Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.34.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ilie Dan Barna, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ringo Dămureanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Ringo Dămureanu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Începem şedinţa dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor

de astăzi, 18 octombrie 2023.

Algoritmul îl cunoaşteţi.

Începem cu Grupul PSD.

Domnul Viorel Salan este?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o "Singura soluţie pentru viaţă rămâne pacea".

Conflictele violente dintre oameni sunt vechi de când lumea, însă războaiele moderne sunt diferite.

Dar scopul terorismului nu este războiul, ci acela de a paraliza o societate prin frică.

Trăim poate cea mai periculoasă perioadă din ultimele decenii. A început anul trecut cu războiul din Ucraina. A continuat acum patru luni de zile cu reactivarea conflictului din Kosovo, apoi a celui din Nagorno-Karabah. Au urmat atacurile teroriste asupra Israelului, soldate cu peste 1.300 de morţi, alte mii de răniţi şi peste 100 de ostatici.

Situaţia din Orientul Mijlociu a devenit explozivă. Impasul este politic. Iar în acest moment, pericolul iminent este extinderea conflictului din Gaza la nivel regional.

Din perspectiva istoriei recente, în conflictul arabo-israelian, Israelul şi-a dovedit superioritatea militară în nenumărate rânduri.

Acum, în plan militar, elementul tactic cel mai important este ca intervenţia în teritoriile din Gaza să se realizeze cu limitarea numărului victimelor civile. Doar în acest mod extinderea conflictului armat va putea fi evitată.

Parlamentul României şi-a exprimat solidaritatea deplină cu Israelul, a condamnat cu fermitate atacurile organizaţiei teroriste Hamas, crimele şi violenţa dezlănţuite asupra populaţiei civile, infiltrările teroriste şi luarea de ostatici şi a exprimat regretul profund pentru victimele acestor atacuri.

Este salutară şi vizita întreprinsă ieri de premierul României, domnul Ciolacu, în Israel, pentru găsirea unor soluţii de creare a unor coridoare umanitare în Fâşia Gaza, pentru cei circa 250 de români care au nevoie de sprijinul nostru.

Nu în ultimul rând trebuie să ţinem cont că importanţa deosebită a parteneriatului dintre România şi Statul Israel, ce durează de peste 75 de ani, este un aspect care a fost scos în evidenţă de premierul României şi ieri, cu ocazia vizitei efectuate.

În acelaşi timp, responsabilitatea oricărui stat este să acţioneze decisiv pentru a asigura securitatea cetăţenilor săi şi bunăstarea întregii naţiuni.

Statul Israel este îndreptăţit prin dreptul suveran la autoapărare să elimine pericolul terorist.

Situaţia de criză obligă la un răspuns instituţional de forţă. Însă, acest tip de acţiune trebuie îndeplinită cu măsură, luciditate şi raţiune. Altfel va rezulta doar o escaladare în spirală, fără control, a violenţei.

În timpurile în care trăim, înţelegem că, în orice confruntare militară, nu mai există doar învingători şi învinşi. Nici chiar dezastrele militare nu mai provoacă decizii politice, ceea ce înmulţeşte numărul "conflictelor îngheţate". Însăşi semnificaţia victoriei s-a schimbat. Toată lumea pierde. Singura soluţie pentru viaţă rămâne pacea. Iar pacea poate fi obţinută doar prin ajungerea la o înţelegere politică durabilă.

Situaţia din Orientul Mijlociu nu reprezintă o excepţie. Sau, dacă unii analişti politici o consideră o excepţie, atunci este o excepţie care confirmă regula.

Vă mulţumesc.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Claudiu Manta?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aceasta nu este o simplă declaraţie politică. Este un strigăt disperat după ajutor. Zeci de mii de oameni dintr-un judeţ, Gorjul, riscă să rămână fără surse de venit şi fără nicio alternativă, odată cu închiderea actualelor capacităţi de producţie de la Complexul Energetic Oltenia.

Practic, statul român, dacă nu se întâmplă şi nu se face ceva rapid, aruncă la gunoi o producţie de aproximativ 18 TWh anual, de energie electrică, adică o treime din necesarul Sistemului Energetic Naţional, fără să aibă asigurate capacităţi alternative.

Complexul Energetic Oltenia este cea mai mare companie a statului producătoare de energie pe bază de cărbune. Este compania care a asigurat, în ultimii 40 de ani, necesarul de electricitate, atunci când alţi producători nu pot produce în sistemul naţional. Pentru că vara, în perioade de secetă, când debitele apelor scad, producţia hidroenergetică este redusă şi ea. Când una dintre unităţile de la Cernavodă intră în revizie ori se decuplează automat de la sistem, grupurile pe cărbune au reuşit să suplinească cu succes producţia de energie, pentru că pot funcţiona indiferent de vreme şi de oră.

Din păcate, pe vremea Guvernării PNL-USR de tristă amintire, această companie a intrat într-un plan de restructurare-reorganizare, negociat cu Comisia Europeană, în contextul agreat al unei tranziţii spre neutralitate climatică, adică fără emisii, ceea ce înseamnă mai mult sau mai puţin închiderea grupurilor de producţie pe bază de cărbune.

Planul elaborat de partea română şi aprobat de Comisia Europeană prevede ca până în 2026 să se închidă toate capacităţile actuale de producţie ale Complexului Energetic Oltenia şi să rămână doar câteva grupuri în rezervă de capacitate - din păcate, o noţiune nedefinită încă în legislaţie.

Evident că înţelegem importanţa eliminării poluării, însă nu putem ignora nici criza de energie şi gaze din ultimii ani şi nici realitatea economică şi socială.

Compania avea, la momentul aprobării planului de restructurare, aproximativ 11.000 de angajaţi. Acelaşi plan de restructurare prevede că, odată cu scoaterea din producţie a grupurilor energetice şi a închiderii perimetrelor miniere, se va reduce şi numărul de personal, dispărând aproape 8.000 de locuri de muncă doar direct şi alte câteva mii conexe, de la societăţile care prestează pentru această companie.

Siguranţa energetică a României este şi trebuie să rămână un element de interes strategic. Atunci când adaugi şi riscul unei posibile apocalipse economico-sociale determinată de această posibilă închidere a Companiei, responsabilitatea ar trebui să fie în special a Ministerului Energiei, care trebuie să facă ceva.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Constantin Şlincu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Patriotismul economic promovat încă de la instalarea Guvernului condus de Marcel Ciolacu şi-a propus să direcţioneze investiţiile şi fondurile europene pentru dezvoltarea producţiei realizate în România. Ţara noastră trebuie să treacă de la o economie bazată pe consum de bunuri din import la o economie bazată pe producţie autohtonă. Sunt vizate, în primul rând, producţia industrială, procesarea produselor alimentare şi sectorul materialelor de construcţii. "Cumpără româneşte" trebuie să devină o stare de spirit a tuturor românilor.

Acest concept şi această abordare pe care PSD şi Guvernul Ciolacu le au în vedere prin iniţierea de proiecte legislative şi programe concrete de susţinere a producătorilor autohtoni înseamnă: investiţii, producţie şi locuri de muncă plătite decent în România; parteneriat economic cu toate firmele care produc în România; stimularea şi atragerea investiţiilor străine în capacităţile de producţie din România; reducerea importurilor prin creşterea prezenţei produselor româneşti.

Deci - să cumpărăm româneşte, să susţinem astfel locurile de muncă, economia naţională, producătorii locali, astfel încât să contribuim, în ultimă instanţă, la propria noastră bunăstare.

Aşadar, "Cumpără româneşte" nu este doar un slogan, ci o veritabilă structură de rezistenţă a tuturor programelor economice pe care Partidul Social Democrat le are în vedere în actuala Guvernare. Să "cumperi româneşte" înseamnă să susţii firmele româneşti şi angajaţii lor, să determini crearea de locuri de muncă şi, implicit, mai multă prosperitate, nu doar personală, ci şi pentru comunităţi, înseamnă o şansă ca România să se dezvolte prin creşterea exporturilor şi reducerea importurilor.

Este momentul să demonstrăm că suntem pe deplin conştienţi de valoarea muncii românilor şi că facem tot ce putem pentru a susţine antreprenorii şi firmele locale care au construit branduri noi şi care luptă, de la egal la egal, cu corporaţii de miliarde de euro.

Aşadar, cel mai simplu, dar şi cel mai eficient mod de a aprecia efortul, talentul, valoarea şi originalitatea este să transformăm un îndemn, "Cumpără româneşte", într-o stare de spirit la nivel naţional.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul parlamentar al PNL.

Doamna Christine Thellmann.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Christine Thellmann:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "La finalul războaielor din timpurile noastre sper că cea care va triumfa cu adevărat va fi umanitatea".

Pe 7 octombrie, un atac terorist neprevăzut, şocant şi extrem de sângeros, al Hamas în Israel, a tensionat la cote maxime situaţia dintre Israel şi Gaza, punând în pericol securitatea din Orientul Mijlociu, dar şi de la nivel global. Astăzi, în a douăsprezecea zi, cifrele arată proporţiile pericolului - peste 4.000 de morţi de ambele părţi, majoritatea civili; 200 de ostatici de diferite naţionalităţi, ţinuţi de Hamas în Gaza; peste un milion de oameni din Fâşia Gaza fug de război; alertă de terorism în mai multe state europene; criză umanitară fără precedent în Fâşia Gaza.

România este de partea Israelului, pentru că terorismul este cel mai oribil act împotriva umanităţii. În acest sens, preşedintele României şi cei mai importanţi reprezentanţi din Guvern sunt în dialog cu reprezentanţii israelieni. Parlamentul României a adoptat o declaraţie de solidaritate cu Israelul. Criza umanitară din Gaza este consecinţa actelor barbarilor de la Hamas, pentru care oamenii nu valorează mai mult decât un scut, un mijloc de luptă. De aceea Hamas blochează coridoarele umanitare şi confiscă ajutoarele. Asistăm la un război între un stat şi o organizaţie teroristă - Israel versus Hamas. Eforturile liderilor americani şi europeni sunt pentru a da şansa civililor să iasă din regiune şi să ajungă la ei ajutoarele umanitare şi totodată evitarea escaladării conflictului în alte regiuni.

Vizita pe care însuşi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, o efectuează în Israel este un mesaj foarte puternic, pe mai multe dimensiuni. Un gest incontestabil de solidaritate al Statelor Unite cu poporul israelian şi în acelaşi timp un mesaj ferm de condamnare a terorismului, dar şi de preţuire a vieţii umane, prin eforturile de a salva civilii nevinovaţi din mijlocul războiului împotriva Hamas.

Lupta pe care este absolut necesar să o purtăm cu toţii, în fiecare zi, prin acţiunile noastre, pentru ca atrocităţile pe care le vedem la televizor să rămână istorie pentru generaţiile viitoare este lupta pentru demnitatea umană, pentru preţuirea vieţii omeneşti înainte de orice altceva. Să ţinem cont că democraţia este singura formă de guvernământ în care fiecare om contează. Este esenţial să schimbăm perspectiva că diferenţele dintre noi ne fac duşmani şi să învăţăm să trăim unii cu alţii ferm convinşi că ceea ce ne deosebeşte ne face mai puternici împreună. Sper ca lecţia umanităţii să fie marea victorie la finalul războaielor care au loc în zilele noastre.

Deputat al PNL de Sibiu, Christine Thellmann.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Mergem mai departe.

Domnul Corneliu Cozmanciuc? Înţeleg că nu este.

Îl invit pe domnul Gabriel Avrămescu.

Domnul Gabriel-Ioan Avrămescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Realizarea Autostrăzii A7 nu înseamnă ignorarea problemelor de pe DN2 - E85!".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Cea mai mare investiţie rutieră cu fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă o reprezintă Autostrada Moldovei - A7, cea care va lega Bucureştiul de nordul ţării şi care va parcurge şi judeţul Buzău. Rolul acesteia va fi unul esenţial pentru economia buzoiană, pentru asigurarea unei deplasări mai rapide între capitala ţării şi localităţile din judeţ, dar va contribui şi la creşterea siguranţei rutiere.

Numai că, până în momentul în care Autostrada Moldovei va fi dată în funcţiune, buzoienii, asemenea tuturor celor care tranzitează teritoriul ţării de la Suceava la Bucureşti, vor trebui să folosească pe mai departe singura rută de legătură, şi anume Drumul Naţional 2 - E85, cunoscut şi ca "Drumul Morţii".

Sunt încurajatoare progresele care s-au înregistrat în privinţa Autostrăzii A7, însă finalizarea ei este încă departe. În tot acest timp, oamenii continuă să îşi piardă viaţa pe DN2 - E85, pe teritoriul judeţului Buzău. Numai în luna august a acestui an, o buzoiancă de 21 de ani, pasageră a unui autovehicul, a decedat în urma unui accident rutier produs la ieşirea din Râmnicu Sărat către Vrancea, iar 6 persoane, între care 3 copii, au ajuns la spital după ce maşinile în care se aflau s-au ciocnit în trafic, pe E85, în judeţul Buzău. Cea mai mică dintre victimele celui de-al doilea accident avea doar 2 ani!

Buzoienii, la fel ca toţi cei care tranzitează E85, ştiu că este unul dintre cele mai periculoase drumuri din România, dovadă fiind numărul foarte mare de cruci pe care acesta le-a adunat de-a lungul timpului.

Pot să înţeleg că Autostrada Moldovei reprezintă o prioritate, că trebuie asigurate fonduri pentru aceasta, însă nu putem lăsa de izbelişte DN2, mai ales că tragediile continuă să se producă.

Am solicitat Ministerului Transporturilor încă de anul trecut să aibă în vedere extinderea la 4 benzi a acestui drum pe segmentul cuprins între Buzău şi Râmnicu Sărat şi implementarea măsurilor de siguranţă rutieră pentru participanţii la trafic. Răspunsul mi s-a părut năucitor. Voi cita doar un singur paragraf care sintetizează poziţia ministerului faţă de DN2 - E85: "Având în vedere proiectul privind construcţia Autostrăzii A7 şi, în special, a stadiului avansat al implementării acestuia, respectiv semnarea contractelor de achiziţie publică pentru realizarea lucrărilor, necesitatea asigurării fluidizării traficului în zona menţionată de dumneavoastră va fi asigurată de realizarea Autostrăzii A7".

Stimaţi colegi, nu fluidizarea traficului este o problemă pe DN2 - E85, ci asigurarea măsurilor de siguranţă rutieră necesare, care să prevină pierderea de vieţi omeneşti!

Asigurările scrise oferite de instituţiile din subordinea Ministerului Transporturilor, că monitorizează, acţionează, că sunt îngrijoraţi de ceea ce se întâmplă pe E85, nu ajută. CNAIR mă asigura anul trecut că depune o activitate continuă de implementare a măsurilor tehnice care au ca scop reducerea numărului de accidente rutiere şi de creştere a gradului de siguranţă rutieră acţionând aplicat pe acest drum. Din păcate, nimeni nu vede aceste măsuri.

Tot CNAIR spunea că sunt programate lucrări de montare de parapete de protecţie, amenajare de sensuri giratorii, treceri subterane pentru pietoni, pasarele pietonale. Unde sunt toate acestea? Greu de spus. Sigur nu pe DN2 - E85 şi sigur nu în judeţul Buzău.

Sunt perfect de acord că Autostrada Moldovei reprezintă un proiect vital pentru judeţul Buzău, pentru dezvoltarea acestei regiuni a ţării. Însă, până când va fi gata A7, nu trebuie să neglijăm actuala rută.

De aceea, fac un apel către Ministerul Transporturilor, către CNAIR, să aibă în vedere de urgenţă implementarea măsurilor de siguranţă rutieră pe DN2 - E85, precum şi extinderea la 4 benzi de circulaţie a sectoarelor cele mai predispuse la accidente rutiere grave. Aceste proiecte de infrastructură, care nu presupun aceeaşi complexitate precum construcţia unei autostrăzi, pot salva lunar vieţi omeneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit, în continuare, pe domnul Corneliu Cozmanciuc.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România a trecut un prag istoric. Mai trebuie să treacă unul".

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Cu toţii ştim că mobilizarea pe care am dus-o şi determinarea pe care am avut-o, atât în Parlament, cât şi la nivelul Executivului, pentru a lua toate măsurile şi pentru a adopta toate reformele necesare pentru a ridica MCV-ul, am reuşit să facem să fie încununată cu succes anul acesta. Această mobilizare trebuie să continue. Această idee de unitate pe care am avut-o, privind reformele pe care le-am făcut la nivel legislativ, trebuie să continue şi prin eforturi susţinute, atât la nivel legislativ, cât şi la nivel executiv, pentru ca următorul pas pe care trebuie să îl trecem să fie intrarea României în spaţiul Schengen.

Cu toţii am vorbit despre aceste subiecte, vom vorbi în continuare, însă este foarte important ca să conştientizăm că decizia de a fi membri în Schengen, în primul rând are în spate o susţinere unitară aici, în ţară. Susţinere unitară atât la nivel formal, cât şi la nivel informal, prin tot ce facem când ieşim în spaţiul public, prin tot ceea ce susţinem când ieşim în afară şi mai ales prin reformele pe care le facem.

Consider însă că România este pregătită din punct de vedere tehnic. Consider că Uniunea Europeană are nevoie de România în spaţiul Schengen. Consider că tot ceea ce se întâmplă în contextul geopolitic internaţional trebuie să ducă la o Europă cu adevărat unită.

De aceea, acest demers de a fi membri Schengen este unul normal şi cred că trebuie să fie încununat cu succes cât mai repede.

Cred că toată clasa politică trebuie să aibă acest deziderat pentru ca anul 2023 să fie cu un final reuşit pentru România - România în spaţiul Schengen.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe, la Grupul USR.

Domnul Mihai Botez.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voi vorbi astăzi în cadrul declaraţiei mele politice despre criza de încredere a cetăţenilor în instituţiile statului român, dar şi despre soluţia pe care o văd.

Am ajuns să abordez acest subiect pentru că în ultimele săptămâni am fost în stradă şi am discutat cu cetăţeni din zona Moldovei. Fie că am abordat tema eliminării pensiilor speciale sau a jocurilor de noroc de lângă şcoli, inevitabil se ajunge la o concluzie tristă - "Nu se rezolvă, domnule, nimic", "Nu putem noi schimba lucrurile", "Suntem prea mici".

Sondajele de opinie confirmă pe deplin ce spun oamenii în stradă.

Doar 13% din cetăţeni mai au încredere în Preşedinte.

13% mai au încredere în Parlament şi doar 10% în partidele politice. Aproape 90% dintre cetăţeni au o încredere scăzută şi foarte scăzută în instituţiile cele mai reprezentative ale statului român.

Pot să înţeleg de ce suntem aici. Doar în ultimele două-trei luni spaţiul public a fost inundat de probleme care de care mai mari şi care arată cât de putrede sunt unele instituţii din stat.

