Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 8 iunie 2022, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Dispoziţiile regulamentare le cunoaşteţi.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Florin Piper-Savu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Florin Piper-Savu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică se intitulează "Copiii, cea mai preţioasă avere a naţiunii noastre".

An de an, pe 1 iunie, mai mult decât în fiecare zi, sărbătorim drepturile copiilor şi datoria pe care o avem de a le oferi o creştere şi dezvoltare armonioasă, într-un climat stabil, în care calităţile şi aptitudinile lor să se manifeste deplin.

Ultimul studiu intitulat "Bunăstarea Copilului din Mediul Rural", realizat în perioada aprilie - mai 2022 şi declarat reprezentativ în rândul părinţilor, copiilor şi adolescenţilor din acest mediu, ne arată o realitate dură:

• 2 din 10 copii spun că familia nu le asigură suficientă mâncare;
• 1 din 10 copii nu frecventează în prezent nicio instituţie de învăţământ;
• 1 din 5 copii spune că violenţa este prezentă în şcoala lui;
• 28% dintre părinţi n-ar şti ce să facă dacă propriul copil ar fi victima unui abuz;
• mai mult de 1 din 3 adolescenţi lipsesc de la şcoală pentru că trebuie să lucreze în gospodărie;
• 47% dintre adolescenţi spun că nu le place şcoala;
• 30% dintre adolescenţi se simt expuşi unor riscuri în comunitate, cel mai frecvent motiv fiind violenţele comise de persoane în stare de ebrietate;
• 34% dintre minori au încercat alcoolul şi 43% dintre ei consumă alcool cel puţin o dată pe lună.

Aceşti copii şi adolescenţi din mediul rural îşi doresc doar să fie sănătoşi, să se simtă iubiţi, îngrijiţi de părinţi şi o casă mai mare.

Destinele acestor copiii ne privesc pe toţi, ei sunt parte din viitorul nostru şi reprezintă cea mai preţioasă avere a naţiunii noastre, iar modul în care aceştia vor creşte şi vor evolua, devenind la rândul lor adulţi, reprezintă garanţia stabilităţii şi siguranţei generaţiilor viitoare.

Este de datoria noastră, a tuturor - guvernanţi, parlamentari, autorităţi locale, educatori, angajaţi din sistemul de protecţie socială, organizaţii neguvernamentale şi familie - să asigurăm fiecărui copil acces la educaţie de calitate, servicii de sănătate şi protecţie socială. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului a proclamat că "omenirea datorează copilului ce este mai bun din ceea ce ea poate oferi", iar liderii mondiali, în urmă cu peste 33 de ani, au făcut o promisiune copiilor - siguranţă, educaţie şi susţinerea dreptului de a vorbi şi de a fi auziţi.

Pachetul de măsuri "Sprijin pentru România" este un pachet necesar şi aşteptat de foarte multe familii din România care se luptă din greu să le ofere copiilor un viitor mai bun. Statul trebuie să facă mai mult decât să ofere egalitate la nivel formal, trebuie să se asigure că toţi copiii, indiferent de mediul din care provin, au şanse egale de reuşită şcolară, iar acest lucru se poate face atât prin programe sociale, cât şi educaţionale. Copiii sunt viitorul, dar viitorul depinde de educaţia lor.

Deputat al PSD, Teleorman, Florin Piper-Savu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan-Cristian Popescu, vă rog.

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună ziua!

Declaraţia politică se intitulează "Cum să guvernezi eficient în perioadă de criză".

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

La şase luni de la venirea Partidului Social Democrat la guvernare, putem spune fără echivoc că situaţia oamenilor începe să se îmbunătăţească, în special datorită pachetelor de măsuri luate pentru şi în folosul oamenilor.

Nu, nu ne lăudăm cu acest lucru. Este o normalitate pentru un partid aflat la guvernare şi este o necesitate după eşecul lamentabil al Coaliţiei de dreapta, impusă pe nedrept, fără a se ţine cont de votul populaţiei. Este o evaluare realistă a primelor şase luni de guvernare, un raport onest în faţa oamenilor.

Partidul Social Democrat a intrat la guvernare să scoată ţara din haosul total în care ajunsese captivă. Stabilizarea situaţiei, traversarea crizelor multiple, suprapuse, refacerea echilibrelor economice, a încrederii şi a bunăstării oamenilor, acestea au fost şi rămân obiective esenţiale ale Partidului Social Democrat.

În doar şase luni, Partidul Social Democrat a promovat trei pachete de măsuri sociale şi economice de "Sprijin pentru România". Peste 12 milioane de români beneficiază de aceste măsuri, iar sute de mii de companii, de scheme de sprijin pentru dezvoltare. Şi nu ne oprim aici. Partidul Social Democrat lucrează la un nou plan de măsuri, menit să asigure o şi mai mare securitate alimentară şi să protejeze cetăţenii faţă de creşterea preţurilor la alimente. Care să conducă la independenţa energetică a ţării. Care să continue să sprijine masiv companiile româneşti.

Vreau să menţionez câteva dintre realizările Partidului Social Democrat din aceste prime şase luni de guvernare:

1. Pachetul social - creşterea salariului minim, a alocaţiilor, pensiilor şi sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici pentru perioada de iarnă;
2. Plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale pentru populaţie şi companii;
3. Sprijinirea companiilor româneşti - programe de sprijin de aproape 4 miliarde de euro;
4. Siguranţa alimentară - 500 de milioane de euro pentru produse agricole cultivate în România, plus primă de 10% pentru procesarea materiei prime în ţară;
5. Creşterea salariilor în agricultură şi industria alimentară - salariul minim de 3.000 de lei, scutirea de impozit şi reducerea contribuţiilor sociale pentru toate salariile din acest sector. Aceste măsuri au trei obiective principale - oprirea exodului forţei de muncă din acest sector, consolidarea independenţei alimentare a României şi protejarea angajaţilor din acest sector împotriva creşterii preţurilor;
6. Investiţii în infrastructura rutieră şi feroviară - deblocarea marilor proiecte de investiţii;
7. Investiţii masive în Portul Constanţa, transformat în punct naval strategic pentru comerţul european;
8. Deblocarea exploatării gazelor din Marea Neagră prin adoptarea Legii offshore care asigură mai mulţi bani şi gaze naturale pentru România;
9. Gestionarea eficientă a pandemiei - testarea extinsă, asigurarea medicamentelor, redeschiderea şcolilor şi a economiei;
10. Absorbţia fondurilor europene - realizarea la timp a jaloanelor PNRR aflate în sarcina miniştrilor PSD;
11. Creşterea voluntară a salariului minim. Din această lună orice companie poate creşte salariul minim cu 200 de lei, fără să plătească în plus niciun leu la stat. Este o altă măsură pentru companiile private şi angajaţii lor, dintre cele susţinute de Partidul Social Democrat, aferente programului "Sprijin pentru România".
12. Voucherele pentru alimente. A început emiterea cardurilor sau a voucherelor de 250 de lei, sprijin pentru persoanele cu venituri mici. De această măsură din pachetul "Sprijin pentru România" vor beneficia 3 milioane de români aflaţi în situaţii de deprivare materială sau risc de sărăcie, ca de exemplu:
    • toţi pensionarii ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 de lei;
    • persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 de lei;
    • familiile cu cel puţin doi copii în întreţinere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei;
    • familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 de lei;
    • şi familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social.
13. Eliminarea discriminării de salarizare care efectiv bloca proiectele cu finanţări externe, inclusiv europene.

Cum am spus, nu este un motiv de laudă că sprijinim românii şi companiile româneşti. Este datoria noastră, este ceea ce îşi propune mereu Partidul Social Democrat. Este ceea ce vom face în continuare, prin măsuri bine gândite, pentru că Partidul Social Democrat este un partid cu şi despre români.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Circumscripţia electorală 42 Bucureşti, Dan-Cristian Popescu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Laurenţiu-Daniel Marin, Grupul parlamentar al PSD, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Daniel Marin:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Autorităţile statului trebuie să sancţioneze abuzurile furnizorilor de energie!".

Stimaţi colegi,

Partidul Social Democrat a atras atenţia de la început asupra vulnerabilităţilor măsurii de compensare de către stat a facturilor la energie pentru români şi a riscului ca unii furnizori să profite şi să crească artificial preţurile. Această situaţie a fost confirmată în ultimele luni de verificările realizate de specialiştii Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie - ANRE. Un document prezentat în mass-media arată că au fost constatate mai multe cazuri în care furnizorii de energie au mărit artificial preţurile la energie, cu scopul de a obţine compensaţii mai mari de la stat.

Conform documentului, au fost identificate cazuri în care pentru aceeaşi cantitate de energie electrică s-a solicitat compensarea de două ori. Această situaţie confirmă, dacă mai era nevoie, că soluţia corectă era cea propusă de Partidul Social Democrat, respectiv de reglementare a pieţei energiei.

Consider că autorităţile statului trebuie să intervină de urgenţă, deoarece aspectele constatate de ANRE la unii furnizori de energie au caracter penal şi trebuie sancţionate cu severitate. Este inadmisibil ca în această perioadă dificilă pentru cetăţenii României, unii furnizori de energie să încerce să obţină sume necuvenite din banii publici. Aceasta în condiţiile în care prin creşterea artificială a preţurilor la energie este afectată puternic economia românească. Menţionez că ultimul raport al Institutului Naţional de Statistică precizează că preţurile la energie electrică înseamnă 40% din inflaţie, adică din creşterea preţurilor la bunuri şi servicii.

Stimaţi colegi,

Un aspect care vizează activitatea furnizorilor de energie mi-a fost semnalat de cetăţenii judeţului Vrancea. Aceştia au relatat că în ultima perioadă au primit cu o întârziere de două luni facturile la energie electrică. Consider că nu este corect ca un furnizor să oblige o familie să plătească, practic, două facturi la electricitate într-o singură lună. Este o situaţie care trebuie verificată de ANRE, iar furnizorii trebuie să respecte contractele cu clienţii şi să transmită lunar facturile pentru energia electrică.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Vrancea, Laurenţiu Marin.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Christine Thellmann, vă rog.

Doamna Christine Thellmann:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Proiectele pentru dezvoltarea României prin Programul naţional de investiţii «Anghel Saligny» au luat startul!".

Stimaţi colegi,

Prin adoptarea Programului naţional de investiţii "Anghel Saligny", 65 de miliarde de lei vor ajunge să îmbunătăţească calitatea vieţii tuturor oamenilor din România, prin proiecte de investiţii.

Prin implementarea acestor proiecte, aproape toţi românii vor avea, în sfârşit, acces la apă potabilă, gaz şi toalete racordate la canalizare. Satele româneşti, oraşele, comunităţile noastre vor beneficia de facilităţile secolului în care trăim, care fac viaţa fiecărui român mai confortabilă şi mai civilizată. Prin modificarea legislativă pe care am adoptat-o săptămâna trecută în Parlament, de aceste proiecte vor beneficia autorităţile publice locale, prin înfiinţarea sistemelor de canalizare şi staţiilor de epurare a apelor uzate, inclusiv canalizare pluvială şi sisteme de captare a apelor pluviale. Vor putea beneficia inclusiv localităţile foarte mici, adică UAT-urile cu o populaţie de sub 2.000 de locuitori.

Le urez mult succes tuturor reprezentanţilor administraţiei locale în accesarea fondurilor puse la dispoziţie prin acest program şi în realizarea proiectelor pentru dezvoltarea acestor localităţi!

Aceste investiţii vor face viaţa oamenilor mai uşoară şi vor aduce mai mult confort în fiecare casă.

Stimaţi colegi, vă îndemn să îi sprijinim pe colegii noştri din administraţia locală să se mobilizeze şi să atragă cât mai multe proiecte pentru comunităţile lor. Consider că misiunea noastră nu se încheie după votul acestor legi, ci, dimpotrivă, abia după aceea începe. Trebuie să fim în comunitate, alături de colegii de acolo, să vedem cum funcţionează în practică legile votate de noi, iar acolo unde este cazul, să venim cu îmbunătăţiri.

De aici înainte se va vedea exact cine se află în funcţii publice în slujba comunităţii şi cine nu. Bani pentru proiecte sunt. Pot fi accesate atât fonduri naţionale, cât şi extrabugetare. Numai cine nu vrea nu face nimic. Astfel, pot fi realizate investiţii până şi în cel mai mic cătun din ţară.

Acum, România începe să-şi construiască un viitor mai sigur.

Deputat Christine Thellmann, PNL, Sibiu.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Rodica-Luminiţa Barcari.

Vă rog.

Doamna Rodica-Luminiţa Barcari:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vă voi vorbi astăzi despre un subiect îngrijorător - consumul de droguri în rândul tinerilor!

Ultimele date statistice relevă faptul că ţara noastră numără 1,2 milioane de consumatori ocazionali sau dependenţi, la nivel naţional, însă în realitate numărul acestora este mult mai mare. Peste 16% dintre tineri au consumat măcar o dată droguri, consumă ocazional sau sunt deja dependenţi. În Capitală, unul din patru bucureşteni cu vârste cuprinse între 12 şi 65 de ani a încercat măcar o dată să consume stupefiante.

Săptămâna trecută mai mulţi tineri care au participat la Festivalul Saga din Bucureşti au fost duşi în stare gravă la spitale din Capitală, după ce au consumat droguri. Doi dintre aceştia au decedat în urma supradozajului. În cele trei zile de desfăşurare a Festivalului Saga, care a avut loc pe Arena Naţională din Bucureşti, jandarmii şi poliţiştii de la Crimă Organizată au constatat 129 de infracţiuni, dintre care 119 au fost referitoare la trafic şi consum ilicit de droguri.

Ne confruntăm cu o situaţie alarmantă. Proiectele desfăşurate în teritoriu, împărţirea de pliante, evenimentele din şcoli în timpul cărora elevii află despre pericolul pe care îl presupune consumul de droguri se dovedesc a fi insuficiente, astfel încât s-a înregistrat o creştere a consumului în România, precum şi o scădere a vârstei consumatorilor, de la an la an.

În acest context, singura ţară din Europa care nu deţine în regim public niciun spital de dezintoxicare este România. Consumatorii de droguri, la fel ca şi alcoolicii, sunt internaţi în secţiile de psihiatrie ale spitalelor publice, unde nu primesc cel mai eficient tratament, deoarece nu avem personal medical specializat strict pe consumul de stupefiante. Secţiile de psihiatrie ale spitalelor nu pot dedica resurse exclusiv pentru primirea şi îngrijirea dependenţilor de stupefiante, deşi aceştia au nevoie de atenţie permanentă, complexă şi de echipe medicale specializate.

Puşi în faţa unui fenomen amplu şi anevoios, atât pentru pacienţi, cât şi pentru echipele medicale, cum este acela al tratării dependenţei de droguri, devine imperios necesară existenţa unor unităţi medicale de stat dedicate.

De asemenea, prevenirea consumului de stupefiante necesită eforturi conjugate din partea tuturor - părinţi, şcoală, Biserică, autorităţi locale, ONG-uri, instituţii abilitate care să lupte conjugat împotriva acestui flagel social.

În Parlament voi susţine proiectele de lege care să sprijine toate aceste eforturi, precum este şi iniţiativa colegilor mei liberali, legată de mărirea pedepselor pentru trafic şi consum de stupefiante.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL de Ialomiţa, Rodica-Luminiţa Barcari.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Drogurile distrug vieţi şi dărâmă o societate".

Din păcate, vedem cu toţii în spaţiul public faptul că în România, în ultimul timp, a crescut frecvenţa consumului de droguri, iar tragediile provocate de acest fenomen vin tot mai mult în atenţia mass-media şi, din păcate, avem un fenomen întreg, la nivel social, care tinde să devină o problemă majoră pentru România.

Şi spun aceste lucruri deoarece cred că, până la urmă, ar trebui să tragem o linie roşie şi să înţelegem că nicidecum cu drogurile nu este ceva de joacă. Drogurile nu sunt o formă de divertisment şi drogurile nu reprezintă o alternativă la realitate.

În fapt, drogurile înseamnă moarte. Iar tot ceea ce presupune acest sistem de trafic, distribuţie, răspândire şi consum de droguri nu face decât să aibă o singură finalitate - distrugerea unor destine, distrugerea unor vieţi de oameni tineri, oameni care cad în această patimă a consumului de droguri, probabil cel mai mare flagel al lumii contemporane.

Şi, din păcate, trebuie să recunoaştem că adesea este tratată superficial această problematică, inclusiv de stat, de autorităţi, de reprezentanţii instituţiilor din România, de societatea civilă şi de oricine ar putea să intervină în ceea ce înseamnă prevenirea şi combaterea consumului de droguri.

Şi, nu în ultimul rând, toleranţa faţă de droguri este o toleranţă faţă de crimă, pentru că drogurile funcţionează pe un sistem criminal, un sistem care nu face decât să împrăştie rău în jurul său.

Această toleranţă pe care am auzit-o de multe ori din partea unora şi pe care n-am înţeles-o niciodată - unii le împart în droguri uşoare şi droguri tari. Nu există aşa ceva! Toate drogurile sunt droguri şi toate drogurile ucid, aceasta este realitatea.

De aceea, cred că societatea românească ar trebui să se aplece cu mult mai multă atenţie asupra acestui fenomen, un fenomen care stă la baza multor derapaje pe care le putem vedea în societate, la baza declinului moral, la baza degradării fizice a oamenilor, la baza unui dezastru social a cărui amplitudine este una de nebănuit.

Decăderea unei societăţi de multe ori este accelerată, dacă nu chiar aprinsă de acest flagel al consumului de droguri.

Ca atare, România nu poate să stea impasabilă la tragedia provocată de droguri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Beniamin Todosiu, vă rog.

Domnul Beniamin Todosiu:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi are titlul "Pachetul de legi privind siguranţa naţională va instaura în România «dictatura epoleţilor»".

Parlamentul României va decide în curând dacă va aproba pachetul de legi privind siguranţa naţională. În forma actuală, pachetul legislativ înseamnă instaurarea în România a unui "regim socialist cu epoleţi" şi transformarea ţării în Republica Securistă România.

Suntem în faţa unui demers politic cinic, care foloseşte invazia Federaţiei Ruse în Ucraina pentru a legaliza puterea, influenţa şi controlul serviciilor asupra societăţii româneşti. Dovada acestui grav derapaj politic şi democratic este faptul că pachetul de legi a fost ţinut secret şi nu a fost lansat de la bun început în procedura de transparenţă publică. Astfel, pe modelul rusesc, România riscă să devină un stat la cheremul serviciilor secrete, care vor putea exercita o dominaţie absolută asupra vieţii publice româneşti.

Aceste legi vor obliga civilii şi firmele să coopereze cu serviciile secrete, iar acest lucru înseamnă doar revenirea la practicile fostei Securităţi. În 1989, Securitatea avea peste o jumătate de milion de informatori, unii dintre ei racolaţi prin mijloace de constrângere şi intimidare. Nu exista viaţă publică sau chiar privată, în România comunistă, care să nu fie sub controlul Securităţii. În 2022, Serviciul Român de Informaţii poate primi, printr-o lege, o pârghie de constrângere şi control asupra politicienilor, instituţiilor statului, justiţiei, jurnaliştilor şi întregii societăţi civile. Cred că sunteţi cu toţii de acord că avem obligaţia morală să luptăm, cu pârghiile democratice conferite de funcţia de demnitate publică pe care o deţinem, pentru a îndrepta aceste legi şi pentru a veghea la respectarea Constituţiei, a principiilor statului de drept, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

Aceste legi vor consolida, de asemenea, legătura Preşedinte - SRI, după modelul rusesc, prin acordarea pentru ofiţerii SRI a unei imunităţi speciale în faţa justiţiei, pe care o poate ridica doar preşedintele României. Preşedintele va avea dreptul exclusiv de a demite directorul SRI, drept care până acum era al Parlamentului României. Serviciile primesc astfel puteri sporite şi ies de sub controlul civil care este exercitat constituţional de Parlament.

Concluzia este tristă, dragi colegi - Guvernul PNL-PSD vrea să intre în istorie drept Guvernul care a schimbat România dintr-o ţară democratică şi pro-europeană într-un stat cu epoleţi, guvernat pe principii securiste specifice unor ţări precum Rusia sau Belarus. Această realitate trebuie ştiută de partenerii noştri din NATO şi din Uniunea Europeană, iar, dacă este nevoie, trebuie cerut sprijinul instituţiilor europene şi Comisiei de la Veneţia, pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români.

Am speranţa că fiecare dintre dumneavoastră se va apleca cu luciditate şi seriozitate asupra pachetului de legi privind siguranţa naţională şi se va opune instaurării în România a "dictaturii epoleţilor".

Vă mulţumesc.

Beniamin Todosiu, deputat al USR PLUS de Alba.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Alin Apostol?

Vă rog.

Luaţi sacoul pe dumneavoastră, domnule deputat!

Luaţi sacoul pe dumneavoastră, sunteţi în Parlamentul României!

Nu mă auziţi? (Vociferări.)

Aveţi dreptul să...? (Vociferări.)

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

...să mă prezint cum...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Aşa este, aveţi dreptul acesta.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dragi români,

România Specialilor, asta a ajuns România după 32 de ani. Speciali împânziţi peste tot în instituţiile acestui stat. Speciali creaţi şi hrăniţi de PSD, PNL şi UDMR. De 32 de ani. Specialii sunt nişte prădători ai banului public.

Este clar că PSD şi PNL trag cu dinţii să-i protejeze şi să-i prolifereze. Parlamentarul special, primarul special, baronul special, funcţionarul special sunt doar câteva subspecii foarte atent protejate de toată clasa politică ce a condus România şi, mai nou, şi de către AUR.

Vi se pare normal să existe pensii speciale de zeci de mii de lei în România? Vi se pare normal că un parlamentar primeşte pensie specială de 2.000 lei pentru doar 4 ani de muncă? Pensia medie specială a unui parlamentar este de 5.300 de lei, pe când pensia medie a unui român este de 1.679 de lei şi a contribuit la ea cu 40 de ani de muncă. Vi se pare normal? Drept? Moral?

Ştiaţi că în administraţia publică sunt sute de sporuri care umflă artificial salariile şi pensiile din România, ale unor speciali? De exemplu, există la CCR sporul de "suprasolicitare neuropsihică". Sunteţi de acord ca senatorii să primească spor de antenă?

Specialii nu lipsesc nici din consiliile de administraţie. Au împânzit cu miile companiile şi agenţiile publice din România, oameni promovaţi politic, fără nicio evaluare profesional meritocratică. Şi de acolo Specialii se înfruptă cu nesaţ, susţinuţi de cei care ne-au condus şi continuă să ne conducă.

Vi se pare normal ca aproape toată clasa politică - PSD, PNL, UDMR şi AUR să-i protejeze? Dacă nu, alăturaţi-vă eforturilor USR de a construi o altfel de Românie. O Românie fără Speciali.

Vă mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR de Bucureşti.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Lilian Scripnic.

Domnul Lilian Scripnic:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin declaraţia mea de astăzi doresc să trag un semnal de alarmă faţă de situaţia critică în care se află oraşul Tecuci. Nu cred că, după 32 de ani de democraţie şi administraţie publică în România, ne-am fi putut imagina că într-un oraş de circa 31.000 de locuitori administraţia locală ar fi putut ajunge la terifianta "performanţă" de a nu fi în stare să adopte un buget local. Este revoltător modul în care aleşii locali ai acestui oraş s-au îndepărtat de la menirea lor de a-şi face datoria faţă de cetăţeni. Ei nu înţeleg că jurământul pe care îl depun la preluarea mandatului nu reprezintă doar nişte vorbe în vânt.

Suntem la jumătatea anului şi consilierii locali nu au reuşit să aprobe Proiectul de Hotărâre privind aprobarea bugetului iniţial centralizat de venituri şi cheltuieli şi Programul de investiţii publice pe grupe de investiţii şi surse de finanţare ale UAT municipiul Tecuci, pe anul 2022. Până acum oraşul a funcţionat în mod de avarie, cu 8% din bugetul pe anul 2021. De luna aceasta nu se mai pot face plăţile pentru lucrările de investiţii, pentru asfaltare, pentru iluminat public, salubrizare, pentru funcţionarea Poliţiei Locale, pentru reabilitarea şi modernizarea unor şcoli. Sunt în pericol de neplată prestaţiile sociale către persoanele cu dizabilităţi şi însoţitorii acestora, către asistaţii sociali, precum şi bursele elevilor. Programul "Masă caldă în şcoli" nici măcar nu s-a putut derula. Ceea ce este şi mai grav este faptul că se pot pierde eventualele finanţări din PNRR.

Îmi exprim indignarea faţă de felul în care Primăria şi consilierii locali ai oraşului Tecuci pun mai presus orgoliile de partid şi ambiţiile politice mărunte. Oare ce doresc să demonstreze cu acest blocaj? Că sunt mari politicieni? Că sunt maeştri ai luptelor politice şi buni combatanţi pe scena politică? Dacă nu reuşiţi să asiguraţi un buget acestui oraş, cum veţi putea oare face faţă provocărilor ce vor fi în toamna şi iarna care urmează, cu preţuri în creştere la energie?

Stimaţi aleşi locali ai oraşului Tecuci, aţi uitat complet de ce v-au votat cetăţenii! Nu cred că îi mai reprezentaţi pe cei care au pus ştampila pe buletinul de vot! Reprezentaţi alte interese şi, dacă nu reuşiţi să stabiliţi un dialog şi să găsiţi soluţii, mai bine prezentaţi-vă demisiile!

