilibrele economice, să reducă inflaţia şi să crească veniturile românilor.

În actualul context economic şi geopolitic, este extrem de important ca România şi românii să nu fie victimele colaterale (indirecte) ale războiului, nici din punct de vedere geostrategic, dar nici din punct de vedere energetic, economic şi social. În acest sens, Guvernul are obligaţia să gestioneze cât mai bine şi cât mai eficient resursele ţării şi să utilizeze toate oportunităţile pentru a accesa fondurile europene.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

"Domnul prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei, trebuie să identifice soluţii legale, imediate pentru desfăşurarea activităţilor didactice în format mixt/hibrid, până la finalul anului universitar 2021-2022, pentru toate ciclurile de studii universitare"

Supun atenţiei Domniilor Voastre o situaţie deosebită cu care se confruntă sute de mii de studenţi români, după ce Ministerul Educaţiei a anunţat intempestiv că instituţiile de învăţământ superior trebuie să revină exclusiv la desfăşurarea activităţilor didactice cu prezenţă fizică, începând cu 9 martie.

Decizia a fost justificată de încetarea stării de alertă instituită pe teritoriul României, ca măsură de combatere a pandemiei cu virusul SARS CoV-2. Această decizie presupune ca sute de mii de studenţi care învăţau online în localităţile de domiciliu, să fie obligaţi să îşi găsească peste noapte un loc de cazare în centrele universitare şi să fie prezenţi fizic la cursuri. Măsura a fost contestată de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, care a arătat că, în baza autonomiei universitare, "instituţiile de învăţământ superior pot desfăşura activităţi didactice în format online atât pe perioada stării de alertă, cât şi pe întreaga durată a anului universitar 2021-2022", conform art. 40 alin. (1) din Legea nr. 55/ 2020, cu modificările şi completările ulterioare.

Decizia instituţiei publice centrale este absurdă, după cum mi-au spus mulţi studenţi şi părinţi cu care am discutat în ultimele zile. Aceştia mi-au relatat că este practic imposibil să găseşti un loc de cazare la costuri suportabile pentru o familie cu venituri medii. Locurile în campusurile universitare sunt insuficiente, chiriile au crescut cu cel puţin 10% faţă de anii precedenţi, proprietarii de apartamente refuză să închirieze pentru o perioadă scurtă de timp, aprilie-mai-iunie 2022, în contextul în care România traversează o criză energetică, care a dus la creşterea preţurilor produselor şi serviciilor, în lanţ şi, implicit, o scădere a veniturilor reale.

Totodată, fiecare dintre noi deducem că încetarea stării de alertă şi implicit eliminarea restricţiilor impuse de pandemia de Covid-19 nu au eliminat însă şi iminenţa pericolului de infectare şi îmbolnăvire în continuare.

Astfel, conform ultimelor informări, incidenţa cazurilor de îmbolnăviri în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara - trei mari centre universitare - depăşeşte 4 la mia/locuitori. În acest context, Ministerul Educaţiei ar trebui să propună măsuri de desfăşurare a activităţilor didactice, fără a favoriza apariţia unor focare de contaminare/infectare.

Am ascultat cu atenţie şi explicaţiile din spaţiul public ale ministrului educaţiei, domnul prof. univ. dr. Sorin Mihai Cîmpeanu, însă acestea nu ţin cont de situaţia reală, de contextul actual.

Pe scurt, Ministerul Educaţiei a informat universităţile că există o adresă de la Curtea de Conturi în care se precizează că finanţarea cursurilor cu frecvenţă făcute în regim online nu este legală. Mai mult, domnul ministru Câmpeanu a anunţat că va fi emisă o ordonanţă de urgenţă care va permite digitalizarea cursurilor universitare, însă aceasta ar urma să fie posibilă abia de la începutul anului universitar 2022-2023.

Şi ce facem acum, în ultimele săptămâni ale semestrului al- II-lea din acest an universitar?

Vă asigur că sunt conştient de efectele negative ale învăţării online asupra copiilor/elevilor/studenţilor, de calitatea scăzută a procesului instructiv-educativ prin intermediul tehnologiei, cu precădere în unele domenii şi pentru unele specializări (Medicină, Arte, Inginerie etc.).

Însă, pentru finalul anului universitar 2021-2022, adică pentru următoarele 9-10 săptămâni, vă solicit să identificaţi soluţii legale, imediate, astfel încât la toate ciclurile de studii universitare licenţă/master/doctorat, activităţile didactice să se desfăşoare în format mixt/ hibrid, cu prezenţă fizică şi online.

Totodată, decizia de reluare în format exclusiv fizic a activităţilor didactice (cursuri/seminarii/activităţi de laborator/ verificări pe parcurs/examene) să fie adoptată la nivelul fiecărei universităţi, după consultarea prealabilă a studenţilor şi fără a perturba programul/calendarele/orarele stabilite, deci, înainte de începerea semestrului I a anului universitar 2022-2023.

Doar prin adoptarea unor măsuri corelate cu sectorul economic, Ministerul Educaţiei vine, cu adevărat, în sprijinul studenţilor şi a familiilor acestora, care deja sunt semnificativ afectate de explozia preţurilor la alimente, utilităţi şi servicii.