La Vaslui - Dumitru Buzatu, preşedintele PSD-ist al Consiliului Judeţean a fost prins în flagrant cu mită de 1,25 milioane de lei.

La Crevedia, o suită de instituţii au închis ochii la nişte încălcări grave ale legilor de către clanul Doldurea.

La 2 Mai, poliţia a eşuat să reţină un şofer drogat care a ajuns să producă o tragedie.

Zilele trecute, în Parlament, Coaliţia PSD-PNL a numit la conducerea ANCOM o pereche de politruci "habarnişti".

De Preşedintele nostru, marea dezamăgire naţională, nici nu ştii ce să mai spui. În orice caz, e rupt total de ceea ce se întâmplă în stradă şi nici nu cred că-l interesează. Omul în care cei mai mulţi români şi-au pus speranţele, una a spus şi alta a făcut. S-a luptat cu PSD până i-a dat guvernarea pe tavă.

Şi doar în lumina acestor evenimente şi tot ar fi justificată încrederea redusă a cetăţenilor în instituţii şi politicieni. Trebuie totuşi să înţelegem că putem îndrepta lucrurile atunci când vom reclama mai des ceea ce nu funcţionează. Printr-o adresă la o instituţie publică, printr-o petiţie sau o audienţă la un politician, chiar dacă nu aveţi încredere în el. Acestea sunt instrumente prin care putem pune în mişcare mecanismele democraţiei. Neimplicarea lasă loc favorabil dezvoltării în ţesutul social a viermelui neîncrederii şi nu trebuie să permitem asta.

Trebuie să promovăm o cultură a dialogului în societate şi niciun cetăţean să nu mai creadă că "Suntem prea mici". În democraţie suntem toţi egali. Votul lui Iohannis, al lui Ciolacu, al lui Ciucă, al lui Buzatu de la Vaslui este egal cu al oricărui cetăţean de pe stradă şi deci nu suntem prea mici. Suntem doar prea puţin încrezători în forţele proprii, în forţa dialogului şi a comunităţii.

Realitatea este că, fie că îţi spui că poţi, fie că îţi spui că nu poţi, ai dreptate.

Eu vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Radu Ciornei, vă rog.

Domnul Radu Tudor Ciornei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Radiografia unui stat eşuat, partea a X-a - Fiii satului".

Dacă rezultatul alegerilor din Polonia, în care un partid retrograd a încercat fără succes să îşi menţină supremaţia idiocratică prin manevre cu care românii s-au confruntat în multe tururi de scrutin, dă un licăr de speranţă celor care cred că hidra PSDNL-istă, implantată în toate structurile, poate fi dezrădăcinată prin votul popular, o privire mai atentă spre realitatea mioritică ne arată un stat eşuat, incapabil de a lucra în interesul cetăţenilor plătitori de taxe.

Graba cu care sunt îndepărtaţi, de ochii lumii, Buzaţii ale căror furturi explodează în presă şi sunt încununate penal de DNA îmi smulge un zâmbet amar, precum o piesă de teatru mediocră jucată de o trupă de ageamii.

Domnule Ciolacu, domnilor guvernanţi aflaţi vremelnic la putere, toţi corupţii ar trebui îndepărtaţi din partide nu când cad de pe cracă, ci înainte, ca să puteţi da acel minim semn de reformare a partidelor cleptocratice pe care le păstoriţi. În fapt, însă, ţara e condusă de aceiaşi baroni pereni, iar Suceava, judeţul pe care îl reprezint, nu face notă discordantă. Aceiaşi politicieni venali, cinici, înţepeniţi în funcţii, cu realizări minime, cu o mare apetenţă pentru festivism ieftin, circ populist cu fanfară şi chiuituri, promisiuni calpe şi împăunări ridicole cu realizări mediocre, inutile, la preţuri umflate grosolan, conduc judeţul de peste două decenii şi nu dau semne că ar ceda scaunele unor oameni competenţi. Aceeaşi idiocraţie trâmbiţează epoca marilor realizări, orbi la realităţile locului, ce se traduc prin lipsa de utilităţi, de şcoli moderne şi de infrastructură. Îndumnezeirea lor ca stăpâni absoluţi ai locului se manifestă plenar prin cinismul cu care mimează cinstea modestă a omului de rând când ştim cu toţii şi ce averi au, unde le sunt dosite, pe cine au paravan şi cine sunt adevăraţii proprietari ai pensiunilor, apartamentelor, ai crâşmelor şi ai fabricilor în care îşi albesc banii. E de notorietate în oraşul nostru o cafenea care factura 5.000 de cafele zilnic, pentru a albi banii unui politician semianalfabet.

Alţii se cramponează de mândria de a fi români, fii ai locului, păstrători de tradiţii ce se îmbracă în costume populare, chiuie şi se prind în horă la orice festivitate, însă în comunele lor natale oamenii trăiesc precum în Evul Mediu, cu şcoli mizere, folosite pe post de vaci de muls de către alţi clienţi politici, care, pentru o bidinea de var şi o mână de Palux anual, cheltuiesc sume astronomice, din care, ce-i drept, le iese şi lor ceva. Aceşti fii ai satului îşi vor aminti din nou de apartenenţa lor spirituală la comunităţile rurale de unde au plecat, ca prin farmec, exact în campania electorală, pentru o lună, reîntorcându-se apoi, netulburaţi, la trabucurile cubaneze şi băuturile fine, cu care îşi tratează bolile închipuite, numai bune pentru certificate false de handicap, folosite cinic, pentru fentarea impozitelor.

În timp ce fiii vitregi ai satelor bucovinene îşi umplu cămările proprii, oamenii de rând aşteaptă ploaia, poate-poate o mai curge şi puţină apă la robinetele lor. Aşa e la noi, la Forăşti, instalaţiile sunt făcute pe bani europeni, dar apa, mai scumpă decât în municipii, curge doar când dă Domnul.

Radu Ciornei, deputat al USR de Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

Mergem mai departe, la Grupul AUR.

Domnul deputat Darius Pop.

Domnul Darius Pop:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică este despre reconfirmarea INS-ului cu privire la scăderea nivelului de trai, adică ceea ce ştim şi simţim cu toţii.

Recent, Institutul Naţional de Statistică a confirmat ceea ce ştiam cu toţii de mai bine de un an - nivelul de trai al românilor a scăzut, cheltuielile familiilor au urcat mai mult decât inflaţia, iar ratele bancare şi asigurările au crescut cu peste 30%.

Sincer, nu înţeleg de ce angajaţii INS-ului au avut nevoie de atât de mult timp la dispoziţie pentru a-şi da seama de această situaţie, sau poate are legătură cu numirea lor, de fapt, politică, în aceste funcţii, şi tocmai de aceasta au tărăgănat să dea această informaţie, doar pentru a nu scădea procentele electorale ale Coaliţiei de guvernare.

Conform raportului, cheltuielile medii ale unei familii au fost de aproximativ 6.000 de lei în această vară, cu 11% mai mult decât vara trecută, ceea ce arată clar o scădere a nivelului de trai.

Cele mai mari cheltuieli le-au avut românii cu ratele bancare, o creştere medie de aproape 30%, urmate de cheltuielile legate de educaţie, care au crescut cu peste 25%.

Ce a făcut Guvernul pentru cetăţenii acestei ţări? Vă spun eu, nimic!

Educaţia, care, conform Constituţiei, ar fi trebuit să fie gratuită, costă din ce în ce mai mult şi aici nu se pune problema de niciun decont. Ba, mai mult, prin acordarea burselor de performanţă elevilor cu medii mici, între 6 şi 7, aici unde se simte, de fapt, o uşoară mită electorală din partea Coaliţiei de guvernare, care încet, încet şi-a dat seama că românii nu mai cred în minciunile pe care le spun de 30 de ani.

Ce a făcut Guvernul ca să apere familiile ale căror rate s-au dublat? Oamenii care au ajuns în pragul disperării, pentru că pe guvernanţi nu-i interesează, cum să înţeleagă ei aşa ceva, cum să înţeleagă aceşti politicieni care iau şpagă cu portbagajul sume pentru care românii ar trebui să muncească mai multe vieţi ca să le poată strânge?!

Noi, cei din AUR, ştim cum este să fii un cetăţean simplu şi tocmai de aceea avem în centrul activităţii noastre piloni cardinali prin care îi apărăm pe toţi românii, iar acest lucru se va vedea clar, în 2024, după ce vom câştiga alegerile.

Vă mulţumesc,

Darius Pop.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la Grupul UDMR a depus declaraţie în scris doamna Rozália-Ibolya Biró.

Trecem la Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Ghervazen Longher.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La sfârşitul lunii august, Uniunea Polonezilor din România a organizat "Zilele culturii polone" la Gura Humorului, judeţul Suceava. Ajunsă la cea de-a XXIV-a ediţie, manifestarea a reunit istorici, lingvişti, cercetători literari, etnografi, istorici ai culturii din Polonia, România, Ucraina şi Republica Moldova, care timp de două zile au dezbătut evoluţia relaţiilor polono-române, de-a lungul timpului, în diferite aspecte.

Tot în cadrul "Zilelor culturii polone" a avut loc inaugurarea Casei Polone din comuna Moara, proiect al Uniunii Polonezilor din România, cu sprijinul Guvernului României, Departamentul pentru Relaţii Interetnice.

Unul dintre obiectivele mele a fost acela ca fiecare localitate unde locuiesc etnici polonezi să aibă o Casă Polonă unde comunitatea să se întâlnească, să-şi desfăşoare activităţile cultural-educative, astfel menţinând viu spiritul polonez. După şapte ani, ziua de 24 august a fost o zi de mare bucurie pentru comunitatea poloneză din România.

De peste 200 de ani, de când s-au stabilit în Moara, polonezii şi-au păstrat limba, cultura, obiceiurile şi religia înaintaşilor, iar construirea Casei Polone la Moara a reprezentat un imbold în cadrul comunităţii, care a sporit şi mai mult activitatea lor. Astfel, a luat naştere ansamblul tradiţional polonez de copii, care prezintă folclorul moştenit şi participă la diferite manifestări culturale.

Ziua de 26 august a fost dedicată în întregime Sărbătorii Roadelor în Soloneţu Nou, care a început cu Sfânta Liturghie, expoziţia de roade şi specialităţi culinare, dar şi spectacolul folcloric cu participarea ansamblurilor reprezentative ale Uniunii Polonezilor din România, dar şi a celor venite special din Polonia pentru acest eveniment.

La manifestare au participat: Excelenţa Sa Iosif Păuleţ - episcop al diecezei de Iaşi, Ambasadorul Republicii Polone la Bucureşti - Excelenţa Sa Paweł Soloch, reprezentanţi ai Departamentului de Colaborare cu Diaspora Poloneză şi Polonezii din Străinătate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ai Asociaţiei "Wspólnota Polska", ai Institutului Polonez la Bucureşti, subsecretarul de stat la Ministerul Investiţiilor şi Fondurilor Europene - doamna Doina Iacoban, delegaţia schimbului 13 a Contingentului Militar Polonez care staţionează la Craiova, autorităţi judeţene şi locale.

Aş dori să mulţumesc tuturor şi totodată colegilor mei, care au fost alături de noi în aceste zile, deputaţi şi senatori de Suceava.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la neafiliaţi.

Doamna Anamaria Gavrilă? Văd că nu este.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu? Cred că nu.

Domnul deputat Daniel Toda?

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu (din sală):

Sunt prezent.

Domnul Ilie Dan Barna:

A, OK, îmi cer scuze!

Vă rog.

Domnul Rusu.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cinicule Ciolacu, cu «c» mic, demisia!".

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, cu litere mici, dă dovadă de un cinism fără margini referitor la soarta românilor blocaţi în zonele de conflict din Israel. Nici mai mult, nici mai puţin, premierul României, ţară chipurile democrată, civilizată, europeană, a declarat, cu o seninătate înfiorătoare, că le transmite compatrioţilor noştri rămaşi în diferite zone din Israel şi Fâşia Gaza că statul român nu este Crucea Roşie. Afirmaţia scandaloasă a vremelnicului chiriaş de la Palatul Victoria este în măsură să confirme poziţiile repetate ale formaţiunii Forţa Dreptei conform cărora PSD nu este deloc interesat cu adevărat de soarta românilor, cu atât mai puţin de situaţia concetăţenilor noştri din străinătate.

Mai mult, în grobianismul său, Ciolacu, cu "c" mic, dă dovadă de totală nepăsare faţă de românii aflaţi în proximitatea confruntărilor dintre israelieni şi palestinieni, fapt ce demonstrează că patriotismul şefului PSD este artificial, doar de paradă, şi pentru a arunca praf în ochii votanţilor.

O minimă regulă de respect, bun-simţ şi corectă guvernare ar fi fost suficientă să-l determine pe şeful Executivului să ia exemplul conducerilor ţărilor dezvoltate, care au sărit imediat în ajutorul concetăţenilor aflaţi în zonele de conflict, asigurându-le, cu celeritate, transportul gratuit spre casă.

Domnul Ciolacu, cu "c" mic, însă a reuşit doar să-şi dea arama pe faţă şi să-şi deconspire adevăratele simţăminte pentru români şi pentru România.

Da, stimabile, statul, ţara şi Guvernul nu or fi Crucea Roşie, dar dacă tot pozezi în mare patriot şi român, ar fi trebuit să faci mult mai mult decât face Crucea Roşie pentru populaţia ţării tale, cu atât mai mult pentru zecile de oameni nevinovaţi aflaţi acum în dificultate în zonele de conflict.

Declaraţia prim-ministrului este incalificabilă. Oricâte epitete am căuta, prin toate dicţionarele existente, spusele sale seamănă cu alegaţiile debitate de dictatori sau de conducători de tip despotic. La scurt timp după ce a fost numit în această înaltă demnitate, pe care şi-a dorit-o mai mult decât orice, acest Ciolacu, cu "c" mic, arată tuturor românilor cine este, de fapt - un politruc lipsit de omenie, de empatie şi de sentimente reale pentru români, un parvenit al politicii de cumetrie, un ins propulsat în fruntea bucatelor de către mediocritatea în care se zbate clasa politică şi de lipsa de resurse umane valoroase şi capabile.

"Să înţelegem că în Israel este război", le mai transmitea românilor buzoianul ce mergea cândva la vânătoare cu Omar Hayssam. O nouă demonstraţie de sfidare, ca şi cum românii nu înţeleg nimic din ceea ce se întâmplă în ţară şi în lume, iar el este singurul atotcunoscător.

Da, stimabile Ciolacu, cu "c" mic, prin aceste afirmaţii lipsite de etică şi moralitate ai declarat război românilor, iar dacă ai avea puţină decenţă ţi-ai da demisia de onoare.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Revenim la Grupul PSD.

Doamna deputat Viorica Sandu.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Viorica Sandu:

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Ca parlamentari, avem datoria să ne uităm asupra nevoilor economiei şi ale societăţii, în ansamblu. Trebuie să ştim unde este nevoie de intervenţia noastră şi să găsim modalităţile potrivite pentru a o face.

Avem un partid de stânga, cu vederi de dreapta în ceea ce priveşte mediul privat. Chiar şi aşa, când o industrie ocoleşte legea, alegem suprareglementarea, pentru că altfel impactul este prea puternic la nivelul societăţii.

După cum bănuiţi deja, este vorba despre jocurile de noroc. Reglementarea acestei pieţe, într-un mod corect din punct de vedere fiscal, dar şi sănătos pentru populaţie, este unul dintre proiectele premierului Marcel Ciolacu şi cred că pe bună dreptate.

Anul trecut, industria jocurilor de noroc din România a ajuns la o valoare de un miliard de euro. Problema este cu cei care au reuşit, de-a lungul timpului, să "fenteze" taxele şi impozitele către statul român, fiind înregistraţi în alte state sau diferite paradisuri fiscale. Nu este corectă această situaţie, din niciun punct de vedere, şi trebuie urgent schimbată.

O face, în primă fază, Guvernul, printr-o ordonanţă de urgenţă care stabileşte niveluri mai ridicate pentru taxele anuale aferente licenţei de organizare şi de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi a taxelor speciale şi a garanţiilor depuse de companiile din acest domeniu. Actul normativ mai prevede că: "Dreptul de organizare şi exploatare a activităţii de jocuri de noroc să fie acordat doar societăţilor înmatriculate în România sau persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în alte state semnatare ale Acordului privind spaţiul economic european sau din Confederaţia elveţiană, care au înregistrat un sediu permanent în România". Evident, se doreşte ca taxele şi impozitele să fie colectate în ţară.

De asemenea, ordonanţa stabileşte înfiinţarea unui registru accesibil online al companiilor şi sediilor în care se autorizează activităţile. Veniturile din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi, încasate de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, se virează în procent de 70% către bugetul de stat, iar procentul de 30% rămas va fi utilizat pentru finanţarea programelor pentru prevenirea dependenţei de jocuri de noroc, pentru promovarea jocului responsabil şi pentru finanţarea unei linii telefonice verzi pentru sesizări din acest domeniu.

Măsurile Executivului nu înseamnă că noi, în Parlament, putem trece cu vederea problema. Cred că ar trebui să ne uităm cât se poate de serios la ea şi cum ne afectează şi să venim cu propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei, propuneri care să sporească veniturile bugetului de stat, dar să şi protejeze cetăţenii.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Galaţi, Viorica Sandu.

Domnul Ilie Dan Barna:

Îl invit acum la microfon pe domnul Virgil Alin Chirilă.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor,

Stimaţi colegi,

La începutul acestei săptămâni am votat, alături de colegii mei de la PSD, actul normativ care a pus în acord Legea pensiilor speciale cu Decizia Curţii Constituţionale.

Aş vrea să fac un apel către colegii parlamentari de la celelalte partide politice ca de această dată să avem o abordare constructivă, astfel încât să nu se mai atace această lege şi să se tergiverseze intrarea sa în vigoare.

Sunt convins că ştiţi cu toţii cât de importantă este rezolvarea acestei chestiuni.

În primul rând, este vorba despre îndreptarea unei profunde inechităţi sociale între beneficiarii de pensii speciale şi cei care fac parte din sistemul contributiv.

Mă uitam zilele trecute la unele statistici privind valoarea pensiilor din România şi constatam că pensia medie a magistraţilor, deci media pensiilor primite de magistraţi, este de 10 ori mai mare decât pensia medie din România. Cu tot respectul faţă de magistraţi şi cu toată înţelegerea nevoii de a asigura venituri îndestulătoare acestei categorii, pentru a descuraja faptele de corupţie, mi se pare totuşi o diferenţă mult prea mare faţă de restul cetăţenilor de rând. Nu putem avea pensii de 10 ori mai mari pentru nicio categorie socială şi cred că ar trebui să existe înţelegere şi solidaritate inclusiv din partea dumnealor.