Vă mulţumesc.

Deputat de Galaţi, Lilian Scripnic.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor, domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi, vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tema declaraţiei politice - "Ziua Mondială a Mediului - prilej pentru implicarea tinerelor generaţii".

Săptămâna trecută am marcat două evenimente importante, care au o legătură intrinsecă cu viitorul nostru, al tuturor: 1 iunie - Ziua Internaţională a Copilului şi 5 iunie - Ziua Mondială a Mediului.

Copiii reprezintă, indiscutabil, viitorul nostru şi lor trebuie să le oferim nu doar dragostea noastră, ci şi tot sprijinul. Totodată, nu putem vorbi despre ziua de mâine, fără să ne gândim la mediul înconjurător, mai ales astăzi, când oamenii de ştiinţă ne avertizează că nivelul de dioxid de carbon din atmosfera Terrei a crescut până la valori cu peste 50% mai mari decât cele din perioada preindustrială a civilizaţiei umane.

Din acest motiv, aş vrea să reliefez astăzi modul în care prin tineri şi împreună cu ei putem să schimbăm în bine mediul înconjurător.

Este bine cunoscut faptul că în ţara noastră politicile de mediu implementate în ultimii 30 de ani nu au produs rezultatele scontate, iar o problemă relevantă în acest sens este legată de gestionarea deşeurilor menajere.

Un prim exemplu îl regăsim în judeţul Maramureş, unde din lipsa unei gropi ecologice de gunoi, autorităţile locale sunt nevoite să transporte, la costuri enorme, deşeurile menajere, chiar şi la sute de kilometri, până la cel mai apropiat punct de colectare.

Astfel de situaţii, coroborate cu lipsa educaţiei în domeniul mediului, ne aduc cu paşi mărunţi, dar siguri, către agravarea situaţiei ecologice.

Însă, şansa României de a-şi îmbunătăţi situaţia la capitolul mediu stă în conştientizarea tinerilor asupra faptului că fără un mediu sănătos şi curat, perspectivele de viitor în acest domeniu sunt sumbre.

Implicarea tinerelor generaţii în acţiuni cu impact direct asupra mediului, precum şi acordarea importanţei cuvenite educaţiei pentru mediu, reprezintă baza unui viitor solid, sănătos şi performant pentru întreaga societate.

Uniunea Ucrainenilor din România, prin organizaţia sa de tineret, cultivă educaţia pentru mediu şi promovează acţiuni concrete, cu implicarea tinerei generaţii. În ultimii ani, am reuşit să formăm echipe de tineri, din diferite zone ale ţării, care să se implice activ în campanii de ecologizare a zonelor verzi şi a cursurilor de apă, precum şi în campanii de împădurire a zonelor afectate de fenomenul defrişărilor ilegale.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, oferind contextul propice tinerilor, printr-o implicare activă în educarea acestora în spiritul protejării mediului înconjurător, susţinându-le activităţile şi iniţiativele, o să reuşim să creştem noi generaţii care pot crea un viitor mai bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Coarnă.

Vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "Termocentrala Mintia, vândută în bloc, la un preţ de 91,23 milioane de euro".

Termocentrala Mintia va fi scoasă la vânzare în bloc, pe data de 15 iulie 2022, licitaţia publică urmând să plece de la un preţ de 91,23 de milioane de euro, exclusiv TVA. Printre condiţiile impuse de Ministerul Energiei companiei care va achiziţiona termocentrala se află şi obligativitatea realizării unei noi capacităţi energetice de 800 MW/h în bandă pe gaz metan şi energie regenerabilă, până la sfârşitul anului 2026.

Într-un comunicat transmis de societatea "Expert Insolvenţă" SPRL, în calitate de administrator judiciar al Societăţii Complexul Energetic Hunedoara SA, se precizează că preţul total de pornire al licitaţiei care va avea loc în 15 iulie 2022 este de 91,23 de milioane de euro, exclusiv TVA.

În cazul în care activul nu va fi valorificat, licitaţia fi va reluată în data de 29 iulie 2022, apoi în 12 august şi, ulterior, în 26 august 2022, în aceleaşi condiţii de preţ şi locaţie.

Condiţiile de valorificare a acestui activ au fost aprobate de adunarea creditorilor Societăţii Complexul Energetic Hunedoara, în cadrul şedinţei convocate de administratorul judiciar la data de 20 mai 2022.

De asemenea, în comunicatul administratorului judiciar se arată că prin implementarea acestei măsuri vor putea fi puse în aplicare demersurile necesare astfel încât să se stopeze poluarea.

Discursul public este evident axat pe ideea că Termocentrala Mintia trebuie să se adapteze noilor standarde europene, prin care se urmăreşte trecerea de la producţia de energie electrică pe bază de cărbune la cea din surse regenerabile.

Termocentrala Mintia face parte din Complexul Energetic Hunedoara şi este compusă din terenuri în suprafaţă de 329,8 ha, construcţii, bunuri mobile şi echipamentele aferente. Activitatea acesteia a fost oprită în martie 2021 din lipsa cărbunelui, iar personalul a fost disponibilizat.

Se vinde, deci, Termocentrala Mintia pentru suma de 90 de milioane de euro, cu menţiunea că centrala are o putere instalată de 1285 MW/h, compusă din 5 grupuri a câte 210 MW/h şi unul de 235 MW/h.

Ce nu se spune este că grupul de 235 MW/h este nou, proaspăt achiziţionat, iar unul dintre grupurile de 210 MW/h e recent modernizat şi a costat Guvernul României o grămadă de bani. Asta s-a întâmplat până să se închidă termocentrala, costurile plătite pentru modernizare din bugetul public fiind consistente. Iar acum se privatizează. Oare de ce? Preţul de plecare al vânzării este în jur de 90 de milioane de euro şi de cumpărat se va cumpăra, probabil, la jumătate, dacă nu cumva pe gratis.

Jocurile de culise nu le cunoaştem. Cert este însă că şi această afacere urmează schema clasică, în sensul că Termocentrala Mintia va fi vândută la un preţ subevaluat, iar ulterior, noul proprietar o să revândă grupul cel nou de 235 MW/h cu 200, 300 de milioane de euro, iar grupul modernizat de 210 MW/h cu 100, 150 de milioane de euro. În concluzie, noul proprietar va cumpăra Termocentrala Mintia cu 90 de milioane, fiind revândută, probabil, ulterior, cu o sumă de peste 400 de milioane de euro. Profitul, uşor de calculat pentru oricine, va îmbogăţi noul cumpărător, în detrimentul statului român.

Concluzia este una singură: companiile străine - iar Guvernul român este în slujba lor.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan-Constantin Şlincu, PSD, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi parlamentari,

De la începutul acestei luni se aplică măsurile de creştere a salariilor în agricultură şi în industria alimentară, pentru stimularea acestui sector strategic al economiei naţionale. Este esenţial să facem tot ce putem pentru asigurarea securităţii alimentare pe termen lung.

Vreau să subliniez că nu e vorba doar de creşterea salariului minim la 3.000 de lei în acest sector agroalimentar. Toate salariile din acest domeniu vor creşte, ca urmare a scutirii sau reducerii unor taxe şi impozite aplicate veniturilor salariale. Măsura vizează trei obiective majore.

În primul rând, se urmăreşte oprirea exodului forţei de muncă din acest sector.

Al doilea obiectiv se referă la consolidarea independenţei alimentare a României.

Şi a treia ţintă a acestei măsuri de creştere a veniturilor are în vedere protejarea angajaţilor din acest sector împotriva creşterii preţurilor.

Concret, salariul minim brut pentru salariaţii din sectorul agricol şi alimentar creşte la 3.000 de lei, comparativ cu salariul minim general de 2.550 de lei. Toate salariile din acest sector sunt scutite de plata impozitului pe venit, de 10%. Aceste salarii sunt scutite de plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate, de 10%. La toate salariile din sector se aplică o reducere cu 3,75 puncte procentuale a contribuţiei pentru asigurările sociale şi se mai aplică o reducere a contribuţiei asiguratorii pentru muncă, de la 2,25% la 0,27%.

Este important de ştiut că tot de la 1 iunie se aplică şi măsura de creştere voluntară a salariului minim. Din această lună, orice companie poate creşte salariul minim cu 200 de lei, fără să plătească în plus niciun leu la stat. Este o altă măsură pentru IMM-uri, companii şi angajaţii lor, dintre cele susţinute de PSD, aferente programului "Sprijin pentru România". Într-adevăr, este o facilitate temporară, valabilă până la sfârşitul anului, din care câştigă şi companiile şi angajaţii, însă este necesară în această perioadă de creştere a inflaţiei şi de instabilitate economică generată de conflictul din Ucraina.

O altă veste bună este cea referitoare la acordarea voucherelor pentru alimente. A început emiterea cardurilor de vouchere în valoare de 250 de lei, sprijin pentru persoanele cu venituri mici. De această măsură din pachetul "Sprijin pentru România" vor beneficia 3 milioane de români vulnerabili. Nimeni nu trebuie să-şi facă nicio grijă dacă va primi cardul cu o mică întârziere. Banii nu se pierd! Contravaloarea voucherelor, 250 de lei la fiecare două luni, va fi încărcată pe toate cardurile, inclusiv pentru luna iunie, pentru fiecare beneficiar în parte. Există resurse pentru acordarea acestui sprijin până în 2027.

Este important de reţinut că banii de pe aceste carduri sociale se pot cheltui doar pe alimente şi masă caldă.

Aşadar, se poate constata că odată cu intrarea PSD la guvernare, după câteva luni sunt luate măsuri concrete pentru majorarea veniturilor şi susţinerea cetăţenilor din categoriile vulnerabile.

Vă mulţumesc.

Deputat Dan-Constantin Şlincu, PSD, Botoşani.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Romeo-Daniel Lungu, vă rog.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Efectele pozitive ale intrării PSD la guvernare se văd din plin. S-au luat măsuri bune pentru protejarea cetăţenilor de preţuri, sprijinirea companiilor româneşti, investiţii în infrastructura rutieră şi feroviară ori absorbţia fondurilor europene.

De exemplu, judeţul Buzău cunoaşte dezvoltarea din toate punctele de vedere. În momentul de faţă sunt deschise numeroase şantiere, atât de modernizare a infrastructurii rutiere, cât şi de reabilitare a unor clădiri de patrimoniu ori sanitare. Mai mult, la nivel de municipiu, cele mai importante artere sunt în plină reabilitare, centrul istoric al oraşului va avea o nouă faţă, sistemul de învăţământ trece printr-un amplu proces de modernizare, iar planurile autorităţilor locale nu se opresc aici.

Ieri, la Buzău, a fost semnat primul contract de execuţie a unui lot din Autostrada A7. Lotul 2 din tronsonul Ploieşti-Buzău, cuprins între localităţile Mizil şi Pietroasele va avea 28,35 Km şi reprezintă un pas important pentru infrastructura din România. Însemnătatea momentului este dată şi de faptul că acesta este primul din totalul celor 13 loturi ale Autostrăzii Moldovei care intră, efectiv, în execuţie.

Autostrada A7 va aduce numeroase beneficii, printre care siguranţă rutieră şi scăderea numărului de accidente grave. Nu este un secret că DN2 Bucureşti-Suceava, supranumit "Drumul Morţii", este cea mai periculoasă şosea din ţară, pe care, anual, îşi pierd viaţa zeci de români.

Acest prim pas a fost posibil datorită viziunii cu care PSD a venit la guvernare, având în vedere faptul că ministrul social-democrat al transporturilor a reuşit să elimine blocajele care apăreau în faza de implementare a proiectelor, printre care întârzierile nefundamentate din evaluarea ofertelor şi reducerea termenelor de eliberare a aprobărilor şi a avizelor de către autorităţi.

Şi nu este singurul lucru cu care se mândreşte Buzăul. El are şi singura şcoală circulară din România şi Uniunea Europeană, un model de bună practică pentru educaţie în spiritul dezvoltării durabile. Este vorba despre Şcoala Gimnazială nr. 11, prima unitate de învăţământ 100% eco care tot ieri a primit vizita celor mai importanţi oameni în stat. Şcoala circulară presupune utilizarea resurselor naturale, precum şi reducerea pierderilor şi costurilor. Concret, apa meteorică este colectată şi reutilizată, energia electrică este produsă cu ajutorul panourilor fotovoltaice, iar deşeurile sunt colectate selectiv. În plus, când afară sunt peste 0 grade Celsius, căldura este extrasă din pământ cu ajutorul unor pompe de căldură apă-aer.

Se observă astfel că atunci când există dorinţă şi interes pentru bunăstarea cetăţeanului, a mediului şi a viitorului copiilor există şi soluţii care, prin cooperarea dintre autorităţile locale şi centrale, duc la rezultate care pot fi considerate exemple de bune practici.

Sunt absolut convins că proiectele de dezvoltare a infrastructurii vor continua şi vor face ca Buzăul să devină un model din cât mai multe puncte de vedere. Sper ca liderii a tot mai multor unităţi administrativ-teritoriale să implementeze proiecte ce vor duce la un viitor mai curat pentru copiii noştri, iar noi, de aici, din Parlament, să le oferim susţinerea de care au nevoie.

Romeo-Daniel Lungu, deputat, Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Viorel Salan.

Vă rog.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Redresarea turismului - primul semn al revenirii la normalitate în economie".

După doi de pandemie avem acum certitudinea că economia naţională îşi revine. Relansarea turismului românesc a început în acest an. O demonstrează şi ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică. Acesta a anunţat recent că sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în perioada ianuarie-aprilie 2022, au fost în creştere cu peste 33% faţă de perioada similară din 2021.

Este prima dovadă că obiectivele asumate acum şase luni prin programul de învestire a actualului Guvern sunt realiste şi măsurile adoptate au efectul scontat.

Reprezint în Parlamentul României Hunedoara şi aceste veşti mă bucură mult, pentru că ştiu cât de important este turismul pentru judeţul din care provin.

Desigur, judeţul Hunedoara deţine o listă impresionantă de obiective turistice. Diversitatea destinaţiilor pe care le găzduieşte este unică în România, dar dintre toate aş dori să mă refer aici la un singur exemplu, Geoagiu-Băi.

Aşezarea Geoagiu-Băi, parte componentă a oraşului Geoagiu, este o cunoscută staţiune balneară din Hunedoara, devenită staţiune turistică de interes naţional. Alături de Băile Felix, Buziaş şi Herculane se bucură de privilegiul de a fi una dintre cele mai vechi exploatări balneare de pe teritoriul ţării, datând din perioada colonizării romane.

Trei sunt atuurile principale ale staţiunii. Apele termale ale izvoarelor de aici, nămolul terapeutic şi bioclimatul local.

Pe lângă acestea, există aici şi alte atracţii turistice deosebite: Băile Termale Romane, Germisara, şi totodată Complexul turistic Băile Daco-Romane, ce a găzduit săptămâna trecută deschiderea sezonului estival din acest an.

Staţiunea Geoagiu-Băi s-a dezvoltat în ultimii ani foarte mult.

Cu toate acestea, potenţialul turistic al staţiunii încă nu a fost atins. Şi de aceea proiectele destinate dezvoltării staţiunii Geoagiu-Băi nu s-au oprit. Vor continua acţiunile de reabilitare şi modernizare a reţelei de drumuri din interiorul localităţii. Va creşte eficienţa energetică a localităţii şi prin gestionarea inteligentă a energiei în sistemul de iluminat public local.

Rezultatul pozitiv pe care l-am consemnat deja reprezintă şi efectul politicilor publice adoptate de către Guvernul actual.

Turismul este parte a acestei viziuni şi rămâne un motor economic important ce poate sprijini substanţial creşterea calităţii vieţii oamenilor din comunităţile locale. Pentru că, până la urmă, este vorba despre oameni, despre o viaţă mai bună pentru ei şi familiile lor şi despre speranţa unui viitor mai sigur.

Viorel Salan, deputat al PSD Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Lazăr Ion-Marian.

Vă rog.

Domnul Ion-Marian Lazăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Calea ferată, de la glorie la agonie".

Dragi colegi, din păcate un nou proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de actuala majoritate parlamentară mi-a atras atenţia în mod neplăcut. Proiectul care, din nefericire, nu face obiectul unei dezbateri publice reale vizează în principal modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române.

Prin intermediul acestui proiect se urmăreşte, printre alte măsuri, reconfigurarea cadrului legal necesar închiderii de către Guvern a liniilor de cale ferată la propunerea ministerului de resort şi cu avizul Ministerului Apărării Naţionale şi al autorităţilor administraţiei publice locale.

Se doreşte ca adoptarea acestei măsuri să se realizeze exclusiv în baza unor studii de specialitate care vor viza în principal aplicarea criteriul eficienţei economice, fără însă a se cuantifica în mod exhaustiv eventualele consecinţe sociale negative la nivel local, judeţean şi regional, ce pot fi generate pe termen mediu şi lung.

Nu pot să nu remarc că în spatele acestui demers legislativ se ascunde atât incapacitatea partidelor aflate la guvernare de a susţine măsuri concrete de reabilitare a unor secţii de cale ferată care nu fac parte din principalele coridoare de transport feroviar, cât şi o serie de probleme sistemice care trenează de ani de zile.

Totodată, opţiunea luată în calcul de guvernanţi privind conservarea sau dezafectarea unor rute feroviare este cu atât mai evidentă cu cât se are în vedere inclusiv posibilitatea preluării sau menţinerii în exploatare a unor secţii de cale ferate prin implicarea financiară a autorităţilor administraţiei publice locale.

Totuşi ceea ce nu se înţelege în majoritatea guvernamentală este faptul că în spatele unor cifre seci care ar putea reieşi din studiile de specialitate ce se vor întocmi se află cetăţenii acestei ţări şi greutăţile cu care aceştia se confruntă zi de zi.

În acest sens, o temă de reflecţie pentru actualii guvernanţi ar trebui să o reprezinte ultimul incident produs la sfârşitul anului trecut, când în gara Timişoara peste 100 de navetişti au protestat spontan împotriva sistării operării cursei feroviare Timişoara-Nerău. Urmare a acestei situaţii operatorul feroviar de stat SNTFC "CFR Călători" SA a preluat deservirea acestui traseu.

În final, mă văd nevoit să reamintesc că angajamentele asumate de statul român privind Pactul verde european nu presupun închiderea unor secţii de cale ferată, ci mai degrabă se susţine creşterea conectivităţii şi transferarea mai multor pasageri şi mărfuri către transportul feroviar şi cel naval, asigurându-se astfel o reducere a emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă.

Mulţumesc.

Lazăr Ion-Marian, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Tanasă.

Vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Discriminarea doamnei profesor Maria Peligrad de către primarul UDMR din Sfântu Gheorghe - un gest xenofob impardonabil".

Autorităţile locale din Sfântu Gheorghe acordă anual titlul "Pro Urbe", distincţie instituită de Consiliul Local Sfântu Gheorghe, reprezentanţilor de seamă ai comunităţii, iar anul acestea Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş a nominalizat-o pe preşedinta Fundaţiei "Mihai Viteazul", doamna profesor Maria Peligrad. Propunerea Forumului Civic a trecut iniţial de votul majorităţii membrilor Comisiei pentru învăţământ, cultură şi ştiinţă din cadrul Consiliului Local. Cu toate acestea, printr-un gest sfidător şi abuziv, propunerea a fost ulterior respinsă în ultima clipă, în plenul şedinţei din data de 28 aprilie, chiar de către aceiaşi consilieri locali care au fost de acord cu doar câteva zile în urmă.

Motivul invocat de către primarul UDMR din Sfântu Gheorghe pentru acest gest dezgustător este unul halucinant. Acesta justifică retragerea premiului de implicarea doamnei Peligrad în dosarul din justiţie prin care Forumul Civic a obţinut anularea Hotărârii de Guvern prin care steagul secuiesc al municipiului a fost adoptat. Motivarea instanţei de judecată care a anulat acest simbol local, la solicitarea Forumului Civic, este aceea că românii nu sunt reprezentaţi pe acest simbol local. Drept urmare, groful UDMR Antal Árpád a decis să acţioneze ca un demn urmaş al lui Horthy şi a blocat acordarea premiului distinsei doamne profesor Maria Peligrad, un intelectual deosebit şi membru de bază al societăţii civile româneşti din judeţul Covasna.

Din păcate, ni se demonstrează din nou faptul că grofii UDMR nutresc un dispreţ profund faţă de puţinii români care au mai rămas încă în judeţul Covasna, pe care îi consideră intruşi, populaţie nedorită şi doar tolerată.

Aşadar, ne întrebăm cu ce este vinovată doamna Peligrad că Guvernul României şi clasa politică din ultimii 32 de ani s-au făcut preş în faţa UDMR-ului, pas cu pas alimentând ambiţiile revizioniste şi autonomiste ale acestora? Care este vina doamnei Peligrad că Guvernul a devenit sluga UDMR şi a emis o hotărâre prin care se instituia un steag secuiesc drept simbol local al unui oraş în care românii reprezintă o comunitate importantă? Prin gestul său, groful aflat la conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe nu a discriminat în mod dezgustător un om remarcabil, care timp de aproape 40 de ani şi-a dedicat activitatea în folosul societăţii civile din judeţele Covasna şi Harghita, ci întreaga naţiune română, pentru că ofensa adusă doamnei Peligrad este o ofensă adusă naţiunii române, pentru care doamna Peligrad lucrează de peste 40 de ani.

În calitate de demnitar al statului român condamn cu vehemenţă acest nou gest xenofob al grofului aflat la conducerea Primăriei Sfântu Gheorghe. UDMR a dovedit din nou că este nu doar o promotoare a terorismului, ci şi o formaţiune profund antiromânească, promotoare a urii interetnice, animată exclusiv de visul Ungariei Mari.

În egală măsură condamn cu vehemenţă şi atitudinea slugarnică a PSD şi PNL, complici ai UDMR în derularea acţiunilor mult prea evidente de epurare etnică a românilor din judeţul Covasna. Din păcate, în lipsa unor politici publice coerente, românii din sud-estul Transilvaniei vor fi alungaţi, reduşi numeric şi intimidaţi spre tăcere pentru totdeauna, în cele din urmă dispărând cu totul, spre satisfacţia acestor politicieni şovini care acţionează împotriva României pentru ca Transilvania să fie din nou ocupată de Ungaria.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cătălin-Zamfir Manea.

Vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi am depus la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor un proiect de lege pentru interzicerea segregării copiilor şi elevilor la toate nivelurile de învăţământ din ţara noastră.

Proiectul de lege pe care l-am iniţiat modifică şi completează Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, precum şi Legea educaţiei naţionale nr. 1 din 2011.

Stimaţi colegi deputaţi,

Segregarea este o formă de discriminare, de separare fizică săvârşită în cadrul unei unităţi de învăţământ prin care se restrâng drepturile fundamentale ale omului, în speţă ale copilului, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, boală cronică necontagioasă.

Din păcate, potrivit unui studiu recent finalizat, din cele peste 900 de unităţi şcolare care au constituit obiectul studiului, în peste 600 s-au constatat cazuri de segregare şcolară, de separare a acestor copii, în bănci, în corpuri de clădire diferite, în clase.

În opinia mea, art. 32 din Constituţia României trebuie respectat în integralitatea sa, articol care le garantează tuturor copiilor dreptul şi accesul la educaţie într-un mod nediscriminatoriu.

Pe această cale fac un apel către dumneavoastră să susţineţi proiectul de lege pe care l-am iniţiat şi sper eu ca după ce va trece de plenul Camerei Deputaţilor să treacă şi la Senat şi să îndreptăm cumva această mare problemă, s-o înlăturăm, pentru că, da, aşa este, toţi copiii acestei ţări, inclusiv cei care aparţin etniei rome, trebuie să aibă şanse egale la educaţie, la dezvoltare. Toţi copiii acestei ţări trebuie să devină adulţi responsabili, să fie pe picioarele lor, iar datoria noastră, în calitate de for legislativ, este să sprijinim tot acest proces.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Lasca.

Vă rog.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea de azi se intitulează "Guvernul nu a cumpărat vaccinuri împotriva crizei economice".

Stimaţi colegi,

De la începutul mascaradei pLandemiei, o grămadă de specialişti neagreaţi de Guvern au avertizat asupra faptului că aşa-zisa "pandemie" nu este gestionată corect şi va cauza o criză reală economică.

Iată că acum, după 2 ani de manipulări prin frică, criza economică loveşte România după ce Guvernul Cîţu minţea frumos românii la televizor că avem cea mai mare creştere economică. Deşi acum Guvernul este condus de PNL şi PSD, cele mai mari partide politice, nu este capabil să găsească leac crizei economice, în schimb, până nu demult, se rosteau "prostii cu fală", de genul: "Ne vaccinăm şi scăpăm".

Criza economică îi afectează pe toţi, indiferent de câte doze şi-au injectat sau nu, pentru că, nu-i aşa?, la pompă sau la magazin ţi se cer bani pentru combustibil şi mâncare, şi nu coduri QR! Este evident care a fost scopul impunerii codului QR, respectiv acela de a subjuga şi controla abuziv oamenii, iar criza economică actuală este rezultatul slugărniciei celor din Guvern, care au cheltuit banii românilor pe vaccinuri atât de eficiente încât nimeni nu mai vrea să audă de doza patru.

