Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 10.46.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu şi de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinţi ai Camerei Deputaţilor, asistaţi de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

(Se intonează Imnul naţional al Republicii Croaţia şi Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!".)

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Deschidem lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor cu şedinţa consacrată vizitei în România a Excelenţei Sale, domnul Gordan Jandroković, preşedintele Parlamentului Croaţiei.

Permiteţi-mi să cobor la tribună şi să adresez mesajul meu cu această ocazie.

(Coboară la tribună.)

Stimate domnule preşedinte al Parlamentului Republicii Croaţia,

Distinşi invitaţi membri ai delegaţiei croate,

Stimaţi colegi,

Îmi face o deosebită plăcere să anunţ vizita în România a domnului Gordan Jandroković, preşedintele Parlamentului Republicii Croaţia, însoţit de o delegaţie parlamentară.

Domnul Jandroković are o bogată experienţă politică, domnia-sa ocupând mai multe funcţii importante în Guvernul şi Parlamentul croat, cu multiple mandate şi responsabilităţi în materia integrării şi afacerilor europene.

Stimaţi colegi,

Ne confruntăm cu un context actual deosebit de complex care necesită la nivelul Uniunii Europene acţiuni conjugate ale statelor membre, cu respectarea îndeaproape a principiilor solidarităţii, coeziunii şi respectului pentru valorile democratice.

Din această perspectivă, constat cu satisfacţie că statele noastre au înregistrat poziţii similare pe mai multe subiecte de politică externă, la nivel european, regional şi internaţional, România şi Croaţia susţinându-se reciproc în privinţa candidaturilor la nivelul Uniunii Europene, dar şi la nivelul altor formate regionale şi al organizaţiilor internaţionale.

Cooperarea dintre România şi Croaţia în domeniul securităţii şi apărării, atât bilateral, cât şi în cadrul NATO, rămâne o dimensiune foarte importantă pentru securitatea şi stabilitatea din Europa, în ansamblul său.

Având în vedere evoluţiile din Ucraina, vă adresăm felicitări, domnule preşedinte, pentru succesul primului Summit parlamentar al Platformei Crimeea - eveniment important, care a transmis un puternic mesaj de unitate, solidaritate şi sprijin internaţional pentru această ţară.

Aşa cum s-a evidenţiat şi prin mesajul transmis în cadrul acestui summit, România reconfirmă asistenţa pe multiple planuri oferită Ucrainei, precum şi angajamentul de a participa activ la procesul de reconstrucţie.

În acelaşi timp, este important să ne asigurăm de un proces rapid şi sustenabil de redresare a economiilor europene. Pentru România, acest proces este cu atât mai important cu cât dorim să revenim cât mai rapid la un ritm susţinut de recuperare a decalajelor de dezvoltare faţă de media Uniunii Europene. Iar acest lucru este posibil odată cu intrarea statelor noastre în spaţiul Schengen. Cetăţenii noştri nu trebuie să suporte costul indirect al acestei întârzieri. Este corect şi sunt ferm convins că ambele state vor intra în luna decembrie în spaţiul Schengen.

Domnule preşedinte,

Mă bucur să constat excelenta noastră cooperare în plan parlamentar, indicată şi de frecventele vizite din ultimii ani, atât la nivelul conducerii Parlamentului, cât şi al comisiilor parlamentare de specialitate.

În cei 30 de ani de relaţii diplomatice pe care îi aniversăm în anul 2022, am fructificat multiple oportunităţi de dialog şi de sprijin reciproc şi îmi exprim speranţa că acest capitol va fi şi mai mult valorificat în viitor, în special, pe plan economic.

Domnule preşedinte al Parlamentului Republicii Croaţia,

Vă mulţumesc pentru vizita dumneavoastră în România şi vă invit să vă adresaţi Parlamentului României. (Aplauze.)

(Revine la prezidiu.)

Domnul Gordan Jandroković (preşedintele Parlamentului Republicii Croaţia):

Bună ziua tuturor!

Vă salut cordial!

Mă bucur să fiu astăzi cu dumneavoastră.

Vă mulţumesc pentru invitaţie. (Aplauze.)

Distinse domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnule Ciolacu,

Distinşi vicepreşedinţi,

Distinşi colegi parlamentari,

Doamnelor şi domnilor,

Este o onoare şi un privilegiu să fiu în poziţia de a vă adresa din partea Parlamentului croat şi din partea poporului croat, în această incredibilă Casă, în inima Bucureştiului. Să facem asta în anul în care Croaţia şi România marchează 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice face ca adresarea mea de aici să aibă o însemnătate specială.