În al doilea rând, ştim cu toţii că de intrarea în vigoare a acestei legi şi de trecerea examenului constituţional depinde absorbţia banilor europeni din PNRR. Deci, dincolo de inechităţi, vorbim şi de o problemă economică majoră. Economia României are nevoie ca de aer de tranşa din PNRR aferentă jalonului privind reforma pensiilor speciale.

România nu-şi permite să piardă bani europeni din cauza pensiilor speciale.

Subliniez faptul că actuala formă care a fost votată în Parlament conţine reglementări care au fost analizate şi agreate împreună cu experţii Comisiei Europene. Aşadar, au validarea Comisiei de care avem nevoie pentru a obţine banii europeni. Şi, desigur, sunt convins că reprezintă un răspuns complet şi competent la obiecţiile Curţii Constituţionale.

Prin urmare, cred că noi, parlamentarii, ar trebui să ne abţinem de la abordări populiste, de îngreunare a parcursului legislativ, care nu ar face decât să complice lucrurile şi să întârzie absorbţia banilor europeni de care ţara noastră are atâta nevoie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Cristina-Elena Dinu este? Da.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Elena Dinu:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Decontarea vaccinurilor, un pas vital pentru sănătatea românilor".

Dinamizarea accesului românilor la vaccinuri şi vaccinare este una dintre preocupările Ministerului Sănătăţii, dar şi a Comisiei pentru sănătate şi familie.

Anul trecut s-au făcut primii paşi legislativi pentru implementarea unui sistem de rambursare a vaccinurilor în România.

Alături de colegul meu, vicepreşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie, deputatul PSD Florin Buicu, am susţinut un amendament adus Legii nr. 95/2006 privind reforma în sistemul sanitar, prin care a fost permisă introducerea acestui sistem. Ulterior, Ministerul Sănătăţii a completat legislaţia prin mai multe ordine de ministru şi împreună am reuşit să eliminăm o parte din barierele ce stăteau în calea accesului românilor la vaccinuri şi vaccinare.

Astfel, începând cu 1 octombrie 2023, românii au acces la vaccinul gripal compensat. Pentru pacienţii cu boli cronice, precum şi pentru gravide, copii şi adulţi cu vârste peste 65 de ani, vaccinul este compensat 100%.

Adiţional faţă de vechiul Program Naţional de Imunizare, sistemul de rambursare permite şi adulţilor sănătoşi, cu vârste între 45 şi 65 de ani, să beneficieze de un grad de compensare de 50% din preţul vaccinului.

Complementar acestui mecanism, este deschisă şi posibilitatea de vaccinare în cadrul farmaciilor, acestea fiind, de cele mai multe ori, mult mai aproape de pacienţi decât un cabinet medical.

Aceste măsuri au fost implementate acum, la începutul sezonului gripal, pentru a oferi acces neîngrădit populaţiei la măsuri active de protecţie împotriva gripei şi a complicaţiilor acesteia, dar începând cu 1 decembrie va intra în vigoare o listă extinsă de vaccinuri compensate, printre care putem regăsi vaccinul împotriva HPV, vaccinul meningococic sau pneumococic.

Însă toate aceste eforturi şi victorii înregistrate la nivel legislativ trebuie dublate de campanii susţinute de educare şi informare pentru ca informaţiile, verificate medical, să ajungă la publicul larg. Este important să explicăm de ce gripa nu este doar o simplă răceală, care sunt complicaţiile acesteia şi cum, de prea multe ori, aceasta ajunge să răpească vieţi, dar şi că vaccinul HPV este cel mai important mijloc de prevenţie împotriva cancerului de col uterin, boală aproape eradicată în ţările cu o rată de vaccinare foarte mare.

În acest context, am avansat ideea adoptării unei legi prin care, în România, să fie instituită "Săptămâna prevenţiei gripei", o săptămână în care, printr-un efort comun al autorităţilor publice locale şi centrale, precum şi al comunităţii medicale şi al asociaţiilor de pacienţi să fie organizate ample evenimente de informare şi educare.

Deputat al PSD Cristina-Elena Dinu, Circumscripţia electorală nr. 19 Giurgiu.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc şi eu.

Mergem la Grupul PNL.

Radu-Marin Moisin? Nu este.

Onuţ Valeriu Atanasiu? Nu.

Continuăm cu Grupul USR.

Domnul deputat de Iaşi Filip Havârneanu.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte Denisa Neagu.

Domnul Filip Havârneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Ciolacu face Legea compromisului cu mafia păcănelelor"

Guvernul a devenit dealer pentru afacerile cu păcănele şi pentru nişte sume uriaşe intermediază, de fapt, chemarea către o nouă dependenţă.

Din păcate, vedem că parlamentarii de la PSD şi PNL au ceva în comun cu păcănelele. Niciunii nu pot renunţa la "specială". Statul nostru, statul român, trebuie să demonstreze că nu este şi el dependent de industria de păcănele. Văd că parlamentarii se bazează pe faptul că acele reclame enorme de pe blocuri acoperă dramele romanilor. Dar vă daţi seama că sunt, totuşi, 5 milioane de euro pariaţi în fiecare zi, în România? Sunt peste un milion de români care pariază zilnic, iar în tot acest timp voi, domnilor de la PSD, PNL, ţineţi la sertar 6 iniţiative legislative împotriva jocurilor de noroc, pentru că vă cade greu la orgoliu, că e sigla USR pe ele.

Vorbesc cu oamenii în fiecare zi, pentru că îmi scriu că au încercat să se sinucidă şi stau şi le explic că trebuie să continue viaţa, oricât de greu ar fi.

De aproape doi ani, de când am iniţiat "Fără păcănele lângă şcoli", alături de doamna deputat Diana Stoica şi domnul senator Sebastian Cernic, încercăm să vă convingem să votaţi tot acest pachet, inclusiv interzicerea publicităţii, însă v-aţi retras semnăturile, ne-aţi întors spatele. Şi toate acestea: de ce? Chiar trebuie să ajungem la aşa un nivel la care să ne fie tuturor frică de industria jocurilor de noroc?

Haideţi să ne trezim!

Vedem peste tot statistici despre câţi jucători sunt, despre sumele care se rulează, dar trebuie să înţelegem că în spatele fiecărei cifre este un om care trăieşte o dramă, este un om care nu a fost ajutat la timp. Sunt poveşti sfâşietoare de care voi, din păcate, nu aveţi habar!

Blocaţi eliminarea "Fără păcănele", pe care au semnat-o peste 55.000 de români şi în tot acest timp domnul Ciolacu defilează cu o pelerină şi spune că el este supereroul care va "dresa" industria de păcănele, când, de fapt, vedem că el a dat un O.U.G. tocmai ca să-şi mai împartă banii cu cei din industrie.

Acest Guvern, care este foarte oportunist, fripturist, îşi dorea, de fapt, să mai ia nişte bani. Asta era singura lui problemă!

Am pornit în caravana "Fără păcănele" în ţară, alături de colegii din USR, şi am văzut lucruri îngrozitoare: am văzut şcoli împânzite de păcănele, am văzut minori care se jucau la aparate, am aflat de povestea lui Mihai, tatăl unui copil de 3 ani care a încercat să se sinucidă pentru că era îngropat în datorii. Şi toate aceste lucruri se întâmplă în timp ce voi blocaţi aceste iniţiative legislative doar pentru că au sigla USR pe ele.

Faptul că industria de gambling are foarte mulţi bani şi voi luaţi doar o bucată, asta era singura problemă pe care o aveţi.

Aţi creat o fabrică de dependenţe nocive! Aţi avut de ales între comunităţi sănătoase şi bani şi, din păcate, aţi ales banii!

Dacă nu jucaţi la zaruri viaţa oamenilor, dacă nu sunteţi aliaţi cu mafia păcănelelor, haideţi să votăm în această săptămână cele 6 legi ale USR împotriva păcănelelor şi să scăpăm de acest flagel!

Treceţi de la vorbe la fapte! Aţi furat atâtea în 34 de ani, nu mai furaţi şi viaţa românilor!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit la microfon pe doamna deputat Denisa-Elena Neagu.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Urmează Dan Tanasă.

Doamna Denisa-Elena Neagu:

"Domnule Ciolacu, v-au mulţumit românii zilele acestea?"

Eu cred că ar trebui să fiţi felicitat. Nu de alta, dar aţi adus ceva stabilitate în ţara noastră. Pentru 40 de ani! Nu pentru taxe sau preţuri nejustificate. Nu, ele sunt mari şi continuă să crească.

Aţi adus stabilitate spunându-le românilor că vor mai avea de plătit pentru pensiile speciale încă 40 de ani, cel puţin. Aşa scrie în legea pe care aţi trecut-o şi aţi votat-o în Parlament luni.

România devine Republica Specialilor; scrie negru pe alb.

Măcar acum ştiu şi românii pentru ce vor cotiza în următorii 40 de ani. Ştiu de dinainte să se angajeze sau înainte să înceapă o afacere din banii lor, câştigaţi cu greu, că vă vor întreţine pe voi şi specialii voştri. Iar taxele pe munca lor vor continua să crească. Până şi copiii noştri vor plăti pentru pensiile speciale.

Este pur şi simplu de speriat cum legea de salvare a pensiilor speciale devine primul plan pe termen lung al guvernării Ciucă şi Ciolacu. Nu sănătatea, nu educaţia, ci conservarea privilegiilor. Atât vă preocupă! După voi, potopul!

Prin cerinţele din PNRR, USR v-a lăsat oportunitatea unui mandat: să duceţi pensiile speciale la groapa de gunoi a istoriei recente, să recâştigaţi pentru români cele peste 12 miliarde de lei anual şi să îi direcţionaţi către investiţii.

Aţi dat cu piciorul acestei oportunităţi, dar şi celor 1,4 miliarde de euro pe care acum riscăm să-i pierdem din PNRR, bani care ar fi putut să schimbe faţa României. Şi pentru ce? Ca prietenul dumneavoastră, domnul Ciucă, să încaseze lunar peste 16.000 de lei din bani nemunciţi?

Cât de cinic să fiţi să vindeţi viitorul unei ţări, pentru Ciucă şi alţi 200.000 de cetăţeni speciali?

USR este singurul partid care a votat mereu împotriva pensiilor speciale.

Nu putem susţine această nedreptate!

Banii câştigaţi de români prin muncă cinstită trebuie folosiţi în beneficiul lor, nu al unor privilegiaţi!

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Dan Tanasă.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

"Comemorăm victimele masacrelor din Nordul Transilvaniei"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Lunile septembrie şi octombrie reprezintă momente în care noi, românii, ne aducem aminte şi comemorăm memoria a mii de români din Ardealul de Nord omorâţi doar pentru vina de a fi români.

În toamna anului 1940, ca urmare a Diktatului de la Viena, în mai multe localităţi din Ardealul de Nord, rupt în mod abuziv din trupul ţării, trupe militare sau paramilitare maghiare au masacrat civili români, ţigani şi evrei, în intenţia de a determina prin teroare un exod al populaţiilor conlocuitoare nemaghiare. Atrocităţi similare au avut loc şi spre sfârşitul anului 1944, îndeosebi pe fundalul mişcărilor de trupe, în contextul frontului care s-a mişcat relativ rapid înspre vest, mai ales după 23 august 1944.

După anunţarea hotărârilor luate de puterile Axei la Viena, în 1940, a urmat, pentru românii din Transilvania, din Ardealul de Nord, marea dramă a refugiului şi evacuarea instituţiilor româneşti. Mii de români, mai cu seamă intelectuali, s-au refugiat din zona cedată. Documentele relevă faptul că la 23 august 1944, când a început lupta pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, în România se aflau peste 500.000 de persoane provenite din teritoriul cedat în baza Diktatului de la Viena.

Din păcate, urmaşii acestor refugiaţi au fost şi continuă să fie bătaia de joc a PSD şi a PNL, care le refuză şi astăzi indemnizaţia cuvenită şi reparaţii morale şi materiale.

La numai trei zile de la intrarea armatei ungare de ocupaţie au început o serie de masacre împotriva populaţiei româneşti din Ardealul de Nord. În doar 11 zile au fost asasinaţi aproximativ 1.000 de români. Lista localităţilor-martir ale neamului românesc, locuri care au devenit sfinte prin pământul udat cu sângele strămoşilor noştri este, din păcate, una lungă: Nuşfalău, Treznea, Ip, Cerişa, Breţcu, Mureşenii de Câmpie. Seria crimelor a continuat şi în toamna anului 1944, imediat după ce România a încheiat armistiţiul cu Puterile Aliate. În localităţi precum Band, Grebeniş, Oroiu sau Sărmaş, din judeţul Mureş, sau la Moisei, în Maramureş, românii au căzut victime ale atrocităţilor inimaginabile.

Mai mult decât orice ne dorim pomenirea morţilor şi ne rugăm pentru odihna lor veşnică. Nu pentru a agita spiritele, cum ar dori unii să susţină, amintim aceste jertfe, ci pentru că sunt părinţii, bunicii şi străbunicii noştri, suflete care au pierit şi care astăzi trebuie comemorate şi păstrate veşnic în memoria noastră. Condamnăm cu fermitate de aici, de la tribuna Parlamentului, toate formele de extremism politic, fascismul, nazismul, dar şi comunismul. Toate acestea trebuie să rămână amintiri dureroase ale trecutului, dar şi lecţii pentru viitorul umanităţii.

Trebuie să privim împreună spre viitor, să conştientizăm greşelile trecutului şi cu toţii, indiferent de etnie, să clădim o Românie modernă, în pace şi cu duh creştin.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc şi eu.

Mergem mai departe.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea, de la Grupul minorităţilor naţionale.

Urmează Anamaria Gavrilă, de la neafiliaţi.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

În calitate de reprezentant din partea minorităţii rome în Parlament trebuie să vă semnalez o problemă, spun eu, destul de gravă, care se petrece la nivelul localităţii Slobozia Bradului, din judeţul Vrancea, o localitate în care populaţia care aparţine minorităţii rome depăşeşte procentul de 90%.

În fapt, la nivelul acestei localităţi învaţă peste 1.800 de copii, toţi aparţinând minorităţii rome. În prezent, peste 200 de elevi înscrişi la clasa pregătitoare şi la învăţământul preşcolar nu au unde învăţa fizic. Eu cred că situaţia, în primul rând, contravine prevederilor constituţionale, respectiv încalcă art. 32 din Constituţie, care le garantează tuturor copiilor din această ţară dreptul la învăţătură. Mai mult decât atât, să nu uităm că învăţământul este obligatoriu, cel puţin până la clasa a XII-a, potrivit noilor prevederi din Legea învăţământului preuniversitar.

Şi, de aceea, fac un apel, pe această cale, către prim-ministrul României, către domnul Marcel Ciolacu, către doamna ministru Ligia Deca, să identifice în regim de urgenţă o soluţie pentru ca aceşti copii să poată să înveţe aşa cum o fac toţi ceilalţi copii.

Nu vreau să cred că, fiind vorba despre o comunitate cu pondere foarte mare de romi, nu se găsesc soluţii. Mă gândesc că dacă aceeaşi situaţie o regăseam în Bucureşti sau, eu ştiu, într-o altă localitate limitrofă Bucureştiului sau limitrofă unui alt mare oraş, să spunem municipiu reşedinţă de judeţ, soluţiile s-ar fi găsit imediat.

Pentru Slobozia Bradului nu trebuie să facem vreun împrumut la Banca Mondială, nu trebuie să alertăm Comisia Europeană, ci pur şi simplu trebuie găsite nişte containere modulare. Este nevoie de încă şase săli de clasă şi în regim de urgenţă trebuie să intervenim pentru ca acei copii, repet, peste 200 la număr, să poată să înveţe.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

De la neafiliaţi, doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Vă rog, doamnă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Viaţa unui om nu poate fi mai valoroasă decât viaţa altui om, doar pentru că vine dintr-o anumită naţiune.

O naţie întreagă a petrecut 78 de ani ţinând vie în mintea noastră, a tuturor, oroarea genocidului. Nu poate, aşadar, să ajungă să facă ei înşişi acelaşi lucru.

Pentru că atunci când nu deosebeşti teroriştii de civili, condamni oameni nevinovaţi la moarte.

Atunci când generalizezi răul la o naţie întreagă, faci acelaşi lucru care a dus la Holocaust.

Moartea unor oameni nu poate fi reparată de moartea altor oameni, în număr cât mai mare. Răul nu poate fi învins tot cu rău. Întunericul poate fi îndepărtat numai şi doar cu lumină. Răul poate fi învins doar dacă îl dezarmezi. Însă pentru asta trebuie cu adevărat să vrei să-l dezarmezi. Şi ca să dezarmezi răul trebuie să găseşti iubire, pace, înţelegere, şi nu ură şi răzbunare.

Singura intenţie a noastră, a tuturor, a întregii lumi, ar trebui să fie pentru pace. Pentru că războiul şi ura nu duc decât la tristeţe, ruşine şi regret, mai apoi.

A demonstra însă că eşti capabil de iubire, de înţelegere, de pace, asta ridică cu adevărat o naţiune, asta dă cu adevărat măreţie unei naţiuni şi cinstire celor care au murit.

Domnule Ciolacu, partenerul nostru strategic a reuşit să îşi extragă cetăţenii din Fâşia Gaza. Sperăm că dumneavoastră nu aţi mers în Israel doar pentru nişte poze şi sperăm că aţi asigurat siguranţa cetăţenilor români din Fâşia Gaza.

Sperăm că nu aţi mers acolo să capitalizaţi politic pe o criză enormă şi oroare, ce se întâmplă acolo.

Mulţumesc mult.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

De la Grupul PSD, domnul Mihai Weber a venit? Nu.

Radu Mihai Popa? Nu.

Trecem la Grupul PNL.

Domnul deputat Moisin Radu-Marin.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020 a avut în vedere acordarea de diverse tipuri de ajutoare, alimente, materiale şcolare, produse de igienă, îmbrăcăminte şi încălţăminte sau asistenţă materială de bază, contribuind astfel la consolidarea incluziunii sociale şi la reducerea sărăciei.

La finalul anului trecut Comisia Europeană a aprobat Programul Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027, ca o continuare a programului anterior. Acesta are o alocare totală de 4,15 miliarde de euro şi are drept priorităţi sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor defavorizate, reducerea decalajului dintre rural şi urban, creşterea accesului la servicii de calitate pentru cei vulnerabili, creşterea ratei de şcolarizare în rândul copiilor vulnerabili, precum şi creşterea capacităţii autorităţilor locale de a identifica nevoile sociale ale comunităţii într-un mod participativ şi elaborarea planurilor de acţiune adecvate.

La finalul săptămânii trecute, Guvernul a publicat un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se alocă, prin Programul Incluziune şi Demnitate Socială, fonduri europene în valoare de 120 de milioane de euro pentru copiii dezavantajaţi din învăţământul de stat primar şi gimnazial.

Prin urmare, vor fi acordate tichete sociale în valoare de 500 lei/copil, într-o tranşă unică, în următorii 4 ani şcolari. Suma va putea fi folosită pentru cumpărarea de rechizite şi articole de îmbrăcăminte necesare pentru şcoală şi grădiniţă.