În schimb, acum Guvernul nu aude strigătele românilor în ceea ce priveşte scumpirile care le afectează nivelul de trai. Thomas Jefferson, al treilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, a spus: "Când Guvernul se teme de popor este libertate, când poporul se teme de Guvern este tiranie!".

Acum în România este o tiranie guvernamentală fără precedent în ultimii 30 de ani, care va ajunge în cel mai scurt timp să dea socoteală poporului român.

Acum 3 luni, în toată presa din România era prezentată ştirea şoc cum că benzina s-a scumpit până la 11 lei pe litru la o benzinărie din judeţul Bihor. Acum este 9 lei peste tot în ţară, aproape dublu faţă de preţul dinaintea pLandemiei programate şi Guvernul tace mâlc, fiind complice la jaful comandat de stăpânii din afară.

Poporul român nu va uita că România a avut prima sondă de petrol din lume, în 1857, cu 2 ani chiar înaintea Statelor Unite ale Americii, iar în 1937 România deţinea locul 7 în lume privind rezervele mondiale de petrol, după URSS, SUA, Irak, Iran, Venezuela şi Indiile Olandeze.

Câtă vreme România va fi condusă de un Guvern trădător şi obedient poporul român va avea de suferit, vor avea de suferit generaţiile următoare pentru că, după cum spunea geniul Mihai Eminescu: "Greşelile politicianului sunt crime, căci în urma lor suferă milioane de oameni nevinovaţi". Una din greşelile criminale împotriva românilor a fost intrarea în Uniunea Europeană.

Viitorul României aparţine Patrioţilor!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat independent Mihai Lasca, Partidul PPR.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marian-Iulian Rasaliu, Grupul PSD.

Vă rog.

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi priveşte acordul salariului minim european.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Potrivit Eurostat, unul din zece lucrători europeni este în risc de sărăcie. Cetăţenii României au nevoie să ducă un trai decent. Partidul Social Democrat a susţinut mereu principiul şi necesitatea introducerii salariului minim european. Mă bucur că eforturile PSD, alături de cele ale partenerilor social-democraţi europeni privind salariul minim european au dat rezultate. Parlamentul European şi statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la Directiva privind salariile minime europene adecvate propusă de Comisia Europeană. Acest acord prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state europene unde există deja salarii minime. Mai mult decât atât, se urmăreşte creşterea transparenţei privind modalitatea de stabilire a acestui salariu minim european.

Să nu uităm faptul că încă de acum doi ani PES activists România a iniţiat o petiţie, susţinută de peste 20.000 de persoane, pentru un salariu minim european, depusă oficial la Parlamentul European, pe care a semnat-o, în numele PSD, preşedintele partidului, domnul Marcel Ciolacu.

Directiva Europeană protejează salariul minim. Munca cetăţenilor români trebuie respectată. Statele Uniunii Europene vor trebui să pună în aplicare un cadru solid pentru stabilirea şi actualizarea salariilor minime, care include criterii clare pentru stabilirea acestui salariu minim, inclusiv puterea de cumpărare, luând în considerare costul vieţii, nivelul, distribuţia şi rata de creştere a salariilor, precum şi productivitatea naţională.

Vă mulţumesc.

Rasaliu Marian-Iulian, deputat de Braşov.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Radu-Marin Moisin, PNL.

Vă rog.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi are ca temă "Starea spaţiului Schengen în anul 2022".

Spaţiul Schengen le permite cetăţenilor europeni să locuiască, să lucreze şi să călătorească în altă ţară europeană fără a fi supuşi controalelor la frontierele interne. Aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o ţară Schengen în timp ce lucrează în alta şi în fiecare zi aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează frontierele interne.

Atât criza refugiaţilor din 2015, cât şi pandemia de COVID-19 au pus presiune asupra spaţiului Schengen, întrucât statele membre au introdus, în acele momente de cumpănă, controale la frontierele interne, cauzând astfel probleme de circulaţie a persoanelor, precum şi de aprovizionare în interiorul Uniunii Europene.

Deşi Comisia a încercat să diminueze impactul controalelor la frontiere şi să îmbunătăţească gestionarea acestora, a decis că sunt mai mult decât necesare anumite îmbunătăţiri pentru a ne asigura de faptul că spaţiul Schengen este sigur şi poate face faţă provocărilor viitoare şi, în consecinţă, s-a adoptat Strategia pentru spaţiul Schengen, cel mai mare spaţiu al libertăţii de circulaţie din lume.

Principalele acţiuni pe care le prevede această strategie sunt menite să asigure rezilienţa spaţiului la orice provocare: asigurarea unei gestionări eficace şi moderne a frontierelor externe ale UE; consolidarea spaţiului Schengen pe plan intern, dar şi îmbunătăţirea guvernanţei pentru a promova încrederea între statele membre şi o mai bună pregătire pentru situaţii de criză.

De asemenea, strategia adoptată în 2021 presupune şi finalizarea extinderii spaţiului Schengen, prin admiterea României, Bulgariei şi Croaţiei, astfel încât şi aceste state europene să beneficieze pe deplin de sistemul liberei circulaţii.

Totodată, această strategie prevede ca până în anul 2023 frontierele externe ale Uniunii Europene să devină mai bine protejate, astfel încât sistemele de informaţii pentru gestionarea frontierelor şi a migraţiei, precum şi pentru asigurarea respectării regulilor ar trebui să devină interoperabile, să le ofere poliţiştilor de frontieră informaţiile de care au nevoie pentru a şti cine traversează frontierele Uniunii, eliminând lacunele existente în prezent.

De asemenea, sistemul de intrare/ieşire va avea un rol cheie în înregistrarea intrării şi a ieşirii cetăţenilor, înlocuind astfel ştampilarea manuală a documentelor. Sistemul nu doar că va îmbunătăţi calitatea controalelor, ci va reuşi să detecteze orice încercare de fraudare a documentelor de identitate.

Comisia a publicat recent primul raport asupra strategiei care monitorizează în primul rând progresele înregistrate la sfârşitul anului trecut, identifică problemele întâmpinate şi promovează măsuri comune adecvate şi, în al doilea rând, identifică priorităţile pentru perioada 2022-2023.

Desigur, primul raport după adoptarea Strategiei pentru spaţiul Schengen evidenţiază şi unul dintre cele mai imperioase aspecte, ce necesită o atenţie deosebită, întrucât reiterează importanţa finalizării extinderii spaţiului Schengen şi invită Consiliul să adopte deciziile care să permită României, Croaţiei, şi Bulgariei să devină în mod oficial parte a acestui spaţiu.

Mulţumesc.

Radu Moisin, deputat de Cluj.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Şerban Gianina.

Vă rog.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Guvernul acţionează împotriva României! Din nou".

În plină criză economică, Guvernul României a emis Proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru scăderea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi, implicit, punerea la pământ a industriei miniere. În următorii 8 ani, capacitatea de producţie a energiei electrice pe bază de carbune, lignit şi huilă trebuie să dispară, ceea ce înseamnă 16,9% din întreaga producţie a României, conform ANRE.

Dacă proiectele de investiţii în creşterea sau înlocuirea acestor capacităţi sunt doar teorii puse pe hârtie care nu au vreun termen de realizare, pentru punerea la pământ a acestor centrale ce funcţionează pe bază de cărbune este un termen fix: 31 decembrie 2030.

Acest proiect de ordonanţă de urgenţă vine să rezolve una din chestiunile asumate prin PNRR, un plan bine pus la punct, dar nu pentru români. Acum pot înţelege toţi românii de ce acest PNRR a fost ascuns de ochii lumii.

Mai mult, pe lângă faptul că energia lipseşte şi va lipsi din ce în ce mai mult, preţul acesteia astăzi punând mari probleme atât populaţiei, cât şi industriei, mai intervine o problemă gravă: închiderea minelor, programată clar prin această propunere de ordonanţă de urgenţă. Se pare, din nou, că Guvernului nu-i pasă de miile de oameni ce îşi câştigă existenţa cu greu în subteran. Oare ce vor face aceştia, având în vedere faptul că programele de reconversie socială ori nu există, ori sunt doar alte minciuni puse pe hârtie şi înghit sume imense, însă fără rezultate? Cum va învăţa un miner să facă o afacere profitabilă din care să trăiască, luând în calcul birocraţia cruntă din România? Ce afacere ar putea să dezvolte în Valea Jiului, unde nu mai câştigă nimeni bani din alte activităţi? Sunt întrebări la care nimeni nu răspunde. Guvernul are doar o ţintă: centralele electrice şi mineritul trebuie să dispară!

Să nu mai spunem că aceste centrale electrice se întind pe hectare întregi, iar vânzarea lor la kilogram şi dezafectarea lor poate fi o altă afacere profitabilă. Dar, din nou, nu pentru români.

Distrugem absolut totul în România, munca a generaţii întregi!

"Vă mulţumesc", stimaţi guvernanţi! Cu ghilimelele de rigoare.

Gianina Şerban, deputat AUR de Ilfov.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna Anamaria Gavrilă.

Vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Bună dimineaţa şi mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu vom înceta să atragem atenţia. Preşedintele Agenţiei Internaţionale pentru Energie ne anunţa acum o săptămână că vom intra într-o criză mult mai mare decât cea din anii ’70. De ce mult mai mare? Pentru că în anii ’70 ne-am confruntat doar cu o criză a petrolului. Acum ne confruntăm cu o criză a petrolului, a gazului, a energiei şi, mulţi ar completa, chiar cu o criză a alimentelor.

Preşedintele Joe Biden a declarat stare de urgenţă în Statele Unite ale Americii pentru că există un deficit prea mare al capacităţilor de producţie a energiei electrice.

În tot acest timp ce fac liberalii? Domnul Ciucă se ocupă foarte evlavios cu ordonanţe de urgenţă care să ne închidă minele şi să ne închidă termocentralele. Şi domnul Popescu scoate la licitaţie Termocentrala Mintia.

Este inacceptabil că doar doi oameni pot crea atât de multă vulnerabilitate în sistemul energetic naţional şi Parlamentul nu are nimic de spus!

Este inacceptabil ca doar doi oameni să facă Transilvania şi Banatul dependente de importurile care vin din Vest şi care trec prin Ungaria. Şi Parlamentul nu are nimic de spus?!

Termocentrala este scoasă la licitaţie cu termen pe 15 iulie 2022. Rog parlamentarii să se alăture unui demers de iniţiere a unei legi care spune că bunurile din patrimoniul naţional nu pot fi înstrăinate decât prin lege.

Este mai mult decât corect ca în aceste momente de criză să lăsăm reprezentanţii poporului român, să lăsăm poporul român să-şi exprime părerea în legătură cu asemenea decizii foarte importante pentru ţara şi pentru siguranţa ţării noastre.

Sistemul Energetic Naţional nu este al lui Ciucă, Termocentrala Mintia nu este a lui Popescu. Sunt ale poporului român. Este timpul ca Parlamentul să ajute, să transparentizăm aceste decizii importante.

Mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ciprian Ciubuc.

Vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi pare rău să văd sala goală astăzi şi de fiecare dată când se citesc declaraţiile politice.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Un model funcţional de iniţiativă 100% românească în domeniul agriculturii - RodBun Grup S.A. investeşte 20 de milioane de euro pentru a construi la Brăila cel mai mare parc logistic din agricultura românească".

Astăzi am ales să vă prezint rezultatele unei firme cu capital privat 100% românesc care desfăşoară activităţi în domeniul producţiei de seminţe, al consultanţei şi serviciilor integrate oferite fermierilor, respectiv firma RodBun Grup S.A. Această societate comercială are doi asociaţi: Alexandru Iancu şi Daniel Muntean, fiecare deţinând câte 50% în grupul RodBun, care deţine 9 ferme vegetale distribuite la nivel naţional, situate în judeţele Călăraşi, Iaşi, Vaslui, Brăila, Tulcea, Prahova, Mureş, Dolj şi Caraş-Severin, în suprafaţă totală de peste 10.000 de hectare. Din cele 9 ferme ies două tipuri de produse: marfă de consum şi sămânţă certificată. RodBun are şi trei baze de procesare în judeţul Brăila, fiind înfiinţată în anul 2001. Compania contribuie la dezvoltarea unei afaceri orientate către satisfacerea dorinţei de prosperitate a fermierului român, care se străduieşte să integreze componentele farmingului de succes, respectiv vânzarea de produse şi servicii, testarea celor mai moderne tehnologii, consultanţă, soluţii eficiente de valorificare a producţiei.

În anul 2021, Grupul RodBun ajunsese să lucreze o suprafaţă de peste 10.000 de hectare cu 500 de angajaţi, înregistrând afaceri de circa 76 de milioane de euro. Deci se poate şi în România, cu românii! Pentru 2022 firma şi-a propus să realizeze un nivel de venituri de 100 de milioane de euro. În paralel, compania a dezvoltat pentru micul fermier o reţea naţională formată din 70 de fitofarmacii şi peste 1.000 de promotori.

Iniţial a fost o firmă de distribuţie care a adus împreună fermieri şi producători, apoi s-a decis de către conducere să se înceapă lucrarea terenului, cultivarea acestuia, colectarea de cereale, producţia genetică şi stabilirea unei staţii de condiţionare de sămânţă şi distribuţia acestora. Compania operează silozuri, fabrici de sămânţă şi magazii de cereale cu o capacitate de peste 150.000 de tone, folosind o flotă de transport compusă din peste 100 de camioane de cereale şi mărfuri generale.

Pe raza comunei Spantov, în judeţul Călăraşi, undeva în aria de 850 de hectare lucrată de RodBun Grup S.A., sunt sărbătorite de 20 ani "Zilele Câmpului", un eveniment la care participă aproximativ 2.500 de fermieri şi parteneri români ai acestei companii

Anul 2007 a fost un an important pentru RodBun Grup S.A., când, ca urmare a traversării unui an secetos, ministrul de atunci al agriculturii, Decebal Traian Remeş, a dat cupoane pentru agricultori şi a fost un an foarte bun pentru sămânţa certificată, datorită faptului că a început să fie achiziţionată pe acte, nu "la negru", cum se întâmpla până atunci.

Din anul 2013 compania a făcut extinderea în locaţie: o bază mare în Brăila, una în Sighişoara, cu investiţii de milioane de euro. Compania RodBun a realizat un parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea pentru promovarea a doi hibrizi de porumb 100% româneşti, pe care îi va produce la nivel naţional pe o suprafaţă totală de peste 2.000 de hectare. În acest sens, s-a încheiat un parteneriat destinat relansării a doi hibrizi de porumb creaţi de institut în anii 1990 şi 1993: "F376" şi "Olt". RodBun a gestionat formele parentale ale celor doi hibrizi şi a ajuns în prezent să producă la nivel naţional pe o suprafaţă totală de 2.000 de hectare. Cele două mărci 100% româneşti au o calitate certă, probată în ani mulţi de cultură, şi compania vinde şi acoperă aproape o jumătate din cota lor de piaţă.

Demersul RodBun Grup S.A. este unul consecvent valorilor companiei, respectiv unul de 100% românesc, printre care se numără susţinerea agriculturii şi a culturilor româneşti, în contextul concurenţei extrem de dure cu companiile multinaţionale care astăzi prelucrează şi deţin peste 30% din terenurile din România. Compania RodBun le propune fermierilor care cultivă cei doi hibrizi de porumb la standardele de calitate cerute de piaţă o colaborare, atât pe partea de producţie, cât şi de comercializare în scopul promovării acestor două mărci importante ale geneticii româneşti.

Proiectul de la Brăila în care RodBun Grup S.A. investeşte peste 20 de milioane de euro va fi cofinanţat prin fonduri europene sau prin ajutor de stat. Compania a făcut negocieri în 2021 pentru a aduce în România o tehnologie cu ajutorul căreia se poate creşte cu 50% randamentul recoltelor, dar mai are în plan şi vrea să extindă parteneriatele cu cercetătorii în domeniul agriculturii pentru a relansa...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Finalizaţi, domnule deputat, vă rog!

Domnul Ciprian Ciubuc:

...noi tipuri de sămânţă. Prin acest proiect se va dezvolta cel mai mare parc logistic din agricultura românească, cu o suprafaţă de peste 40.000 de metri pătraţi.

În concluzie, doresc să subliniez că aceste iniţiative realizate de către firme 100% cu capital românesc trebuie sprijinite şi stimulate, deoarece numai printr-un efort al fermierilor români, dublat de ajutorul acordat de statul român şi de accesarea fondurilor europene România va putea să ajungă un mare producător agricol la nivelul Uniunii Europene, cum a fost odinioară. Prin adoptarea unor tehnologii de ultimă oră şi printr-o bună organizare România ar putea ajunge în topul 5 al jucătorilor agricoli din Uniunea Europeană, mai ales că ne paşte o criză alimentară.

Mulţumesc.

Deputat neafiliat Ciprian Ciubuc, de Brăila.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Au depus declaraţii în scris, din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Cristina-Elena Dinu, Eugen Bejinariu, Daniela Oteşanu, Alina-Elena Tănăsescu, Ştefan Muşoiu, Adrian Alda, Daniel Tudorache, Alin Virgil Chirilă, Radu-Marcel Tuhuţ, Ioan Mang, Ioan Vulpescu, Graţiela Gavrilescu, Mirela Furtună, Nicu Niţă, Oana-Gianina Bulai, Daniel-Florin Ghiţă, Ileana Cristina Dumitrache, Vasilică Toma, Mihai Weber, Romulus-Marius Damian, Mirela Elena Adomnicăi, Silviu Nicu Macovei.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Vetuţa Stănescu, Florin-Claudiu Roman, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Ervin Molnar, Sorin Năcuţă, Iulian-Alexandru Muraru, Florin-Alexandru Alexe, Alexandru Popa, Valentin-Ilie Făgărăşian, Elena Hărătău, George Şişcu, Dumitru Rujan, Cristina Burciu, Ioan Balan, George-Cătălin Stângă.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Denisa Neagu, Filip Havârneanu, Simina-Geanina-Daniela Tulbure, Mihai Poliţeanu, Brian Cristian, Radu Tudor, Daniel-Sorin Gheba.

Grupul parlamentar AUR: Vasile Nagy, Radu-Vicenţiu Grădinaru, Silviu-Titus Păunescu, Adrian Axinia.

Din partea Grupului de neafiliaţi: Bogdan-Alexandru Bola, Nicolae Giugea, Dănuţ Aelenei.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

România se numără printre cele 10 state membre ale Uniunii Europene care au solicitat în mod oficial Comisiei Europene încetarea contractelor pentru furnizarea de vaccinuri COVID. Este un demers pe care îl salut şi care cred că poate oferi statului român economisirea unor sume consistente de bani la bugetul de stat, într-un moment deosebit de greu pentru economia naţională.

Conform unui document oficial al Ministerului Sănătăţii, publicat pe 23 martie 2022, România a comandat în total peste 95 de milioane de doze de vaccin COVID. Această cantitate ar fi ajuns pentru vaccinarea cu schema completă a 52 de milioane de persoane, adică de mai mult de trei ori faţă de ţinta de vaccinare pe care şi-o propusese iniţial guvernul României.

Dintre aceste doze, până la data 23 martie 2022, când s-a publicat documentul Ministerului Sănătăţii, România a reuşit să revândă 13,5 milioane de doze, cele mai multe, adică jumătate fiind revândute în mandatul actualului ministru al sănătăţii, domnul profesor Alexandru Rafila.

Tot la nivelul lunii martie 2022, România mai avea ca obligaţii de plată pentru facturile restante şi pentru dozele ce urmau să fie livrate peste 4,57 miliarde de lei, adică aproape un miliard de euro.

La momentul publicării acestor date, în martie 2022, când rata zilnica de vaccinare era aproape de zero, România urma să mai primească încă 49 de milioane de doze de vaccin.

Deja am aruncat la gunoi circa 3 milioane de doze, pentru că au expirat. De asemenea, am mai donat altor state 3,3 milioane de doze, plătite din banii contribuabililor români.

Iar de acum încolo, cam tot ce vine în România va fi aruncat la gunoi, pentru că s-a atins demult capacitatea maximă de stocare a acestor vaccinuri, care, ştiţi bine, trebuie depozitate în condiţii cu totul speciale. Nu mai avem unde depozita ceea ce vine. Deci, totul se va duce la gunoi.

Este ca şi cum am face o grămadă de bancnote valorând un miliard de euro şi i-am da foc! Exact acum când România face eforturi consistente pentru a face faţă crizei energetice şi dificultăţilor economice provocate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile impuse Federaţiei Ruse.

Eu întreb public: cine răspunde pentru acest miliard de euro aruncat la gunoi? Este cel mai mare prejudiciu dat bugetului de stat! Este inadmisibil ca nimeni să nu răspundă şi să trecem peste acest subiect ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Aici vreau să subliniez următorul lucru. În luna mai 2021, când România a decis să intre în al doilea contract european cu firma Pfizer şi când s-au comandat alte 39 de milioane de doze, ţara noastră avea deja comenzi pentru 55 de milioane de doze, atât de la Pfizer, cât şi de la alţi producători. Deci nu se poate invoca faptul că la acel moment, în mai 2022, România risca să rămână fără vaccinuri. 55 de milioane de doze deja comandate la acea dată ar fi ajuns pentru cel puţin doi ani, ţinând cont de populaţia eligibilă, de faptul că atunci nu se discuta de doza booster şi nici despre vaccinarea persoanelor sub 18 ani. Deci nu este nicio justificare medicală pentru acea decizie pe care au semnat trei decidenţi: premierul Florin Cîţu, vicepremierul Dan Barna şi ministrul sănătăţii, Ioana Mihăilă.

Sunt oameni politici care au plătit cu sancţiuni dure, inclusiv de ordin politic, pentru prejudicii cu mult mai mici decât cele despre care discutăm aici. Aceşti oameni pe care i-am menţionat aici ştiau atunci că vom plăti sume grele pentru vaccinurile care nu vor ajunge niciodată să fie administrate. A atras atenţia asupra acestui aspect şi ministrul finanţelor de atunci, domnul Alexandru Nazare. Deci nu se poate invoca faptul că nu au ştiut ce consecinţe va avea decizia luată atunci.

Eu nu ştiu ce anume cercetări face acum DNA pe acest subiect sau dacă aceste cercetări vizează şi decizia menţionată mai sus. Dar vă întreb pe dumneavoastră, colegii de partid ai celor trei decidenţi, ce măsuri politice luaţi pentru a-i sancţiona pentru cel mai mare prejudiciu dat banului public? Vă delimitaţi de cei trei colegi ai voştri sau sunteţi pregătiţi să plătiţi costul electoral alături de ei?

Domnul Adrian-George Axinia:

"Nu lăsaţi copiii noştri pe mâna traficanţilor de droguri!"

În mod normal, după o tragedie în urma căreia doi tineri şi-au pierdut viaţa în urma unor supradoze de droguri la Festivalul Saga şi câteva zeci de persoane s-au prezentat la spital cu probleme medicale în urma consumului de substanţe interzise, ar trebui să avem demisiile şefului Agenţiei Naţionale Anti-Drog şi ale responsabililor din Poliţia Română plătiţi din banii românilor pentru combaterea acestui fenomen.

Acum, că am ieşit din pandemie şi tinerii noştri se pot bucura de tinereţe şi de festivaluri, de evenimente în aer liber, fac apel la dumneavoastră - nu lăsaţi copiii noştri pe mâna traficanţilor de droguri!

Din păcate, flagelul consumului de droguri a explodat în ultimii ani şi, pe fondul unei relaxări a societăţii faţă de drogurile mai uşoare, nici instituţiile statului nu au mai făcut eforturi semnificative pentru a ţine în frâu fenomenul traficului de droguri. Iată cum banala şi benigna marijuana, aşa cum o descriu progresiştii de la USR, s-a transformat într-o poartă către droguri veritabile de mare risc - ceea ce a condus la toate decesele din ultima perioadă.

În 2019, plajele din Eforie, Olimp, 23 August, Costineşti, Agigea, Corbu, Mamaia şi Constanţa au fost invadate de pachete de droguri conţinând peste 135 de kg de cocaină dintr-un transport de 3 tone care ar fi trebuit să ajungă în Europa. În contextul în care autorităţile au tratat cu superficialitate tema consumului de droguri din ţara noastră, România s-a transformat nu numai în ţară de tranzit pentru drogurile cu destinaţia UE, ci şi într-o uriaşă piaţă de desfacere.

Este inacceptabil ca acum, în al 12-lea ceas, după Saga, să nu fie făcută nici măcar o arestare, să nu fi fost ridicat nici măcar un dealer de droguri. Este inacceptabil ca aceşti tupeişti să meargă între tineri şi să întrebe, fără nicio jenă, dacă vor sau nu să cumpere droguri, atât de nocive pentru viaţa copiilor noştri.

Domnule ministru, nu vreau să cred că aceste lucruri se fac cu buna ştiinţă a instituţiilor statului, nu vreau să cred că sunteţi părtaş la distrugerea vieţilor tinerilor noştri. De aceea, vă solicit să ne comunicaţi ce măsuri au fost luate de Poliţie pentru a preveni vânzarea şi consumul de droguri la Festivalul Saga, precum şi ce măsuri aţi dispus după tragedie. În acelaşi timp, vă rog să faceţi publică strategia naţională de combatere a traficului şi a consumului de droguri în vigoare, care ar trebui să stea la baza gestionării acestui risc la adresa securităţii naţionale.

Suntem un popor creştin care ar trebui să îşi apere şi să îşi protejeze copiii, dar dumneavoastră şi subordonaţii dumneavoastră, care au atribuţii pe linia combaterii traficului şi a consumului de droguri, nu vă faceţi treaba.