Cu siguranţă pot să vă spun că am reuşit să construim o prietenie onestă, solidă şi, cred eu, pe termen lung. Am reuşit să facem asta prin a urmări diferite zone de cooperare în mod persistent bilateral, făcând asta şi în cadrul situaţiei în care noi suntem membri ai Uniunii Europene, dar şi în NATO. Însă interacţiunile popoarelor noastre se duc dincolo de ultimii 30 de ani. Croaţii au fost în România încă din secolul XIV. Ei sunt, de fapt, una dintre cele mai vechi comunităţi minoritare croate din lume. Au fost adevăraţi pionieri ai contactelor culturale şi o legătură preţioasă între ţările noastre. Iar eu urmăresc cu sinceritate să îi văd mâine în judeţul Caraş-Severin.

Noi apreciem din plin eforturile investite de instituţiile româneşti în a le sprijini activităţile.

Mă bucur că avem un deputat care reprezintă minoritatea croată, domnul Slobodan Ghera.

Minoritatea românească în Croaţia este destul de mică ca număr, dar interesele sale sunt importante pentru noi.

Vom continua să sprijinim activităţile sale pe măsură ce relaţiile cu minorităţile naţionale rămân foarte importante în agenda guvernamentală.

Mai mult, în Peninsula croată Istria avem o mică bijuterie lingvistică, unde aproape 100 de oameni încă vorbesc limba istro-română.

Stimaţi membri ai Camerei Deputaţilor,

Există multe similarităţi în căile politice şi naţionale ale Croaţiei şi României. Noi reamintim faptul că ambele noastre ţări au experimentat tranziţia de la comunism la democraţie. O asemenea tranziţie a fost extrem de grea şi a trebuit să adapteze multiple elemente mentale, sociale, politice şi economice. Dar pentru ţelurile pe care le-am împărtăşit, de a intra în NATO şi în Uniunea Europeană, noi am fost pregătiţi să depunem acest extra efort, iar aceste elemente ne conectează.

Călătoria Croaţiei pe tranziţia democratică a fost completată după cea a României, prin accederea noastră în NATO, în 2009, şi în Uniunea Europeană, în 2013.

Şi permiteţi-mi un reminder foarte scurt aici. Să vă amintesc că invitaţia Croaţiei pentru a se alătura NATO a venit în aprilie 2008, la Summit-ul NATO de la Bucureşti, chiar în această clădire. Ca ministru de externe al Croaţiei - la acel moment - am avut onoarea de a fi aici atunci. Aşadar, întoarcerea mea astăzi aduce bune amintiri pentru mine.

Acum ambele noastre ţări ţintesc să aibă o integrare mai deplină în cadrul Uniunii Europene. Aşa cum bine ştiţi, Croaţia a ales să intre în zona euro. Introducând euro în mai puţin de 8 săptămâni, vom îndeplini un alt ţel de politică strategică.

Însă mai sunt două zone pe care şi România şi Croaţia vor să le obţină - aderarea la spaţiul Schengen şi aderarea ca membri în OECD.

Croaţia este pregătită complet pentru a se alătura spaţiului Schengen. Ultimul raport al Comisiei Europene confirmă că România este gata, de asemenea.

Eu sper că şi Croaţia şi România vor intra pe 1 ianuarie, anul următor.

Când vine vorba de celălalt ţel pe care îl avem, şi anume de a deveni membri în OECD, lucrăm cu diligenţă pe următorii paşi ai procesului de accedere. Suntem încrezători că şi România face la fel, pentru că, în definitiv, este spre beneficiul cetăţenilor noştri.

Ţările noastre au idei foarte bune vizavi de unde sunt ele acolo, dar şi unde ar trebui să fie şi vecinii noştri. Noi vrem ca ele, ţările Balcanilor de Vest, precum şi Ucraina şi Moldova, să ni se alăture în Uniunea Europeană. Asta înseamnă să îndeplinim toate criteriile necesare.

Ştim foarte bine că drumul către a deveni membri este lung şi cere multe de la noi. Ştim, de asemenea, că beneficiile de a fi membri merită într-adevăr întregul efort, însă, aşa cum se spune, e nevoie de doi ca să dansezi tango.

Aşadar, Uniunea Europeană trebuie să-şi întărească implicarea sa cu toate aceste ţări şi să crească prezenţa în zonele noastre. Dacă noi eşuăm în a acţiona eficient, alţii vor veni foarte repede pentru a umple acel vacuum de putere internaţională.

Dragi prieteni români,

Toate aceste similarităţi între Croaţia şi România clar invită Parlamentele noastre şi alte instituţii naţionale să continue nivelul de cooperare mai îndeaproape, spre beneficiul nostru mutual.