În momentul de faţă, de aceste măsuri vor beneficia copiii din învăţământul de stat preşcolar care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv elevii din ciclul primar şi gimnazial care fac parte din familii ai căror membri au un venit mediu net lunar de mai puţin de jumătate din salariul de bază minim brut pe ţară.

Ministerul Educaţiei va primi, prin unităţile de învăţământ din subordine, toate cererile pentru acordarea acestei măsuri de sprijin educaţional, iar lista cu destinatarii finali eligibili va fi stabilită în urma verificărilor care vor fi realizate.

Datele Eurostat pentru anul 2022 arată că România are cea mai mare rată de abandon şcolar din Uniunea Europeană, şi anume 15,6% în cazul tinerilor cu vârsta între 18-24 ani. La polul opus se află Croaţia, cu o rată de părăsire timpurie a sistemului de învăţământ de 2,3%.

Banii europeni acordaţi prin toate proiectele din cadrul Programului Incluziune şi Demnitate Socială, în perioada 2021-2027, sunt un ajutor uriaş pentru familiile defavorizate, în special pentru cele din mediul rural, şi reprezintă o speranţă şi o oportunitate pentru aceşti copii de a-şi construi un viitor mai bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul USR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Eugen Terente.

Domnul Eugen Terente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Un nou jaf în Delta Dunării".

În urmă cu câteva luni vă spuneam, de la această tribună, cum un fost deputat PSD de Tulcea, pe nume Ion Ganea, dorea ca terenurile din Delta Dunării să poată fi închiriate prin atribuire directă. Un proiect toxic pentru Delta Dunării, un proiect care a fost oprit în ultima clipă.

Astăzi vă spun despre o situaţie cel puţin la fel de gravă, care se întâmplă tot în Delta Dunării.

Un alt deputat PSD, pe nume Neaţă Eugen, a depus un proiect de lege pentru modificarea Legii fondului funciar, lege care a permis transformarea terenurilor mlăştinoase din Delta Dunării în pajişti, cu scopul de a încasa subvenţii de milioane de euro.

Printre beneficiarii acestei modificări ar fi un coleg de partid al domnului Neaţă Eugen, şi anume baronul PSD Paul Stănescu.

Eu şi colegii mei din USR nu am putut rămâne indiferenţi la acest jaf şi am depus un proiect de lege care să abroge modificările toxice făcute de parlamentarul PSD şi să aducă legea la forma iniţială.

Vă mulţumesc.

Eugen Terente, deputat de Tulcea.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit, în continuare, la microfon, pe domnul deputat Alin-Gabriel Apostol.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

"Cine uită trecutul, este condamnat să-l repete"

Puţini ar mai fi crezut că Mişcarea Legionară poate să mai prindă într-o ţară democratică. Atrocităţile pe care le-a executat Mişcarea Legionară nu trebuie uitate.

Acum două săptămâni, la deschiderea anului şcolar de la Facultatea SNSPA, AUR a pus în aplicare tacticile legionare de intimidare. A distribuit pliante prin care îndemnau studenţii să abandoneze facultatea şi să intre în "cuiburile" AUR.

George Simion, Sima şi Codreanu ar fi mândri de tine pentru ceea ce faci astăzi!

PSD şi PNL sunt două partide toxice nu numai pentru democraţie, dar şi pentru plămânii dumneavoastră.

Vă explic succint. Cele două partide au depus o grămadă de amendamente toxice la Codul urbanismului, care lovesc în interesul general al cetăţenilor. Vor să ne ia spaţiile verzi, vor să legalizeze construcţiile ilegale, vor să construiască etaje în plus fără autorizaţie de construire. După ce că Bucureştiul are de 5 ori mai puţin spaţiu verde decât recomandarea europeană, vor să-l construiască şi pe acesta!

PSD şi PNL amanetează viitorul copiilor noştri. Doar anul acesta PSD şi PNL au îndatorat românii cu peste 164 de miliarde de lei, cu 35% mai mult decât veniturile de anul trecut. Este ca şi cum, dacă aţi avea 3.000 de lei salariu, v-aţi mai împrumuta cu 1.000 de lei, ca să vă duceţi la un restaurant de fiţe sau să faceţi o vacanţă în Dubai.

Exact aşa face şi PSD şi PNL! Îndatorează România, ca să plătească pensii speciale pentru oamenii de partid şi să creeze mii şi mii de sinecuri.

Tu nu-ţi doreşti un viitor mai bun pentru copiii noştri?

Mulţumesc.

Alin Apostol, deputat al USR de Bucureşti.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc, domnule deputat.

Mergem la Grupul AUR.

Domnul Ringo Dămureanu este?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ringo Dămureanu:

"Craiova, capitala umilinţei, batjocurii şi a sărăciei"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deşi şi-a propus ca fix în anul 2023 să fie o capitală culturală europeană, sub conducerea clanului Vasilescu-Manda, stăpânul de facto al PSD Dolj, Craiova a devenit un oraş-eşuat, o capitală a sărăciei, a umilinţei şi a batjocurii la adresa cetăţenilor săi, în special a celor săraci.

În timp ce oraşul se zbate în subdezvoltare, fără locuri de muncă, fără condiţii decente de trai pentru mii de locuitori ai urbei, cu un nivel îngrijorător al sărăciei şi al nesiguranţei, clanul Vasilescu-Manda oferă posturi pe listele parlamentare clienţilor politici care direcţionează milioane şi milioane de euro bani publici către nesătula clică de pe malul Jiului.

Olguţa Vasilescu organizează frecvent petreceri din bani publici de milioane de euro, cu care altfel ar putea oferi sute de apartamente pentru tinerii săraci ai urbei, dar nu îi pasă.

Oraşul plăteşte din bani publici becuri şi luminiţe, instalate încă din octombrie, pentru a fi inaugurate de ziua aniversară a doamnei primar, o cheltuială cu care ar putea lumina un oraş mai mic sau casele craiovenilor aflaţi la limita sărăciei.

În acest timp, aproape 200 de familii de craioveni, din două blocuri cămin de pe strada Putnei, sunt debranşate de la apa curentă de şase luni, pentru datoriile acumulate, fără ca Administraţia Vasilescu să ia vreo atitudine în favoarea acestora, în condiţiile în care două treimi dintre locatari, mai exact 120 din 183 de apartamente, sunt cu datoriile la zi.

Aşa îi pedepseşte Olguţa Vasilescu şi Administraţia PSD-PNL de la Compania de Apă Oltenia din Craiova pe craiovenii care plătesc: ţinându-i în condiţii de trai inumane, respingând cererile celor bun-platnici de a se branşa individual la apă.

Oameni săraci, mulţi dintre ei bolnavi, operaţi, cară apă cu bidoanele până la etajul 4, pentru a-şi prepara hrana, pentru igiena personală, maşina de spălat sau turnat în toaletă.

Sute de oameni se alimentează cu toţii de la o ţeavă de PVC, instalată de Compania de apă "la mica înţelegere", la un colţ de stradă, putând fi oricând distrusă de răufăcători, riscând să îngheţe o dată cu venirea iernii, iar oamenii să rămână fără apă. Dar nimănui nu-i pasă.

Au strigat, dar nimeni nu i-a auzit. Au mers în primărie să ceară audienţă, dar au fost refuzaţi constant. În prezenţa noastră, primăriţa s-a furişat, spunând că are şedinţe, pe care niciodată nu a mai anunţat că le-ar fi terminat. Pentru Olguţa Vasilescu orice a fost mai important decât drama acestor familii.

Ziua mondială pentru eradicarea sărăciei, 17 octombrie, a fost complet ignorată de cei care au transformat Craiova într-o feudă personală, fără să le pese de oameni.

Domnul Ilie Dan Barna:

Încercaţi să încheiaţi!

Domnul Ringo Dămureanu:

Doar membrii AUR au înţeles drama acestor familii şi le-au dus elementara apă potabilă.

Doamnelor şi domnilor,

Craiova are nevoie de o conducere democratică şi demnă, iar AUR este gata să le asigure.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.

De la Grupul minorităţilor naţionale, domnul Zisopol este? Nu.

De la neafiliaţi, domnul Daniel-Liviu Toda.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Liviu Toda:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Spectrul populismului bântuie Europa. De această dată aduce cu el şi extremisme pe care le speram uitate pentru totdeauna, din anii ʼ30-ʼ40 ai secolului trecut.

După ultimele alegeri, Slovacia a căzut în mrejele unor politicieni care promovează dublul discurs şi agenda Moscovei, dar au atras electoratul slovac fiindcă au gâdilat emoţiile populaţiei obosite de războiul din Ucraina şi inflaţie. Polonia încearcă să se elibereze din ghearele PIS. Partidele proeuropene au cumulat un număr mai mare de fotolii în Parlamentul de la Varşovia. Totuşi, organizaţia naţionalistă a preşedintelui Duda şi a conservatorului Kaczyński au câştigat alegerile utilizând temerile polonezilor ca armă electorală.

Societăţile occidentale sunt mai polarizate decât oricând, iar atentatele teroriste care deja au însângerat Franţa şi Belgia vor reprezenta un atu al extremiştilor de dreapta. Frica şi temerile sunt cel mai bun agent electoral. Promisiunea zidurilor, a gardurilor din sârmă ghimpată va aduce voturi. Numai că, în spatele zidurilor, fricile se transformă în obsesii. Legăturile dintre oameni se rup şi se pregătesc armele.

Ştiu că mulţi zâmbesc când aud puse în aceeaşi frază cuvintele morală şi politică. Dar, în acest context tulbure şi complicat, noi, ca oameni politici, avem o responsabilitate şi mai mare, iar moralitatea devine obligatorie în această perioadă. Altfel vom obţine voturi, dar vom aduce în schimbul lor probleme, nemulţumire şi frustrare tuturor alegătorilor.

Populismul este calea uşoară în politică, dar populismul nu este rezolvarea problemelor, este o adâncire a lor. Onestitatea, în schimb, este necesară.

Anul viitor vom avea patru rânduri de alegeri. Văd mulţi politicieni din diverse partide cum şi-au luat deja masca populismului şi cum s-au transformat în portavocea fricilor noastre. Nu este calea corectă, nu este ceea ce merită românii. Dacă nu putem fi morali, măcar să fim oneşti. Le datorăm asta celor care ne-au trimis aici.

Să lăsăm populismul şi extremismul să-i distrugă pe alţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

Ultima intervenţie, domnul deputat Cristian-Paul Ichim.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cristian-Paul Ichim:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

"Statul român a abandonat complet bolnavii de cancer"

Dragi colegi,

Am să vă vorbesc astăzi despre Constantin, un bărbat de 58 de ani din Bacău, care este diagnosticat cu leucemie granulară cronică şi de 7 luni de zile nu mai găseşte în farmacii medicamentul de care are nevoie. Medicamentul costă 100 de lei o pastilă, iar Constantin are nevoie de 4 pe zi. Medicul îi scrie o dată la 3 luni reţeta decontată, teoretic, 100% de statul român, dar medicamentul nu se găseşte nicăieri. La farmaciile în care se duce este pus mereu pe lista de aşteptare, dar fără niciun rezultat. I s-a spus că medicamentul ar fi blocat în depozitele distribuitorilor, pentru a merge la export paralel, şi vândut cu preţ mai mare în afara ţării.

O cutie cu 28 de comprimate costă "la liber", în farmacii, între 2.800 şi 3.000 de lei. Constantin şi soţia lui spun că, până acum, nu şi-au permis să-l cumpere, dar se gândesc serios să vândă ceva din bunurile personale, pentru a avea o rezervă de bani.

"Am plătit toată viaţa asigurare de sănătate, dar nu îi interesează de noi, suntem umiliţi". Acestea sunt cuvintele soţiei lui Constantin, o femeie disperată care are nevoie să-şi ajute soţul.

Ajuns într-un context disperat, Constantin şi-a redus drastic dozele, la doar o pastilă pe zi, sau chiar una la 3-4 zile, fără acordul medicului. Bineînţeles că asta are consecinţe extrem de serioase asupra bolii sale.

Situaţia lui Constantin nu este singulară.

Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer semnalează că, de la începutul acestui an, 8 medicamente extrem de importante pentru tratamentul diferitelor forme de cancer nu se mai găsesc pe piaţă. Viaţa a sute de pacienţi este pusă zilnic în pericol.

Ce face statul român sau Ministerul Sănătăţii? Absolut nimic!

Planul Naţional de Combatere şi Control al Cancerului este adoptat de mai bine de trei luni şi absolut nimic nu s-a întreprins pentru implementarea lui. Din contră, de la ministrul Rafila a ieşit o ordonanţă de urgenţă care prelungeşte implementarea cu încă două luni. Cât despre lipsa acestor medicamente esenţiale pentru bolnavii de cancer, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun că: "au fost identificate discontinuităţi la medicamentele oncologice".

Ce aţi făcut, domnule Rafila, pentru a gestiona această situaţie?

Domnule ministru, ce ar trebui să facă sutele de pacienţi, bolnavi de cancer, care nu îşi găsesc medicamentele de care au nevoie? Le mai garantaţi dumneavoastră prelungirea vieţii cu încă două luni? Până vă puneţi ordine în gânduri şi începeţi implementarea Programului Naţional ce vor face bolnavii?

La nivel declarativ se discută mult despre sănătate, dar prevenţia şi investiţiile unde sunt?

Vă mulţumesc.

Cristian-Paul Ichim, deputat REPER de Bacău.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Încheiem aici prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Continuăm în câteva minute cu plenul.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Alda:

"Diplomaţia PSD a convins Comisia Europeană - Fermierii români vor beneficia de un nou sprijin financiar!"

Preocuparea şi eforturile susţinute ale conducerii PSD a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, dublate de numeroasele negocieri purtate cu Comisia Europeană şi de către europarlamentarii PSD au configurat acest nou succes financiar, deosebit de important pentru investitorii în agricultura autohtonă, concretizat prin acordarea unor despăgubiri consistente din fonduri comunitare pentru culturile afectate de seceta pedologică de anul trecut.

Parlamentul European a dat undă verde pentru activarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene - FSUE.

33,9 milioane de euro vor fi direcţionate către ţara noastră, ca să diminueze daunele cauzate de seceta din 2022.

827.980 de hectare din 37 de judeţe şi din Bucureşti, din totalul celor 5,4 milioane de hectare cultivate cu cereale în România, au suferit degradări accentuate ale solului şi distrugerea vegetaţiei din cauza lipsei precipitaţiilor, în perioada martie-septembrie 2022, şi din cauza a două valuri consecutive de căldură din lunile iunie-iulie ale aceluiaşi an.

Aceste sume, provenite din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, vor fi integral destinate refacerii infrastructurii deteriorate, securizării ei preventive, precum şi pentru protejarea patrimoniului cultural.

Stimaţi colegi şi dragi agricultori, acest sprijin bănesc oferit de Bruxelles vine în completarea măsurilor luate deja de MADR pentru susţinerea investitorilor agrari, ale căror culturi au fost prejudiciate din pricina secetei pedologice din primăvara şi toamna lui 2022. Chiar în debutul lunii trecute, Ministerul Agriculturii anunţa că a virat sumele destinate despăgubirii celor 80.315 beneficiari către direcţiile agricole judeţene.

Trebuie să admitem cu toţii că şi suma totală plătită de către MADR, respectiv cei 280.588.065,59 lei, este una consistentă şi bine chibzuită. Defalcat, cei 335 lei/ha au fost aprobaţi prin O.U.G. nr. 50/2023 pentru instituirea schemei de ajutor de stat sub formă de grant, oferit producătorilor agricoli care au suferit pagube din cauza lipsei apei pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, soia şi mazăre.

Mai mult, vă reamintesc că fostele conduceri ale MADR au dispus, anul trecut, şi alte despăgubiri intrate în conturile fermierilor pentru culturile înfiinţate în toamna lui 2021 şi care au suportat şi ele consecinţele nefaste ale unui regim de precipitaţii insuficiente.

Aşadar, şi pentru aceste tipuri de neajunsuri venite din partea naturii, PSD a identificat şi implementat o serie de măsuri vitale, sub formă de scheme sau direcţionare directă de ajutoare financiare.

Toate aceste eforturi ale miniştrilor PSD ai agriculturii consfinţesc atât interesul deosebit şi grija constantă pentru acest domeniu principal ocupaţional şi pentru toţi fermierii români, cât şi capacitatea acestora şi a echipelor de parlamentari şi europarlamentari social democraţi pentru identificarea unor noi soluţii tehnice sau diplomatice, ce se dovedesc, zilnic, salutare pentru agricultura naţională.

În concluzie, abilitatea decizională a PSD, mereu probată la conducerea MADR, nu poate fi sub nicio formă contestată!

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Reiniţierea demersurilor necesare modificării Constituţiei privind familia tradiţională bazată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie"

Pilonii doctrinari ai Alianţei pentru Unirea Românilor au fost, încă de la lansarea din 2019 ca mişcare politică, Familia, Naţiunea, Credinţa şi Libertatea. Pe aceşti piloni doctrinari ne-am bazat toate acţiunile şi discursurile noastre politice, de când, prin voinţa oamenilor, am devenit partid parlamentar.

Familia bazată pe căsătoria între un bărbat şi o femeie a fost ridicată la rang de Taină şi a fost binecuvântată şi cinstită de Mântuitorul Iisus Hristos prin prezenţa Sa, a Mamei Sale şi a ucenicilor Săi, la Nunta de la Cana Galileii, arătând astfel valoarea sfântă a familiei conjugale pentru viaţa Bisericii. Şi cum Biserica a făcut parte dintotdeauna din viaţa românilor, familia formată prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie a stat la baza dezvoltării noastre ca neam şi ţară.

Naţiunea noastră este puternic ameninţată după ce, în luna septembrie 2023, Colegiul de judecători ai Marii Camere a CEDO a respins contestaţia făcută de Guvernul de la Bucureşti asupra deciziei istorice pronunţate în luna mai de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin care statul român este obligat să adopte o legislaţie pentru recunoaşterea cuplurilor de acelaşi sex. Hotărârea este acum definitivă şi executabilă.

Practic, autorităţile trebuie să ofere o formă de protecţie juridică cuplurilor homosexuale, conform standardelor CEDO. Aceste standarde nu te obligă să recunoşti o căsătorie între aceste cupluri, ci măcar un parteneriat civil.

Parteneriatul civil este sursa toxică a destrămării importanţei şi autorităţii moral formatoare a familiei. Parteneriatul civil este un surogat al căsătoriei şi un element destructurant al ordinii spirituale şi morale din societate.

Alianţa pentru Unirea Românilor şi-a exprimat foarte clar poziţia în această privinţă încă din luna mai, conducerea AUR cerând Guvernului să conteste decizia pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat-o cu privire la căsătoriile între persoanele de acelaşi sex. Totodată, AUR a solicitat Executivului să îşi exprime foarte clar poziţia cu privire la acest subiect. AUR a mai spus atunci că va demara procedurile pentru organizarea unui nou referendum pentru redefinirea familiei în Constituţie.