Domnule ministru, dacă nu luaţi măsuri în urma tragediei de la Festivalul Saga, vă faceţi direct responsabil de aceste pierderi de vieţi ale unor tineri nevinovaţi pe care i-aţi lăsat la mâna traficanţilor de droguri!

Domnul Dănuţ Aelenei:

"România - o mare unitate militară"

Pachetul de 10 proiecte de legi privind securitatea naţională, apărut de curând în presă, arată mai rău decât orice alt atac la adresa democraţiei din România petrecut în ultimii ani.

Cu toate că acest pachet de legi ale securităţii statului nu a fost publicat oficial, nimeni nu a negat existenţa lui în forma în care a apărut în presă. Premierul Nicolae Ciucă declara pe 27 mai că proiectele sunt analizate de coaliţie în cadrul fiecărui partid, iar într-o săptămână vor intra în dezbaterea Guvernului, pentru a fi trimise la Parlament.

De subliniat că aceste proiecte de legi, care măresc semnificativ puterea serviciilor secrete, reflectă modul de gândire a militarilor din servicii, deci nu a politicienilor. Ei, militarii, le-au conceput aşa. Derapajele majore din aceste texte încă mai pot fi corectate, dacă există voinţă şi cu puţin curaj din partea liderilor coaliţiei.

România este deja, chiar fără proiectele lor de legi, o democraţie militarizată, în care uniforma, CV-ul corespunzător cu stagiu la servicii, executanţii perfecţi, transpartinicii fac carieră la vârful statului mai repede decât un civil sau decât un politician obişnuit.

Aşadar, ne aflăm deja într-un punct de recul democratic masiv. Militarii nu au făcut decât să legalizeze o stare de fapt, să o codifice în legi şi să-şi consfinţească statutul de adevăraţi conducători, din umbră, ai României.

În urmă cu circa şase ani, şeful SRI, Eduard Hellvig, declara că mandatul unui şef de serviciu secret ar trebui să fie limitat la 10 ani, "pentru că prea multă putere, întinsă pe foarte mulţi ani, poate dăuna democraţiei". La şase ani distanţă, Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea SRI, transmis coaliţiei de către instituţie, nu prevede limitarea mandatelor şefului SRI la zece ani. Şefii celor două servicii secrete au pus în lege că nu mai pot fi daţi jos de acolo decât în cazul în care vor ei să plece. Astfel, propunerea de demitere a directorilor SRI şi SIE o poate face doar şeful statului, numai în două situaţii legate de apartenenţa politică şi nu mai poate fi iniţiată de către Parlament, cum se întâmplă în prezent.

Acelaşi pachet de legi prevede şi faptul că SRI primeşte dreptul să-şi creeze şi să-şi administreze propriile firme şi chiar propria "societate civilă" ("asociaţii cu caracter profesional, social, cultural, sportiv sau recreativ ori umanitar"), totul departe de ochiul publicului şi potenţial chiar în afara controlului fiscal, pentru că documentele operative privind cheltuielile se casează şi se distrug anual, la finalul exerciţiului fiscal. Oricum, fondurile pot veni şi din orice alte surse, legal constituite (sponsorizări, donaţii, activităţi economice).

Şi nu în ultimul rând, proiectele de lege prevăd faptul că persoanele fizice şi juridice, precum şi autorităţile şi instituţiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI, la cerere, pentru derularea operaţiunilor sale şi mai mult, vor trebui să păstreze secretul în legătură cu abordarea lor de către agenţi.

În lumea văzută de militari, şefii serviciilor secrete nu dau socoteală niciodată, nimănui, nu pot fi demişi, ocupă funcţiile pe viaţă. Puterile lor cresc fără filtre adecvate de echilibru şi control. Noi, toţi ceilalţi, suntem priviţi ca nişte bieţi civili cu obligaţia legală şi îndatorirea morală să toarne tot, dacă patria o cere. Mai ceva ca înainte de 1989, pe vremea Securităţii comuniste.

Am mai văzut în ultimii zece ani atacuri urâte la adresa democraţiei, dar parcă nimic nu se compară cu asta. În cazul de faţă, vorbim despre o acţiune mult mai periculoasă, de reconfigurare a statului pe termen lung. Asistăm la o încercare a serviciilor de legalizare a preluării puterii în stat, la o tentativă de a proclama prin lege supremaţia epoleţilor în conducerea ţării.

Militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, şi la comanda unui preşedinte aflat, moral,tot mai departe de cetăţeni, de democraţie şi de libertate, este o tendinţă care mă îngrijorează profund.

Aceste proiecte de lege au fost precedate de acte normative, adoptate de guvern şi de Parlament, ce au crescut puterile serviciile de securitate în alte domenii: interceptarea comunicaţiilor electronice prin Codul Comunicaţiilor (lege declarată parţial neconstituţională de CCR), filtrarea investiţiilor străine din ţări din afara spaţiului comunitar, sau servicii secrete cu un rol central în proiectul de cloud guvernamental, cu acces direct la toate datele de trafic.

Dacă pachetul de legi privind securitatea naţională trece aşa, atunci se va crea cadrul legal pentru ca România să fie condusă pe termen nedefinit, din umbră, de o putere întinsă excesiv peste tot, de la politică, afaceri, justiţie, energie, până la sănătate, educaţie, cercetare şi chiar patrimoniu cultural - inclus şi el în potenţiale ameninţări la adresa siguranţei naţionale.

Scopul final al acestor texte de lege este să redea SRI funcţia fundamentală a securităţii - să controleze starea de spirit, opinia maselor, să identifice şi să înăbuşe din faşă curentele împotriva regimului agreat.

Odată trecute de Parlament, Legile securităţii naţionale vor mai putea fi schimbate din temelii abia peste alţi 30 de ani, cel mai devreme.

Şi de această dată, societatea civilă, presa, opoziţia, dar şi politicienii responsabili din partidele aflate la putere au datoria să oprească transformarea României într-o mare unitate militară. Încă se mai poate pune frână tendinţei de militarizare a statului.

Domnul Adrian Alda:

"Mediul rural va avea un viitor şi mai bun, graţie renegocierii PNRR"

Renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în vederea introducerii finanţării agriculturii naţionale, un alt obiectiv major pentru România pentru care PSD a acceptat să intre la guvernare alături de PNL şi UDMR, este pe cale să se concretizeze în favoarea tuturor românilor. Aşa cum deja probabil ştiţi, liderii coaliţiei de guvernare au decis să ceară Comisiei Europene, în mod oficial, renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Nu s-a pus niciodată problema ezitărilor sau a neînţelegerilor punctuale pe anumite domenii, aşa cum a ventilat opoziţia o serie de manipulări croite pe această temă, ci până acum, am construit eşafodajul solid cu care să ne prezentăm atât în faţa celorlalţi parteneri europeni, precum şi a Comisiei Europene.

PNRR, în formatul elaborat de fosta guvernare USR-PNL şi care a exclus orice investiţie în agricultură, are şanse reale să fie rediscutat cu Comisia Europeană în următoarele două luni. PSD a avut, încă de la începutul lansării, în spaţiul public, a ipotezei privind rediscutarea PNRR, mai multe argumente solide, iar acum contextul geopolitic şi cel economic global vin şi le accentuează şi mai mult fezabilitatea şi viabilitatea.

Potrivit informaţiilor pe care le deţin, principalele direcţii pentru rediscutarea PNRR se vor axa atât pe finanţarea obiectivelor de interes naţional din sectorul agricol, respectiv sistemul de irigaţii şi reţeaua naţională de depozite regionale, cât şi pe oferirea de granturi pentru recapitalizarea firmelor, dar şi refacerea listei spitalelor care necesită modernizare.

Deşi raţionamentele noastre sunt pertinente, există un traseu cu câteva etape pe care guvernul trebuie să le parcurgă ca să convingă atât Comisia Europeană, cât şi statele membre de necesitatea refacerii PNRR, având în vedere că această nouă variantă de lucru trebuie aprobată şi de Consiliul UE cu unanimitate de voturi.

Spre exemplu, în ceea ce priveşte agricultura, pe lângă stringenţa reclamată de excluderea acestui domeniu principal de activitate din Plan de către USR, de contextul regional complicat, dar şi luând în calcul politica de securitate alimentară a Uniunii Europene, PSD mizează că includerea sa în PNRR va conduce la o creştere economică impresionantă pentru mulţi ani de acum înainte şi la un viitor bun pentru mediul rural autohton.

În perspectiva conducerii PSD a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, România va putea, pe viitor, să contribuie, într-o proporţie şi mai mare, la asigurarea securităţii alimentare atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la cea internă prin creşterea producţiei agricole graţie unei noi infuzii de capital destinată irigaţiilor şi dezvoltării reţelei naţionale de depozite regionale şi a liniilor de prelucrare a materiilor prime. Pe de altă parte, toate fondurile care vor fi destinate agriculturii vor contribui la creşterea prosperităţii fermierilor români, pe care îi vor stimula să obţină produse care să-i poziţioneze pe picior de egalitate cu omologii lor din celelalte statele UE, generând, concomitent, şi unele creşteri de preţuri suportabile pentru români.

Cu alte cuvinte, PSD, prin insistenţa sa privind repoziţionarea anumitor capitole din PNRR în avantajul agriculturii, oferă României şansa să devină o putere agroalimentară a Uniunii Europene. Este prilejul perfect să redăm ţării noastre anvergura internaţională, oferită atât de calitatea, cât şi de cantitatea producţiei agricole, de care se bucura la nivel mondial înainte de 1989. Este, de asemenea, şi momentul cel mai oportun să reluăm investiţiile strategice deja începute privind reţelele de irigaţii având în vedere schimbările climatice, care determină din ce în ce mai multe fenomene meteorologice atât de greu de previzionat.

Mai mult decât atât, perspectiva privind susţinerea consolidată a acestui domeniu cu rezultatele sale aferente, care nu vor mai avea motive întemeiate să întârzie să apară, vor contribui şi la reluarea unor relaţii economice cu unele state ale lumii sau la întărirea schimburilor economice tradiţionale.

PSD a arătat, în repetate rânduri, atunci când s-a aflat în opoziţie, că efectele lipsei de viziune a guvernării anterioare, combinată cu o insuficientă susţinere aferentă pentru agricultură au condus la preţuri uriaşe la alimente pe termen mediu şi lung, la o clasă a producătorilor agroalimentari extrem de sărăcită şi vulnerabilă, la o dependenţă de produsele alimentare venite din afara ţării şi chiar la prăbuşirea graduală a satului românesc. Această situaţie gravă şi cu seria sa de efecte nocive ne-au determinat pe noi, cei de la PSD şi de la vârful conducerii MADR, să facem tot posibilul să eliminăm, prin măsuri urgente, toate aceste neajunsuri, cât şi să ne prezentăm în faţa Comisiei Europene cu cererea noastră îndrituită privind flexibilizarea alocării către principalele domenii de activitate a fondurilor din PNRR şi ajustarea anumitor sume.

Renegocierea PNRR în favoarea agriculturii nu va însemna doar acoperirea consumului preponderent din producţia internă, creşterea calităţii produselor şi a accesibilităţii populaţiei la acestea, ci chiar revitalizarea satului românesc graţie dezvoltării de noi investiţii în acest domeniu prin angrenarea forţei de muncă, dar şi prin adăugarea de plus valoare prin prelucrarea materiilor prime şi prin asigurarea spaţiilor necesare depozitării optime a recoltelor.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"Ziua Mediului şi demagogia politicienilor"

Săptămâna trecută a fost Ziua Mediului - multe poze frumoase, acţiuni de ecologizare, plantări de copăcei şi multe, multe promisiuni pompoase. Numai că acestea se uită repede de cei care le fac, însă nu de toată lumea. Nu vă gândiţi că îi durea aşa de tare de judeţul nostru, însă, în urma mai multor adrese făcute de mine, ministrul mediului a decis să ne facă o vizită şi împreună cu autorităţile locale şi judeţene să ne promită că va rezolva această problemă.

Ca să înţelegeţi mai bine cât de tare s-au implicat autorităţile în ultimii ani în acest domeniu, vital pentru noi toţi, facem o prezentare: Direcţia Silvică Constanţa, în perioada 2003-2007, a plantat 3611 ha, constituite în perimetre de ameliorare, iar din 2007 nu au mai fost efectuate astfel de operaţiuni. Aceste perimetre se realizează pentru a salva şi a putea pune în valoare terenurile degradate şi neproductive. Art. 5 din Legea nr. 100/2010 privind împădurirea terenurilor degradate stabileşte clar faptul că "Identificarea, delimitarea şi constituirea perimetrelor de ameliorare la nivelul localităţilor se fac de o comisie stabilită prin ordin al prefectului, la propunerea directorului executiv al direcţiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală." Prin urmare, prefectul, prezent la acea întâlnire, ar fi trebuit să iniţieze acele comisii. Conform Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, art. 3 alin. (2), "Cererea sau sesizarea de constituire a unui perimetru de ameliorare se poate face de către direcţia pentru agricultură judeţeană sau a municipiului Bucureşti, ocolul silvic, agenţia judeţeană/teritorială pentru protecţia mediului, proprietarul terenului degradat sau alte persoane fizice ori juridice interesate şi se depune la sediul primăriei comunei, oraşului sau municipiului". Deci, Direcţia Silvică Constanţa ar fi trebuit, de acum un an, să dea drumul la treabă pe acest subiect.

În România avem parte de fenomene de deşertificare amplificate de la an la an, din cauza schimbărilor climatice. Ce s-a întâmplat la Nuntaşi acum doi ani, când un lac de peste 800 de hectare s-a evaporat în doar câteva zile, se poate repeta oricând. Dar şi putem preveni astfel de fenomene extreme, prin plantări masive şi perimetre de ameliorare. Soluţii există!

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2014, în România erau 495 de mii de hectare de terenuri degradate şi neproductive care ar putea să fie valorificate prin împădurire, prin includerea acestora în perimetre de ameliorare. Cu toate acestea, conform datelor făcute publice în Inventarul Forestier Naţional, în România procentul suprafeţelor împădurite este de doar 29,62%, în timp ce media UE este de 43%.

Ar trebui să îi întrebăm cu toţii pe domnul Tánczos Barna şi oamenii pe care îi are în subordine, dacă au de gând să facă ceva şi pentru mediul ecologic din România?

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Guvernul condus de PNL va fi un sprijin permanent pentru românii aflaţi în nevoie şi pentru mediul privat"

Perioada pe care o traversăm a testat, până la limită, rezilienţa societăţii româneşti. Impactul pandemiei, războiul şi sancţiunile din ultima vreme au avut şi au reverberaţii în toate straturile sociale din România, însă afectează în special pe cei mai vulnerabili. De aceea, este nevoie de acţiune concretă din partea executivului pentru a atenua aceste efecte. Reasigur românii că Guvernul României condus de Nicolae Ciucă este preocupat în mod real de aplicarea cât mai rapidă a tuturor măsurilor de sprijin atât pentru companii, cât şi pentru românii afectaţi de crizele multiple suprapuse. Până în acest moment, Executivul condus de preşedintele PNL, prim-ministrul Nicolae Ciucă, aplică rapid măsurile din cel de-al doilea pachet "Sprijin pentru România". Săptămâna trecută a fost aprobat ajutorul de 700 de lei, care se va acorda în luna iulie, pentru pensionarii cu venituri lunare mai mici sau egale cu 2.000 lei. Cei 700 lei aprobaţi astăzi vin la scurt timp după acordarea voucherelor sociale în valoare de 3,1 miliarde de lei oferite prin programul guvernamental "Sprijin pentru România", emise începând cu 1 iunie. Acest ajutor, al doilea după cel acordat în ianuarie, pensionarilor cu venituri lunare de până la 1.600 de lei, va avea aproximativ 3,3 milioane de beneficiari. Prin adoptarea acestor măsuri, ne dorim să venim în ajutorul cât mai multor români, în special în ajutorul celor care se regăsesc expuşi la vicisitudinile fenomenelor economice şi politice pe care le trăim astăzi.

Pe lângă aceste ajutoare financiare, un segment foarte important care preocupă conducerea Partidului Naţional Liberal este sistemul de sănătate. O veste foarte bună pentru români, privind dezvoltarea capacităţii de a accesa servicii medicale la standarde înalte, este operaţionalizarea unei agenţii specializată în gestionarea investiţiilor din domeniul sănătăţii. Se pun, astfel, în funcţiune mecanismele prin care putem accesa mai uşor fondurile din PNRR pentru investiţii şi reforme în sistemul medical, în total fiind vorba despre 2,5 miliarde de euro. Această agenţie va avea o importanţă crucială, pentru că de eficacitatea sa va depinde arhitectura întregului sistem de sănătate. Faptul că un organism specializat se va ocupa propriu-zis de gestionarea investiţiilor va însemna identificarea clară a nevoilor şi implementarea soluţiilor cu celeritate. Măsurile în sprijinul românilor vor continua până când situaţia în care ne regăsim se va remedia.

Am încredere în capacitatea guvernului condus de domnul Nicolae Ciucă de a gestiona competent şi eficient toate problemele cu care ne confruntăm la momentul actual.

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"Agricultura trebuie să fie cuprinsă în PNRR!"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o oportunitate majoră pentru ţara noastră. Avem la dispoziţie fonduri care pot contribui la redresarea economică, dar şi la dezvoltarea României. Doar că, din acest plan lipsesc irigaţiile, atât de importante pentru agricultura românească, pentru securitatea alimentară.

Trăim vremuri în care se discută tot mai mult despre o criză alimentară. În aceste condiţii, nu putem ca tocmai agricultura să o ignorăm dintr-un plan atât de important. Din păcate, pentru miniştrii şi responsabilii care au scris PNRR, în special de la USR, agricultura şi fermierii români nu au contat. Faptul că au omis să includă irigaţiile sunt dovada cea mai clară.

Doar că, ceea ce ei nu au putut, poate să facă PSD la guvernare. Ne-au spus că cei de la Comisia Europeană nu vor fi de acord cu modificarea PNRR, iată că realitatea le dă peste ochi.

România ar putea introduce investiţiile pentru infrastructura de irigaţii în PNRR, solicitând Comisiei Europene suplimentarea componentei de împrumuturi. Acest lucru este declarat nu doar de către un ministru al PSD, ci şi de ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş. Renegocierea PNRR este acum posibilă conform unor orientări ale Comisiei Europene în acest sens, în lumina războiului Rusiei din Ucraina, care a condus la o criză energetică şi la perspectiva riscului unei crize alimentare.

Am încredere că ministrul PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, alături de întreaga echipă guvernamentală, vor reuşi să introducă irigaţiile în PNRR pe o argumentaţie foarte solidă, foarte bună, în conformitate cu mecanismul care este deja cunoscut de aplicare al Planului. Putem obţine acest succes pentru fermierii români şi pentru noi, cetăţenii

România nu poate investi miliarde de euro din fonduri europene în piste de biciclete şi niciun euro în irigaţii, în actualul context mondial, iar pensionarii români nu pot rămâne cu pensiile la nivelul actual. Este un context pe care România nu trebuie să-l piardă. Trebuie să mergem cu adevărat profesionist, cu argumente şi să convingem Comisia că lucrurile nu pot rămâne aşa.

Deja cei de la Comisia Europeană ne-au dat dreptate, cu toate că de la noi din ţară am avut nişte aprigi opozanţi şi răuvoitori din partea USR care au încercat să blocheze orice discuţie pe tema renegocierii PNRR. Dacă vom reuşi să renegociem PNRR atât pe zona de irigaţii, cât şi pe zona de pensii, este un câştig uriaş pe care acest Guvern îl va obţine pentru români. Nu putem să stăm cu pensiile nemodificate 49 de ani, la 9,4% din PIB, cum a vrut USR, când media europeană este 12%.

Încă de la preluarea guvernării, miniştrii PSD şi-au făcut treaba şi au atins toate ţintele şi condiţionalităţile din PNRR, astfel încât absorbţia banilor europeni să nu fie blocată. Este extrem de important pentru România să atragem aceşti bani şi să îi folosim în interesul României şi al românilor.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

"Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind decarbonizarea sectorului energetic din România trebuie dezbătut la nivelul întregii societăţi!"

În urmă cu câteva săptămâni, vicepreşedintele Comisiei Europene, domnul Valdis Dombrovskis, a transmis statelor membre ale Uniunii Europene mesajul că pot modifica planurile naţionale de redresare şi rezilienţă, astfel încât să poată face crizei energetice provocate de războiul din Ucraina.

Altfel spus, România are posibilitatea de a revizui anumite termene şi măsuri care au fost incluse în PNRR, pentru a putea combate efectele acestei crize energetice care a distrus deja o bună parte din economia naţională şi care continuă să producă efecte negative în plan social.

Unul dintre motivele pentru care am ajuns în acest impas este, conform Băncii Naţionale a României, liberalizarea haotică a pieţei de energie, concomitent cu închiderea unor unităţi importante de producere a energiei.

Toate aceste aspecte s-au întâmplat cu aprobarea directă a ministrului Energiei, domnul Virgil Popescu. Dumnealui a fost ministru în toate guvernele care au luat aceste decizii catastrofale în domeniul energetic, avându-i ca parteneri de nădejde la distrus ţara pe parlamentarii de la USR şi pe foştii premieri, Ludovic Orban şi Florin Vasile Cîţu.

Pe data de 31 mai 2022, pe site-ul Ministerului Energiei, a fost pus în transparenţă decizională proiectul de ordonanţă de urgenţă privind decarbonizarea sectorului energetic din România, sub semnătura domnului ministru Virgil Popescu.

Proiectul prevede un calendar pentru închiderea definitivă şi ireversibilă a tuturor minelor de lignit şi huilă din România. În viziunea domnului ministru, până în 2030, România nu va mai avea nicio mină de huilă şi lignit, asta în condiţiile în care mai multe state europene au redeschis minele şi unităţile de producţie de energie pe bază de cărbune, tocmai pentru a face faţă crizei energetice şi pentru a reduce dependenţa energetică faţă de Federaţia Rusă.

Contrar acestui trend european, domnul ministru Virgil Popescu vrea să fie campionul la închiderea minelor de cărbune, în condiţiile în care România este destul de avansată faţă de restul statelor europene în ceea ce priveşte producţia de energie verde. De ce este nevoie să mergem cu o viteză mai mare decât restul Europei, în această chestiune? E greu de înţeles.

Însă ceea ce vreau să subliniez aici este că domnul ministru Virgil Popescu a transmis acest proiect de ordonanţă de urgenţă la Bruxelles fără să se consulte cu nimeni, fără să fi fost măcar o discuţie în cadrul coaliţiei de Guvernare, fără să fi existat măcar o informare a Parlamentului. Nu ştiu nici dacă a discutat aceste aspecte cu premierul Ciucă. Deci, domnul ministru Virgil Popescu a decis pe persoană fizică închiderea definitivă şi ireversibilă a minelor de lignit şi huilă şi a unităţilor de producţie de energie pe bază de cărbune. A decis pe persoană fizică închiderea definitivă şi ireversibilă a mii de locuri de muncă, fără a menţiona în cuprinsul acelei ordonanţe de urgenţă măsurile compensatorii pentru miile de familii care vor intra în sărăcie în urma acestei decizii.

Nu îmi dau seama cum poate justifica urgenţa domnul ministru, din moment ce calendarul propus de dumnealui se încheie în 2030. Atunci când dai o ordonanţă de urgenţă, înseamnă că ceva arde şi trebuie stins imediat. Nu îţi mai permiţi să pui actul normativ în transparenţă pentru mai multe săptămâni, pentru că aspectele reglementate nu suferă amânare. Ei bine, în cazul acestei Ordonanţe de urgenţă văd că se poate aştepta săptămâni bune, ceea ce e contradictoriu cu urgenţa invocată.

De aceea, vă rog stimaţi colegi de la PNL, să discutaţi aceste aspecte cu ministrul pe care îl susţineţi în acest guvern. Vă rog să îi solicitaţi ferm să renunţe la proiectul de ordonanţă de urgenţă, iar dacă România trebuie musai să-şi închidă minele, când alte state ale UE le redeschid, atunci această chestiune trebuie discutată aici, în Parlament. Pe noi ne-au ales cetăţenii, iar o lege cu un impact social şi economic atât de amplu, trebuie neapărat dezbătută aici, în Parlament.

Doamna Cristina Burciu:

"Diminuarea abandonului şcolar a început cu copiii proveniţi din familii cu venituri reduse"

Partidul Naţional Liberal continuă măsurile de reducere şi prevenire a abandonului şcolar. În prezent, Ministerul Educaţiei derulează Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, PNRAS, subsumat Programului "România Educată" şi finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, PNRR.

Ministerul Educaţiei este preocupat în mod activ în diminuarea fenomenului abandonului şcolar, mai ales în ceea ce priveşte copiii ai căror părinţi au venituri reduse.

O soluţie în acest sens, agreată şi de sindicatele din învăţământ, ar fi acordarea unor bonuri de masă acestor familii, pentru ca astfel să fie stimulată posibilitatea trimiterii copiilor la şcoală. Astfel, se diminuează riscul ca banii respectivi să fie folosiţi în alte scopuri decât cele pentru hrana copiilor.

Din studiile şi rapoartele oficiale formulate în ultimii ani rezultă, fără echivoc, faptul că abandonul şcolar atinge cea mai ridicată rată în zonele rurale şi în rândul familiilor cu posibilităţi materiale reduse.