Domnul Nicu Niţă:

"Infrastructura de irigaţii este pregătită pentru funcţionare în condiţii optime, anul acesta"

Declaraţia mea politică se referă la măsurile anunţate de ministrul PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, în privinţa funcţionării infrastructurii de irigaţii pentru anul acesta.

Ministrul PSD al agriculturii a anunţat că infrastructura de îmbunătăţiri funciare poate asigura un nivel optim al apei pentru irigaţii pentru 1.289.381 de hectare, mai devreme decât în alţi ani.

Având în vedere lipsa precipitaţiilor din această iarnă, Ministerul Agriculturii a luat toate măsurile pentru a asigura fermierilor accesul la apă pentru irigaţii, mai devreme faţă de alţi ani.

Pentru a le oferi fermierilor predictibilitatea de care au nevoie, ministrul agriculturii a anunţat continuarea asigurării cu până la 50% din costurile cu energia electrică folosită pentru irigaţii.

Ministrul PSD al agriculturii a anunţat, de asemenea, că se lucrează la modernizarea infrastructurii de irigaţii, pentru ca suprafaţa totală irigată să ajungă la două milioane de hectare.

Ministerul Agriculturii, prin ANIF, suportă din fondurile asigurate de la bugetul de stat:

• Costul apei şi costul energiei electrice, în baza contractelor încheiate cu ANIF, pentru asigurarea apei pentru irigaţii până la staţiile de punere sub presiune şi alte puncte de livrare;
• Costul apei pentru irigaţii, în baza contractelor încheiate cu alţi furnizori;
• Costul energiei electrice necesare asigurării funcţionării agregatelor sau echipamentelor pentru irigaţii, în cotă de până la 50%.

În cazul în care fermierii nu au posibilitatea transmiterii unui e-mail/fax, Ministerul Agriculturii asigură prin filialele teritoriale ale Agenţiei de Îmbunătăţiri Funciare, posibilitatea programării pentru semnarea contractelor.

În contextul actual, este vital ca sectorul agricol să reprezinte o prioritate naţională, iar ministrul PSD al agriculturii susţine prin toate mijloacele fermierii români.

Partidul Social Democrat rămâne în contact permanent cu fermierii şi reprezentanţii industriei alimentare, pentru a propune în continuare măsuri economice şi legislative care să vină în sprijinul fermierilor şi pentru a asigura creşterea competitivităţii, productivităţii şi performanţei, în vederea securizării alimentare a populaţiei.

Doamna Daniela Oteşanu:

"Comisia Europeană a pus în practică mecanismul de compensaţii pentru statele afectate economic de războiul din Ucraina şi în urma solicitărilor PSD de la nivel naţional şi european"

Vreau să vă anunţ, astăzi, că s-a aprobat, la nivelul Comisiei Europene, acordarea de ajutoare de stat temporare pentru toate ţările care au avut de suferit în urma izbucnirii conflictului din Ucraina.

Eforturile şi insistenţele PSD au dat roade. Solicitările şi apelurile publice repetate pe care le-am făcut, atât de la Bucureşti, cât şi de la Bruxelles, şi-au găsit finalizarea în decizia Comisiei Europene de a permite statelor membre să extindă ajutoarele de stat şi compensaţiile pentru daunele suferite de companii în actualele circumstanţe excepţionale pe care le trăim.

Voi face o scurtă trecere în revistă a demersurilor realizate de PSD în acest sens.

Pe 28 februarie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, la întrevederea cu preşedintele Consiliului Naţional al Austriei, Wolfgang Sobotka, a solicitat ca Uniunea Europeană să instituie un mecanism de asistenţă pentru statele care se învecinează cu Ucraina.

În ceea ce priveşte sprijinul economic la nivel naţional, o altă solicitare din partea PSD, către Comisia Europeană, a fost adresată de ministrul social-democrat al finanţelor, pe 15 martie, la Reuniunea Ecofin.

Statele Uniunii Europene, potrivit noului cadru permis de Comisia Europeană, pot să acorde ajutoare cu un cuantum limitat întreprinderilor afectate de criza actuală sau de sancţiunile şi contra sancţiunile aferente, să se asigure că întreprinderile dispun în continuare de lichidităţi suficiente şi să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a preţurilor ridicate la gaz şi energie electrică. De exemplu, dacă statele membre doresc să reducă la minimum impactul creşterii puternice a costului factorilor de producţie, acestea pot introduce imediat scheme de acordare a unui ajutor de până la 400.000 de euro pentru fiecare întreprindere afectată de criză. Aceste măsuri vor fi disponibile şi pentru firmele aflate în dificultate din cauza lipsei de lichidităţi cu care este posibil să se confrunte în circumstanţele actuale, pe fondul fragilităţii provocate de pandemia de Covid-19. Entităţile controlate de Rusia, cărora li s-au aplicat sancţiuni, vor fi excluse din domeniul de aplicare al acestor măsuri.

De asemenea, în ceea ce priveşte necesitatea unui sprijin financiar din partea Uniunii Europene pentru statele care primesc refugiaţii din prima linie, PSD a susţinut, încă de la începutul crizei din Ucraina, necesitatea unui mecanism financiar european pentru susţinerea statelor care preiau refugiaţii ucraineni.