Pe 6 şi 7 octombrie 201, a avut loc un referendum de modificare a Constituţiei României, demersul având la bază o iniţiativă cetăţenească demarată de Coaliţia pentru Familie, la sfârşitul anului 2015. Referendumul, susţinut şi de către BOR, nu atins pragul necesar validării.

Iniţiativa a vizat înlocuirea sintagmei "între soţi" din art. 48 alin. (1) al Constituţiei cu una mai restrictivă, "între un bărbat şi o femeie". Referendumul urmărea interzicerea constituţională a căsătoriilor între persoanele de acelaşi sex, deoarece Codul Civil poate fi schimbat fără consultarea populaţiei.

În votul din Camera Deputaţilor de pe 9 mai, 22 de deputaţi s-au opus referendumului: 15 de la USR, câte doi de la ALDE, UDMR şi PNL şi unul de la PSD.

Senatul a adoptat pe 11 septembrie 2018, în calitate de For decizional, iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţiei. Propunerea de revizuire a fost adoptată cu 107 voturi pentru, 13 împotrivă şi şapte abţineri. Toate voturile împotrivă au venit de la senatorii USR, iar câţiva senatori ai PNL s-au abţinut.

Ca urmare a deciziei CEDO din luna septembrie 2023, Alianţa pentru Unirea Românilor a hotărât să reiniţieze demersurile pentru organizarea referendumului privind modificarea corespunzătoare a art. 48 alin. (1) din Constituţie, astfel încât să se specifice clar că familia este formată doar dintre un bărbat şi o femeie.

Este interesant de urmărit care va fi poziţia partidelor care s-au opus în 2018 acestei schimbări, de data aceasta în prag de an electoral.

Doamna Alexandra Huţu:

"150 de femei din comunele Dersca şi Vârfu Câmpului din judeţul Botoşani au fost sărbătorite de Ziua Internaţională a Femeii din Mediul Rural"

Ziua Internaţională a Femeilor din Mediul Rural, stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite, în anul 2008, este sărbătorită, în fiecare an, la 15 octombrie, pentru a conştientiza faptul că femeile de la sate contribuie la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale.

Cu această ocazie, pentru al doilea an consecutiv am luat decizia, alături de Organizaţia PSD Botoşani din care fac parte, de a organiza în comunele din judeţul nostru, dezbaterea cu tema "Importanţa femeii din Mediul Rural". Anul acesta ne-am întâlnit cu peste 150 de femei în comunele Dersca şi Vârfu Câmpului. Subiectele abordate au fost structurate în mai multe secţiuni şi au cuprins discuţii referitoare la sănătatea femeii, femeia şi familia, violenţa împotriva femeii, implicarea femeilor în dezvoltarea locală sau consolidarea socio-economică a femeii. Fiecare participantă a primit la finalul evenimentului din partea organizatorilor produse de îngrijire şi igienă personală.

Femei informate înseamnă femei implicate. Acesta este doar unul dintre elementele care ne-au determinat pe mine şi pe colegii şi colegele mele să organizăm această dezbatere. Iar demersul nostru a fost un real succes, pentru că doamnele au fost extrem de implicate în discuţii. Dialogul interactiv a contribuit din plin la un schimb de idei sincere şi realiste.

Femeile din mediul rural joacă un rol important în agricultură, în siguranţa alimentară şi nutriţie, în gestionarea resurselor naturale şi a terenurilor, în munca de îngrijire neremunerată pe care o fac acasă. La nivel global, fiecare a treia femeie angajată lucrează în agricultură.

În cadrul dezbaterii organizate în cele două comune din judeţul Botoşani, am avut în vedere şi subiecte precum importanţa conştientizării educaţiei şi prevenţiei medicale, în special în rândul femeilor tinere şi a minorelor din satele noastre. De aceea, implicarea femeilor din mediul rural în acţiunile noastre de informare, de conştientizare şi de afirmare cu privire la propriile drepturi, este foarte importantă.

Preşedintele PSD Botoşani, Doina Federovici, şi-a exprimat întreaga susţinere din partea Organizaţie Judeţene în ceea ce priveşte apărarea drepturilor femeii şi promovarea egalităţii de şanse şi de tratament.

Prima dezbatere pe această temă, am iniţiat-o anul trecut la Viişoara, iar ideea a apărut ca urmare a faptului că Ziua Internaţională a Femeii din Mediul Rural reprezintă încă o oportunitate de a cere răspicat recunoaşterea drepturilor şi meritelor pe care le au femeile din satul românesc.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

În calitate de deputat al PNL, vă adresez această declaraţie politică cu privire la situaţia Filarmonicii de Stat "Moldova". Este evident că acest edificiu reprezintă nu doar un simbol al tradiţiei culturale a Iaşului, ci şi o punte de legătură cu trecutul muzical al oraşului. Încă din vremea marelui compozitor Franz Liszt, Iaşiul s-a impus ca un centru de referinţă în lumea muzicii clasice.

Cu toate acestea, clădirile Filarmonicii au suferit de-a lungul anilor, impunând necesitatea restaurării lor. Deşi proiectul de reabilitare şi modernizare a Filarmonicii "Moldova" este inclus în Acordul de Asociere dintre Consiliul Judeţean şi Primăria Municipiului Iaşi, finanţarea lucrărilor încă nu este confirmată până când nu va fi lansat apelul de proiecte europene de către ADR Nord-Est. Este vital ca Filarmonica "Moldova" să redevină centrul vibrant al culturii muzicale din Iaşi.

Astfel, am solicitat clarificări cu privire la momentul deschiderii apelului de proiecte pentru Programul Operaţional Regional (POR) de către Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Est. Este imperativ să avem claritate în acest sens, astfel încât să putem asigura finanţarea adecvată pentru restaurarea Filarmonicii. Mai mult, aştept informaţii legate de măsurile pe care Ministerul le are în vedere pentru transparenţa şi eficienţa alocării fondurilor europene.

În plus, fac apel către domnul Câciu, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, să acorde prioritate acestui proiect. Filarmonica "Moldova" nu reprezintă doar o clădire, ci o parte esenţială din patrimoniul cultural şi istoric al Iaşiului. Este responsabilitatea noastră, ca reprezentanţi ai comunităţii, să asigurăm că acest simbol al Iaşiului primeşte atenţia şi finanţarea adecvată.

În încheiere, îndemn toate părţile implicate să colaboreze şi să găsească soluţii rapide pentru restaurarea Filarmonicii. Este o datorie pe care o avem faţă de generaţiile viitoare, de artişti, şi de toţi iubitorii de cultură din Iaşi!

Domnul Onuţ Valeriu Atanasiu:

Ministerul Educaţiei m-a invitat, la începutul acestei săptămâni, în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor, la o întâlnire cu reprezentanţii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OECD.

Este vorba despre un for interguvernamental ce-şi propune identificare şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperităţii şi dezvoltării în rândul statelor membre.

Temele abordate au vizat educaţia preşcolară, construcţia de creşe şi impactul pe care l-ar avea modificarea duratei de acordare a concediului de creştere a copilului.

Există ţări, extrem de dezvoltate, în care durata concediului de maternitate este una foarte scurtă. Conform datelor publicate de Organizaţia Internaţională a Muncii şi de Parlamentul European, în Germania concediul de maternitate este de 14 săptămâni, în Belgia - de 15 săptămâni, în Spania, Olanda, Franţa sau Austria - de 16 săptămâni.

Vorbim însă despre ţări care au pus foarte bine la punct un sistem de creşe, în vreme ce în România el este unul deficitar sau lipseşte cu desăvârşire.

În municipiul Galaţi, de exemplu, sunt patru sedii de creşe la o populaţie de 250.000 de locuitori. În anul şcolar 2022-2023 au fost disponibile doar cinci locuri, doar la una dintre creşe, pentru grupa mică zero, un an, absolut insignifiant la un oraş în care, cu tot regresul demografic, vin anual pe lume peste 1.200 - 1.300 de copii.

În contextul în care în primul semestru al lui 2023 s-au născut în România tot atâţia copii cât acum 145 de ani, consider că trebuie sporite măsurile de încurajare şi sprijinire a părinţilor, nicidecum de limitare a lor.

Dacă tot ne uităm la contextul european, există şi ţări dezvoltate, cum ar fi Marea Britanie, în care mamele pot sta acasă cu nou-născutul timp de 52 de săptămâni.

Consider că, în momentul de faţă, ar trebui să luăm măsuri de încurajare a demografiei în România şi am putea vorbi despre modificări aduse perioadei concediului de odihnă abia după ce este pusă la punct infrastructura care să deservească la adevăratele nevoi învăţământul preşcolar.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

"Problema vârstnicilor"

Schimbarea demografică este în mod clar unul dintre fenomenele definitorii ale vremurilor noastre. Are un impact direct asupra tuturor generaţiilor şi tuturor statelor membre ale UE. Ne defineşte competitivitatea, democraţia, modelul nostru unic de economie socială de piaţă şi rolul UE în lume. Combinaţia dintre scăderea natalităţii şi creşterea speranţei de viaţă trebuie să fie luată în considerare în aspiraţiile noastre pentru prosperitate continuă şi dezvoltare sustenabilă.

Toţi membrii societăţii, fără discriminare în funcţie de vârstă, ar trebui să fie împuterniciţi să fie şi să se simtă utili şi împliniţi. Doar împreună putem conduce schimbări constructive, ne putem reînnoi democraţia şi îmbunătăţi progresul economic şi social. Membrii mai în vârstă ai societăţii pot contribui într-un mod semnificativ şi măsurabil la binele social şi la progresul economic, iar generaţiile noastre active şi muncitoare merită tot sprijinul în atingerea creşterii şi prosperităţii ca bază pentru bunăstarea socială!

Avem obligaţia de a cultiva, promova şi sprijini iniţiativele care sunt înrădăcinate într-o perspectivă intergeneraţională şi care îmbunătăţesc bunăstarea şi dezvoltă coeziunea socială, la toate nivelurile.

Îmbătrânirea, în România, este văzută mai degrabă ca o tragedie ce atrage asupra individului singurătatea şi nesiguranţa. Pentru bătrâni, oportunităţile de îngrijire sunt reduse. Îngrijirea bătrânilor, dar şi asistenţa socială în general au devenit servicii pe care statul le-a externalizat. Deşi sunt construite din bani publici, au ajuns să fie în cele mai multe cazuri o afacere privată.

Într-o ţară în care riscul de sărăcie şi excluziune socială este de 34,4%, cel mai ridicat nivel din statele UE, iar pensia medie este de 1.855 de lei, cu o valoare reală care a scăzut sub nivelul din 2012, din cauza inflaţiei, să fii bătrân şi singur a ajuns o poveste despre supravieţuire.

Faptul că au plecat din ţară milioane de oameni, majoritatea în puterea vârstei, în căutarea unui loc de muncă mai bun, concură la agravarea situaţiei privind îngrijirea bătrânilor rămaşi în România. Dintre cei plecaţi, unii se întorc să aibă grijă de părinţi, dar pentru marea majoritate, abandonarea unui loc de muncă plătit de câteva ori mai bine decât în România nu este o opţiune.

În cele mai multe cazuri, îngrijirea unui om bătrân presupune asistenţă specializată, un serviciu social deficitar, care este împărţit în mod inegal între autorităţile publice şi firmele private. La nivel naţional, în 2023 sunt înregistrate oficial 32.570 de paturi în aceste cămine pentru vârstnici, licenţiate de Ministerul Muncii. Dintre cele 743 de cămine, 84% sunt private.

Doar printr-o educaţie privind longevitatea şi o alfabetizare adecvată privind longevitatea, putem promova stilul de viaţă care contribuie la o viaţă sănătoasă mai lungă. Sănătatea mintală şi bunăstarea sunt esenţiale, iar activitatea fizică pe tot parcursul vieţii ar trebui încurajată în vederea susţinerii bunăstării persoanelor în vârstă. Activităţile de grup de multe feluri - sport, cultură, educaţie, voluntariat etc. - pot fi fundamentale pentru a rămâne sănătoşi, pentru a combate problemele de sănătate mintală şi pentru a preveni singurătatea. Întreaga societate poate beneficia de oportunităţile oferite prin longevitatea sănătoasă.

Politicile noastre trebuie să recunoască faptul că, în primul rând, o casă reprezintă un loc sigur şi stabil, fiind baza pentru construirea unei vieţi, ca parte a unei comunităţi. Inspirându-ne din cele mai bune practici care asigură accesul la locuinţe pentru tineri şi pentru cei care pot contribui la construirea unei comunităţi locale înfloritoare, trebuie să ne adaptăm planificarea socială şi stocul de locuinţe la tendinţele demografice, în special o "generaţie de argint" în creştere, stimulând, crearea de locuinţe multigeneraţionale.

Pentru a promova astfel de locuinţe adecvate şi accesibile, trebuie să înlăturăm obstacolele din calea investiţiilor în construcţii noi şi renovări şi trebuie să accelerăm procedurile de planificare, inclusiv prin eficientizarea legislaţiei europene şi reducerea sarcinii administrative a acesteia.

De asemenea, durata de viaţă mai lungă înseamnă să lucrezi mai mulţi ani cu oportunităţi mai adaptive. Căile de carieră flexibile, cum ar fi munca de acasă sau în străinătate, schimbarea tiparelor de muncă, inclusiv intervale plătite sau neplătite, pentru acordarea de îngrijiri, nevoi de sănătate, nevoi familiale, învăţare pe tot parcursul vieţii sunt direcţii de acţiune asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu seriozitate.

A venit momentul să decuplăm momentul pensionării de intrarea în inactivitate şi să urmărim încurajarea pensionarilor să ducă o viaţă productivă, menţinând cetăţenii în vârstă activi din punct de vedere profesional, atâta timp cât sunt sănătoşi şi dornici să muncească. Datele statistice indică faptul că un rol activ în societate este un factor pozitiv care ajută la menţinerea problemelor de sănătate la distanţă.

Pentru a contribui mai mult la piaţa muncii, oamenii vor trebui să-şi perfecţioneze şi să îşi recalifice de mai multe ori pe parcursul carierei; acesta trebuie să fie un proces de învăţare pe tot parcursul vieţii şi nu numai în teorie, ci şi în practică. În special, lucrătorii vor fi din ce în ce mai implicaţi în locuri de muncă care necesită abilităţi ştiinţifice şi tehnologice îmbunătăţite. Pentru a avea o societate puternică, sustenabilă trebuie să avem relaţii înfloritoare între generaţii şi familii înfloritoare.

Pentru a avea familii înfloritoare şi o mai bună dezvoltare demografică, trebuie să urmărim ca prin politicile implementate să creăm un mediu prietenos pentru familii, copii şi seniori. Este necesar să investim în continuare în servicii sociale de înaltă calitate şi în politici favorabile familiei, în special în educaţia şi îngrijirea timpurii a copilăriei, bazându-ne pe o piaţă a muncii incluzivă şi favorabilă, o economie socială de piaţă înfloritoare şi finanţe publice solide.

Furnizarea de servicii esenţiale la preţuri accesibile şi de îngrijire de calitate adecvată pentru cetăţenii de toate vârstele va necesita eforturi financiare sporite, care nu pot fi puse pe umerii unei generaţii mai tinere în scădere. Prin urmare, ne vom angaja într-un nou pact intergeneraţional, care ar permite cetăţenilor din toate generaţiile să participe pe deplin la elaborarea politicilor.

UDMR este iniţiatorul şi susţine cu fermitate instituţia familiei, coabitatul intergeneraţional.

Începând din 2018, Organizaţia de femei a UDMR a iniţiat Programul "Dezvoltăm comunităţi prietenoase cu seniorii", esenţa lui constând în identificarea tuturor oportunităţilor existente la nivel de comunitate locală pentru a-i menţine pe cetăţenii care se pensionează în viaţa activă, la nivelul comunităţii. Experienţa lor de viaţă, cea profesională, înţelepciunea şi dorinţa de a fi parte integrantă activă a vieţii cotidiene reprezintă valori inestimabile pentru noi, toţi.

Sprijinim toate formele de organizare a cluburilor de pensionari, asociaţiile şi fundaţiile care reprezintă interesele pensionarilor şi dezvoltăm şi diversificăm un dialog şi o conlucrare activă cu aceştia.

În actualul context, sistemul românesc de asistenţă socială trebuie să-şi propună o schimbare a abordării, o transformare radicală a pârghiilor de intervenţie, în care accentul să fie pus pe măsuri de prevenţie, pe furnizarea de servicii sociale, pe dezvoltarea de servicii sociale integrate destinate categoriilor vulnerabile, inclusiv persoanelor vârstnice, consolidarea capacităţii serviciilor publice de asistenţă socială şi asigurarea, dar şi profesionalizarea personalului din domeniu.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"PSD-PNL, între lupta mimată împotriva păcănelelor şi acatiste"

Au existat şi sigur vor mai exista perioade încărcate de ridicolul celor de la guvernare. Sănătosul simţ al umorului românesc ne-a ajutat, de cele mai multe ori, să le depăşim. Se întâmplă uneori să existe şi perioade în care umorul nu mai face faţă şi nu mai este o sursă de protecţie. Noi rămânem cu umorul trist, iar ei, guvernanţii, cu şmecheria şi cu portbagajele doldora cu bani. Trăim o astfel de perioadă. Ipocrizia, laşitatea şi micimea celor de la guvernare sunt deja prea greu de suportat. Agenda publică este acaparată într-un mod grotesc de aşa numita luptă a PSD-ului cu păcănelele.

De fiecare dată când PSD-iştii vorbesc mult şi apăsat despre o problemă, este clar că aceasta nu se va rezolva. Ei nu caută cu adevărat soluţii, nu credem că şi-au propus vreodată. Dacă şi-ar fi propus, rezolvau problema de anul trecut, iar ca să vă dovedesc asta, fac un mic recurs la memoria colectivă.

În iulie 2022, Guvernul Ciucă, cu domnul Câciu de la PSD în funcţia de ministru al finanţelor, a emis Ordonanţa nr. 15/2022 de modificare/completare a O.U.G. nr. 77/2009. S-au modificat/completat prevederi cu referire la taxele aferente licenţelor de organizare a jocurilor de noroc. În concluzie aveau nevoie de bani.

În noiembrie 2022, apare Legea nr. 326/2022, tot de modificare/completare a O.U.G. nr. 77/2009 cu asigurarea unei baze de date. Va aduceţi aminte? Avocatul Poporului s-a sesizat pe încălcarea GDPR.

În septembrie 2023, Marcel Ciolacu, PSD-istul şef, vine să spună că, în sfârşit, se va termina cu şmecheria şi va modifica activitatea păcănelelor reglementată din 2009, după ce în 2022, cu ministrul lui la Finanţe nu a făcut nimic.