În foarte multe cazuri, aceste familii de la ţară preferă să şi ţină copiii acasă, să îşi ajute părinţii în gospodărie şi la creşterea animalelor, decât să îi dea la şcoli, aflate uneori la distanţe prea mari şi fără a avea acces la un transport adecvat spre şi dinspre unităţile de învăţământ.

O altă ipoteză de urmărit este majorarea cuantumului burselor sociale acordate acestor elevi aflaţi în risc de vulnerabilitate.

Astfel, ministrul liberal al educaţiei a iniţiat o strategie concretă pentru a sprijini prezenţa la şcoală a copiilor proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse, prin măsuri care să limiteze abandonul şcolar, aflat la cote alarmante în prezent în România.

Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, PNRAS, beneficiază de o finanţare totală de 543 de milioane de euro, în prima rundă de finanţare fiind deja aprobate 1.400 de cereri.

Beneficiarii acestei măsuri de susţinere pot folosi fondurile puse la dispoziţie nu doar pentru efectuarea unor ore de recuperare a cursurilor pierdute ci şi pentru diferite tipuri de burse.

Banii mai pot fi cheltuiţi pentru achiziţionarea a diverse dotări, precum şi pentru susţinerea financiară de tabere şcolare sau excursii pentru copiii fără posibilităţi.

În concluzie, este apreciabil faptul că prin acest program vor fi sprijinite financiar peste 2.500 de unităţi de învăţământ, cu până la 200.000 de euro/şcoală, în vederea obţinerii dezideratului propus, cel de diminuare a fenomenului abandonului şcolar.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Bacalaureat 2022"

Elevii români au început susţinerea probelor pentru examenul de bacalaureat, însă din nefericire s-a constatat faptul că în acest an peste 40.000 de elevi nu s-au înscris pentru a susţine examenul.

Mulţi dintre aceşti copii au renunţat la studii încă din timpul pandemiei, din cauza sistemului de învăţământ în online, care i-a pus în dificultate pe majoritatea, cei mai afectaţi fiind cei din zonele rurale.

Aproape doi ani de învăţământ în online şi-au pus amprenta pe elevii români, iar astăzi concluziile pot fi trase de oricare dintre noi. Dacă elevii români nu sunt susţinuţi, gradul de renunţare la studii va fi tot mai ridicat, iar acest lucru vine la pachet cu multe altele, cum ar fi un deficit de personal în majoritatea domeniilor şi un număr tot mai mare de tineri care aleg să părăsească România pentru a lucra în străinătate.

Situaţia actuală este îngrijorătoare şi trebuie luate măsuri urgente astfel încât să crească numărul celor care aleg să susţină examenul de bacalaureat şi să urmeze studii superioare.

A fost o perioadă extrem de dificilă, raportându-ne la efectele pandemiei, o perioadă în care toţi a trebuit să renunţăm la multe lucruri, dar cu tărie în suflet îmi doresc ca elevii români să nu renunţe la continuarea studiilor.

Doresc să le adresez un mesaj de încurajare tuturor elevilor şi să le spun că pe viitor această diplomă de bacalaureat, care astăzi poate nu li se pare importantă, le poate schimba viaţa în bine pe termen lung.

Ministerul Educaţiei trebuie să ia măsuri urgente şi concrete astfel încât să nu ne mai confruntăm cu astfel de situaţii şi să îi încurajeze pe cei care au ales să nu susţină în acest an examenul de bacalaureat să se înscrie la sesiunile viitoare pentru a obţine diploma de bacalaureat.

Guvernanţii trebuie să fie mai atenţi la nevoile acestor elevi şi să le vină în ajutor, cu toţii trebuie să lucrăm activ pentru ca elevii români să aibă şansa unui viitor mai bun, iar primul pas este asigurarea accesului la educaţie pentru toţi copiii.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

"Ajutoare financiare concrete pentru români, acordate de Guvern, la propunerea PSD"

La propunerea PSD, Guvernul a aprobat acordarea ajutorului financiar de 700 de lei, în luna iulie, pensionarilor ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2000 lei. Este o măsură binevenită, salutară, care va ajuta în mod exponenţial vârstnicii cu venituri mai mici să facă faţă acestei perioade mai puţin confortabile din punct de vedere material.

Acest stimulent financiar va fi acordat o singură dată, în luna iulie, beneficiari fiind un număr de 3.300.000 de pensionari, afectaţi de creşterea preţurilor la utilităţile publice şi bunuri de consum, care sunt în situaţia de risc de excludere socială.

Fără îndoială, pensionarii au avut cel mai mult de suferit în ultimii doi ani, încă de la izbucnirea pandemiei coronavirusului. În tot acest timp, evoluţia nivelului de trai a cunoscut un recurs, previzibil de altfel, dar pe fondul nemajorării pensiilor şi creşterii din ultima perioadă a inflaţiei, viaţa seniorilor noştri a fost la limita decenţei pentru mulţi dintre ei.

În acelaşi timp, în aceste zile va începe distribuirea tichetelor sociale, în valoare nominală de 250 lei, care sunt acordate de Guvern românilor aflaţi în situaţii de deprivare materială sau risc de sărăcie. Este tot o iniţiativă agreată de Executiv, tot la propunerea PSD, constituind cea mai substanţială măsură de ajutor din punctul de vedere al numărului de beneficiari de după 1990.

Concret, peste 2,5 milioane de beneficiari vor primi tichete pentru achiziţia de produse alimentare, acest sprijin fiind în valoare totală de 3,1 miliarde de lei, programul fiind finanţat atât din bugetul de stat, cât şi din fonduri europene nerambursabile.

Persoanele care vor primi aceste tichete sociale sunt pensionarii din sistemul public de pensii ale căror venituri nete lunare sunt mai mici sau egale cu 1.500 de lei, cei încadraţi în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 de lei, familiile cu cel puţin doi copii în întreţinere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei, familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei, familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele fără adăpost.

Aceste două măsuri de sprijin ale românilor sunt cuprinse în Programul "Sprijin pentru România" şi va ajuta cele mai defavorizate categorii ale populaţiei să depăşească perioada dificilă pe care o traversăm cu toţii.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Propunerea legislativă pentru decarbonificarea României"

Pe 5 iunie s-a celebrat Ziua Mondială a Mediului, eveniment care anual abordează o temă prin care se doreşte conştientizarea marilor probleme de mediu şi soluţiile necesare în acest sens. Susţin cu tărie toate politicile comunitare de mediu privind schimbările climatice, ameninţările asupra ecosistemelor, gestionarea poluării excesive sau a deşeurilor.

Într-o lume normală, energia verde, curată, regenerabilă şi cu impact minim asupra climei ar trebui să fie mai mult decât un deziderat, ci un obiectiv ferm şi necondiţionat.

Din păcate, criza energetică în contextul războiului din Ucraina şi a sancţiunilor impuse Rusiei obligă statele Uniunii Europene să se adapteze la noile condiţii şi să găsească soluţii pentru creşterea capacităţii de producţie de energie. Soluţii de compromis, care totodată să funcţioneze ca un imbold pentru migrarea către energia curată pe care ne-o dorim toţi.

Vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu implementarea Pactului Ecologic European, Frans Timmermans, a transmis că ţările care intenţionează să folosească cărbune ca alternativă la gazul rusesc ar putea face asta în conformitate cu obiectivele UE în materie de climă. Obiectivul final rămâne trecerea cât mai rapidă către surse regenerabile.

Ministrul economiei din Germania a emis un decret de urgenţă prin care permite repornirea instalaţiilor pe cărbune, pe o perioadă determinată, în încercarea de a-şi asigura independenţa energetică. Nu pune nimeni la îndoială, în cazul Germaniei, bunele intenţii de migrare către energia verde, de altfel o ţară care livrează aproximativ 87% din consumul ţării cu ajutorul hidrocentralelor, a parcurilor eoliene şi fotovoltaice.

Este doar o acţiune suplimentară de a se asigura că nu vor fi probleme cu producţia de electricitate care ar putea afecta industria şi încălzirea locuinţelor.

În România, Ministrul Energiei a elaborat o propunere legislativă care impune termene foarte rapide pentru închiderea capacităţilor de producţie energetică pe bază de cărbune, în condiţiile în care, aşa cum am văzut deja, mai multe state membre ale UE redeschid centralele pe bază de combustibili fosili.

În prezent, în România, cărbunele este o sursă importantă de producere a energiei electrice, acoperind o medie de 19,66 %, la nivelul datei de 31 martie 2022, din producţia totală de energie la nivel naţional, conform Companiei Naţionale de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A.

România s-a angajat că va elimina cărbunele din sistemul energetic până în anul 2030. Vremurile complicate pe care le trăim, impun însă o regândire, cel puţin pe termen scurt, al sectorului energetic.

Ţara noastră trebuie să îşi folosească întreaga capacitate de producţie, să asigure nevoile naţionale şi să controleze creşterile facturilor la energie.

Nu este momentul să închidem, ci să gândim strategic, să preîntâmpinăm o adâncire a crizei energetice, să rupem dependenţa de importuri.

Înainte de a închide anumite capacităţi de producţie trebuie să investim în dezvoltarea altora pe bază de energie curată. Închiderea definitivă şi ireversibilă a grupurilor energetice pe bază de cărbune nu se poate face la modul intempestiv şi fără un plan de siguranţă.

Domnul Dumitru Rujan:

"România este deja sub presiunea crizei demografice!"

Aşteptăm cu toţii ca Institutul Naţional de Statistică să finalizeze culegerea datelor şi să ne prezinte rezultatele recensământului din ţara noastră. Cred că nu avem foarte multe motive de optimism în ceea ce priveşte structura demografică a ţării. Ştim cu toţii că milioane de tineri trăiesc, muncesc şi îşi construiesc viitorul în alte state ale Uniunii Europene. Cei mai mulţi dintre ei şi-au construit acolo o familie, au copii şi chiar dacă îşi doresc să se întoarcă în ţara natală, le este foarte greu să o facă. Mai mult decât atât, acasă, în România, satele sunt pustii, unde mai poţi zări doar părinţi şi bunici care au grijă de gospodării. Şcolile se închid din lipsa copiilor, investiţiile private sunt puţine pentru că antreprenorii nu au de unde să găsească forţă de muncă, iar spirala îmbătrânirii populaţiei pare de neoprit.

Recent, ministrul sănătăţii îmi comunica date la fel de alarmante cu privire la serviciile de sănătate din judeţul meu, Caraş Severin. Astfel, din cei 189 de medici care se îngrijesc de sănătatea oamenilor din judeţ, nu mai puţin de 92 sunt în prag de pensionare sau au depăşit deja vârsta pensionării. Dintre medicii tineri, unii se gândesc deja să plece şi ei în străinătate, pentru că oportunităţile de carieră sunt mult mai mari. La fel se întâmplă şi în sistemul de învăţământ, precum şi în alte servicii publice, unde personalul este tot mai puţin şi tot mai apropiat de vârsta de pensionare. Aşadar, deşi astăzi spunem că ne confruntă cu un deficit de personal uriaş, nu ştiu ceea ce vom spune peste 5-6 ani.

Nimeni nu dispune de o soluţie miraculoasă pentru a împiedica criza demografică din ţara noastră. Cu toate acestea, măsuri bune luate în prezent pot să atenueze şi să regleze pe termen lung această situaţie îngrijorătoare, prin care au trecut mai multe state dezvoltate din Uniunea Europeană. O încurajare a natalităţii ar fi o primă etapă, iar demersurile începute de guvernare liberală încă din anul 2021 trebuie continuate. De asemenea, susţinerea investiţiilor publice în zonele mai puţin dezvoltate, care să încurajeze tinerii să-şi construiască un viitor în casa părintească trebuie să fie obiectivul pe termen scurt şi mediu. De asemenea, promovarea unor politici integrate care să le faciliteze tinerilor plecaţi peste hotare întoarcerea şi integrarea facilă în România trebuie să fie alt obiectiv prioritar.

Am încredere că aceste politici vor deveni realitate şi România va ajunge la standardul de viaţă pe care ni-l dorim cu toţi.

Domnul Ervin Molnar:

"Cota unică este singura opţiune pentru un liberal!"

Se pare că în atenţia opiniei publice şi a dezbaterilor din agora revine, oarecum ciclic, subiectul impozitării. Ce să fie? Cotă unică sau impozit progresiv? Pentru noi, liberalii, răspunsul a fost întotdeauna unul singur şi va rămâne aşa: cea mai justă aşezare a sarcinilor fiscale prin sistemul legal de impuneri este cota unică. Acest sistem de impozitare garantează cele mai elementare principii ale economiei de piaţă, egalitatea tuturor în faţa statului şi oferirea oportunităţii fiecăruia de a profita de pe urma talentului, muncii şi ingeniozităţii sale. Nimeni nu trebuie să fie pedepsit pentru că posedă o cantitate mai mare din una sau mai multe elemente expuse anterior.

Atât preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, cât şi prim-ministrul României, domnul Nicolae Ciucă, au dat asigurări ferme mediului de afaceri şi tuturor românilor în privinţa menţinerii structurii actualului sistem fiscal. Nu există o decizie politică pe creşterea impozitului sau a taxării şi Guvernul s-a angajat să nu crească impozitarea, ceea ce aşa va rămâne. Şeful statului a mai subliniat că românii nu trebuie să trăiască cu teama că mâine se schimbă sistemul de impozitare şi vor fi nevoiţi să scoată mai mulţi bani din buzunar. Companiile au nevoie de predictibilitate, nu de repetate momente de inflexiune generate de clasa politică. Trecerea de la cota unică la impozitul progresiv ar însemna un haos birocratic şi instituţional, care s-ar adăuga contextului inflaţionist în care ne regăsim. Sistemul privat este cel care susţine economia ţării noastre. O suprataxare ar genera, în cel mai bun caz, confuzie şi incertitudine, şi, în cel mai probabil caz, dezechilibre macroeconomice ce ar afecta întreaga societate românească. Trebuie să înţelegem că măsurile economice luate până la acest moment, constând în sprijinirea investiţiilor, au contribuit la echilibrul economic şi chiar la o creştere economică substanţială, printre cele mai mari din Uniunea Europeană.

Cota unică de 10% înseamnă că impozitul va creşte progresiv cu venitul. Este o progresivitate liniară. În schimb, când vorbim de cota progresivă, progresivitatea liniară a cotei unice este înlocuită de una exponenţială. Renunţarea la cota unică ridică mai multe probleme: Cine stabileşte ce va intra sub incidenţa impozitării progresive? Cum determinăm cine e bogat şi cine nu e? Unde tragem linia între un venit mediu şi unul mare? Acestor întrebări li se va răspunde, evident, printr-o decizie arbitrară. Ca liberal voi susţine întotdeauna cota unică, pentru că este un sistem just, egal pentru toată lumea, ferit de decizia politică arbitrară, este simplu - nu blochează instituţiile cu atribuţii în colectare şi oferă predictibilitate, atât companiilor, cât şi statului român. Liberalismul a însemnat întotdeauna progres economic, iar principiile sale sunt singurele pe care trebuie să le urmăm!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"PNL asigură înfăptuirea justă a actului de justiţie"

Veşti proaste au venit zilele acestea pentru infractorii din ţara noastră. Ministrul PNL al justiţiei, Cătălin Predoiu, a evitat compromiterea multor dosare aflate în instanţă prin prescrierea faptelor, în urma cărora inculpaţii scăpau de pedeapsă. Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Penal în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 297/2018. Articolul 155 alin. (1) care prevedea: "Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză", a fost declarat neconstituţional în aprilie 2018 de către CCR, pe motiv că instituie o soluţie legislativă de natură a crea persoanei care are calitatea de suspect sau de inculpat o situaţie juridică incertă referitoare la condiţiile tragerii sale la răspundere penală pentru faptele săvârşite, precum şi faptul că aceste prevederi sunt lipsite de previzibilitate şi, totodată, contrare principiului legalităţii incriminării, întrucât sintagma "oricărui act de procedură" din cuprinsul acestora are în vedere şi acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripţiei şi al începerii unui nou termen de prescripţie a răspunderii sale penale.

Astfel, Ordonanţa de urgenţă de modificare a Codului Penal era imperios necesară. În caz contrar, decizia CCR ar fi fost publicată în Monitorul Oficial înainte de modificarea Codului penal şi s-ar fi aplicat legea mai favorabilă, iar multe dosare penale riscau să se închidă prin prescrierea faptelor. Noua formulare a alineatului "Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului" respectă toate rigorile constituţionale şi este în congruenţă cu prevederi din alte state europene. În ţări precum Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia şi Spania, întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale se realizează prin acte procesuale care sunt comunicate suspectului sau inculpatului ori care presupun prezenţa acestuia în faţa organelor judiciare sau prin acte care vizează, în mod direct, soluţionarea raportului juridic penal de conflict.

În ceea ce priveşte referendumul, amintim că acesta a vizat materia infracţiunilor, a pedepselor şi organizării judiciare. Concret, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a anunţat că această ordonanţă de urgenţă nu intră în coliziune cu efectele referendumului, cu spiritul referendumului. Se aliniază perfect voinţei cetăţeanului care a votat pentru referendum. OUG adoptată de Guvern nu abrogă infracţiuni, nu măreşte pedepse, nu scade pedepse şi nu intervine în organizarea judiciară!

Domnul Francisc Tobă:

"Comunitatea Naţională de Informaţii, factor de securizare a naţiunii române"

Serviciile de Informaţii române la anul de graţie 1989 au fost extrem de bine cotate pe plan mondial.

Prin Serviciul de Informaţii Externe, fosta DIE, România a beneficiat de tehnologii de ultimă oră.

Prin Serviciul Român de Informaţii, fosta securitate, care era recunoscută ca al cincilea serviciu de informaţii la nivel mondial şi stigmatizată din primele zile, România a fost supusă unui proces de demantelare a capabilităţilor sale de contracarare a acţiunilor antinaţionale.

Din perspectiva mea, comunitatea naţională de informaţii, a oricărui stat, face parte din sistemul imunitar al naţiunii respective. Comunitatea naţională de informaţii, dincolo de agresiunile evidente de fragilizare, constituie în continuare cel mai important element de suport decizional strategic al naţiunii noastre.

Membrii comunităţii de informaţii, cu abnegaţie şi profesionalism, încearcă să pună la dispoziţia decidenţilor politici strategici produse de intelligence care să permită acestora luarea celor mai bune decizii în beneficiul naţiunii.

Din păcate, activitatea comunităţii de informaţii, care presupune resurse umane şi alocări bugetare importante, nu este valorificat de beneficiarii acestor informaţii.

Există la ora actuală un sentiment de frustrare în cadrul membrilor comunităţii de informaţii, ca eforturile lor, de a pune la dispoziţia decidenţilor politici informaţii relevante privind insecuritatea în domeniile lor, nu este valorificată.

În opinia mea, problema majoră nu este în curtea comunităţii naţionale de informaţii.

Adevărata problemă este în spaţiul politic, care se dovedeşte tot mai mult aservit unor interese antinaţionale. Cadrul legislativ, care priveşte comunitatea naţională de informaţii, este un demers de adaptare la realităţile contemporane dar el nu poate fi relevant decât în măsura în care este generat şi legislaţia privind asumarea responsabilităţii de valorificare, de către factorii politici executivi, a acestor informaţii.

Într-un limbaj mai puţin academic, indiferent de ingredientele care sunt la dispoziţia unui cofetar (decidentul politic), dacă el nu ţine seama de acestea, produsul final este un eşec.

În consecinţă, centrarea pe activitatea comunităţii naţionale de informaţii este o ţintă falsă, adevărata centrare trebuie să vizeze responsabilizarea valorificării produselor de intelligence oferite de comunitatea naţională de informaţii.

Personal am convingerea că, în spiritul jurământului depus de cei care aparţin comunităţii naţionale de informaţii, ei vor oferi decidenţilor politici strategici produse de intelligence care vor permite să ia cele mai bune decizii în beneficiul naţiunii.

Concluzionând, prima urgenţă o constituie cadrul legislativ care să responsabilizeze decidenţii politici în valorificarea produselor de intelligence oferite de comunitatea naţională de informaţii.

Doamna Mirela Furtună:

"Majorarea salariilor şi a pensiilor"

PSD rămâne consecvent în obiectivul propus de a susţine în continuare categoriile cele mai vulnerabile din societate. De aceea, în noul plan de sprijin pentru români una dintre cele mai importante prevederi este cea prin care se acordă pensionarilor cu pensii mai mici de 2000 lei/lună un ajutor unic de 700 de lei.

Măsura este necesară în contextul în care inflaţia la produsele de bază este foarte mare, iar puterea de cumpărare a seniorilor cu pensii mici a fost mult diminuată.

De asemenea, după doi ani de zile în care creşterile de venituri prevăzute în Legea salarizării unitare au fost suspendate, coaliţia a decis să acorde încă 25% din diferenţă. În mod normal, în 2022 toate salariile trebuiau să fie aliniate conform grilei din Lege, dar restricţiile bugetare şi pandemia au prorogat acest termen, acum mai dăm un sfert din diferenţă.

Măsura era necesară mai ales pentru anumite categorii de funcţionari care au rămas cu venituri foarte mici, cum sunt cei care lucrează la Ministerul Culturii.

Am observat că unul dintre partidele de opoziţie a atacat la CCR aceste creştere, nu e de mirare că au ajuns la 9% în intenţia de vot, dar se poate şi mai bine.

Pentru echilibrarea cheltuielilor bugetare, PSD şi-a asumat o serie de măsuri foarte importante, precum reducerea cu 10% a tuturor cheltuielilor cu bunurile şi serviciile din administraţie.

Mai mult, de la 1 iulie vor fi suspendate angajările la stat, iar colectarea la bugetul de stat va trebui să crească cu 10 miliarde de lei.

Vreau să menţionez că numărul angajaţilor în ministerele conduse de PSD a scăzut de când am intrat la guvernare cu aproape 1000.

Prioritatea PSD rămâne oprirea/combaterea scumpirilor, readucerea sub control a inflaţiei şi asigurarea unor echilibre funcţionale în relaţiile economice.

În acest sens, are în vedere nu doar măsuri executive, ci şi proiecte legislative precum Legea antispeculă, Legea transparenţei adaosului comercial, Legea marjei limitate de adaos comercial pentru produsele subvenţionate/susţinute de stat. Este important să acţionăm la cauze, nu doar la consecinţe.

În egală măsură deficitele trebuie să redevină sustenabile. În acest sens s-au luat şi se vor aplica măsuri de reducere a cheltuielilor, fără afectarea investiţiilor, şi de creşterea a veniturilor - element vital care, însă depinde de reaşezarea echitabilă a fiscalităţii dar şi de creşterea mult mai accentuată a absorbţiei fondurilor europene.

PSD rămâne angajat în adoptarea măsurilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii tuturor românilor.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

"Prelungirea perioadei de valorificare a producţiei şi a celei de depunere a documentelor pentru Programul «Tomata» - un sprijin real pentru fermieri"

În toată această degringoladă, generată de succesiunea crizelor din ultimii doi ani şi jumătate, devine din ce în ce mai greu pentru toate guvernele statelor-membre, nu doar pentru cel al României, de a interveni financiar pentru susţinerea propriilor economii.

Este şi motivul pentru care Uniunea Europeană, până mai ieri - atât de exigentă în privinţa ajutoarelor de stat, a devenit mai "îngăduitoare", mai înţelegătoare şi, aş spune eu - chiar mai înţeleaptă, fiind vorba, în fond, despre salvarea unei situaţii nemaiîntâlnite, cu efecte previzibile grave şi pe termen lung.

În acest context, România trebuie să acceseze toate facilităţile nou-apărute şi, cu mult curaj şi demnitate să îşi protejeze industria şi agricultura, IMM-urile, să stimuleze (re)apariţia unităţilor de procesare a produselor agricole, să evite exportul de materii prime şi să valorifice, la maximum, potenţialul său uman.

M-am bucurat să constat, în acest context, că ministrul social-democrat al agriculturii a sesizat oportunităţile şi a elaborat deja un proiect de act normativ care prelungeşte perioada de valorificare a producţiei şi pe cea de depunere a documentelor pentru Programul "Tomata", venind, astfel, în mod real, la momentul potrivit, în sprijinul fermierilor!

Şi aşa afectaţi de concurenţa acerbă a importurilor, legumicultorii români, în acest an, au avut de făcut faţă şi altor dificultăţi. Vremea rece prelungită, explozia preţurilor la carburant şi îngrăşăminte, scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor români sunt factori obiectivi, care au condus la decalarea termenului de livrare, cu efecte asupra nivelului preţului, şi la scăderea cantităţii recoltate şi vândute.

Astfel, faptul că, prin decizia ministrului Chesnoiu, termenul pentru valorificarea producţiei se decalează de la 10 iunie la 1 iulie, iar cel privind depunerea documentelor justificative pentru ciclul 1 de producţie de la 30 iunie la 30 august, ne dă certitudinea că legumicultorii noştri vor putea beneficia de sprijinul maxim de 4000 de euro/an/exploataţie şi, astfel, vor fi stimulaţi să îşi continue activitatea şi în viitor.

Domnul Daniel-Sorin Gheba:

"Stadiul de aprobare a planului de acţiune strategică în agricultură"

Astăzi, aş dori să-l întreb pe domnul ministru Adrian Chesnoiu care sunt veştile de la Bruxelles cu privire la Planul Naţional Strategic transmis Comisiei Europene pe 28 februarie.