Încă din prima zi a declanşării războiului, europarlamentarul Dan Nica, liderul delegaţiei PSD din Parlamentul European, a cerut preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mobilizarea urgentă a asistenţei necesare pentru gestionarea cât mai eficientă de către România şi celelalte state membre din vecinătatea Ucrainei, precum şi Republica Moldova, a crizei refugiaţilor din Ucraina. Eurodeputatul român a solicitat trimiterea de suport financiar, adăposturi provizorii, materiale medicale şi personal calificat către flancul estic al Uniunii Europene.

PSD împărtăşeşte opinia preşedintelui Poloniei, Andrzej Duda, că Uniunea Europeană trebuie să manifeste aceeaşi solidaritate faţă de statele din prima linie în criza refugiaţilor din Ucraina, la fel cum a procedat când a sprijinit Turcia în criza refugiaţilor din Siria. România, Polonia, Slovacia au fost solidare cu refugiaţii din Ucraina, dar este nevoie de o solidaritate la nivelul familiei europene în gestionarea crizei europene.

Atât eu, cât şi toţi colegii social-democraţi din Parlamentul României, din Parlamentul European şi Guvern, vom susţine în continuare promovarea unei solidarităţi la nivelul Uniunii Europene, în privinţa impactului economic şi social negativ din statele membre, provocat de războiul din Ucraina şi de impunerea sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse.

Nu trebuie să uităm că principiul solidarităţii şi unităţii între statele membre este temelia pe care a fost construit şi dezvoltat proiectul Uniunii Europene şi al instituţiilor care formează această entitate!

Doamna Eliza-Mădălina Peţa-Ştefănescu:

"Centura ocolitoare a municipiului Balş, o realizare a PSD, dată în folosinţă până în Sărbătorile Pascale"

Persoanele care vin către sau dinspre Craiova vor putea circula pe centura ocolitoare a oraşului oltean Balş, până în Sărbătorile Pascale, mai exact din jurul datei de 21 aprilie, atunci când se va finaliza recepţia lucrărilor pe acest drum îndelung aşteptat.

Constructorul a solicitat recepţia lucrărilor, iar drumul despre care vorbim este primul lot al Tronsonului 2. Acesta are o lungime de 18,5 kilometri şi, după cum am menţionat mai sus, vine să relaxeze traficul de pe drumul Craiova-Piteşti, funcţionând ca variantă ocolitoare a Balşului.

Graţie eforturilor PSD depuse de-a lungul anilor, iată că această investiţie se materializează şi este, într-adevăr, una foarte dorită de către toţi şoferii care nu vor mai petrece ore în şir în trafic pentru a traversa oraşul Balş pe singurul drum care era disponibil până în momentul de faţă.

Astfel, putem să le garantăm doljenilor şi, de ce nu, românilor care ajung în această zonă, un trafic relaxat şi la standarde europene, de care aveau foarte multă nevoie de zeci de ani.

Conform spuselor ministrului transporturilor, Sorin Grindeanu, în scurt timp va fi deschis şi Lotul 2 al aceluiaşi tronson, care va duce la eliminarea blocajelor din municipiul Slatina.

În total, este vorba despre 40 de kilometri de drum modern de mare viteză.

Iată că, atunci când există dorinţă şi disponibilitate, dar şi muncă adevărată din partea constructorilor, dar şi a Guvernului, lucrurile se pot realiza, pentru a veni în beneficiul oamenilor care au realmente nevoie de ele!

Doamna Alina-Elena Tănăsescu:

"PSD consolidează sistemul sanitar, prin creşterea accesului românilor la servicii medicale, programe de prevenţie şi medicamente inovative"

Cu toate că ţara noastră a depăşit cu bine şi ultimul val al pandemiei, Ministerul Sănătăţii a fost prevăzător şi a elaborat un act normativ, aflat deja în transparenţă, prin care să poată fi menţinută infrastructura sanitară şi capacitatea de răspuns în cazul revenirii la o creştere a cazurilor de COVID.

Mai mult decât atât, continuă dezvoltarea sistemului sanitar, prin implementarea unei noi strategii naţionale pentru sănătate, care a fost anunţată săptămâna trecută de profesorul Alexandru Rafila.

Astfel, ministrul social democrat al sănătăţii elimină derapajele şi din pandemie şi asigură accesul nediscriminatoriu al românilor, la serviciile medicale. Noua Strategie Naţională pentru Sănătate pune în centrul său ideea de prevenţie, de intervenţie timpurie în cazul cât mai multor boli şi patologii prin implicarea activă a medicilor de familie. În paralel, PSD solicită să fie stabilite criterii clare pentru construcţia spitalelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, astfel încât modernizarea infrastructurii spitaliceşti să fie corelată cu o nouă politică de resurse umane.

Pe 25 martie, Guvernul a aprobat Proiectul de Hotărâre privind aprobarea programelor naţionale de sănătate, care a fost realizat de Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi care prevede noi subprograme de screening şi noi beneficiari.