Din câte încercări reuşiţi să faceţi asta, domnule Ciolacu? Alfred Simonis, noul şef al Camerei Deputaţilor, corelează mai greu, aşa-i? Ghinion! Noi, Forţa Dreptei, alături de toţi românii care nu se lasă manipulaţi de un Guvern incompetent, ne prindem mai repede! Aveţi nevoie disperată de bani la buget şi încercaţi să băgaţi sula în coastele celor cu afaceri în zona jocurilor de noroc. Dacă vă păsa într-adevăr de nocivitatea unor astfel de jocuri, aţi fi implementat politici sociale cu scopul de a-i ajuta pe cei dependenţi. Zero interes însă în zona asta, la fel cum zero este interesul dvs. de a "închide" păcănelele. Vreţi doar să le creşteţi taxele sau să-i faceţi sponsori electorali şi nu ştiţi cum să le spuneţi.

Ne sperie incapacitatea celor de la guvernare. Ne intrigă modul superficial în care aleg să discute despre problemele grave ale economiei sau societăţii romaneşti.

Merităm mai mult şi mai bine decât ce avem acum! Merităm soluţii şi adevăr!

Domnul Boris Volosatîi:

"Profesorii au fost înşelaţi! Ministrul educaţiei şi ministrul muncii să plece!"

Ministrul educaţiei, Ligia Deca, a declarat zilele acestea că Proiectul de modificare a Legii salarizării s-ar putea să nu fie gata până la 1 ianuarie 2024, adică, învăţătorii şi profesorii, aflaţi în grevă generală în mai-iunie anul acesta, au fost păcăliţi de Guvern, atunci când ministrul educaţiei şi cel al muncii au promis, în numele coaliţiei de guvernământ, elaborarea unui proiect de modificare a Legii salarizării până la 15 iulie.

Ministrul muncii a declarat de la pupitrul Guvernului României că termenul dat de coaliţie pentru Proiectul Legii salarizării este data de 15 iulie: "Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliţie să finalizez draftul Legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie - 1 septembrie să continuăm discuţiile cu sindicatele, iar la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern şi să fie depusă în Parlament".

Praf în ochi! Cadrele didactice au suspendat greva generală din învăţământ doar pentru că au primit aceste promisiuni şi asigurări care s-au dovedit a fi egale cu zero. Suntem deja la mijlocul lunii octombrie şi cele două ministere nu au urnit nici măcar un deget pentru elaborarea proiectului promis de modificare a Legii salarizării.

Greva generală din sistemul de învăţământ din România a implicat în mai-iunie anul curent peste 150 de mii de profesori şi peste 70 de mii de cadre didactice auxiliare, care au cerut o creştere salarială cu 25%.

Amintim că şcoala românească este subfinanţată, iar prevederea legală privind alocarea a cel puţin 6% din PIB pentru domeniul educaţiei rămâne literă moartă.

Această situaţie deplorabilă arată că România "Educată" este o glumă tristă. De-a lungul anilor, Guvernele au neglijat sistemul educaţional şi i-au tratat pe profesori cu indiferenţă. Politicienii au folosit educaţia ca instrument politic, fără a investi cu adevărat în viitorul ţării.

Din cauza neonorării promisiunilor făcute de ministerele de resort, al Educaţiei şi al Muncii, pentru suspendarea grevei generale din învăţământ, cadrele didactice sunt pe deplin îndreptăţite să reia, în orice moment, acţiunile revendicative, cu toate consecinţele asupra procesului de învăţământ.

Avertizăm guvernarea să ia în serios această situaţie şi să-şi onoreze în următoarele zile promisiunile făcute corpului profesoral românesc. Am fost şi rămânem alături de învăţătorii şi profesorii din România. Ei merită un tratament demn, inclusiv pe plan salarial, astfel încât să se poată bucura de prestigiul pe care îl merită din plin. Vedem însă că profesorii au fost înşelaţi.

Dacă nu sunt în stare să-şi ţină promisiunile, ministrul educaţiei şi cel al muncii trebuie să plece din funcţie! Soluţia nu este o nouă grevă generală, ci o demisie de onoare!

Doamna Georgeta-Carmen Holban:

"PSD adoptă soluţii pragmatice pentru finanţarea cazurilor critice din spitale"

Conducerea PSD a Ministerului Sănătăţii continuă cu rigurozitate şi pragmatism demersurile privind asigurarea serviciilor medicale sustenabile pentru pacienţii unităţilor spitaliceşti din toată ţara, astfel încât să fie eliminate din start orice disfuncţionalităţi de ordin financiar.

În acest sens, bugetul acţiunilor prioritare pentru ultimul trimestru din acest an, alocat spitalelor din ţară, a fost suplimentat, în regim de urgenţă, cu suma de 150 de milioane lei. Suma este destinată, în special, finanţării celor mai dificile cazuri din spitalele de urgenţă, respectiv ATI, Traumă, Arşi Gravi, AVC şi Infarct miocardic acut. Aceste situaţii critice au fost prioritizate de către ministerul de resort, în condiţiile în care s-au semnalat cazuri de întârziere a avizărilor acordate de către CNAS, în vederea finanţării suplimentare a spitalelor publice.

Astfel, ministrul sănătăţii a luat cea mai potrivită decizie pentru a evita incidente neplăcute legate de neasigurarea sumelor necesare specializărilor urgente, din raţiuni pur birocratice. Decizia conducerii MS reprezintă, de asemenea, o soluţie rapidă şi eficientă, menită să asigure funcţionarea optimă a spitalelor, decontarea medicamentelor compensate şi gratuite către farmacii, precum şi implementarea programelor de sănătate gestionate de CNAS.

De remarcat este şi faptul că, numai în acest an, ministrul Alexandru Rafila a majorat exponenţial finanţarea destinată acţiunilor prioritare ale Ministerului Sănătăţii, cu 60% faţă de anul 2021, suma ajungând astfel la 400 de milioane de lei. Acest program este dedicat exclusiv bolnavilor aflaţi în stare gravă în secţiile de anestezie terapie intensivă, neonatologie, traumă, arşi, precum şi pacienţilor cu accident vascular cerebral şi infarct miocardic acut.

În acelaşi context, la iniţiativa Ministerului Sănătăţii, Guvernul Marcel Ciolacu a aprobat realizarea unei investiţii naţionale majore în digitalizarea secţiilor de Anestezie Terapie Intensivă (ATI) din 18 spitale din ţară. Proiectul "Sistem informatic pentru evidenţa clinică a secţiilor A.T.I." este în plin proces de implementare, obiectivul urmărit fiind aplicarea unui sistem informatic modern de monitorizare, documentare, schimb de date medicale în situaţii de urgenţă şi suport al proceselor aferente activităţilor de anestezie şi terapie intensivă (ATI).

Investiţia va contribui esenţial la optimizarea distribuirii marilor urgenţe medico-chirurgicale (urgenţe chirurgicale cardiace, vasculare, neurochirurgicale etc.), precum şi la controlul direcţionării corecte, pe criterii bine stabilite, a pacienţilor către sălile de operaţie şi secţiile ATI.

Punerea în practică a noului sistem va avea consecinţe extrem de benefice pentru circuitul medical din cele 18 spitale de adulţi şi copii beneficiare, transpuse atât în creşterea valorică a îngrijirilor medicale, cât şi în simplificarea accesului românilor la servicii medicale de calitate.

Doamna Cristina Burciu:

"Intervenţii decise ale PNL pentru eficientizarea combaterii evaziunii fiscale şi consolidarea capacităţii instituţionale a ANAF"

În vederea eficientizării activităţilor aferente colectării taxelor la bugetul naţional, conducerea PNL a Ministerului Finanţelor a decis o serie de măsuri de descentralizare, aplicate de către Direcţia de Mari Contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). În urma acestor operaţiuni, se mizează pe reverificarea în regim de urgenţă a aproape jumătate din veniturile lunare ale marilor contribuabili din economie.

În prezent, potrivit declaraţiilor ministrului finanţelor, Marcel Boloş, România are 3.373 de mari contribuabili care contribuie cu 15 miliarde lei lunar la bugetul de stat, însă există nemulţumiri legate de colectarea resurselor datorate de aceştia statului. În consecinţă, s-a decis ca ANAF să dinamizeze activităţile de control, astfel încât banii să ajungă cu certitudine în bugetul naţional.

În paralel, conducerea liberală a Ministerului Finanţelor are în vedere îmbunătăţirea activităţii de management a riscurilor, astfel încât inspecţiile fiscale să nu mai fie efectuate fără rezultate concrete, ci să existe o concentrare mai eficientă asupra corelării între inspecţia fiscală şi indicatorii de risc.

Tot în scopul redimensionării cheltuielilor publice, Ministerul Finanţelor va derula şi o a treia direcţie de restructurare, care se referă la intensificarea intervenţiilor ANAF în ceea ce priveşte activităţile generatoare de mari averi ale persoanelor fizice. La acest capitol, se vor urmări eficienţa şi consolidarea capacităţii instituţionale a ANAF, prin operaţionalizarea segmentului de digitalizare. Astfel, vor fi implementate procedurile legate de emiterea facturii electronice, introducerea sigiliului electronic al mărfurilor şi utilizarea informaţiilor din casele de marcaj fiscale.

În plus, ministrul Boloş mai are în vedere şi emiterea unui proiect de lege complementar cu măsurile de combatere a evaziunii fiscale, care vizează lămurirea unor aspecte referitoare la instrumentarea cazurilor complexe de evaziune, scopul urmărit astfel fiind înăsprirea sancţiunilor aplicate în aceste situaţii.

Sunt convinsă că deciziile conducerii liberale a Ministerului Finanţelor îşi vor atinge dezideratele scontate, prin întărirea capacităţii instituţionale a ANAF şi respectarea ţintei deficitului bugetar.

Doamna Cristina-Agnes Vecerdi:

"Pentru stoparea exodului personalului medical sunt necesare nu doar salarii stimulative, ci şi perspective certe de carieră!"

După adoptarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariile în sistemul sanitar de stat românesc au suferit o ameliorare importantă. Cei mai mulţi medici şi-au văzut recunoscute eforturile, iar importanţa muncii personalului medical a fost pusă cât mai aproape de justa sa valoare.

Cu toate acestea, informaţiile care ne vin constant dinspre Colegiul Medicilor din România nu ne dau deloc motive de bucurie. Astfel, în ciuda ameliorării relative a salariilor, exodul personalului medical continuă, iar tinerii absolvenţi ai universităţilor de medicină reprezintă o resursă deosebit de valoroasă din care România pierde anual aproximativ 50%.

Graţie evaluărilor şi investigaţiilor făcut de acelaşi for profesional, printre motivele de bază care îi împing pe tinerii medici să ia calea străinătăţii se află lipsa oportunităţilor reale de dezvoltare a unei cariere medicale în România. Mai precis, tinerii rezidenţi care intră în sistem se izbesc de neajunsurile majore ale domeniului sanitar - infrastructură învechită, dotări puţine, uzate fizic sau moral, puţine oportunităţi de cercetare-dezvoltare medicală şi 200% suprasolicitare, din cauza deficitului acut de personal. Fiecare medic lipsă înseamnă că un alt medic munceşte de două ori mai mult!

Avem foarte multe motive să dăm crezare evaluărilor Colegiului Medicilor, în condiţiile în care tinerii rezidenţi care rămân în ţară aleg cu precădere marile spitale din municipiile care sunt şi centre universitare de prestigiu. Însă România nu are în fiecare comună, oraş sau municipiu câte o universitate de medicină sau institut de cercetare, însă are în fiecare unitate administrativ-teritorială asiguraţi care au dreptul, potrivit Constituţiei, la servicii publice de sănătate de cea mai bună calitate.

Îmi exprim speranţa ca noua Lege a salarizării să aducă un regim salarial stimulativ pentru toţi medicii, de la cei mai experimentaţi şi până la rezidentul de anul I, care debutează în această meserie nobilă. De asemenea, nu trebuie să uităm că medicina modernă şi succesul medical sunt indispensabil legate de o bază materială de calitate şi de dotări de ultimă generaţie.

De aceea, investiţiile demarate de Guvernele PNL şi continuate acum de actuala coaliţie de guvernare ar trebui să fie doar o primă etapă în modernizarea infrastructurii sanitare din România. Am încredere că efortul investiţional pe care îl fac Guvernul şi administraţiile publice locale, la care se vor adăuga peste 5,8 miliarde de euro din fondurile de coeziune din exerciţiul financiar 2021-2027, vor aduce sistemul medical românesc cât mai aproape de standardele ridicate din Uniunea Europeană.

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

"Judecătoria Carei muşamalizează procesul privind statuia autorului imnului Ungariei"

În data de 12 aprilie 2023, în plină Săptămână Mare pentru români, preşedintele Ungariei, Katalin Novák, şi primarul municipiului Carei, Eugen (Jenő) Kovács (UDMR), au dezvelit o statuie a poetului şi politicianului Ferenc Kölcsey, autorul imnului Ungariei, în faţa primăriei din acest oraş. Autorul imnului Ungariei nu a avut însă nicio legătură cu oraşul Carei, fiindcă s-a născut într-o localitate situată la aproximativ 50 de kilometri, în Săuca, şi-a făcut studiile liceale la Satu Mare, unde există o statuie şi un liceu cu numele său, iar studiile universitare la Budapesta. Nu a existat nicio legătură nici între data dezvelirii statuii şi data naşterii sau decesului lui Kölcsey. În plus, exista o statuie a acestuia în parcul Castelului din Carei, alături de statuile altor personalităţi ale istoriei şi culturii maghiare. Primarul Jenő a scăldat-o că această statuie s-ar fi deteriorat, dar, în acest caz, ar fi trebuit să amplaseze noua statuie în locul în care s-a aflat iniţial.

Primarul UDMR-ist al Careiului a ţinut să o amplaseze însă în faţa primăriei, pe Strada principală 1 Decembrie 1918, ca să inducă opiniei publice şi turiştilor că s-ar afla într-un oraş maghiar, deşi circa 40% din locuitori sunt români. Este vorba deci despre o ţâfnă şi ambiţie personală a primarului Kovács, cu care a atras-o pe preşedinta Ungariei într-un eveniment nelegal şi neavenit. Pentru că, în urma unei declaraţii şi a unei interpelări a deputatului Daniel Ghiţă, Direcţia Judeţeană de Cultură Satu Mare a constatat că statuia lui Ferenc Kölcsey nu este conformă cu avizul emis de Ministerul Culturii şi a dispus, printr-un proces verbal întocmit în data de 11 aprilie2023, aplicarea unei sancţiuni contravenţionale, amendă în sumă de 10.000 lei, şi a unei sancţiuni complementare, desfiinţarea lucrărilor şi aducerea terenului la starea iniţială. În consecinţă, primarul Careiului este bun de plată, iar statuia nelegală şi neavenită a autorului imnului Ungariei trebuie demolată.

Ceea ce a făcut edilul şef, Kovács, miroase de la o poştă a abuz în serviciu şi va trebui să răspundă penal pentru această fudulie. Dar, vajnicii procurori careieni şi sătmăreni dorm liniştiţi în cizmele statului. Sfidător şi jignitor este şi faptul că, în ultimii ani, în arealul primăriei şi pe strada respectivă au fost amplasate numai statui aparţinând unor personalităţi maghiare, nici măcar o statuie a unei personalităţi româneşti. Şi asta se întâmplă într-o localitate intrată în istorie sub sintagma "ultima brazdă de pământ românesc eliberată de sub jugul fascisto-horthist", fapt petrecut în data de 25 octombrie 1944, care a fost decretată şi sărbătorită ulterior ca Ziua Armatei Române.

Primarul de Carei a depus la judecătoria din localitate contestaţie împotriva procesului verbal de sancţionare contravenţională, solicitând anularea acestuia. La Judecătoria Carei a fost constituit şi înregistrat dosarul nr. 1681/218/2023, pentru care a fost fixat termen de judecată în data de 24 octombrie, în ajunul Zilei Armatei, fapt care poate fi considerat drept o nouă sfidare la adresa românilor. Sau poate este vorba doar despre o prostie nătângă a cuiva. Cel mai strident şi sfidător este termenul lung fixat, după 6 luni de la înregistrarea contestaţiei, în condiţiile în care, de regulă, în astfel de cauze se fixează termene scurte, de 2-3 săptămâni, iar rolul acestei instanţe nu este deosebit de încărcat. Este un abuz cras prin care statul român este împiedicat să încaseze amenda aplicată şi să restabilească legalitatea în acest caz, care a atras atenţia presei şi opiniei publice, dar şi a Parlamentului României şi a Consiliului Superior al Magistraturii. Şi o favorizare evidentă primarului tot mai iredentist şi revizionist din Carei.

Este de notorietate publică că primarul Jenő are o influenţă puternică şi malefică asupra justiţiei din oraşul pe care-l păstoreşte precum o făcea în tinereţe în satul natal Asuaj din Maramureş. Până acum a scăpat basma curată din toate litigiile şi dosarele judiciare.

Aflat la al şaselea mandat de primar, Jenő Kovács a fost şi este unul din cei mai importanţi lideri judeţeni ai UDMR, deţinând funcţia de vicepreşedinte judeţean şi de membru al Consiliului Naţional al Reprezentanţilor UDMR, precum şi unul din cei mai influenţi lideri din România ai formaţiunii etnice maghiare. Pe lângă liderii naţionali ai UDMR, acesta s-a aflat şi se află în relaţii apropiate şi cu politicieni importanţi din Ungaria, de la parlamentari şi miniştri la premierul Viktor Orbán, care mai vine incognito prin zonă, şi la preşedinta Katalin Novák, împreună cu care a inaugurat statuia autorului imnului Ungariei.

Conform unor surse din Ministerul Justiţiei, Judecătoria şi Parchetul din Carei se află printre ultimele în ţară sub aspectul volumului de activitate şi nivelului de calificare profesională a magistraţilor, figurând pe o listă a instanţelor şi parchetelor ce urmează să fie desfiinţate. Procurorii şi judecătorii de aici copiază de obicei referatele poliţiştilor, nu îndeplinesc procedurile legale de citare, efectuează audieri superficiale, resping probe pe care le-au admis la un termen anterior sau admit probe după închiderea cercetării judecătoreşti şi tergiversează extrem de mult procesele. Cu toate acestea, se cred nişte mici dumnezei locali, potrivit mai multor localnici ori avocaţilor unor justiţiabili.