Amintesc faptul că PNS este un document în baza căruia vor fi distribuite fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală în perioada 2023-2027, iar Comisia avea 3 luni pentru a evalua şi a transmite observaţiile sale. În ce stadiu suntem acum, după cele 3 luni, având în vedere şi faptul că România a întârziat deja trimiterea documentelor naţionale, ratând termenul limită iniţial şi anume 31 decembrie 2021?

Acest document trebuie să devină parte din Politica Agricolă Comună, pentru ca şi interesele fermierilor români să fie corect reprezentate în exerciţiul financiar curent. De acest plan depind, printre altele, sprijinirea gospodăriilor tradiţionale, practici avansate în domeniul protecţiei mediului dintre care amintesc introducerea unor noi ecosisteme în zootehnie, încurajarea procesării produselor agricole şi a formelor asociative care pot creşte şi optimiza gradul de pătrundere al produselor alimentare pe piaţa internă şi externă.

România poate dispune de 22 de miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, iar Planul Naţional Strategic conţine liniile directoare în baza cărora vom putea accesa aceşti bani. 6,2 miliarde au fost alocate perioadei de tranziţie 2021-2022.

Care este impactul financiar al transmiterii cu întârziere a documentelor şi unde ne aflăm, cu adevărat, acum? Suntem la început de iunie, cele 3 luni au trecut iar întrebarea cheie este dacă aceste documente au fost bine întocmite, ce modificări ni se cer, dacă ni se cer, şi în cât timp vom putea să onorăm solicitările Comisiei.

Timpul, domnule ministru, nu mai are răbdare, nici fermierii. Vă mulţumesc pentru eforturile depuse până acum. Îmi doresc însă şi o transparenţă maximă într-un domeniu vital pentru noi toţi. Doresc să fim corect informaţi şi la timp despre demersurile făcute, pentru a ne asigura la fiecare pas că termenele sunt respectate. Doresc să ne asigurăm în acelaşi timp că modificările propuse, dacă vor exista, în ciuda termenelor scurte, vor fi discutate cu fermierii şi vor reprezenta în modul cel mai adecvat interesele lor şi interesele noastre, ca ţară.

Sunt vremuri grele pentru companiile din lanţul alimentar, vânzările de cereale au ajuns la un nivel record ceea ce reprezintă o oportunitate pentru producători şi distribuitori dar diminuează stocurile. Creşterea cererii trebuie susţinută prin creşterea producţiei într-un an secetos în care preţurile input-urilor, ale motorinei şi utilităţilor au crescut drastic. România are şanse să joace un rol din ce în ce mai important în regiune, pe termen mediu şi scurt în ceea ce priveşte siguranţa alimentară. Pentru aceasta, însă, este nevoie de finanţare, politici coerente, adaptate situaţiei din teren şi beneficiarilor. Toate acestea depind de capacitatea Ministerului Agriculturii de a răspunde cu promptitudine solicitărilor Comisiei.

Vă rog să îmi prezentaţi concluzia evaluării Planului Naţional Strategic şi observaţiile primite de la Comisia Europeană, imediat după comunicarea lor către ministerul de resort.

Domnul Ioan Balan:

"O descentralizare mai mare ne poate aduce o dezvoltare mai rapidă!"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă aduce beneficii nu numai prin sumele consistente pe care România le poate utiliza pentru a realiza lucrări de infrastructură sau a moderniza sistemele publice, ci şi prin faptul că acest mecanism european ne îndeamnă la reforme structurale, unele amânate de prea mult timp. Un sistem de pensii fără inechităţi, o salarizare corectă în sectorul public, o transformare radicală a sistemului de învăţământ, eliminarea abandonului şcolar, consolidarea sistemului de sănătate şi continuarea proiectelor de extindere a utilităţilor pentru gospodării sunt numai câteva dintre domeniile pe care ţara noastră trebuie să le transforme într-o perioadă destul de scurtă de timp. În acest context al reformelor, mi-aş dori să văd reluate discuţiile şi asupra reformelor administrative, în special cu privire la creşterea gradului de descentralizare financiară şi decizională a administraţiei publice locale.

Se spune că aşa cum pomul se cunoaşte după roade, şi omul trebuie apreciat după fapte. Nu mai este pentru nimeni o necunoscută faptul că Gheorghe Flutur a reuşit, din poziţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, să impregneze un suflu nou în toată administraţia publică din Bucovina. Stau dovadă, în acest sens, toate investiţiile realizate în ultimii ani, de la infrastructura judeţeană de drumuri şi poduri, la cea sanitară, educaţională sau socială. Şi, de parcă nu ar fi fost îndeajuns, Gheorghe Flutur accelerează construirea autostrăzilor Moldovei, preluând de la Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, atât centura ocolitoare a municipiului Gura Humorului, cât şi centura ocolitoare a municipiului Suceava, la profil de autostradă. Deja proiectul pentru primul proiect este aproape gata şi urmează demararea lucrărilor de construire.

Văzând că preşedintele Gheorghe Flutur a reuşit să facă posibil ceea ce noi, bucovinenii, aşteptam de ani de zile, nu pot să nu mă întreb de ce nu sprijinim mai puternic asemenea oameni harnici, asemenea gospodari, printr-o mai mare descentralizare financiară şi decizională a administraţiei publice locale. Se vede cu ochiul liber faptul că administraţia locală poate să fie mai rapidă şi mai eficientă decât structurile guvernamentale, chiar şi în domeniul infrastructurii de transporturi. Am convingerea că o mai mare descentralizare a administraţiei publice locale va permite primarilor şi consiliilor judeţene să acţioneze mult mai eficient în direcţia modernizării comunităţilor locale.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Moldova începe, în sfârşit, să lucreze la autostrăzi!"

În aceste zile a avut loc un eveniment deosebit pentru milioane şi milioane de români: după decenii de aşteptare, în sfârşit s-a semnat primul contract de execuţie a unor tronsoane de autostradă în regiunea istorică Moldova! Acest lucru a fost posibil sub mandatul unui ministru al PSD, Sorin Grindeanu!

Acest obiectiv extrem de important pentru milioane de români, asumat de PSD, este mai aproape de realizare. Începe efectiv construcţia unui nou segment al autostrăzii Moldovei - A7! Ministrul PSD al transporturilor a impulsionat la maxim procedurile, pentru începerea efectivă a lucrărilor şi pentru absorbţia banilor europeni alocaţi în PNRR pentru această autostradă.

Azi se semnează primul contract de execuţie, pe tronsonul Mizil - Pietroasele, cu o lungime de 28,35 kilometri. Există şi banii necesari.

Tot azi, CNAIR a semnat şi contractul de finanţare din PNRR, pentru întreg segmentul Ploieşti-Buzău care este parte componentă a A7. 3,8 miliarde de lei, fără TVA, din PNRR, vor asigura finanţarea celor 63 de km de autostradă dintre Ploieşti şi Buzău.

Constructorul pentru tronsonul Mizil - Pietroasele este o asociere româno-bulgară, SC CONI SRL-TRACE GROUP; termenul de finalizare este de 20 de luni.

În total sunt 13 tronsoane de construit, cu o lungime totală de 320 de km.

Toate contractele de execuţie ar trebui semnate până la finalul anului viitor, potrivit jaloanelor din PNRR, dar ministrul Transporturilor are ambiţia să încheie această procedură cu un an mai devreme, până la finalul lui 2022.

Autostrada Moldovei este prima autostradă din România care se va adapta cât mai mult normelor europene de mediul va avea o amenajate pe traseu 24 de spaţii destinate încărcării autoturismelor electrice; vor fi plantate 65 de loturi de perdele forestiere anti-înzăpezire pe o lungime totală de peste 63 de km şi pe o suprafaţă de 160 de hectare, iar drumurile tehnologice vor putea fi folosite şi ca piste pentru biciclete.

După cum ştiţi foarte bine, am fost, sunt şi voi fi unul dintre cei mai vocali susţinători ai Autostrăzii Unirii (A8), un obiectiv vital pentru regiunea de Nord Est! În acelaşi timp, nu pot să nu mă bucur extrem de mult pentru aceşti paşi importanţi şi concreţi în realizarea autostrăzii A7! Am apreciat de la bun început faptul că Sorin Grindeanu, în calitate de ministru al Transporturilor, a manifestat foarte multă deschidere şi a respectat fiecare angajament pe care l-a luat.

Sunt optimist şi cu adevărat încrezător că PSD va reuşi în acest mandat să aducă mai aproape de realitate ca niciodată dorinţa a 5 milioane de români din Nord Estul ţării de a avea o autostradă care să unească Moldova de Transilvania, estul de vestul României!

Domnul Ioan Mang:

"O nouă şansă pentru agricultura românească"

De săptămâna trecută, în România se aplică modelul special de salarizare în agricultură şi în industria alimentară, o iniţiativă a Partidului Social Democrat. Aşa cum ştim, nu este vorba numai despre creşterea salariului minim la 3.000 de lei, pentru că în realitate toate salariile din cele două domenii vor creşte ca urmare a reducerii unor taxe şi impozite care înainte erau aplicate veniturilor salariale.

Măsura promovată şi susţinută de PSD este, în opinia mea, alături de întreaga activitate - foarte bună şi profesionistă a ministrului Adrian Chesnoiu, o veritabilă şansă pentru agricultura românească! Este o şansă pe care, dat fiind contextul actual, România nu are voie să o rateze.

În primul rând, criza agricolă provocată de invazia rusă în Ucraina se resimte peste tot în Europa şi nu numai, aducând creşteri de preţuri dar şi blocaje majore pe întreg lanţul logistic.

Trebuie, aşadar, să fim şi mai bine pregătiţi pentru a prelua prin portul Constanţa o parte din producţia pe care ucrainenii o vor realiza, totuşi, şi în acest an.

Dar, mai mult decât atât şi mult mai important, trebuie semnalat faptul că România se bucură de un an agricol excelent, cu producţii foarte bune, ceea ce înseamnă oportunităţi pentru export, deci de valută pentru România. În acelaşi timp, înseamnă că avem obligaţia de a pregăti anul agricol viitor şi mai bine. Din acest motiv, iniţiativa PSD dă o nouă şansă agriculturii - oamenii, specialiştii, muncitorii, au motive solide de a rămâne în România, de a lucra în ţară, iar semnele sunt deja încurajatoare. Aşadar, pe partea de producţie, ne-am acordat şi ne acordăm, ca ţară, şansa de a rămâne, la multe culturi, fruntaşii Europei!

Partea de producţie, însă, nu trebuie în niciun fel uitată, şi iarăşi apreciez eforturile ministrului Chesnoiu în acest sens, aşa cum s-a văzut recent în cazul fabricii de zahăr de la Luduş, pentru că producţia agricolă bună şi oportunităţile de export sunt veşti minunate, dar nu ne putem permite să rămânem la nivelul de furnizori de materie primă, de exportatori de bunuri fără valoare adăugată şi de importatori de produse scumpe, multe realizate cu materie primă românească, mai ieftină. Trebuie să oprim acest lucru. De aceea, cred eu, industriile prelucrătoare, industria alimentară în primul rând, trebuie acum susţinute şi ele într-un ritm alert, cu energie şi, da, cu multă ambiţie pentru România!

Gândiţi-vă, doar, cât de bine le-ar fi românilor dacă pe lângă productivitatea agricolă tot mai bună, am reuşi, iar PSD asta îşi doreşte, valorificarea acestei producţii tot în ţară, tot cu angajaţi români, mai bine plătiţi, mai bine motivaţi, mai respectaţi. Am obţine independenţa alimentară pe care ne-o dorim atât de mult, am obţine o protecţie sporită, mult mai eficace, împotriva volatilităţii de pe pieţele internaţionale.

Aşadar, eforturile PSD, dialogul constant cu angajaţii dar şi cu firmele din domeniu, ne ajută să facem un nou pas spre ceea ce ne dorim. Eu cred că este bine şi reacţiile primite inclusiv din Bihor îmi dau speranţe. Vă rog pe toţi să nu slăbim ritmul. Suntem într-o conjunctură care, deşi este complicată la graniţe, ne oferă multe oportunităţi, ne oferă multe şanse aici, între graniţele noastre de stat membru al UE şi al NATO.

Haideţi să le valorificăm! România nu va fi decât mai puternică dacă vom continua ce a început PSD, iar românii, şi asta se va vedea, vor trăi tot mai bine, la ei acasă.

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Modernizarea Portului Constanţa este un obiectiv strategic al statului român"

După terminarea lucrărilor Congresului de la Berlin din 1878, relatările ne înfăţişează un Mihail Kogălniceanu zdrobit. Chiar dacă România îşi căpătase locul său între naţiunile suverane ale lumii şi dobândise un teritoriu ce îi aparţinuse pe vremuri marelui voievod Mircea, pierderea sudului Basarabiei a avut un impact puternic asupra întregii noastre elite politice, iar Mihail Kogălniceanu, participant la lucrările Congresului, a fost printre cei mai afectaţi. Însă, continuă povestea, după ce a efectuat o vizită în Dobrogea şi a remarcat imediat potenţialul acestui loc, Mihail Kogălniceanu a început să privească în altă cheie consecinţele păcii bismarckiene, văzând mai multe faţete pozitive decât negative: avem un stat independent şi ieşire la mare. Din momentul acela şi până în prezent, Portul Constanţa a reprezentat un punct central în strategia de îndeplinire a intereselor naţionale ale statului român.

Portul Constanţa oferă României oportunitatea de a fi un actor regional important, competitiv atât din punct de vedere economic, cât şi militar. De la declanşarea războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, Portul Constanţa a reprezentat un debuşeu vital pentru economia ucraineană, care îşi vede traficul maritim blocat acum. În acest moment, România trebuie să asigure tranzitul pentru 150.000 de tone de marfă, esenţiale pentru supravieţuirea greu-încercatului stat ucrainean, dar extrem de importante şi pentru ţările care depind de exporturile ucrainene. Când oamenii sunt în pericol şi în nevoie de ajutor, poporul român a demonstrat că este mereu dispus să întindă o mână şi să îşi ofere sprijinul. Aceste evenimente au eliminat orice îndoială în ceea ce priveşte nevoia creşterii capacităţii portului, precum şi modernizarea acestuia. În acest moment, conform Programului Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2023, Portul Constanţa va beneficia de modernizarea a 180 de km de infrastructură feroviară. În ceea ce priveşte transportul naval, în 2022, Portul Constanţa beneficiază de finanţare pentru proiecte privind modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei - lucrări finalizate în 2021, finanţare 1,12 miliarde de lei, finanţate prin POIM 2014-2020); implementarea unei dane specializate într-o zonă cu adânci mari (dana 80); modernizarea infrastructurii de distribuţie a energiei electrice. În acest moment se află în faza de aprobare a indicatorilor tehnico-economici încă două proiecte privind creşterea capacităţii Portului Constanţa.

Toate aceste investiţii vor reprezenta un câştig pentru statul român şi judeţul Constanţa. România are o "mină de aur" la îndemână reprezentată de Portul Constanţa. Singurul lucru de care avem nevoie este o viziune pe termen mediu şi lung, care să urmărească interesele ţării noastre cu acribie şi inteligenţă.

Dacă ştim să profităm de oportunităţile pe care ni le oferă istoria, România va putea deveni, pas cu pas, o ţară în care vei vrea să rămâi sau să te întorci, în niciun caz una din care vei vrea să pleci.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Moment istoric - PSD a convins Comisia Europeană să continue finanţarea pentru aproximativ 3000 de proiecte"

Diplomaţia românească are din nou şanse foarte mari să scrie istorie nu dar pentru ţara noastră, ci şi pentru întreg traiectul Uniunii Europene. Unul dintre colegii noştri de la PSD, europarlamentarul Victor Negrescu, a reuşit prin intermediul unui demers de-al său nu doar să convingă celelalte state comunitare şi conducerea Comisiei Europene despre oportunitatea folosirii în întregime a tuturor fondurilor destinate exerciţiului financiar 2014-2020, ci şi să ofere o nouă perspectivă clasei politice româneşti la nivelul UE, amintind de anvergura pe care au avut-o oamenii politici în debutul secolului trecut. Nu sunt deloc cuvinte mari, ci vă vorbesc despre un succes răsunător, dar, din păcate, destul de uşor trecut cu vederea de unele media. Însă nu şi de România, cât şi de celelalte state care se vor bucura, în continuare, de asigurarea finanţării europene pentru planurile lor graţie iniţiativei colegului nostru social-democrat!

Aproximativ 3000 de proiecte naţionale importante, derulate cu finanţare europeană, riscau să nu mai fie finalizate, potrivit unui anunţ recent al ministrului investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş. Conform acestuia, România s-a aflat în pericol să piardă peste 10 miliarde de euro, bani europeni, din cauza blocajelor şi a restricţiilor provocate de pandemie, dar şi de războiul din Ucraina, şi să rămână şi cu investiţiile nedefinitivate. Însă, graţie scrisorii colegului nostru de la PSD, eurodeputatul Victor Negrescu, adresată Comisiei, agreată şi semnată şi de alţi eurodeputaţi din mai multe ţări europene, doamna Ursula von der Leyen a precizat că susţine soluţiile noastre pentru salvarea proiectelor întârziate şi a fondurilor necheltuite din perioada financiară 2014-2020. Mai mult, şefa Comisiei Europene s-a angajat să identifice soluţii care să asigure un echilibru între proiectele prinse în Cadrul Financiar Multianual 2014-2020, necesitatea de a începe noua programare financiară şi răspunsul la crizele pe care le traversăm.

Comisia Europeană a confirmat, prin intermediul răspunsului său, faptul că am reuşit să ridicăm această problemă a necesităţii de a salva fondurile şi proiectele din perioada 2014-2020 la cel mai înalt nivel. Concret, Executivul european intenţionează să introducă măsuri suplimentare pentru continuarea proiectelor transfrontaliere cu Ucraina şi Republica Moldova, întârziate din cauza războiului, dar şi să facă o analiză a impactului generat de acest război, costurile şi efectele prelungirii perioadei de implementare şi posibilitatea creării unui cadru mai flexibil, precum şi extinderea acestuia pentru fazarea proiectelor către exerciţiul financiar 2021-2027, astfel încât ele să fie finalizate cu finanţare europeană.

Desigur că trebuie să admitem acum cu toţii că este nevoie şi de un demers organizat din partea statelor membre care să arate efectiv impactul pandemiei şi al războiului asupra implementării proiectelor şi să solicite executivului european măsuri clare pentru salvarea respectivelor proiecte şi fonduri. Însă, indiferent de cursul viitor, această realizare istorică pentru clasa politică românească trebuie apreciată şi chiar poziţionată ca exemplu de practici politice şi diplomatice externe, demne de urmat şi de alţi colegi, indiferent de coloratura sau familia politică din care fac parte.

Dragi colegi, reuşita noastră este cu adevărat una istorică având în vedere şi faptul că adoptarea Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2021 - 2027, în decembrie 2020, a fost rezultatul unui proces de dezbateri şi negocieri care s-au întins pe o durată de aproape 7 ani. Ca să înţelegeţi mai bine atât dumneavoastră, cât şi restul românilor amploarea acestui demers al PSD, vă voi menţiona cât mai succint posibil etapele prin care a trecut CFM, destinat următorilor şase ani, şi condiţiile de definitivare a sa.

Primele discuţii legate de CFM post 2020 au debutat încă de la începutul perioadei de programare 2014-2020. Ca răspuns la nemulţumirea unor state membre faţă de alocările primite pentru 2014-2020, a fost creat Grupul de Experţi la nivel Înalt pentru reforma surselor proprii, aceasta fiind una din condiţiile care a stat la baza acordului politic pentru adoptarea CFM 2014-2020. Dialogul pe marginea CFM 2021-2027 a continuat şi a fost integrat în contextul mai larg al dezbaterilor privind Viitorul Uniunii Europene, lansate prin Declaraţia de la Bratislava, în 2016, şi al acordului privind Brexit-ul.

Contribuţiile şi ideile exprimate cu privire la CFM 2021-2027 au fost numeroase şi au avut ca sursă atât instituţiile şi organismele consultative ale Uniunii, cât şi actorii relevanţi (stakeholders). Ca urmare a acestui proces de consultare publică, Comisia Europeană a prezentat, în mai 2018, prima propunere privind CFM post 2020. Această propunere a suscitat o serie de dezbateri aprinse şi divergenţe, atât la nivelul instituţiilor comunitare, cât şi la nivelul statelor membre. Propunerea iniţială a Comisiei Europene din mai 2018, intens criticată de Parlamentul European, a fost revizuită în luna februarie 2020, în contextul consensului politic privind Pactul Ecologic European/"Green Deal" cu scopul să creeze condiţiile introducerii Fondului pentru o Tranziţie Justă. Acest nou instrument vine să sprijine tranziţia regiunilor şi statelor membre afectate de realizarea obiectivelor de neutralitate climatică. Confruntată cu efectele pandemiei COVID-19, Comisia Europeană a amendat încă o dată propunerea CFM în mai 2020, consolidând resursele din CFM 2021-2027, estimate la acel moment la nivelul a 1.100 miliarde de euro, cu resurse suplimentare rezultate prin crearea instrumentului temporar de redresare economică NextGeneration EU (NGEU), cu o alocare estimată de 750 miliarde de euro. Primele semne ale unui acord politic asupra CFM 2021-2027 consolidat de NGEU au putut fi identificate abia după Consiliul European din 21 iulie 2020. În noiembrie 2020, se ajungea la un acord politic între Parlamentul European şi Consiliu, dar acordul final va fi formalizat abia în decembrie 2020. Acordul politic din 11 noiembrie 2020 a fost obţinut cu condiţia prefigurării propunerilor Consiliului European din iulie 2021 pentru fiecare din cele 7 linii ale CFM, în condiţiile unor ajustări specifice treptate, respectiv suplimentării creditelor de angajament, ale bugetului CFM pentru o serie de programe cu 15 miliarde de euro. Versiunea aprobată a CFM 2021-2027 cuprinde o majorare treptată, ajustări specifice sub formă de suplimentări credite de angajament, a bugetului CFM cu 11 miliarde de euro pentru programele Orizont Europa, InvestEU, EU4Heath, Erasmus+, Europa Creativă şi Fondul pentru gestiunea integrată a frontierelor.

Într-un cuvânt, toate aceste demersuri şi negocieri au constituit o adevărată epopee europeană, care ne va determina viaţa,cel puţin, şi pentru următorii şase ani.

Domnul Sorin Năcuţă:

"Susţin obiectivele dezvoltării durabile în România!"

Atât reprezentanţii instituţiilor statului, cât şi Guvernul trebuie să aibă în vedere implementarea eficientă a obiectivelor privind dezvoltarea durabilă în România. Astfel, trebuie să avem în vedere, în perioada 2021-2027, mai multe direcţii de acţiune şi anume, dezvoltarea infrastructurii de transport, gestiunea deşeurilor, energii regenerabile, reindustrializarea prin aderarea la conceptul Industrii 4.0, încurajarea cercetării şi inovării, asigurarea securităţii alimentare şi promovarea unei agriculturi durabile. Ţara noastră are premise favorabile pentru îndeplinirea tuturor indicatorilor.

De asemenea, avem nevoie de asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă şi garantarea unei educaţii de calitate, respectiv promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi. Aceste două domenii ar trebui să fie prioritare şi realizate proiecte de ţară, deoarece doar prin educaţie şi sănătate o ţară se poate dezvolta continuu. Creşterea nivelului de trai ţine de o bună educaţie a comunităţii.

Totodată, realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor, asigurarea disponibilităţii managementului durabil al apei pentru toţi, respectiv energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern sunt planuri de viitor care se pot realiza prin educaţie şi investiţii. Avem fonduri europene la dispoziţie pentru a duce la bun sfârşit obiectivele dezvoltării durabile.

Este imperios să promovăm creşteri economice reale, deschise tuturor, durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă, a unei munci decente pentru toţi. Am promis primarilor noştri şi cetăţenilor că vom dezvolta comunităţile, că vom stopa migraţia şi depopularea.

Trebuie să ne ţinem de cuvânt!

România, ca parte a Uniunii Europene şi membru al ONU, trebuie să contribuie cu soluţii şi resurse la implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri). Ştim că avem nevoie de asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile, de luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor, de conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă şi de protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deşertificării, stoparea şi repararea degradării solului şi stoparea pierderilor de biodiversitate. Ne-am asumat şi vom implementa măsuri care să aibă ca efect aceste lucruri!

Ne vom axa pe promovarea unor societăţi paşnice, a accesului la justiţie pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile, respectiv pe consolidarea mijloacelor de implementare şi revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

Întreaga lume traversează o perioadă dificilă, marcată de pandemie, conflicte militare, criză energetică şi alimentară, dar nu trebuie să pierdem din vedere obiectivele de dezvoltare durabilă, aspectele de mediu şi cele climaterice, cu efecte majore asupra oamenilor şi a planetei.

Domnul Nicolae Giugea:

"Apă cu ţârâita, sfidare fără margini!"

România are, fără îndoială, cea mai generoasă înzestrare cu resurse de apă din Europa. Nu este localitate din ţara noastră care să nu fie traversată măcar de un pârâu sau care să aibă acces la o pânză freatică cu apa pură, potabilă. Cu toate acestea, România figurează în topul ţărilor cu cel mai slab acces la apă de calitate pentru populaţie, fiind părtaşi de clasament cu state din Orientul Mijlociu sau din Africa. Acest lucru nu ţine de bogăţia uriaşă a naturii din România, ci de managementul de foarte proastă calitate care administrează această resursă, de poluarea excesivă şi de lipsa investiţiilor din ultimii 30 de ani.