În cadrul programelor naţionale de sănătate derulate de Ministerul Sănătăţii, s-a introdus Programul naţional de screening, organizat pe baze populaţionale pentru boli cronice cu impact asupra sănătăţii publice cu subprogramul de screening pentru cancerul de col uterin; subprogramul de screening pentru cancerul de sân; subprogramul de screening pentru cancerul colorectal; subprogramul de screening pentru depistarea infecţiilor cronice cu virusuri hepatice B/C/D care se desfăşoară în regim pilot finanţat din fonduri externe nerambursabile.

De asemenea, tot în urmă cu câteva zile, Ministerul Sănătăţii a avizat extinderea listei de medicamente gratuite şi compensate prin introducerea a 34 de molecule noi, destinate pacienţilor cu afecţiuni neurologice şi Parkinson, afecţiuni oncologice, diabet zaharat, ciroză biliară, boli endocrine şi metabolice, boli cronice ale rinichiului, boli degenerative ale ochiului, dar şi pentru tratarea bolilor rare cum sunt hemofilie şi talasemie, hipertensiune pulmonară, amiotrofie spinală, amiloidoză şi angioedem ereditar. Toate vor fi valabile începând cu data de 1 aprilie 2022.

Vreau să subliniez faptul că este a doua actualizare din acest an a listei de medicamente compensate şi gratuite pentru pacienţii cu boli cronice grave, ceea ce denotă interesul ministrului sănătăţii pentru creşterea accesului pacienţilor la tratamente de ultimă generaţie.

În acelaşi timp, vreau să mai remarc activitatea la nivel internaţional a ministrului social-democrat al sănătăţii, în ceea ce priveşte colaborarea cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Pe 22 martie a fost semnat Acordul Bienal de Cooperare între Ministerul Sănătăţii din România şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii - Biroul Regional Europa, 2022-2023, care prevede creşterea accesului pacienţilor români la serviciile esenţiale de sănătate, consolidarea capacităţii de pregătire şi răspuns la situaţiile de urgenţă ale serviciilor de asistenţă medicală şi sănătate publică, actualizarea planurilor de pregătire a resurselor umane, îmbunătăţirea accesului la medicamente, vaccinuri, diagnostic şi dispozitive esenţiale pentru asistenţa medicală primară, precum şi acţiuni pentru digitalizarea sistemului de sănătate.

În concluzie, ceea ce se poate desprinde din prezentarea tuturor demersurilor şi acţiunilor întreprinse, Ministerul Sănătăţii, în frunte cu colegul nostru deputat, profesorul Alexandru Rafila, arată interesul şi preocuparea reală faţă de modul în care e tratat fiecare pacient. Fără nicio discriminare, toţi românii au acces la analize şi medicamente, ceea ce în esenţă reprezintă responsabilitatea pe care PSD şi-a asumat-o faţă de consolidarea şi dezvoltarea sistemului sanitar românesc în momentul intrării la guvernare, în plină pandemie.

Aşadar, PSD la Ministerul Sănătăţii nu doar că a reuşit să facă faţă ultimului val pandemic de COVID, fără a fi afectată capacitatea sistemului medical naţional, dar a şi început să vină cu soluţii reale şi concrete pentru toate categoriile de pacienţi prin implementarea de noi programe de sănătate publică. România are nevoie de un sistem sanitar centrat pe nevoile cetăţeanului, iar acest lucru îl pune PSD în practică, încă din momentul în care a solicitat portofoliul Sănătăţii în actualul guvern.

Domnul Vasilică Toma:

"Nu există sănătate fără sănătate mintală!"

Pandemia de Covid-19 a avut un impact major asupra sănătăţii mintale a oamenilor din întreaga lume. Unele grupuri, inclusiv lucrătorii din domeniul sănătăţii şi alţi lucrători din prima linie, studenţii, persoanele care trăiesc singure şi cei cu afecţiuni preexistente de sănătate mintală, au fost afectate în mod deosebit. În acest context, putem spune că şi serviciile pentru tulburări mentale, neurologice şi de consum de substanţe au fost semnificativ perturbate.

Anul trecut, în septembrie, în timpul Adunării Mondiale a Sănătăţii, guvernele din întreaga lume au recunoscut nevoia de a extinde serviciile de sănătate mintală de calitate la toate nivelurile.

Situaţia stării de sănătate mintală a populaţiei este sau ar trebui, în cazul României, să reprezinte una dintre priorităţile şi obiectivele naţionale strategice.

Cu toţii trebuie să recunoaştem şi să înţelegem faptul că stresul în rândul populaţiei a crescut enorm, că izolarea fizică şi socială atrage după sine consecinţe inimaginabile şi că teama permanentă trăită pentru securitatea şi siguranţa fiecăruia dintre noi şi a persoanelor dragi conduce la fisuri majore în sănătatea mintală. De asemenea, problemele economice cu care se confruntă milioane şi milioane de oameni, fenomenul de fake news, lipsa informării şi educării coerente, la care adăugăm şi cele 33 de zile ale conflictului armat din Ucraina, atrag după sine o creştere pe termen lung în numărul şi severitatea problemelor de sănătate mintală la orice nivel de vârstă.

Sănătatea mintală este una dintre condiţiile cheie în orice stat. La noi se constată anual o subinvestire în sănătatea mintală.