Haideţi să sperăm că afacerile îşi vor explora şi propriile oportunităţi. Potenţialul pentru creştere continuă în relaţiile noastre economice este foarte semnificativ. Conectivitatea proiectelor UE, de exemplu, în energie, transport şi infrastructură, ar putea să fie de un interes comun particular.

Şi să nu subestimăm puterea turismului. Nu doar impactul său economic, ci şi contactele între oameni şi între culturi pe care le facilitează.

Dragi colegi,

Am vorbit despre asemănările între noi pe căile pe care le parcurgem, despre ţintele noastre actuale şi viitoare şi despre potenţialul de cooperare economică. Acum îngăduiţi-mi să mă întorc o clipă la anii de obţinere a independenţei de către Croaţia, care au fost foarte grei. A trebuit să luptăm pentru libertatea noastră politică, diplomatică şi, din păcate, chiar am luptat militar.

Dar aş spune că toate sacrificiile făcute de poporul croat în anii '90 au făcut să apreciem şi mai mult şi mai profund independenţa noastră.

Azi, Rusia, care a agresat Ucraina, ne aminteşte cum libertatea nu trebuie niciodată luată ca fiind de la sine înţeleasă şi modul în care se desfăşoară această agresiune aminteşte croaţilor de aceleaşi modalităţi crude pe care le-a folosit Slobodan Milošević acum 30 de ani - de la manipularea informaţiei la agresiunea militară, de la criza refugiaţilor la comiterea de crime de război şi lista poate continua.

Dar această luptă a noastră pentru libertate vine din înţelegerea profundă şi sensibilitatea noastră aparte pentru suferinţa Ucrainei şi poporul său eroic, aşa încât Croaţia va continua să sprijine Ucraina politic, financiar, umanitar şi militar.

Această abordare - nu am ezitat niciun moment când Rada Supremă a Ucrainei în această vară a cerut Croaţiei să găzduiască primul Summit parlamentar al Platformei Internaţionale Crimeea.

Summitul ţinut la Zagreb acum două săptămâni a pregătit o demonstraţie clară a sprijinului interparlamentar pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi de condamnare a agresiunii neprovocate, brutale, a Rusiei.

Ambele Camere ale Parlamentului român au participat la summit, împreună cu 50 de Camere ale unor Parlamente din întreaga lume.

Îngăduiţi-mi să mulţumesc vicepreşedintelui acestei Camere, domnului Suciu, şi preşedintelui Senatului, doamna Gorghiu, pentru că au venit la Zagreb.

Croaţia vede clar sprijinul multidimensional necesar pentru Ucraina - adaptarea căilor ferate. Aceste căi ferate şi căi navale au fost făcute disponibile, puse la dispoziţia Ucrainei, pentru transport.

De asemenea, apreciem ajutorul umanitar pe care îl acordaţi unor mii de refugiaţi şi sprijinul tehnic.

Ştim că este bine să ai prieteni în vremuri dificile. Cu ajutorul unor prieteni ca România şi Croaţia, Ucraina va câştiga acest război.

Lumea, aşa cum o ştim, se schimbă în faţa ochilor noştri - schimbări climatice şi consecinţele pandemiei, afirmarea extremismului politic, a populismului, provocările multilateralismului şi la adresa dreptului internaţional. Imprevizibilul devine noul normal şi valorile noastre sunt puse la încercare.

Într-o asemenea lume în schimbare, noi, membrii parlamentelor, reprezentând vocile popoarelor, avem un rol în asigurarea prevalenţei valorilor în democraţiile noastre cu greu obţinute. Avem un rol în a preveni ca regula puterii să prevaleze asupra puterii regulilor. Avem împreună un rol pentru a lupta pentru valorile noastre cruciale - libertatea, democraţia, pacea, respectul pentru statul de drept şi drepturile fundamentale ale omului.

Să nu cruţăm niciun efort în această luptă!

Stimate domnule Ciolacu,

Mulţumesc din nou pentru că mi-aţi dat oportunitatea de a mă adresa dumneavoastră.

Vă mulţumesc în acest Palat pentru atenţie.

Trăiască prietenia între Croaţia şi România! (Aplauze.)

(În continuare, conducerea şedinţei a fost preluată de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

În 10 minute, maxim, vom continua şedinţa.

Dar înainte daţi-mi voie să le transmitem la mulţi ani tuturor sărbătoriţilor zilei - Mihail şi Gavril şi diminutivele! (Aplauze.)

Să le dea Dumnezeu tot ce este mai bun! (Aplauze.)

Dar nu plecaţi, ne revedem în maximum 10 minute.