Preşedintele Judecătoriei Carei este Anda Mărăşescu, fostă Proşea, nume predestinat, provenită din sudul ţării, din Gorj, care a fost anterior procuror la Satu Mare, unde a deţinut la un moment dat funcţia de prim-procuror. Foşti subalterni sau colaboratori o caracterizează drept o persoană frustrată, răutăcioasă, duplicitară, obedientă şi slabă din punct de vedere profesional. Şi-a dovedit ştiinţa de drept printr-un episod din cariera sa de procuror, în care a început urmărirea penală pentru fapte dezincriminate, insultă şi calomnie prin presă, împotriva unui parlamentar sătmărean, deşi Constituţia şi cel puţin trei legi prevedeau că în astfel de cazuri competenţa aparţine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Şefa instanţei careiene s-a căsătorit cu un subofiţer de poliţie care activează la un post comunal din zonă, în Sanislău, care se află în aria de competenţă a Parchetului de pe lângă Judecătoria Carei. Prim-procurorul acestui parchet este Robert Meszaros, despre care se afirmă că ar fi în relaţii apropiate cu primarul Kovács, îndeosebi cu fiul acestuia, Robert, care este jurist de profesie. Soţia prim-procurorului de Carei deţine funcţia de prim-procuror al Parchetului Satu Mare, un amalgam de însoţiri şi amiciţii care dăunează unei bune administrări a justiţiei. Referitor la căile şi mijloacele de influenţare, se mai impune semnalat un aspect foarte important, anume că judecătoarea Anca Demian de la Judecătoria Carei şi părinţii săi s-au aflat şi se află în relaţii apropiate cu edilul şef local. Tatăl judecătoarei Demian este un apropiat al primarului Kovács, din perioada în care era miliţian şi apoi comandant al Poliţiei municipiului Carei. Mama judecătoarei a fost funcţionară la primărie, inclusiv secretara primarului UDMR-ist. Judecătoarea Demian a fost, timp de mai mulţi ani, angajată consilier juridic la Primăria municipiului Carei, in cursul mandatelor primarului Kovács, până ce a devenit judecătoare la judecătoria locală. Această judecătoare este preşedinta completului de judecată într-un proces controversat şi mediatizat privind Băile Termale Acâş, referitor la care există, de asemenea, suspiciuni că primarul Jenő ar fi exercitat anumite influenţe malefice.

În aceste condiţii, se impune ca Ministerul Culturii să formuleze de urgenţă cerere de strămutare a cauzei la o judecătorie din alt judeţ, întrucât există suspiciuni serioase că imparţialitatea judecătorilor din Carei şi din judeţul Satu Mare ar putea fi serios afectată de primarul Eugen Kovács şi de formaţiunea politică pe care o reprezintă. UDMR deţine în acest judeţ majoritatea parlamentarilor, 3, a consilierilor judeţeni şi primarilor - în jur de 20, inclusiv în municipiul reşedinţă de judeţ - precum şi funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean şi funcţia de subprefect.

Doamna Daniela Oteşanu:

Guvernul şi-a angajat răspunderea pe Proiectul de Lege privind măsurile fiscal-bugetare. Proiectul conţine cea mai amplă reformă pentru restrângerea aparatului de stat şi diminuarea birocraţiei. Mai conţine măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, dar şi reglementări privind supraimpozitarea luxului, viciului şi a profitului excesiv. Nu în ultimul rând, prevede restrângerea unor facilităţi fiscale care erau disproporţionate în raport cu câştigurile beneficiarilor şi care creau o stare de inechitate fiscală între contribuabili.

Proiectul de lege nu este nici pe departe o lege a austerităţii, aşa cum fals au afirmat adversarii Guvernului. Nu poţi vorbi despre austeritate, atunci când Guvernul decide creşterea salariului minim, care aduce creşteri de venituri pentru 1,8 milioane de cetăţeni!

Dar, după cum ştiţi, colegii noştri de la USR şi Forţa Dreptei, au sesizat Curtea Constituţională asupra unor elemente de neconstituţionalitate pe care le-ar conţine această lege.

Luând în considerare discursul politic al acestor formaţiuni, care anunţau în mod fals că va veni prăpădul dacă se adoptă, m-am aşteptat ca sesizarea la Curtea Constituţională să vizeze aşa-numitele elemente de austeritate, pe care distinşii colegi le reproşau Guvernului.

Am fost, deci, curioasă să văd care sunt aşa-zisele elemente de austeritate şi am citit textul sesizării. Dar, în realitate, am constatat că nu aşa-zisa austeritate îi deranja pe autorii sesizării de neconstituţionalitate. Nu am găsit nimic despre acest subiect în textul sesizării.

În schimb, textul abundă cu obiecţii referitoare la impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a instituţiilor bancare şi la pragul minim de 1% din cifra de afaceri privind valoarea impozitului plătit de companiile care au afaceri mari în România. Deci, nu grija pentru cetăţeni i-a mânat pe cei de la USR şi Forţa Dreptei să depună această sesizare la Curtea Constituţională, ci interesul băncilor şi al marilor corporaţii.

Această preocupare intensă de a apăra interesele bancare şi corporatiste mi-a amintit de începutul mandatului de prim-ministru pe care l-a avut actualul preşedinte al Forţei Drepte, care astăzi este semnatar al sesizării la Curtea Constituţională. Nu ştiu dacă vă mai amintiţi că, într-una dintre primele şedinţe ale Guvernului Orban, primele decizii de natură economică luate atunci au vizat eliminarea unor taxe suplimentare pe marile firme din energie, telecom şi din sistemul bancar. De asemenea, dacă vă amintiţi, acelaşi Guvern Orban a eliminat plafonul pentru preţurile la energie şi a demarat liberalizarea pieţei de energie care s-a produs în cel mai nefericit moment posibil, provocând criza energetică pe care am resimţit-o mult timp după aceea, până la revenirea PSD la guvernare.

Atunci s-au invocat aceleaşi argumente pe care le auzim astăzi, că taxele suplimentare sufocau mediul de afaceri, că împovărau privaţii.

În realitate, privaţii protejaţi atunci şi pentru care se luptă azi USR şi Forţa Dreptei sunt cei care aveau afaceri uriaşe în România, dar plăteau către statul român un impozit de 0,00005% din cifra lor de afaceri. Aşa-numiţii privaţi împovăraţi sunt de fapt acele corporaţii care încheie contracte de logistică şi management cu diverse firme cu sediul în paradisurile fiscale şi care preiau, prin aceste "contracte paravan", cea mai mare parte din profitul uriaş obţinut în România. Sunt corporaţii care în România sunt pe pierdere de ani de zile, dar, în acelaşi timp, cumpără de la firma-mamă din afara ţării materii prime şi servicii la preţuri mult supraevaluate.

Aceştia sunt "privaţii" de grija cărora se agită cei de la USR şi Forţa Dreptei. Nimic despre cetăţeni, totul despre corporaţii - aceasta este sesizarea celor două partide către Curtea Constituţională. Am vrut să vă spun toate aceste lucruri, pentru a pune capăt ipocriziei fără margini pe care o manifestă cele două formaţiuni în legătură cu măsurile fiscal-bugetare adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului.

Domnul Dumitru Rujan:

"Când oare se vor identifica soluţiile legale pentru salvarea patrimoniului de la Băile Herculane?"

Judeţul Caraş-Severin stă pe o adevărată mină de aur, nu doar din perspectiva bogăţiei de resurse, a capacităţii de a fi unul dintre cele mai puternice judeţe din punct de vedere economic, ci şi din perspectiva patrimoniului cultural construit. În acest sens, clădirile istorice de la Băile Herculane sunt o adevărată perlă a Europei, cu o istorie aparte, cunoscută mai mult în Occident decât în România. Printre clădirile care, încă mai dăinuie aici, putem aminti hotelul "Franz Joseph", Hotelul "Rudolf", Băile Imperiale Austriece, Cazinoul şi multe altele, cu o arhitectură unică în Europa, construite după planurile unor arhitecţi de mare prestigiu.

Astăzi, o mare parte din staţiunea Băile Herculane se degradează din cauza statului juridic al clădirilor. Chiar dacă la nivelul Guvernului, al Consiliului Judeţean Caraş-Severin sau chiar al primăriei au existat intenţii de a interveni şi a salva acest patrimoniu inestimabil, nimeni nu poate face nimic până nu se vor rezolva diversele litigii şi până nu se va clarifica dreptul de proprietate şi statutul juridic al clădirilor.

Oricine ar putea spune să aşteptăm puţin, că se rezolvă. Numai că, din păcate, aşteptarea are limite şi situaţia trenează de foarte mulţi ani. Ştim cu toţii că o clădire veche, de patrimoniu, care nu este întreţinută corespunzător este expusă degradării şi unele lucruri se pot pierde definitiv.

De aceea, fac apel la autorităţile care ar putea să urgenteze clarificarea statutului juridic al acestui patrimoniu să intervină cât mai rapid! Avem bani mulţi puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană, iar staţiunea Băile Herculane poate redeveni, prin investiţii, punct de referinţă pe harta lumii.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

"România, mereu la un pas de dezastru"

Cum spuneam şi în titlul declaraţiei, România este mereu la un pas de dezastru, niciodată autorităţile nu sunt pregătite, nici măcar pentru cele mai mici probleme, cum ar fi banalele ninsori, iar atunci când sunt puse în faţa unui fapt împlinit, cum ar fi prăbuşirea unor drone străine în adâncimea teritoriului naţional, mint cu neruşinare, prin chiar preşedintele statului, care ar trebui să fie un garant al stabilităţii. Dar, "ghinion", ca să îl şi citez.

Vă aduc la cunoştinţă, dragi români şi stimaţi colegi, un fapt de o gravitate excepţională - sistemele de apărare împotriva inundaţiilor sunt în pragul colapsului!

Într-o perioadă când fenomenele meteorologice extreme au luat amploare, ţara noastră este total descoperită în faţa pericolului inundaţiilor, după cum ne arată un raport al Curţii de Conturi care ne dezvăluie o situaţie dezastruoasă: avem sute de baraje fără avize şi fără proprietari, diguri în stare avansată de degradare, echipamente vechi de peste 100 ani şi o lipsă acută de personal calificat!

Spre exemplu, din totalul de 2.013 baraje care există în România, doar 983 aveau autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă! 221 de baraje au autorizaţia de funcţionare expirată, iar 809 dintre ele nu au fost autorizate vreodată! 121 de baraje au fost lăsate în paragină, nu există sau nu este cunoscut un proprietar sau un administrator legal, şi prezintă risc de accidente!

Iar bomboana de pe colivă, conform aceluiaşi raport, este că în România nu mai există niciun expert care să evalueze diguri! Deci, astăzi, când vă prezint această declaraţie politică, dragi români, autorităţile, pe care le plătim bine din taxele şi impozitele noastre, nu ştiu care este cu exactitate starea digurilor şi nici dacă sunt eficiente sau nu în faţa inundaţiilor, deşi sunt semnalate unele sectoare de diguri în stare avansată de degradare!

Vă reamintesc că, în perioada inundaţiilor dintre anii 2014-2021 am avut 17 oameni morţi, peste 8.700 de persoane evacuate, mai mult de 36.000 de case şi anexe gospodăreşti inundate şi 1.500 de obiective culturale afectate. Nici nu vreau să mă gândesc ce s-ar întâmpla dacă un baraj ar ceda!

Aşa a ajuns ţara asta! De 30 de ani furată încontinuu, deprofesionalizată, cu tineri capabili obligaţi să muncească în alte ţări, plecaţi de scârbă dintr-o Românie guvernată de hoţi care iau mită sume pentru care oamenii normali ar trebui să muncească 2-3 vieţi!

Câţi români vor mai trebui să ardă de vii în spitale, să moară în explozii sau accidente comise de beizadele drogate pentru ca să trezească o dată ţara asta şi să-i trimită în ghena de gunoi a istoriei pe toţi incompetenţii care ne conduc?

Vom vedea la anul! Avem 4 rânduri de alegeri, care ne vor da posibilitatea să scăpăm de hoţi!

Doamna Elena Hărătău:

"Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii, o condiţie vitală a evoluţiei sustenabile a economiei"

Alături de cetăţenii din toată lumea, românii au aniversat Ziua Mondială a Alimentaţiei, eveniment care marchează înfiinţarea, în 1945, a Organizaţiei Mondiale pentru Alimentaţie şi Agricultură, structură în subordinea ONU.

Ziua Mondială a Alimentaţiei are scopul de a sensibiliza opinia publică internaţională asupra problemei foametei şi a malnutriţiei, având ca principal scop combaterea acestui fenomen la nivel global, prin implicarea a cât mai multor state, instituţii şi oameni.

În prezent, când aproape o şesime din populaţia globului este subalimentată, respectiv peste un miliard de oameni, România este privilegiată din acest punct de vedere, dezvoltarea agriculturii reprezentând o condiţie vitală a progresului economic şi social.

În opinia mea, avem nevoie de dinamizarea punerii în practică a educaţiei referitoare la alimentaţia sănătoasă a populaţiei, având în vedere numărul în creştere al românilor care suferă diferite afecţiuni generate de consumul unor produse nesănătoase.

Cu acest prilej, susţin acordarea unei atenţii sporite agriculturii româneşti, domeniu prioritar al dezvoltării naţionale, alături de educaţie şi sănătate. În acest context, apreciez rezultatele pozitive obţinute de actualul guvern susţinut de PNL în ultimii ani în domeniul agriculturii, măsurile concludente privind stimularea dezvoltării acesteia fiind vizibile pentru producători.

Fermierii sunt la zi cu primirea subvenţiilor, iar proiectele europene în derulare sunt încurajatoare pentru înfiinţarea de noi exploataţii agricole şi investiţii profitabile. Potenţialul agricol românesc nu este exploatat la întreaga capacitate, fapt ce impune o dinamizare a investiţiilor în domeniu, ca o garanţie certă a dezvoltării.

Conform Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, "alimentaţia este o nevoie fundamentală a omului şi o condiţie necesară supravieţuirii şi prosperităţii fiinţei umane". În acest context, reducerea TVA la pâine reprezintă o decizie care are rolul imediat de a scădea preţului pâinii, dar şi să aducă venituri mai mari la bugetul de stat şi să combată în mod activ evaziunea fiscală.

Principalii beneficiari ai acestei hotărâri asumate de Guvernul susţinut de PNL sunt pensionarii, oamenii în vârstă ai acestei ţări, pentru care fiecare zi şi fiecare ban contează.

Nu în ultimul rând, implementarea PNRR în domeniul agriculturii şi sectorului agroalimentar constituie un alt argument favorabil creşterii agriculturii româneşti în următorii ani, care trebuie să redevină între primele din Europa, aşa cum a fost cu ani în urmă.

Consider că trebuie să alegem în continuare produsele autohtone, în speţă specialităţile agroalimentare provenite din agricultura noastră sănătoasă.

Doamna Elena Stoica:

"Promovarea pe piaţa muncii a femeilor din mediul rural, o condiţie esenţială a evoluţiei satului românesc"

Ziua Internaţională a Femeilor din Mediul Rural este aniversată anual în data de 15 octombrie, în scopul de a conştientiza faptul că femeile de la sate contribuie în mod esenţial la bunăstarea familiilor lor, dar şi la dezvoltarea comunităţilor şi a economiei rurale.

În România, nu putem vorbi, la modul real, despre respectarea directivelor egalităţii de gen, cel puţin în ceea ce priveşte viaţa doamnelor şi domnişoarelor din mediul rural. Femeile de la ţară au mai multe roluri zilnice, ele având, de obicei, două locuri de muncă permanente, atât la serviciu, cât şi acasă, unde se ocupă de problemele gospodăreşti şi familiale.

Viaţa femeilor din mediul rural este, indiscutabil, mult mai grea decât a celor din zona urbană, diferenţele fiind substanţiale.

Reprezentantele sexului frumos din mediul rural suferă, din păcate, în mod disproporţionat de sărăcie, şi se confruntă cu forme multiple de discriminare, violenţă şi nesiguranţă socială. De asemenea, femeile din sate şi comune întâmpină mari dificultăţi din punctul de vedere a lipsei apei curente şi canalizării, această situaţie fiind încă îngrijorătoare la nivel naţional, iar accesul la sănătate şi educaţie este departe de tendinţa naţională şi europeană.

După intrarea PSD la guvernare, am remarcat însă progrese importante în ceea ce priveşte programele şi măsurile destinate sprijinirii mediului rural, atât cele legate de asigurarea apei şi canalizării, cât şi alte proiecte derulate în scopul îmbunătăţirii serviciilor de sănătate, educaţie şi infrastructură publică.

Sunt convinsă că reprezentanţii PSD din Guvern vor dinamiza acţiunile de sprijin şi promovare pe piaţa muncii a femeilor din comunităţile rurale, o condiţie esenţială pentru dezvoltarea satului românesc, în situaţia dificilă în care ne aflăm din punct de vedere demografic.

Voi încuraja şi în continuare punerea în aplicare a prevederilor destinate susţinerii femeilor din mediul rural, din Programul de guvernare al PSD, care urmăreşte sprijinirea tinerelor mame, protejarea sănătăţii femeilor, asigurarea de locuri de muncă, dezvoltarea de mici afaceri, securitatea financiară pentru pensionare, preţuri mai mici la produsele pentru nou-născuţi, sprijinirea copiilor din mediul rural cu părinţi plecaţi în străinătate, şi, nu în ultimul rând, pedepsirea exemplară a agresorilor în cazurile de violenţă în familie.

Domnul Ervin Molnar:

"Este necesară o cât mai strictă reglementare privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc!"

Partidul Naţional Liberal este determinat să aducă reglementările privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc la standardele europene ale momentului. În acest moment, există propuneri legislative ale parlamentarilor PNL, aflate atât pe circuitul legislativ în Parlament, cât şi proiecte iniţiate de Ministerul Finanţelor, condus tot de PNL.

La iniţiativa Ministerului Finanţelor, Guvernul României a aprobat, în şedinţă, Ordonanţa de urgenţă care asigură consolidarea cadrului legal şi fiscal, pentru a fi adaptat la evoluţiile tehnologice şi sociale din ultimii ani, şi măsuri de supraveghere mai riguroase pentru toţi operatorii din domeniul jocurilor de noroc. Actul normativ stabileşte niveluri mai ridicate pentru taxele aferente licenţei de organizare şi de exploatare a jocurilor de noroc, care se plătesc anual, precum şi a taxelor speciale şi a garanţiilor depuse de companii.

Pentru asigurarea unui climat de afaceri pe principii de competitivitate şi transparenţă, în special de prevenire şi combatere a jocurilor de noroc neautorizate, de combatere a evaziunii fiscale în domeniu, toţi operatorii vor fi obligaţi să aibă sediul fiscal în România şi să plătească în România taxe şi impozite.

Mai mult, se introduce o nouă modalitate de acoperire a riscului de neplată a obligaţiilor faţă de bugetul general consolidat prin introducerea poliţei de asigurare de garanţie emisă de o societate de asigurări cu sediul într-un stat membru al Uniunii Europene, un stat semnatar al acordului privind Spaţiul Economic European, ori un stat din Confederaţia Elveţiană. Contribuţiile anuale ale organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi se majorează substanţial, pentru promovarea respectării principiilor şi măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social. Veniturile din contribuţiile organizatorilor jocurilor de noroc licenţiaţi, încasate de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, se virează în procent de 70% către bugetul de stat, iar procentul de 30% va fi utilizat de ONRC pentru finanţarea programelor pentru prevenirea dependenţei de jocuri de noroc, promovarea jocului responsabil, linia telefon verde, realizarea bazei de date pentru prevenirea şi combaterea adicţiei.