Guvernul ar trebui să aibă o strategie, să elaboreze şi să implementeze un Plan Naţional de Acţiune privitor la sănătatea mintală din România.

A venit momentul ca, aşa cum acordăm şi se acordă atenţie, pe bună dreptate, sănătăţii fizice, educaţiei, măsurilor sociale, economiei şi fiscalităţii, să repoziţionam corect şi sănătatea mintală a românilor pe lista de priorităţi a noastră a tuturor.

În lipsa unui plan de acţiune, nu putem vorbi despre sănătate fără sănătate mintală!

Domnul Daniel Tudorache:

"Primul Summit NATO în vreme de război"

Liderii NATO s-au reunit joi, 24 martie 2022, la Bruxelles, într-una dintre cele mai importante reuniuni din istoria Alianţei.

La o lună de la invazia Rusiei asupra Ucrainei, reuniţi la Bruxelles, şefii de stat şi de guverne din ţările membre şi-au reafirmat hotărârea de a se opune regimului de la Kremlin.

Războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei ridică o problemă fundamentală în faţa valorilor şi normelor ce au adus securitate şi prosperitate tuturor celor de pe continentul european. De aceea, Alianţa trebuie să activeze toate articolele privind consolidarea capabilităţilor şi capacităţii individuale şi colective de a rezista tuturor formelor de atac, pentru siguranţa celor peste un miliard de cetăţeni pe care îi apără.

Această consolidare a capacităţii şi capabilităţilor pentru securitatea alianţei şi a regiunii transatlantice necesită resurse adecvate, în special în ceea ce priveşte apărarea cibernetică, chimică, biologică, radiologică şi nucleară, dar, în special, este nevoie de apărare împotriva dezinformării.

România este în siguranţă, face parte din cea mai mare şi puternică alianţă din lume, iar consolidarea flancului estic şi poziţionarea grupului de luptă aprobat de NATO în ţara noastră reprezintă garanţii veritabile ale faptului că acum statele sunt mai unite ca niciodată atât în NATO, cât şi în relaţia transatlantică. În mod cert, războiul din ţara vecină are şi va avea în continuare repercusiuni de natură economică atât asupra României, cât mai ales asupra Republicii Moldova.

Am observat cu îngrijorare că din nicio declaraţie a liderilor întruniţi la Bruxelles în cadrul alianţei NATO nu reieşea că situaţia din Transnistria a figurat pe agenda summitului din 24 martie.

Fraţii noştri de peste Prut trebuie susţinuţi în drumul lor proeuropean şi pro-NATO, dar, în egală măsură, în acest moment, trebuie apăraţi şi susţinuţi să se decupleze de la energia şi gazele din Rusia, întrucât, pe lângă cele două state aflate în război, Republica Moldova este următoarea cea mai afectată economic din cauza războiului. În acest moment, Republica Moldova este captivă, primeşte energie doar din două surse, Rusia şi Transnistria.

Desigur, Uniunea Europeană şi NATO pot furniza sprijin, din acest punct de vedere, Republicii Moldova, prin finanţări, transfer de energie etc.

În aceste momente de grea încercare, trebuie să fim uniţi, solidari, atât cu ţările din cadrul alianţei, cât şi cu ţările partenere. Doar împreună suntem puternici, dar mai ales, dând dovadă de bună-vecinătate faţă de vecinii noştri refugiaţi! Să nu uităm nici de cetăţenii români şi de economia românească!

Să avem pace, prosperitate şi să ne fie bine la noi în ţară!

Doamna Laura-Cătălina Vicol-Ciorbă:

"Pentru ca românii să nu cadă pradă propagandei, instituţiile de control trebuie să acţioneze hotărât, apărând interesele cetăţenilor!"

Săptămânile trecute am fost cu toţii surprinşi de creşterea alarmantă a preţurilor la carburanţi. În aceste zile, ne confruntăm cu o creştere treptată a preţurilor la alimentele de bază. Iar toate aceste scumpiri se suprapun peste ceea ce este, de luni de zile, o criză a preţurilor la energie.

Românii sunt asiguraţi de autorităţi că aceste creşteri de preţuri sunt artificiale, că nu există probleme cu stocurile de carburanţi sau cu cele de alimente. Iar aceste asigurări, absolut corecte şi necesare, sunt dublate de apeluri către oameni, ca ei să nu cadă în plasa acţiunilor de propagandă care vizează destabilizarea societăţii, prin inducerea panicii. Sunt de acord cu toate aceste semnale pe care Guvernul şi alte autorităţi le transmit şi fac şi eu apel către români, să evite minciunile şi propaganda, menite să ne destabilizeze şi să ne dezbine.

Dar, dincolo de asta, trebuie să înţelegem cu toţii că, atunci când preţurile cresc nejustificat, aceste creşteri sunt cât se poate de reale, nu propagandă. Ele sunt făcute de oameni şi de companii care consideră că situaţia complicată din prezent este o oportunitate sau, mai degrabă, un pretext perfect să ia decizii care le cresc în mod incorect profiturile.

La fel de gravă ca propaganda este şi lăcomia, mai ales când pentru satisfacerea ei se "muşcă" dintr-o societate în care oamenii depun eforturi pentru a trăi decent.