În perioada beznei comuniste ni s-au impus raţii la ulei, la zahăr şi la pâine. Este greu de crezut că, în anul 2022, în România apa se dă cu porţia. Cei cărora poate nu le vine să creadă, să vină în judeţul Dolj şi să constate cum a reuşit Compania de Apă Oltenia să dea apă la program şi cu ţârâita locuitorilor din Călăraşi, Sărata şi Dăbuleni. Exact acele localităţi în care activităţile oamenilor depind în mod crucial de apă! Cică oamenii ar fi de vină pentru că fie beau prea multă apă, fie se străduiesc să facă agricultură performantă şi să aducă în pieţe pepeni româneşti, nu de la import.

Aşadar, olteanul e de vină pentru că este ori prea setos ori prea harnic! Compania nu are nicio vină! De unde să ştie biata companie că trebuie să aibă rezerve suficiente de apă vara, că de doi ani traversăm o secetă severă şi că în această zonă a ţării apa se consumă nu de drag, ci de nevoie?

Cu toţii am susţinut şi susţinem extinderea reţelelor de apă în localităţi, pentru a creşte calitatea vieţii românilor din mediul rural sau din mediul preorăşenesc.

Dar ce folos să extindem reţelele dacă pe ţeavă nu vine apă sau vine apă alterată, nepotabilă, uneori neutilizabilă nici măcar pentru irigatul cepei din grădină. Să nu uităm că românii plătesc apa care le vine în gospodării şi că nicio companie de apă nu face acte de caritate să distribuie apa gratuit. Să nu uităm că zeci de miliarde de lei sunt îngropate în reţele de apă care ar putea să rămână obiecte de muzeu dacă nu se iau măsuri şi în asigurarea resurselor de apă. Sper că asemenea situaţii jenante ca la Dolj să nu se multiplice prin toată ţara, iar Guvernul, condus de un oltean din Dolj, să ia măsuri pentru a evita ca asemenea situaţii să se mai întâmple.

Domnul Nicu Niţă:

"Partidul Social Democrat propune un nou pachet de măsuri sociale şi economice - «Sprijin pentru România»"

Declaraţia mea politică se referă la noul pachet de măsuri sociale şi economice propuse de PSD în cadrul coaliţiei de guvernare pentru sprijinirea românilor cu venituri mici, dar şi sporirea investiţiilor din fonduri europene.

În contextul actual dificil, legat de războiul din Ucraina şi efectele situaţiei geopolitice asupra economiei, Partidul Social Democrat are o responsabilitate uriaşă faţă de români şi nivelul de trai al cetăţenilor. Noul pachet propus de PSD vine cu măsuri care să sprijine românii cu venituri mici, dar şi să sporească investiţiile din fonduri europene.

Noile măsuri sociale şi economice propuse de Partidul Social Democrat cuprind acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toţi pensionarii cu pensii sub 2.000 lei. Concret, 3,2 milioane de pensionari vor fi beneficiarii acestui ajutor menit să compenseze pierderea puterii de cumpărare ca urmare a scumpirilor.

O altă măsură propusă de PSD vizează acordarea unui sfert din diferenţa de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaţilor din sistemul public.

Una dintre măsurile propuse şi susţinute de Partidul Social Democrat este amânarea ratelor la bănci pentru o perioadă de 9 luni. Este o măsură de bun-simţ şi necesară, având în vedere dificultăţile financiare cauzate de crizele multiple din ultima perioadă, cea energetică, inflaţie şi războiul de la graniţa României.

Totodată, PSD a susţinut în cadrul coaliţiei şi măsuri pentru consolidarea fiscală şi respectarea angajamentelor privind deficitul bugetar.

Pentru asigurarea angajamentelor privind deficitul bugetar, se vor diminua cheltuielile bugetare cu cel puţin 10%, cu excepţia celor cu investiţiile, salariile, pensiile şi asistenţa socială. Tot în acest context, în sistemul public, începând cu data de 1 iulie se vor suspenda angajările.

În cadrul coaliţiei de guvernare s-a decis creşterea colectării veniturilor la bugetul general consolidat al statului cu 10 miliarde de lei.

O măsură necesară şi care va fi analizată lunar, priveşte accelerarea absorbţiei fondurilor europene din cadrul programelor operaţionale şi al Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Pachetul de măsuri sociale şi economice: "Sprijin pentru România", propus de PSD, este foarte amplu şi vizează pe lângă măsurile sociale şi economice şi soluţii în celelalte domenii ale guvernării, care vor fi anunţate şi propuse cât mai rapid de PSD coaliţiei de guvernare, pentru a fi implementate.

Partidul Social Democrat îşi respectă angajamentul intrării la guvernare, pentru a promova şi a contribui cu măsuri şi soluţii cât mai bune la creşterea nivelului de trai al românilor şi la dezvoltarea României.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

"Mugur Călinescu, elevul-erou care a plătit cu viaţa dorinţa de libertate"

În dimineaţa zilei de 29 septembrie 1981, muncitorii botoşăneni angajaţi ai restaurantelor şi magazinelor din Centrul Vechi sau de pe Calea Naţională, treceau, ca de obicei, pe lângă clădirea impunătoare a Comitetului Judeţean al PCR, astăzi sediul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean Botoşani. Îndreptându-şi privirile către peretele lateral al clădirii, trecătorii rămân înmărmuriţi. Pe zid scria apăsat, cu litere mari, cu cretă colorată albastră, un strigăt de revoltă: "Ne-am săturat să stăm la cozi interminabile." Aşa ceva era de neimaginat în plină epocă comunistă.

În aceeaşi zi şi în cele care au urmat, alte mesaje, scrise cu aceeaşi cretă albastră, apăreau în diferite puncte din oraş: "Vrem hrană şi libertate", "Ne-am săturat de mizerie", "Vrem dreptate, vrem libertate", "Cetăţeni, nu mai putem îndura lipsurile şi mizeriile".

Securitatea a intrat imediat în alertă, bănuindu-se că în spatele lozincilor ar acţiona o organizaţie, un agent străin sau un luptător anticomunist experimentat care ar fi scăpat vigilenţei Securităţii. Miliţia şi Securitatea mobilizează un impresionant dispozitiv de lucrători operativi in cadrul operaţiunii "Panoul".

Pe 18 octombrie 1981, un agent al Securităţii îl prinde în flagrant pe "teroristul" care sabota orânduirea socialistă chiar în timp ce scrijelea "Jos comunismul". Nu era un agent străin şi nici un luptător anticomunist experimentat din munţii României. Era un puşti de 17 ani îmbrăcat în uniformă, elev al Colegiului Naţional A.T. Laurian din Botoşani, care-şi striga nemulţumirea pe zidurile clădirilor, chemând populaţia la luptă. Se numea Mugur Călinescu.

Din momentul în care este prins, pentru Mugur Călinescu şi pentru familia lui începe calvarul, după metodele binecunoscute ale Securităţii ceauşiste. Urmează marginalizarea, oprobriul public, este declarat duşman al poporului, pică examenele de admitere la facultate iar părinţii sunt hărţuiţi la locul de muncă. Din 1981 şi până în 1985 este anchetat în permanenţă, fiind ţinut la Securitate şi câte 24 de ore.

În urma anchetelor, din copilul plin de viaţă, Mugur devine un om abătut, retras, tăcut, şi nu povesteşte maniera în care decurg anchetele la Securitate nici măcar familiei: "Lasă mamă, că nu trebuie să ştii tu...". După doar patru ani, deşi anterior era sănătos tun, Mugur Călinescu se îmbolnăveşte de leucemie, şi după un an de chinuri groaznice moare pe un pat de spital la Iaşi, la numai 21 de ani, existând suspiciunea că ar fi fost otrăvit sau iradiat in timpul anchetelor la Securitate.

În 2008, Mugur Călinescu, elevul de la Botoşani, a fost declarat erou anticomunist.

Victimă a unui sistem bolnav care a corupt sufletele oamenilor, Mugur ne-a dat un exemplu de curaj pe care trebuie să-l păstrăm viu în noi.

Astăzi trăim vremuri sumbre, se vrea creşterea finanţării serviciilor secrete, se vor a fi trecute legi care să permită SRI acces nelimitat la datele personale ale cetăţenilor, la viaţa lor privată.

Guvernanţii noştri vor să ofere o putere suprastatală serviciilor secrete, istoria se repetă în faţa noastră, iar noi rămânem pasivi în faţa unui pericol care va însemna să ne pierdem din nou libertatea de exprimare, de gândire, libertatea de a fi!

Se va ajunge la un sistem la fel de represiv precum sistemul care l-a ucis pe tânărul Călinescu, ba chiar mai rău!

Nu putem lăsa istoria să se repete, stimaţi colegi!

Trebuie să ne împotrivim oricărei iniţiative de acest gen, asta dacă ne dorim ca puterea să rămână la noi, cetăţenii acestei ţări, şi nu în mâinile unor domni cu gulere albe şi ochi albaştri.

În încheiere, aş dori să mă înclin în faţa sacrificiului suprem pe care Mugur Călinescu l-a făcut, în numele libertăţii!

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Legile securităţii şi diavolul din detalii"

Printre legile care s-au anunţat că vor intra pe circuitul parlamentar, după ce sunt aprobate în Guvern, sunt Legea SRI, SIE, a CSAT, a Ministerului de Interne, Legea securităţii cibernetice sau Legea securităţii naţionale.

Aşa numitele Legi ale securităţii - un pachet de 10 proiecte de legi privind securitatea naţională - conţin multe propuneri venite de la serviciile de informaţii. Desigur, vechea Lege a securităţii naţionale are nevoie de o serie de îmbunătăţiri, spectrul de ameninţări la adresa României fiind, astăzi, mult mai divers decât acum două decenii, când au avut loc ultimele modificări, nimeni nu neagă acest aspect.

Cu toate acestea, există o serie de propuneri care trezesc suspiciuni mai mult decât rezonabile, îngrijorătoarea de-a dreptul - şi amintesc doar de faptul că nu există vreo prevedere privind limitarea mandatului directorilor SRI, SIE, STS sau SPP! Scandaloasă este şi propunerea ca ofiţerii serviciilor secrete să nu poată fi audiaţi, percheziţionaţi sau reţinuţi pentru fapte săvârşite în exercitarea atribuţiilor de serviciu decât numai de procurori anume desemnaţi!

În plus, procurorii pot intra în sediile SRI care gestionează informaţii secrete de stat doar cu aprobarea preşedintelui CSAT, care este preşedintele ţării, şi cu informarea prealabilă a directorului Serviciului. Cu alte cuvinte, în caz de, Doamne fereşte, o implicare a băieţilor cu ochi albaştri în traficul cu produse petroliere, precum s-a întâmplat în cazul războiului din Serbia, hoţului i se vor transmite toate datele necesare pentru a-şi acoperi faptele!

Asta în timp ce o altă propunere stipulează ca cetăţenii, ale căror drepturi sunt apărate de Constituţie, vor fi obligaţi să sprijine agenţii SRI la cerere în derularea operaţiunilor serviciului de informaţii!

Stimaţi colegi, am impresia că România se apropie, din ce în ce mai mult de un stat totalitar, în care puterea este deţinută de tot felul de găşti al căror principal scop este conservarea privilegiilor de castă, inclusiv de castă politică!

Iar presa, care ar fi trebuit să fie "câinele de pază al democraţiei", dar care, în schimb, este bine plătită din bani publici, tace mâlc şi evită cu graţie acest subiect care va ajunge, după cum spunea chiar prim-ministrul Ciucă, imediat, în Parlament, primul pas fiind, deja, făcut - la începutul lunii mai, Parlamentul a decis formarea unei comisii speciale pentru legile siguranţei naţionale.

Vă atrag atenţia, stimaţi colegi, că aceste legi reprezintă un atac la adresa democraţiei din România, mărind semnificativ puterea serviciilor secrete!

Domnul George Şişcu:

"Generaţia noastră are forţa de a-i aduce înapoi pe români, acasă!"

Imediat după ce am aderat în 2007 la Uniunea Europeană, am înregistrat o avalanşă de plecări la muncă în străinătate. S-a plecat masiv în acei ani, pentru că nivelul salariilor în România era unul extrem de scăzut, în timp ce veniturile oferite de angajatorii din Italia sau Spania erau extrem de atractive. Am pierdut atunci forţă de muncă preţioasă, iar în anii de boom economic, multe firme româneşti nu s-au putut extinde, chiar dacă aveau contracte, pentru că nu au avut pe cine să angajeze.

Lucrurile încep încet-încet să se schimbe, chiar dacă încă nu putem spune că trendul s-a inversat definitiv. Sunt români care au revenit în ţară pentru a-şi deschide afaceri, dar, mai important, tot mai puţini compatrioţi decid să plece din ţară pentru a munci peste graniţe. Evident că suntem încă departe, economic vorbind, de ţări precum Marea Britanie, Germania sau Franţa, dar salariile în multe domenii au crescut şi la noi. România a ajuns anul trecut la 73% din media UE în privinţa PIB-ului pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, iar tendinţa este de creştere în următorii ani.

În acelaşi timp, nu trebuie să neglijăm două domenii esenţiale: educaţia şi sănătatea. Dacă vom avea şcoli bine dotate şi profesori bine plătiţi, atunci vom creşte calitatea învăţământului românesc. De asemenea, este esenţial pentru orice stat să ofere cetăţenilor săi servicii medicale performante. Dacă vom creşte alocările pentru cele două domenii vitale pentru România, atunci, şansele ca tinerii noştri să rămână în ţară vor fi şi mai ridicate.

Sigur că fiecare decide până la urmă unde alege să muncească, dar am speranţa că lucrurile se vor schimba în bine. În următorii ani, investiţiile în ţara noastră vor depăşi 100 de miliarde de euro. Vor fi bani europeni, vor fi fonduri în cadrul exerciţiului financiar 2021-2027, dar şi bani de la buget prevăzuţi la capitolul investiţii. Întrebarea e dacă vom reuşi să absorbim aceşti bani, pentru că o asemenea şansă e posibil să n-o mai întâlnim din 2030 încolo.

Avem proiecte, avem de construit multe în România. Vrem să recuperăm decalajele care ne despart de vestul Europei, o putem face împreună!

Domnul George-Cătălin Stângă:

"România nu are nevoie de o modificare a sistemului de taxare în plină perioadă de instabilitate!"

Tema introducerii impozitului progresiv, lansată public în ultimele săptămâni, nu este una nouă. Doar că nimeni dintre cei care vin şi promovează cota progresivă nu vine să vorbească şi despre ce schimbări şi implicaţii ar aduce impozitul progresiv în sistemul fiscal românesc.

Să o luăm cu începutul. Oportunitatea aplicării impozitului progresiv se poate stabili, în primul rând, după o analiză aprofundată cu scenarii pe mai multe cote şi mai multe sisteme de deduceri pentru a identifica exact care este impactul social şi cel asupra mediului de afaceri. În acest context geopolitic şi economic pe care îl trăim cu toţii, factorul de stabilitate este unul extrem de important. Cheia în acest lucru este, în primul rând, impactul asupra mediului de afaceri, pentru că, poate unora nu le convine, dar întreprinzătorii români sunt coloana vertebrală a economiei.

Mai mult, România şi toate ţările din Europa sunt afectate de inflaţie, de creşterea preţurilor şi consumatorul este vulnerabil şi mediul de afaceri este vulnerabil. Nu poţi face un astfel de proiect fără a avea estimat un impact economic, nu numai impactul bugetar.

Nu te poţi gândi, dacă eşti responsabil, că acum, când noi traversăm o criză globală, că este momentul de a introduce noi taxe sau de a le mări. Consumul începe să scadă, iar activitatea economică este afectată.

Apoi, când discuţi despre impozit progresiv sau de cotă unică, în primul rând trebuie să te întorci la cei cărora te adresezi. În al doilea rând, în acest moment, tot ce înseamnă parte de colectare - ANAF - este adaptat la cota unică. Strict tehnic trebuie regândită instituţia ANAF-ului pe fundamentul unui impozit progresiv în cazul în care se va aproba acest lucru. Ar fi absurd ca într-o situaţie de instabilitate să venim să schimbăm fundamental bazele fiscalităţii în România.

Partidul Naţional Liberal rămâne ferm şi menţine cota unică de impozitare, aşa cum s-a angajat. Ca o garanţie, şeful Guvernului a precizat că a discutat cu reprezentanţii Consiliului Fiscal să facă în aşa fel încât cota unică să rămână în forma actuală. Trebuie să înţelegem că măsurile economice luate, de sprijin pentru investiţii, au contribuit la echilibrul economic şi chiar la o creştere economică substanţială, iar PNL nu crede ca este oportun să modificăm sistemul de taxare a companiilor.

Cota unică a fost introdusă tot în timpul unei guvernări liberale, iar toate IMM-urile, marile companii, asociaţiile de business se împotrivesc ferm eliminării cotei unice. Acest lucru ar conduce la creşterea costului muncii pentru angajaţi şi angajatori ceea ce va determina migrarea veniturilor în zona neagră a economiei, scăderea atractivităţii României pentru orice fel de investiţii, emigrarea specialiştilor.

Eliminarea cotei unice ar încetini creşterea economică care permite guvernului să îşi asume reforme, dar şi majorări de salarii şi pensii.

Domnul Vasilică Toma:

"Unitate pentru Autostrada Unirii! Proiectul major al Moldovei şi al moldovenilor nu trebuie să fie confiscat de gâlceava politică!"

Am urmărit cu atenţie dezbaterea de la Instituţia Prefectului judeţului Iaşi pe subiectul Autostrăzii Unirii-A8. Apreciez intervenţiile tehnice efectuate în cunoştinţă de cauză, oferite în mod profesionist de oameni cu expertiză care înţeleg foarte bine subiectul şi care, prin cunoştinţele şi experienţa lor, îşi aduc contribuţia pozitivă.

Ceea ce nu pot însă să apreciez este politizarea unui proiect esenţial pentru dezvoltarea judeţului Iaşi şi a întregii Moldove. Este absolut regretabil şi trist că unii nu reuşesc să depăşească nicicum nivelul de gâlceavă politică şi, din comoda lor poziţie de eterni opozanţi în care critica distructivă este singura modalitate de manifestare, nu înţeleg că acest proiect este prea mare şi mult prea important ca să poată fi al cuiva anume. Că nimeni nu are căderea, capacitatea şi puterea să confişte proiectul Autostrăzii Unirii!

Cu cât suntem mai mulţi, din toate taberele politice, organizaţiile civice şi zona administrativă locală şi centrală, uniţi în aceeaşi direcţie cu atât este mai bine pentru toţi ieşenii, moldovenii pe care îi reprezentăm şi pentru care trebuie să ne unim eforturile, având conştiinţa că acest proiect nu trebuie încurcat cu o luptă meschină de politruci.

Am crezut şi voi crede mereu că, indiferent de statutul sau de poziţionarea politică, responsabilitatea care ne revine tuturor este aceea de a gândi şi acţiona constructiv şi obiectiv.

Cine nu înţelege sau, mai bine zis, nu vrea să înţeleagă că toate eforturile şi toată energia noastre trebuie utilizate în scopul avansării şi realizării Autostrăzii Unirii, nu poate face parte din echipa care susţine în mod real A8.

Nu contează ce sau care Guvern se află într-o perioadă limitată de timp la cârma proiectului, ci avansul pe care îl face. Pentru că toate Guvernele au obligaţia să lucreze la realizarea autostrăzii Ungheni - Iaşi - Tg. Neamţ - Tg Mureş!

De aceea, astăzi, ca de altfel cu fiecare ocazie pe care am avut-o, vă reamintesc tuturor, politicieni din toate partidele şi activişti civici, specialişti, că suntem în aceeaşi barcă şi vâslim în aceeaşi direcţie. Iar ea este una singură: finalizarea construcţiei Autostrăzii Unirii!

Domnul Daniel Tudorache:

"Drogurile ucid!"

Festivalul Saga din Bucureşti, ediţia 2022, s-a transformat, din păcate, în tragicul festival al drogurilor şi al morţii, din cauza consumului de droguri. Astfel de tragedii, din păcate, se întâmplă tot mai des în România, iar lupta antidrog se pare că a eşuat demult.

Cumplitul fenomen al consumului de droguri a pătruns şi în mediul rural şi degenerează la tinerii cu vârste din ce in ce mai fragede. Statisticile arată că la nivel naţional există 1,2 milioane consumatori ocazionali sau dependenţi, însă, în realitate, numărul acestora este mult mai mare. În capitală, 1 din 4 bucureşteni consumă stupefiante, iar vârsta minimă, indică statisticile, că ar fi de la 12 ani.

Pentru a combate fenomenul consumului şi traficului de droguri, pe lângă înăsprirea pedepselor, trebuie introdusă şi componenta prevenţiei. Aceasta presupune, în opinia mea, pe de o parte, educarea societăţii, a părinţilor, bunicilor si cadrelor didactice în a cunoaşte simptomatologia consumatorului ocazional sau dependent şi a observa cu uşurinţa persoana care a consumat, iar, pe de altă parte, încurajarea acestora de a anunţa autorităţile competente. Tot în componenta prevenţiei ar putea intra şi activităţi precum informarea cu privire la efectele consumului prin prezentarea efectiva a cazurilor reale.

Combaterea consumului şi traficului de droguri înseamnă salvarea de la moarte a generaţiilor următoare, iar această luptă cu moartea tinerilor merită pe deplin efortul nostru, al întregii societăţi.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Inflaţia din România nu-i stimulează pe românii plecaţi să se întoarcă acasă!"

Aproape toate statele lumii sunt afectate de ritmul galopant al creşterii preţurilor, atât la produsele energetice, la materii prime şi materiale, dar şi la cele mai importante produse din coşul cotidian al fiecărui cetăţean. Dacă s-ar fi scumpit doar maşinile de lux, bijuteriile sau vacanţele exotice, probabil că am fi trecut cu vederea acest fenomen.

Însă, în ultimul an, facturile la utilităţi s-au dublat, preţul alimentelor de bază este mai mult de dublu, transportul a devenit inaccesibil prin costul carburanţilor. Mai grav este faptul că preţul unor bunuri şi servicii de bază din România a depăşit preţul aceloraşi produse în alte state dezvoltate ale Uniunii Europene. Din păcate, această convergenţă a preţurilor la produsele de bază nu a fost însoţită şi de o convergenţă a veniturilor populaţiei. Nu cred că este o necunoscută pentru nimeni faptul că cei peste 4,5 milioane dintre fraţii noştri români au ales calea grea a străinătăţii pentru un salariu mai bun, pentru o viaţă mai bună pentru copiii lor. Acum când preţurile din România depăşesc preţurile din state puternice economic, dorinţa fierbinte a românilor de a se întoarce în ţara natală se loveşte de această scădere dramatică a puterii de cumpărare, care îi îndepărtează de ideea unei vieţi decente în ţara noastră. Unii chiar se întreabă retoric - "Oare cum reuşiţi să trăiţi în România, când preţurile sunt mai mari ca la Paris şi salariile nu sunt nici pe jumătate?"

România trebuie să facă investiţii publice şi, mai ales private, astfel încât producţia de bunuri şi servicii să asigure consumul nostru naţional la preţuri accesibile pentru populaţie. Atâta vreme cât peste 70% din ceea ce găsim pe mesele românilor este importat, nu putem spera la un standard de viaţă superior. Lanţurile comerciale internaţionale înseamnă costuri pe care consumatorul final le plăteşte. Or, pentru români, cea mai bună soluţie este să producă şi să consume din producţia internă.

Graţie Guvernului condus de Nicolae Ciucă, România poate să acceseze miliarde de euro pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie alimentară, de procesare a produselor agricole, pentru dezvoltarea capitalurilor româneşti. Banii din PNRR şi cadrul financiar multianual al Uniunii Europene sunt orientaţi prioritare către consolidare economică a întreprinzătorilor români. Îmi doresc ca banii din fiecare axă de finanţare să fie utilizaţi până la ultimul euro.

De asemenea, chiar dacă traversă o criză multiplă, să vedem factorii decizionali de la Banca Centrală şi Ministerul Finanţelor că ne prezintă un calendar ferm pentru adoptarea monedei unice de către România, pentru că moneda unică este mult mai stabilă, iar inflaţia în zona euro a fost de două ori mai mică decât inflaţia din ţara noastră. Îmi mai doresc ca Ministerul Finanţelor să nu mai bulverseze mediul economic cu tot felul de proiecte privind majorarea impozitelor şi taxelor, pentru că România are nevoie de predictibilitate şi românii de venituri mai mari. Cei care vor venituri mai mari la buget trebuie să ştie că bani există, însă ei nu sunt colectaţi corespunzător.

Domnul Vasile Nagy:

"Facturile şi profitul - preţul la alimente"

Deşi anul 2021 a fost marcat de producţii istorice la cereale, dar şi de creşteri de preţuri la energie electrică, materii prime, preţurile alimentelor cresc de la o lună la alta, iar coşul de cumpărături a devenit un lux pentru cei care până acum se aflau la limita supravieţuirii.

În ceea ce priveşte situaţia de anul 2022, consider că preţurile la alimente se vor ajusta o dată la două-trei luni, pe măsură ce procesatorii din industria agricolă se vor aproviziona cu materie primă.