Prin urmare, cred că este absolut necesar ca, dincolo de lupta cu propaganda, să existe acţiuni clare din partea autorităţilor de control, prin care să fie descurajate comportamentele speculative ale agenţilor economici. Autorităţile au o datorie faţă de români, să îi protejeze, o datorie care trebuie îndeplinită cu şi mai multă determinare şi celeritate acum, când vorbim despre o situaţie care generează foarte multe vulnerabilităţi.

Oamenii trebuie să simtă că această datorie este îndeplinită cu prisosinţă, pentru că, apropo de propagandă, ştim mulţi dintre noi că există interes din partea celor care nu sunt prietenii României de a-i convinge pe români că guvernarea i-a uitat în această perioadă grea, că atenţia se duce exclusiv către alte lucruri. Această propagandă nu poate fi combătută decât prin acţiuni ferme, în sensul celor la care am făcut apel aici.

Domnul Ioan Vulpescu:

"Pot să mai aştepte cele 15 milioane de euro?"

O ştire importantă, de la Cluj, a trecut uşor neobservată zilele acestea, însă miza este suficient de mare pentru a trece cu vederea ce s-a întâmplat recent în comuna Floreşti, judeţul Cluj.

Un proiect semnificativ pentru cultura şi istoria noastră a fost blocat zilele trecute de către consilierii locali ai USR-PLUS Floreşti, ale căror încurcături au început să coste resurse, oportunităţi şi istorie.

Proiectul de hotărâre prevede trecerea unui imobil din domeniul public al comunei Floreşti în domeniul public al statului, intrând astfel în administrarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei şi permiţând înfiinţarea unui nou complex muzeal într-o zonă rurală din judeţul Cluj, prin extinderea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei. Acest complex muzeal ar urma să fie construit din fonduri asigurate prin Planul de Redresare şi Rezilienţă, mai exact 15 milioane de euro, pe care suntem la un pas de a-i pierde, din cauza indolenţei consilierilor locali din partea USR-PLUS.

Justificarea amânării sau chiar blocării a proiectului în cauză este cel puţin revoltătoare. Cei şase consilieri ai USR-PLUS, care au votat pentru retragerea proiectului de pe ordinea de zi, şi-au motivat votul susţinând că nu au avut timp să studieze proiectul, deşi acesta este public încă din iunie 2021. În aceste condiţii, nu putem să nu ne întrebăm cu ce îşi ocupă timpul consilierii locali ai USR-PLUS din comuna Floreşti şi pentru ce sunt plătiţi, din bani publici, dacă nu reuşesc nici măcar să se informeze în legătură cu proiectele importante de pe ordinea de zi?

Vom amâna alocarea celor 15 milioane de euro pentru înfiinţarea Complexului muzeal de la Floreşti, până când consilierii locali ai USR îşi vor face timp să studieze proiectul? Sau este absolut irelevant dacă vom avea sau nu o instituţie culturală care să prezinte, printre altele, în format fizic şi digital, istoria etniilor care au trăit pe teritoriul Transilvaniei, de-a lungul secolelor? Se pare că atitudinea delăsătoare cu care am tratat întocmirea Planului de Redresare şi Rezilienţă a fost atât de molipsitoare, încât a ajuns şi în plan local, până la nivelul consilierilor locali, care nu se grăbesc, nici ei, să primească fondurile garantate prin PNRR.

Aşa cum ne-au obişnuit, cel puţin la nivel de discurs, reprezentanţii USR-PLUS ar trebui să fie exponenţii reformelor realizate hic et nunc, ai ideilor şi iniţiativelor inovatoare, transformate rapid în realitate. Sau această atitudine generală este valabilă doar în cazul proiectelor de pe agenda USR-PLUS? Căci se pare că avem de-a face, fără îndoială, cu o dublă măsură. Când vine vorba despre a desfiinţa de dragul reformei, reprezentanţii acestui partid sunt cât de poate de prompţi şi bine "informaţi" în legătură cu proiectele. Însă când trebuie să construiască ceva, USR-iştii nu se grăbesc deloc. Neîndoielnic, este mult mai uşor să dărâmi ceva, decât să construieşti.

Dar, în cazul de faţă, nimeni nu le-a cerut consilierilor locali ai USR Floreşti să pună bazele unei construcţii, ci doar să citească textul unui proiect şi să voteze în cunoştinţă de cauză.

Domnul Mihai Weber:

"În trei luni de guvernare, PSD a determinat măsuri de sprijin social şi economic în valoare de peste 9 miliarde de euro!"

Scopul pentru care PSD a intrat la guvernare este deja cunoscut de toată lumea, iar noi, ca partid social-democrat, nu putem decât să ne declarăm satisfăcuţi, pentru moment, de măsurile pe care am reuşit să le promovăm şi să le şi legiferăm. Mulţi vor spune că se putea face mai mult, însă eu voi face trimitere la starea economică a României de dinainte de intrarea PSD la guvernare şi vă voi spune, cu mâna pe inimă, că este maximum ce s-a putut repara, într-un timp atât de scurt, cu resursele limitate pe care le-am avut la dispoziţie.

În trei luni de guvernare, PSD a determinat măsuri de sprijin social şi economic echivalente a 3,4% din PIB. Vorbim despre peste 9 miliarde de euro care au făcut ca milioane de cetăţeni români şi zeci de mii de companii să poată trece mai uşor peste inconvenientele create de scumpirile induse de liberalizarea şi criza fără precedent a energiei. Acesta a fost impactul financiar al măsurilor şi politicilor susţinute de PSD, de la începutul anului, pentru a sprijini cetăţenii şi companiile româneşti.

Dacă PSD nu s-ar fi aflat acum la guvernare, programele pentru susţinerea investiţiilor şi realizarea de reconversii de la economia de consum către economia de producţie, tranziţia la economie verde şi tehnologii digitale, nu ar fi beneficiat de suma de 20 de miliarde lei.

Cetăţenii şi economia ţării nu ar beneficiat de 14 miliarde lei ca sumă componentă a unui efort de menţinere a unor preţuri suportabile la energie electrică şi gaze, pe întreg anul 2022.

Nu în ultimul rând, dacă PSD nu ar fi intrat la guvernare, pensiile şi alocaţiile copiilor nu ar fi crescut, acestea fiind măsuri susţinute cu insistenţă de PSD ca parte a unui pachet social care s-a ridicat la valoarea de 12 miliarde de lei.

PSD îi asigură pe toţi românii că, ceea ce şi-a propus şi a promis să realizeze atunci când a intrat la guvernare, va pune în practică. Vor urma noi seturi de măsuri şi programe, atât pentru populaţie, cât şi pentru mediul economic, care vor pune accent pe reducerea inflaţiei, pe creşterea veniturilor populaţiei, dar mai cu seamă pe atragerea fondurilor europene, ca o condiţie esenţială în actualul context economic şi geopolitic.

Ţinând cont de actualul context economic mondial şi de provocările care ne aşteaptă, lansez un apel către toţi colegii parlamentari, indiferent de partidul din care face parte, să se alăture demersului nostru de a găsi şi a pune în aplicare soluţii care să aducă bunăstare şi stabilitate în viaţa românilor!

Domnul Beniamin Todosiu:

"Ministrul energiei, Virgil Popescu, lasă românii cu ochii în soare"

Anul 2022 este un an greu pentru români. Scumpirile la energie şi carburanţi determină scumpiri în lanţ în toate domeniile. Putem spune că România este deja în pragul unei crize energetice, care este adâncită de măsurile stângace luate de Guvernul incompetenţei PSD-PNL. Guvernanţii noştri dorm în funcţii, în timp ce toate statele Uniunii Europene îşi pregătesc măsuri serioase pentru a face faţă unor eventuale probleme privind aprovizionarea cu gaze şi energie electrică, pe fondul războiului din Ucraina, incompetenţă şi inconştienţă din partea guvernării PSD-PNL, iar aceste bâlbâieli vor fi în final decontate de români.

Uniunea Salvaţi România l-a invitat în această săptămână pe ministrul Energiei, Virgil Popescu, la "Ora Guvernului", în plenul Camerei Deputaţilor, pentru a explica ce se întâmplă cu aprovizionarea şi preţurile în energie. A fugit şi de această dată de răspundere şi nu s-a prezentat în faţa parlamentarilor. De trei ori a fost chemat în Parlamentul României şi de fiecare dată şi-a găsit scuze pentru a da bir cu fugiţii.

Domnul Virgil Popescu trebuie să explice haosul pe care l-a creat în piaţa de energie prin ultima ordonanţă de urgenţă, care nu face altceva decât să aducă multe familii în sărăcie energetică. Astfel, introducerea unui tarif social la energie electrică, sub 100 de KWh pe lună, este doar o măsură discriminatorie, care nu va ajuta românii cu venituri modeste, ci din contră, îi va arunca în sărăcie energetică. Românii cu venituri modeste sunt pedepsiţi dacă vor consuma peste 100 de KWh, însă nu au alte soluţii, pentru că nu au avut bani să investească în eficienţă energetică.

În acelaşi timp, ordonanţa domnului Virgil Popescu creează şi haos în piaţa energiei, pentru că producătorii de gaze naturale sunt obligaţi să vândă la preţ reglementat, inclusiv gazele din offshore, lucru care pune în pericol exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Prin măsurile aberante pe care le-a luat de când ocupă funcţia de ministru al energiei, Virgil Popescu, a reuşit "performanţa" de a-i face pe români tot mai dependenţi de gazele ruseşti.

Dacă doresc cu adevărat să îi ajute pe români, "specialiştii" din PSD şi PNL ar trebui să adopte de urgenţă proiectele propuse de USR încă de anul trecut - scăderea la 5% a cotei TVA aplicate energiei electrice şi gazului natural pentru consumatorii finali, abrogarea accizei aplicate energiei electrice, eliminarea certificatelor verzi şi a taxei de cogenerare din factură, credite fiscale pentru întreprinderi în cuantumul a jumătate din creşterea preţului cu energia şi gazele raportat la iulie 2021. De asemenea, se impune extinderea Legii consumatorului vulnerabil şi simplificarea modului în care este aplicată. Nu în ultimul rând, trebuie accelerată adoptarea Legii offshore, lege pe care Virgil Popescu nu a fost capabil să o conceapă de doi ani şi jumătate de când este ministru al energiei.