Creşterea preţurilor îngrăşămintelor, afectate de creşterea preţurilor energiei, a sporit costurile fermierilor pentru producerea recoltelor, punând un mare semn de întrebare pentru anul 2023.

Reprezentanţii industriei alimentare majorează preţurile de la o săptămână la alta. Antreprenorii nu se tem de lipsa stocurilor, ci de creşterea preţurilor. Populaţia, în special cei cu pensii şi salarii modeste, este îngenunchiată de aceste scumpiri.

Deşi în mod normal preţurile ridicate ar urma să facă loc producţiei majorate, costul ridicat al factorilor de producţie, evoluţia pe plan global a pandemiei şi condiţiile climatice mai nesigure ca niciodată lasă puţin loc pentru optimism în privinţa revenirii la condiţii de piaţă mai stabile.

Astăzi cererea este mult mai mare ca de obicei, ceea ce pune o mare presiune pe preţuri.

Preţurile mai ridicate la alimente au contribuit la majorarea inflaţiei, deoarece economiile se redresează în urma crizei provocate de pandemie, iar astăzi sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani.

Cel mai grav afectate vor fi ţările dependente de importuri, iar cei mai afectaţi vor fi oamenii săraci.

Cel mai mult resimt creşterile de preţuri consumatorii de ulei, de cartofi şi de margarină, acestea fiind alimentele cu cele mai mari scumpiri.

Cea mai mare creştere lunară de preţ de 23,2%, după o creştere de 8,5% în luna precedentă, a înregistrat-o preţul mediu al uleiurilor vegetale. Creşterea de preţ anuală a ajuns la valoarea de 56,1% de la 36,8%. În ultimele 12 luni, creşterea medie lunară a preţului uleiului la nivel mondial a fost de 4,1%.

Aceste valori surprinzătoare au fost determinate de reducerea drastică a exporturilor din regiunea Mării Negre, pe fondul conflictului armat din Ucraina. Creşterea fără precedent a preţului uleiului de floarea soarelui a atras după sine şi creşterea preţurilor uleiului de palmier, soia şi rapiţă, în condiţiile cererii sporite la nivel global.

Preţul zahărului a crescut cu 6,7% în martie 2022, iar creşterea anuală s-a accelerat până la 22,6%, de la 10,3% în luna anterioară. O creştere mai mare a preţului a fost prevenită de evoluţia bună a producţiei din India, unul dintre principalii exportatori la nivel global.

La preţul produselor lactate se înregistrează a şaptea creştere lunară consecutivă, de 2,6%, după un avans de 6,7% în luna anterioară, iar creşterea anuală s-a temperat la 23,6%, de la 25,2%.

Preţul cărnii de porc a înregistrat cea mai mare creştere lunară din 1995. Menţinerea unei cereri solide în condiţiile reducerii ofertei, a determinat creşteri de preţ şi la carnea de vită şi pasăre.

Preţul cărnii şi-a accelerat creşterea anuală până la 19%, de la 17%, şi a atins un nou record, pe fondul unei creşteri lunare de 4,8%, după un avans de 2% în luna anterioară.

Preţurile la cereale şi-au accelerat creşterea anuală până la 37,3%, cea mai mare din iulie 2011. Întreruperea exporturilor din regiunea Mării Negre, dar şi incertitudinile cu privire la starea culturii de grâu din Statele Unite au determinat o creştere a preţului la grâu cu o rată lunară de 19,7%, după un avans de 2,1% în luna precedentă.

Preţul porumbului înregistrează un nou record al ultimilor 32 de ani, crescând cu 19,1% faţă de luna precedentă.

Recorduri similare s-au înregistrat şi la orz şi sorg, ajungând la creşteri lunare de 27,1%, respectiv 17,3%.

În schimb, dacă în ultimii ani am avut producţii foarte bune de cereale, am trimis la export mari cantităţi de materie primă şi am importat mult mai scump produse finite.

Pe fondul crizei, multe ţări au în vedere măsuri pentru protejarea rezervelor interne de cereale, iar gheaţa a fost spartă de Ungaria, care a anunţat că vor fi interzise toate exporturile de cereale, din cauza creşterii preţurilor, în urma invaziei ruse în Ucraina.

Deşi ar fi o veste bună la prima vedere, lucrurile nu stau chiar aşa. Această scădere trebuie pusă pe seama creşterii exporturilor de materie primă, nu pe scăderea importurilor de produse alimentare, care s-au cifrat la 9,1 miliarde de lei.

Vor fi probleme şi noi trebuie să ne asigurăm că vom însămânţa cu cereale toată suprafaţa prevăzută, să asigurăm fertilizarea culturilor, irigarea şi să rămânem un furnizor de cereale pe piaţa externă.

Din păcate, în ultimii doi ani nu am mai respectat programul naţional de refacere a sistemului de irigaţii, pentru că nu au mai fost respectate alocaţiile financiare prevăzute.

Statul român nu mai deţine, la ora aceasta, spaţii de depozitare, astfel încât să poată crea rezerve. Fermierii îşi vând imediat după recoltare producţiile de cereale către marii angrosişti la preţuri mici, după care aceştia încep să vândă în funcţie de cotaţiile internaţionale, care sunt mult mai mari.

Pe de altă parte, singurul combinat de îngrăşăminte chimice stă închis, pentru că statul nu a găsit de cuviinţă să sprijine producţia de aici.

Importurile de îngrăşăminte chimice vor contribui la scumpirea producţiei de cereale cu circa 30% anul acesta.

Combinat cu scumpirea preţurilor la energie, gaze şi combustibili, acest lucru va pune o presiune şi mai mare asupra puterii de cumpărare a românilor, care şi aşa este scăzută.

Plafonarea preţurilor la utilităţi acoperă doar 30% din pierderile în sectorul de panificaţie, ca să dau numai un exemplu.

Întreaga industrie alimentară se confruntă cu mari probleme economice, pentru că măsurile de sprijin promise continuă să lipsească, iar efectul va fi că multe se vor închide, iar mulţi angajaţi vor deveni şomeri.

Asistăm la o creştere a preţurilor la produsele alimentare care va continua şi în perioada următoare. Nu vom vorbi despre o penurie de alimente, dar scumpirea le vor face mai puţin accesibile pentru mulţi dintre români.

În aceste condiţii, vom fi mult mai selectivi şi, cu siguranţă, spre sfârşitul anului vom constata că a scăzut şi risipa alimentară. Ungaria a decis să blocheze exporturile de cereale, iar acum şi Bulgaria cochetează cu această idee.

România îşi asigură fără probleme necesarul de cereale, astfel că ceea ce se exportă nu afectează necesarul de consum intern. Este de aşteptat însă ca producţiile să scadă pe fondul crizei îngrăşămintelor chimice, în sensul că nu vom mai raporta producţii-record.

Preţurile produselor alimentare vor continua să crească, dar nimeni nu poate spune cu cât. Noi trebuie să ne găsim cadenţa în ceea ce priveşte asigurarea populaţiei cu produse româneşti. Trebuie acordate facilităţi pentru producătorii români şi crearea unui lanţ cât mai scurt între ei şi consumatori.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"România va beneficia de 10 miliarde de euro din PNRR, anul acesta"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă şansa istorică pe care România o are în acest moment de a se apropia de dezideratul său actual, acela de a deveni o naţiune asemenea celor occidentale, ţări spre care ne uităm cu admiraţie.

Săptămâna aceasta a avut loc întâlnirea Comitetului de monitorizare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, prima de acest gen după depunerea de către România, pe 31 mai, a primei cereri de plată la Comisia Europeană. Gestionarea celor 30 de miliarde de euro necesită un efort conjugat al tuturor actorilor cu responsabilitate în implementarea proiectelor asumate de România. Respectarea jaloanelor şi termenelor este imperioasă pentru atragerea în integralitate a fondurilor puse la dispoziţia noastră. În momentul acesta, România se află în graficul stabilit, primind deja o prefinanţare de 3,7 miliarde de euro din cei 10 miliarde pe care urmează să îi primească până la sfârşitul acestui an. Discuţiile din cadrul întâlnirii s-au axat asupra procedurilor şi măsurilor asociate depunerii cererii de plată în sumă de aproximativ 3 miliarde de euro, din care aproximativ 2 miliarde de euro reprezintă fonduri nerambursabile, iar circa 1 miliard finanţare sub formă de împrumut.

De asemenea, MIPE a transmis ministerelor coordonatoare de reformă şi investiţii forma aprobată de către Comisie a Acordului de tip operaţional, document necesar pentru implementarea PNRR. În contextul planului REPowerEU, care propune un set de acţiuni pentru a economisi energia, a diversifica sursele de aprovizionare şi pentru a accelera tranziţia Europei către o energie curată, Comitetul a analizat comunicarea Comisiei Europene pe acest subiect. Orientările transmise statelor membre detaliază şi explică modalităţile de elaborare a capitolelor dedicate planului REPowerEU, axându-se pe procesul de modificare a planurilor existente.

În cadrul reuniunii, a fost prezentată situaţia ghidurilor pentru apelurile de proiecte competitive din PNRR, inclusiv a schemelor de ajutor de stat, pentru 61 din cele 71 de proiecte (85%) fiind stabilite termene de lansare în 2022. Următoarea cerere de plată din partea României va fi transmisă Comisiei Europene în trimestrul al III-lea 2022 şi include jaloanele şi ţintele care au termen de realizare trimestrele I şi II 2022. Valoarea celei de-a doua cereri este de peste 3,2 miliarde euro, din care 2,14 miliarde euro fonduri nerambursabile şi peste un miliard finanţare sub formă de împrumuturi.

Toate aceste date ne arată că România este bine guvernată, că PNL este un partid serios, responsabil, care lucrează numai în interesul cetăţeanului român. Misiunea încredinţată nouă de către români reprezintă o grea responsabilitate, dar demonstrăm zi de zi că ne ridicăm la aşteptările cetăţenilor noştri, iar munca în interesul lor nu se va opri aici.

Domnul Ioan Vulpescu:

Evenimentele de la sfârşitul săptămânii trecute, de la Bucureşti, readuc în prim plan o problemă care nu a primit un răspuns adecvat în timp, consumul şi dependenţa de droguri. Este o problemă care reflectă o multitudine de eşecuri, începând cu decizia politică, cooperarea instituţională, educaţia, sănătatea publică, politicile destinate adolescenţilor şi tinerilor. Trebuie să recunoaştem că, într-un soi de consens naţional, am preferat să ne prefacem că este o problemă fără importanţă, care nu merită prea multă atenţie, că e rezultatul unei alegeri individuale, nu are efecte asupra societăţii. Acest consens ipocrit nu ne face bine, dovadă fiind cele petrecute la festivalul "Saga" din Bucureşti.

Acum constatăm că prea mulţi, în România, au devenit consumatori de droguri, că traficul de droguri a devenit o adevărată industrie, în care sunt "angajaţi" inclusiv oameni din instituţii pe care statul le-a creat pentru a preveni şi a combate traficul şi consumul de droguri, că drogul a pătruns adânc în şcoala românească, şi o "structurează" mai vizibil decât reformele succesive din ultimele trei decenii.

Libertatea de a alege este o scuză facilă pentru lipsa de rezultate a politicilor publice în domeniu. Avem instituţii care sunt, practic, forme fără fond, ele nu reuşesc să dialogheze măcar una cu celelalte, nu mai vorbim de cooperare, nu există criterii de performanţă pentru analiza lor, nu sunt încadrate cu specialişti cu pregătire specială în domeniu, legătura lor cu cetăţenii şi cu societatea, în general, este superficială, asta când nu lipseşte total.

Ne place sau nu, ne aflăm în faţa unui eşec periculos al politicilor şi instituţiilor în domeniul prevenirii şi combaterii consumului de droguri. Este nevoie de o reformă radicală a domeniului, după analize serioase asupra funcţionării fiecărei instituţii din sistem, dar şi a cadrului legislativ asociat. Cea mai uşoară abordare, din punct de vedere politic, ar fi aceea a înăspririi pedepselor pentru traficul şi pentru consumul de droguri. Ar da satisfacţie de moment nemulţumirilor cetăţenilor. Dar ar schimba ceva cu adevărat? Am încercat asta în domeniul şi mai sensibil al circulaţiei rutiere. A scăzut numărul morţilor şi răniţilor de pe şosele, după înăsprirea pedepselor?

Represiunea este doar o parte a soluţiei. Trebuie să ne adresăm în primul rând cauzelor economice şi sociale care îi împing pe adolescenţi şi tineri să devină consumatori de droguri. Am tot auzit în ultima vreme "Ce tot atâtea politici pentru tineri? Să pună mâna să muncească! Punct!" Total greşit! Dacă e să criticăm ceva în domeniu, este felul în care sunt ierarhizate aceste politici şi accesibilitatea lor. Dar ele sunt parte a soluţiei pentru reducerea gravităţii şi a impactului social al consumului de droguri. Educaţia este al doilea volet al soluţiei, domeniul fiind sensibil, şi are nevoie de personal specializat, care să aibă impact asupra tinerilor.

Parlamentul trebuie să-şi asume partea lui de responsabilitate, şi să deschidă o dezbatere pe marginea legislaţiei în domeniu, pentru a o adapta realităţilor şi sfidărilor actuale.

Domnul Mihai Weber:

"Creştere economică peste aşteptări, în primele trei luni ale anului 2022!"

Datele privind evoluţia Produsului Intern Brut în perioada ianuarie - martie indică o creştere economică de peste 5% comparativ cu ultimele luni ale anului trecut şi de 6,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, un avans economic care, fără a fi triumfalişti, putem spune că este unul peste aşteptări, mai ales în condiţiile în care la începutul lunii februarie a debutat invazia rusă în Ucraina.

Ca întotdeauna, sunt şi voci care contestă aceste cifre, care susţin că aceasta nu este o creştere reală şi nici importantă pentru economia naţională - ca o paranteză, sunt aceleaşi voci care au condus România pe marginea prăpastiei şi pe români în pragul disperării. Însă această creştere este un fapt confirmat atât de către Eurostat, cât şi de nenumărate bănci care îşi modifică favorabil estimările referitoare la economia ţării noastre. Din acest motiv, pot spune că datele pe care ni le-a furnizat Institutul Naţional de Statistică reprezintă un semnal pozitiv, care oferă încredere în economia României. Bineînţeles că asta nu înseamnă că trebuie să ne culcăm pe o ureche, dar nici nu înseamnă că nu ne putem bucura pentru o reuşită, fie ea şi de etapă. PSD este, în continuare, extrem de preocupat să refacă echilibrele economice distruse de aceia care acum chibiţează şi va acţiona în aşa fel încât Guvernul să ia, în perioada care urmează, măsuri pentru ca aceste cifre pozitive să se reflecte şi în buzunarul cetăţenilor. Nu există nicio îndoială, însă, că această creştere economică ne oferă o bază solidă pentru a putea combate efectele inflaţiei şi, în cele din urmă, pentru a creşte nivelul de trai al românilor.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Cine conduce România, Parlamentul sau serviciile secrete?"

La data de 24 februarie 2021, exact cu un an înainte de declanşarea operaţiunilor militare ale Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, într-o declaraţiei politică, intitulată "Ce mai fac Serviciile de Informaţii?", arătam că serviciile de informaţii şi de siguranţă naţională sunt înfiinţate de statul român, pentru ca, alături de forţele armate, să protejeze şi să garanteze suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială a ţării şi democraţia constituţională. Toate serviciile de informaţii şi de securitate naţională - Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia Generală de Protecţie Internă din Ministerul Afacerilor Interne - sunt organizate prin lege şi au atribuţii foarte clare, iar statul român le pune la dispoziţie resurse financiare consistente, pentru ca aceste servicii să îşi poată îndeplini atribuţiile legale.

Potrivit legilor de organizare şi funcţionare, activitatea acestor servicii este supusă controlului parlamentar, pentru ca deputaţii şi senatorii, aflaţi în serviciul poporului, să se asigure că serviciile de informaţii şi siguranţă naţională îşi îndeplinesc menirea de a proteja statul român, valorile şi interesele poporului român. Dar situaţia în care se găseşte ţara după 30 de ani de democraţie constituţională - cu industria naţională complet distrusă, cu toate resursele naturale exploatate de companii străine, cu o datorie externă uriaşă, cu şubrezirea partidelor naţionale şi apariţia unor partide care în mod vădit nu exprimă voinţa românească, cu distrugerea carierelor unor oameni politici români şi preluarea unor importante funcţii de conducere în ţară de impostori ori persoane cu puţine legături cu poporul român - fac legitime astfel de întrebări - Unde au fost aceste servicii când s-au întâmplat toate aceste lucruri? Mai lucrează aceste servicii pentru poporul român?

După un an şi ceva de la acea declaraţie lucrurile pare că s-au agravat, culminând cu dezvăluirea situaţiei în care, într-un dispreţ profund faţă de Constituţie şi democraţie, serviciile noastre de informaţii şi de siguranţă naţională şi-au configurat noi legi de organizare şi funcţionare, în care obligaţiile faţă de români, şi aşa puţine şi cam ignorate au dispărut, iar în schimb au apărut şi mai multe privilegii şi norme de protecţie ale serviciilor şi personalului acestora.

Cum se poate ca serviciile să-şi elaboreze ele însele legile, să şi le facă cât mai confortabile? De fapt, cu ce se mai ocupă serviciile în ţara noastră? Pentru că impresia noastră este că preocuparea serviciilor noastre, de fapt a generalilor din serviciile noastre, este de a face pe plac partenerilor străini, de a servi unii demnitari să obţină funcţii internaţionale şi premii acordate de organizaţii străine pentru merite care nu au nicio legătură cu interesele României şi pentru a se căpătui ei înşişi şi a-şi pune neamurile şi prietenii în funcţii publice. Dar de România şi de români cine are grijă? Asta nu i-a învăţat Soros pe generalii din servicii!

Oare nu ar fi mai normal ca serviciile să vină anual cu rapoarte serioase, temeinice în faţa Parlamentului şi eventual cu prezentarea unor dificultăţi în funcţionare datorită cadrului legislativ actual, rămânând la latitudinea Parlamentului să facă modificările legislative pe care la consideră oportune?

Ulterior acestei declaraţii voi depune şi un proiect legislativ în acest sens.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Într-un dialog pe tema tradiţiei liberalismului în România, profesorul Gabriel Mursa, preşedintele Institutului Friedrich von Hayek din România, remarca asprimea cu care românii criticau politica în perioada interbelică şi a adăugat că, pe fond, era vorba despre o critică a democraţiei. Mi se pare că tema merită mai multă atenţie din partea tuturor celor care văd în democraţie cea mai bună modalitate de guvernare a unei ţări şi care are înfloreşte atunci când este însoţită de statul de drept şi economia de piaţă. Şi astăzi populaţia României are o opinie accentuat negativă despre politică şi este deja cunoscut că instituţii politice precum partidele politice sau Parlamentul au printre cele mai joase cote de încredere. Întrebarea este dacă oamenii sunt mefienţi cu orice înseamnă politică sau avem de-a face cu o decredibilizare a democraţiei.

Nu cred că se poate da un răspuns cu prea mare uşurinţă. S-ar putea argumenta că democraţia şi politica se confundă într-adevăr, că sunt privite ca fiind acelaşi lucru în ochii publicului larg şi aşa se explică de ce Parlamentul, for democratic prin excelenţă, nu se bucură de foarte mare prestigiu. Este răspândită opina că democraţia înseamnă "prea multă politică", adică prea multe intrigi, campanii de defăimare, conspiraţii şi maşinaţiuni pentru interese obscure. Mai rezistă încă atacurile de sorginte fascistă la adresa democraţiei, că ar fi un sistem politic moale, slab, incapabil să iasă din disputele politice nesfârşite şi să ducă la capăt proiecte ample. În fapt, atacurile la adresa democraţiei sunt numeroase, politologi faimoşi au studiat în profunzime "democraţia şi criticii săi".

Există, fără îndoială, aspecte confuze care la contribuie la concluzia că democraţia e sinonimă cu politica în general. Dar este o concluzie greşită, democraţia este doar acel tip de organizare care are cel mai ridicat grad de transparenţă politică. Celelalte tipuri de organizare politică precum oligarhia, plutocraţia, autoritarismul de orice fel şi tirania sau dictatura, în toate se face politică, doar că libertăţile sunt semnificativ restrânse dacă nu chiar suprimate, cenzura afectează totul şi la toate nivelurile, iar numeroase aspecte ale vieţii publice sunt supuse arbitrarului. În plus, spre deosebire de democraţii, toate celelalte tipuri de organizare politică presupun lupte sângeroase pentru putere. Acesta este şi motivul pentru care, pentru Karl Popper, democraţia înseamnă în ultimă instanţă chiar acest lucru, o garanţie că transferul puterii se face fără vărsare de sânge.

Autoritarismul are prea des o atracţie seducătoare, după expresia Annei Applebaum, iar demagogia şi populismul sunt principalele mijloace pe care mizează politicienii prea tare însetaţi de putere pentru a demola constant democraţia şi instituţiile sale. Politologii revin mereu asupra naturii democraţiei şi nu obosesc să repete că, pentru ca democraţia să persiste într-un stat, ea trebuie apărată dacă nu mereu, măcar periodic. Istoricul Timothy Snyder ne îndeamnă să ne ferim "de statul cu partid unic" şi să alegem o instituţie de care ne pasă - un tribunal, o lege, un sindicat - şi să îi ţinem partea. "Instituţiile nu se protejează singure. Se prăbuşesc una după alta dacă nu sunt apărate de la bun început."

România interbelică este greu comparabilă cu România de după 1990. Istoria ne învaţă că demonii trecutului - fascinaţia pentru lideri autoritari, intoleranţă şi agresivitate faţă de cei care au alte simpatii, violenţă politică, ridiculizarea regulilor democratice etc. - nu dispar niciodată întrutotul, dacă nu suntem atenţi ei pot reveni şi pot crea în continuare "damage" semnificativ. Şi trebuie să rămânem în continuare în alertă cu privire la faptul că avem acum în Parlament un astfel de partid care îmbrăţişează sau care este cuprins de aceşti demoni ai trecutului.

Este crucial să înţelegem că toate câştigurile acumulate în cele trei decenii postcomuniste vin ca urmare a faptului că democraţia românească şi-a activat mereu anticorpii necesari. În momentele în care riscam să ajungem sub lideri autoritari, noi românii am luptat din răsputeri pentru libertăţile obţinute atât de greu, am protestat deschis şi eficient celor care au vrut să supună instituţiile democratice propriilor pofte. Dacă în perioada interbelică democraţia românească s-a prăbuşit rapid - şi astăzi ştim consecinţele dramatice - în schimb în ultimii 30 de am reuşit să ne menţinem.

Aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană a cimentat acest drum, a stabilizat democraţia românească, a adus beneficii uşor sesizabile de mare parte a populaţiei.

Dar ne face bine să ne asumăm şi un merit al nostru, că am fost decişi, că am ştiut clar că vrem să accedem în cele două structuri, că ne interesează valorile europene, că ne-am luptat cu noi înşine pentru a îndeplini criteriile de aderare. Orice autocrat ar fi similar cu "Saturn devorându-şi fii", cu asta trebuie să facem comparaţie atunci când ne evaluăm propria democraţie.

Doamna Simina-Geanina-Daniela Tulbure:

"Împreună pentru noua lege a educaţiei!"

Astăzi are loc evenimentul privind lansarea Manifestului privind politicile propuse pentru noua legislaţie în educaţie, cu participarea ministrului educaţiei şi a membrilor Alianţei "O Voce pentru Educaţie".

Nimic durabil nu poate fi înfăptuit fără educaţie. Tocmai de aceea, susţin Alianţa "O voce pentru Educaţie", fără nicio reţinere. Aceasta s-a format pentru a contribui la reforma educaţională din România şi reuneşte peste 30 de organizaţii neguvernamentale. Schimbarea este necesară, însă nu putem să ne jucăm cu viitorul copiilor din România.

Tocmai de aceea, este important să luăm decizii bazate pe date, bine cântărite şi să ne asigurăm că nu vor fi carenţe în implementare pentru că, aşa cum bine ştim, impactul unor reforme în educaţie se resimte în ani şi ani.

În lunile de când am aderat la Alianţa "O voce pentru Educaţie", am participat la multe discuţii, am parcurs rapoarte, analize şi am cerut părerea colegilor, foştilor profesori, tinerilor şi tuturor celor care am considerat că au ceva important de spus în ceea ce priveşte educaţia.

Toate aceste activităţi au ţinut cont de 10 teme de referinţă privind educaţia din ţara noastră: cariera didactică şi parcursul profesional; management şi guvernanţă; finanţare; curriculum; evaluarea rezultatelor învăţării; alfabetizarea funcţională; educaţie incluzivă; digitalizare; învăţământ dual; infrastructură.

Astăzi continui acest traseu alături de reprezentanţi din mediul de afaceri, experţi, profesori, elevi şi colegi din zona politică.

Educaţia ne poate uni şi ne vizează pe toţi. Atât evenimentul de azi, cât şi faptul că proiectul meu legislativ privind reglementarea grupelor de acomodare pentru elevii anterior şcolarizaţi în străinătate a trecut de Camera Deputaţilor prin vot unanim sunt două dovezi în acest sens.

Avem nevoie de reforme în educaţie, dar în paralel cu producerea schimbării, privirea noastră trebuie să se îndrepte către proces, deoarece schimbarea se poate produce doar dacă suntem metodici, asumaţi şi ne ţinem de treabă.