În concluzie, ministrul energiei, Virgil Popescu, şi-a demonstrat incompetenţa, iar activitatea sa pune grav în pericol consumatorii români şi piaţa energiei. În contextul în care se discută de o remaniere la nivelul Guvernului, Virgil Popescu ar trebui să fie primul membru demis al Cabinetului. Orice zi în care va mai rămâne la Ministerul Energiei înseamnă o adâncire a crizei energetice şi a dependenţei României faţă de gazele ruseşti.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Tinerii - actori principali ai dezvoltării durabile"

Consider că avem datoria, ca dincolo de sublinierea la nivel de discurs a importanţei implicării tinerilor în viaţa societăţii, să oferim contexte reale şi pârghii viabile, pentru ca aceşti să-şi consolideze vocea şi să contribuie la luarea deciziilor privind dezvoltarea unei societăţi sustenabile, cu accent pe gestionarea responsabilă a resurselor.

În acest sens, în perioada 29-30 martie, organizez evenimentul "Tinerii - actori principali ai dezvoltării durabile". Evenimentul este desfăşurat pe durata a două zile, sub umbrela Conferinţei privind viitorul Europei, o iniţiativă lăudabilă a Parlamentului European, Consiliului şi a Comisiei Europene privind dezbaterea şi consultarea cetăţenilor privind viitorul Europei. Am decis să pun accentul pe domeniul tineretului, acest an fiind desemnat Anul European al Tineretului.

Pe data de 29 martie, începând cu ora 15.00, se vor desfăşura trei paneluri, primul tratând tema rezilienţei tinerei generaţii, a importanţei acordării unei atenţii suplimentare sănătăţii mintale, echilibrului socio-emoţional şi a impactului situaţiilor neprevăzute tot mai întâlnite asupra performanţei şi stării de bine generale în rândul tinerilor.

Următorul panel vizează un subiect care a sensibilizat tânăra generaţie, şi anume, criza umanitară apărută în urma războiului din Ucraina, sens în care tinerii trebuie informaţi şi sprijiniţi în primirea şi oferirea, după caz, a unei asistenţe ferme, rapide şi elocvente.

Nu în ultimul rând, ultimul panel îşi propune să treacă în revistă şi să genereze soluţii pentru provocările societale care implică tânăra generaţie - egalitatea de şanse, tranziţia verde şi transformarea digitală.

Mâine, continuăm evenimentul în format offline, la Parlamentul României - se vor prelucra toate ideile generate azi, conturând în final o serie de propuneri concrete privind soluţionarea problemelor stringente ale spaţiului european, iniţiative care vor fi transmise la nivelul conducerii Uniunii Europene.

Tinerii au demonstrat că pot să participe activ în acest proces al fructificării unui viitor prosper, incluziv, sustenabil, sens în care, evenimentul îşi propune să găsească răspuns la o serie de întrebări, cum ar fi - Cum conturăm rolul tinerilor în gestionarea celor mai complexe problematici ale societăţii globale, cu precădere în contextul schimbărilor climatice? Ce acţiuni concrete adoptăm pentru un viitor cu adevărat sustenabil? Cum putem facilita implicarea tinerilor în îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă?

Trăim vremuri complicate, iar viitorul României, al Uniunii Europene, viitorul păcii şi echilibrului social ţin în mare măsură şi de preferinţele, planurile şi percepţiile tinerilor, iar această iniţiativă îşi propune, pe de-o parte, să aducă în atenţia publică rolul şi impactul tinerilor în societate şi, pe de altă parte, să vină cu soluţii şi metode de intervenţie venite "de la firul ierbii" care să ajungă la forurile decizionale.

În genere, această iniţiativă îşi propune identificarea unor soluţii concrete la problemele contemporane care impactează tânăra generaţie, aplicabile atât în plan naţional, cât şi la nivel internaţional şi dezvoltarea unei rezoluţii care să includă aceste probleme.

Vă invit şi pe dumneavoastră, colegi parlamentari, să contribuiţi la această iniţiativă, dincolo de graniţele propunerii mele, să contribuiţi la viitorul Europei, să vă consultaţi cu cetăţenii pe care îi reprezentaţi şi să veniţi cu propuneri şi sugestii concrete, care pot fi înscrise pe platforma Conferinţei!

Colaborarea, dezvoltarea mecanismelor de sprijin şi inovare, dar şi axarea pe latura pragmatică a vieţii din spaţiul european sunt elemente vitale în perioade de instabilitate sau criză şi reprezintă premisele unei dezvoltări sustenabile, bazate pe perseverenţă şi echilibru. Acest lucru este important, iar situaţia în care ne aflăm în ultimii ani o confirmă în mod exemplar. Cetăţenii europeni încep să-şi înţeleagă rolul, se informează, se implică şi contribuie la consolidarea valorile europene, sens în care iniţiativele de consultare şi dialog nu pot fi suficiente. Această tendinţă trebuie să crească în continuare.

Îi felicit pe cetăţenii europeni responsabili şi îi asigur de tot sprijinul meu în activităţile întreprinse de aceştia, zi de zi!