Combaterea criminalităţii organizate şi a celei economice în rândul operatorilor de jocuri de noroc sunt alte obiective ale noii legislaţii. În acest scop se va înfiinţa un registru, accesibil online, al companiilor şi sediilor în care se autorizează această activitate, cu informaţii despre operatorii licenţiaţi/autorizaţi.

PNL va lua măsuri cât mai ferme pentru a proteja generaţiile tinere de acest flagel, cât şi pentru a garanta o mai bună colectare a taxelor aferente.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Ministerul Sănătăţii a alocat de urgenţă suma de 150 de milioane de lei pentru funcţionarea spitalelor din România"

Ministerul Sănătăţii a bugetat în regim de urgenţă spitalele din România, cu o sumă considerabilă de 150 de milioane de lei, în vederea susţinerii activităţilor din ultimul trimestru al acestui an.

Această măsură a fost adoptată pentru a asigura buna desfăşurare a serviciilor medicale de urgenţă având în vedere faptul că avizarea suplimentării finanţării pentru spitalele publice este întârziată în acest moment la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Astfel, ministerul asigură finanţarea necesară pentru susţinerea acţiunilor medicale în zonele critice ale spitalelor de urgenţă, precum ATI, Trauma, Arşi Gravi, AVC şi Infarct miocardic acut.

De asemenea, este esenţială găsirea cât mai rapidă a unei soluţii care să asigure funcţionarea corespunzătoare a spitalelor, decontarea medicamentelor compensate şi gratuite către farmacii şi funcţionarea programelor de sănătate, care sunt gestionate de CNAS.

Un aspect foarte important care trebuie menţionat este faptul că Ministerul Sănătăţii, condus de Alexandru Rafila, a crescut finanţarea pentru acţiunile prioritare la 400 de milioane de lei, cu aproximativ 60% mai mult faţă de anul 2021.

Toate aceste măsuri demonstrează încă o dată importanţa pe care o acordă Partidul Social Democrat sistemului de sănătate din ţara noastră, dar şi implicarea permanenta a conducerii Ministerului Sănătăţii în a corecta anomaliile din sistem şi de a moderniza serviciile medicale disponibile pentru cetăţeni.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Onorăm memoria lui Radu Câmpeanu! Protejăm identitatea românească!"

Săptămâna aceasta comemorăm pierderea unui mare om politic român. În urmă cu 7 ani, pe data de 19 octombrie 2016, seniorul liberal Radu Câmpeanu, primul preşedinte al PNL după Revoluţia din 1989, a trecut la cele veşnice.

Radu Câmpeanu s-a născut în anul 1922, la Bucureşti, într-o familie de vechi liberali din judeţul Dâmboviţa. Tatăl său, Dumitru Câmpeanu, a fost prefect liberal de Dâmboviţa.

Între anii 1944 şi 1947, Câmpeanu a fost preşedintele Tineretului Universitar Liberal. Din această poziţie, a coordonat comitetul studenţesc liberal de organizare a primei mari manifestări anticomuniste din România, iniţiată şi condusă de studenţi, la 8 noiembrie 1945. Din cauza faptului că n-a renunţat la crezul liberal, a devenit o ţintă pentru puterea comunistă. A fost arestat între anii 1947 şi 1956. În 1971, emigrează în Franţa, acolo unde pune bazele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.

După Revoluţia anticomunistă, Radu Câmpeanu a revenit în ţară şi a contribuit la relansarea PNL. Liberalii români din întreaga lume s-au reunit, iar Radu Câmpeanu a fost ales în fruntea partidului. A fost primul candidat anunţat la preşedinţie în anul 1990. A fost un parlamentar iscusit, ocupând funcţia de vicepreşedinte al Senatului României.

A sprijinit în permanenţă organizaţiile de tineret şi de studenţi ale PNL. De fiecare dată când am făcut un pas important în interiorul organizaţiilor speciale ale partidului, am avut privilegiul să mă consult cu Radu Câmpeanu şi să pot acţiona sub îndrumarea acestuia. În calitate de preşedinte al Tineretului Naţional Liberal, m-am bazat mereu pe sfaturile primului preşedinte al Partidului Naţional Liberal de după Revoluţia anticomunistă. Astfel, am reuşit să oferim tinerilor liberali lecţii importante privind trecutul şi viziune pentru consolidarea viitorului partidului.

Radu Câmpeanu rămâne un reper pentru clasa politică românească. Protejăm moştenirea seniorilor liberali! Protejăm identitatea românească!

Domnul Florin Piper-Savu:

"Sportul - nevoie şi necesitate"

Românii sunt pe ultima poziţie în Uniunea Europeană la practicarea sporturilor şi a exerciţiilor fizice, conform raportului Eurostat privind starea sportului la nivel continental. După Bulgaria, România stă cel mai prost în regiune şi, comparat cu Franţa, Germania, Spania sau Italia, la practicarea sportului.

Datele reflectă cât de angrenaţi sunt românii în sport şi activităţi fizice, iar rezultatele raportului Comisiei Europene arată faptul că la nivel de mentalitate colectivă, sportul nu este deloc o prioritate. Mai mult, oamenii nici nu conştientizează beneficiile pe care le-ar putea avea sportul în prevenirea bolilor.

Totodată, numărul medaliilor olimpice câştigate de România a început să scadă drastic în ultimele două decenii, ultima mare performanţă a delegaţiei olimpice româneşti fiind la Jocurile Olimpice (JO) de Vară de la Sidney, în anul 2000, cu 26 de medalii câştigate.

Peste jumătate dintre români nu au practicat niciodată activităţi fizice şi mai puţin de două persoane din zece practică un sport în mod regulat, conform datelor Comisiei Europene.

Sportul trebuie să fie abordat ca o nevoie şi ca o necesitate. Este important să ştim că sportul nu este doar de performanţă, ci un mod de viaţă activ. Şcoala nu trebuie privită în afara educaţiei fizice şi a sportului cu care trebuie să fie un întreg. Sportul reprezintă o prevenţie în sănătate; banii investiţi în sport vor reduce din cheltuielile pe sănătate.

Mai mult, sportul nu joacă doar un rol important în prevenţia anumitor boli, dar le oferă copiilor, dar şi adulţilor anumite abilităţi, care le vor fi de ajutor în viaţa de zi cu zi. Sportul dezvoltă trăsături de caracter şi anumite abilităţi precum lucrul în echipă, recunoaşterea rolurilor şi autorităţii, fairplay-ul.

Pentru creşterea procentului de oameni care practică sport sau diferite activităţi fizice este nevoie de o conştientizare a importanţei modului de viaţă activ. Atât statul, cât şi oamenii pot contribui la o educaţie în acest sens.

Statul trebuie să creeze infrastructură, locuri în care lumea poate să se ducă să fie activă şi să facă sport, la orice vârstă, şi nu doar pentru copii şi adulţi, dar şi pentru seniori. Familia trebuie să fie şi ea conştientă că sportul înseamnă sănătate, educaţie, formare şi rigurozitate şi să-şi încurajeze copiii să facă sport fiind exemplu în acest sens.

Sportul de masă trebuie promovat cât mai mult, pentru a asigura baza unei selecţii cât mai mari care, evident, va creşte şansele unor performanţe sportive în viitor. Este timpul ca Ministerul Educaţiei să devină cu adevărat partenerul Ministerului Tineretului şi Sportului, pentru a educa şi forma o naţiune sănătoasă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"România susţine statul prieten israelian în războiul său contra terorismului!"

Evenimentele recente din Israel au şocat toată lumea civilizată. Atacurile criminale ale entităţii teroriste HAMAS asupra civililor israelieni sunt fără precedent de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace. Statul român a fost în permanent contact cu cetăţenii români aflaţi pe teritoriul Israelului, astfel încât, în urma demersurilor efectuate de Celula de Criză a MAE şi de statul Israel, peste 2.200 de cetăţeni români au fost repatriaţi din zona de conflict, prin intermediul mai multor curse aeriene speciale. Reprezentanţii Celulei de Criză a MAE s-au coordonat cu autorităţile israeliene şi cu Patriarhia Română pentru gestionarea grupurilor de cetăţeni români şi de pelerini români aflaţi pe Aeroportul Ben Gurion, în vederea asigurării cazării acestora, până la identificarea unor soluţii de repatriere. Remarcabilă a fost asistenţa oferită de autorităţile israeliene, care, deşi aflate în stare de război pentru a-şi apăra ţara şi cetăţenii de teroarea palestiniană, au găsit resursele şi răgazul de a asista românii care doreau să fie repatriaţi.

Sunt bucuros de faptul că cei 49 de pelerini din Munţii Apuseni, conduşi de părintele Topârceanu, au ajuns în siguranţă în România. Toate acestea au fost posibile datorită eforturilor conjugate ale autorităţilor române, arhiepiscopiei şi instituţiilor abilitate din Israel. Susţin ferm eforturile şi determinarea Guvernului israelian de a lupta cu terorismul care seamănă teroare în rândul populaţiei evreieşti paşnice. Este inadmisibil ca la aproape opt decenii de la distrugerea hitlerismului şi sfârşitul celei mai mari catastrofe din istoria umanităţii, şi anume Holocaustul, astăzi să asistăm cum cetăţeni israelieni, femei, bătrâni şi copii, sunt luaţi prizonieri de indivizi ce nu îşi merită eticheta de fiinţe umane.

Sunt convins că armata israeliană se va ridica la renumele obţinut prin faptele sale de arme incredibile de-a lungul istoriei, iar securitatea Israelului va fi restabilită, astfel încât cetăţenii din toată lumea, inclusiv cei români, să poată vizita Ţara Sfântă cât mai repede cu putinţă. România este alături de prietenii israelieni în aceste momente de cumpănă şi susţine lupta acestora contra terorii, opresiunii şi crimei.

Doamna Gianina Şerban:

"Banii românilor nu sunt bătaia de joc a partidelor!"

Ştie toată lumea că partidele, în funcţie de mandatele câştigate la alegeri, încasează sume imense din bugetul de stat prin subvenţiile acordate de Autoritatea Electorală Permanentă. Or fi crescut chiriile, or fi crescut salariile celor din structurile de partid? Acestea pot fi motivele pentru care aceste subvenţii cresc, inexplicabil, de la an la an.

Dar, în timp ce ţara arde, PNL se piaptănă, în timp ce românii sunt în faţa unei ierni care le va goli buzunarele, iar în timp ce noi, AUR, solicităm desfiinţarea subvenţiilor pentru partidele politice, PNL vrea să îşi cumpere sedii din banii românilor, de la RAAPPS, iar suma vehiculată este de aproximativ 10 milioane de euro!

Sediile din Modrogan sunt ale statului român, însă sunt administrate de această structură, care pune, în mod discreţionar, la dispoziţia diverselor instituţii şi unor persoane care nu au adus nimic bun în viaţa românilor şi în buna administrare a resurselor României, aceste locaţii.

Ne întrebăm, câţi români au vizitat cel puţin o dată aceste spaţii, deţinute de ei, până la urmă, pentru că e mai mult decât sigur că nu vor avea acces în acele sedii de partid, unde nimeni nu ştie ce se întâmplă, cum se primesc ordine şi cum se execută.

Românii au plătit cu vârf şi îndesat pentru toate bunurile ce aparţin statului, prin muncă sau prin taxele şi impozitele plătite de-a lungul anilor, prin birurile exorbitante impuse de guvernări vremelnice, de ce mai trebuie să plătească, încă o dată, toate astea?

Tot din subvenţiile acordate pentru partide se plătesc şi campaniile electorale, acele campanii care i-au amăgit pe români, mereu, că vor trăi mai bine, sumele folosite pentru materialele care-au păcălit oamenii fiind recuperate de la acelaşi AEP.

Cele 10 milioane pregătite de PNL pentru cumpărarea sediilor puteau fi întoarse în sănătate, în educaţie, în infrastructură dar, ca de obicei, ei fac pentru ei, românii sunt ultima lor grijă.

Românii plătesc mereu. De ce? Până când?

Domnul Ilie Toma:

"Gesturile şi afirmaţiile politice extreme fac rău României"

Vizita preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi scandalul generat de comportamentul unora dintre colegii noştri, cu ocazia acestei vizite, au pus din nou la încercare valorile democratice ale României, fundamentale pentru funcţionarea sistemului democratic şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Extremismul, în politică, ar trebui oprit şi vă invit să reflectaţi un pic la această afirmaţie!

Poziţiile radicale, intolerante, promovează ideologii extreme şi sunt o ameninţare la adresa valorilor democratice şi a drepturilor fundamentale. Ameninţările, jignirile, urletele, fluierăturile şi gesturile duse în extrem au un singur rezultat, diviziunea socială, iar dincolo de ele mai este o distanţă scurtă până la utilizarea violenţei pentru atingerea obiectivelor politice.

Conflictele între grupuri şi comunităţi slăbesc instituţiile democratice, creează un climat de incertitudine şi instabilitate şi reprezintă un pericol pentru pacea şi securitatea naţională.

Unde este cultura dialogului şi a toleranţei?

România şi Uniunea Europeană au nevoie de o clasă politică echilibrată care să respecte un cod comportamental în exercitarea funcţiei. Să aibă respect faţă de colegii din instituţiile statului, să nu lipsească politeţea şi să nu existe prejudecăţi sau discriminare.

Un om politic, ales de cetăţeni să-l reprezinte în Parlamentul României, nu ar trebui să folosească un limbaj degradant, insultător, ofensator sau discriminatoriu, iar acţiunile lipsite de etică, înjositoare şi chiar ilegale ar trebui pedepsite şi interzise.

Imaginea şi credibilitatea unui om politic sunt cartea de vizită cu care se prezintă în faţa oamenilor şi întăresc încrederea cetăţenilor în procesul democratic. Ceea ce se întâmplă acum nu face parte din normalitate şi oamenii au de suferit, şi întreaga Românie, a cărei imagine externă este percepută distorsionat din cauza celor care s-au îndepărtat de tot ceea ce ne defineşte ca neam şi ţară.

Este important să ne concentrăm asupra valorilor şi principiilor care ne definesc ca naţiune şi să lucrăm împreună pentru a face faţă provocărilor.

Doresc să nu uităm niciodată că fiecare dintre noi punem o amprentă asupra lumii în care trăim., iar alegerea ne aparţine, dacă o facem cu gesturi extreme şi prin diviziune sau prin unirea eforturilor, cu o abordare responsabilă şi prin promovarea zilnică a valorilor şi principiilor noastre.

Domnul Ioan Balan:

"Faptele sunt cele care fac diferenţa între oamenii politici!"

O veste foarte bună vine dinspre Bucovina. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, ne-a anunţat că studiul de fezabilitate pentru centura ocolitoare a oraşului Gura Humorului a fost finalizat, că ultima dezbatere publică în vederea obţinerii acordului de mediu s-a finalizat şi că urmează aprobarea documentaţiei de către Ministrul Transporturilor, iar apoi aprobarea în Guvern a indicatorilor tehnico-economici pentru a se scoate la licitaţie execuţia lucrărilor.

Aşadar, un alt proiect major de investiţii pentru Moldova intră în linie dreaptă şi acest lucru a fost posibil numai datorită implicării preşedintelui Flutur şi a demersurilor şi insistenţelor pe care domnia-sa le-a făcut pe lângă guvernele sau miniştri ai transporturilor din ultimii ani. În acest ritm de demarare şi efectuare a proiectelor de investiţii, avem toate şansele ca în câţiva ani să avem în Moldova o infrastructură de transporturi la cele mai înalte standarde europene, deşi în urmă cu câţiva ani încă aveam drumuri pietruite prin unele localităţi sau judeţe.

Un slogan care merită apreciat spune "succesul vine numai în echipă". Da, echipa Partidului Naţional Liberal de la Suceava s-a grupat în jurul preşedintelui Flutur şi reuşitele pentru judeţ nu au întârziat să apară: spitale modernizate, şcoli renovate, drumuri locale şi judeţene, autostrăzi în lucru şi centuri ocolitoare.

Cred cu putere că am putea să facem chiar mai multe, dacă unii oameni politici din judeţ nu ar fi ghidaţi doar de orgolii, nu s-ar preocupa doar de dispute inutile, ci s-ar alătura nouă să ne sprijine. În acest sens, amintesc faptul că, recent, preşedintele Gheorghe Flutur l-a invitat pe preşedintele social-democraţilor suceveni, domnul Ioan Stan, să se implice alături de noi pentru modernizarea judeţului. Este o mână întinsă pentru implicare în muncă şi în proiectele judeţului.

Este un gest firesc, pentru că sucevenii nu ne-au ales pentru dispute sau răfuieli politice, ci pentru proiecte utile comunităţilor.

Aşadar, sucevenii aşteaptă fapte! Îmi exprim speranţa ca domnul Ioan Stan să înţeleagă că faptele sunt cele care fac diferenţa şi între oamenii politici.

Domnul Ioan Mang:

"Trebuie să avem grijă de modul în care sunt gestionate pensiile private!"

Conform unor relatări din media, cel mai mare fond de pensii din Suedia, privat, desigur, a pierdut recent două miliarde de dolari din cauza a trei pariuri eşuate la bursă. Fondul respectiv gestionează economiile pentru pensie a unui sfert din populaţia suedeză, iar acum milioane de oameni riscă să rămână fără bani la bătrâneţe. Spre cine se vor îndrepta acei oameni, dacă scenariul cel mai rău se confirmă? Spre stat, desigur. Spre bugetul de stat, care va fi chemat să acopere pierderile catastrofale generate de administratorii fondului privat.

Vi se pare un scenariu puţin probabil? Atunci, poate ar fi bine să ne amintim cum, pe durata crizei financiare din 2008-2010, tot în urma unor pariuri greşite - pentru că despre pariuri vorbim în acest caz - 3,4 trilioane de dolari din banii de pensii ale oamenilor s-au dus în neant. Cine le-a acoperit? Statele, desigur, de la buget, din împrumuturi, asta în timp ce managerii fondurilor respective au încasat în continuare bonusuri şi prime consistente... şi au continuat să parieze mai departe!

În România, aşa cum premierul Marcel Ciolacu a spus foarte clar, nimeni nu îşi propune să naţionalizeze fondurile private. Nu despre asta este vorba. Însă eu cred că evenimentele recente din Suedia, dar şi lecţiile pe care ar fi trebuit să le învăţăm după Marea Recesiune, ne obligă, ca stat, să fim foarte atenţi la modul în care banii de pensie ai românilor sunt gestionaţi de către fondurile private.

Este foarte bine să sprijinim mediul privat, indiscutabil, iar PSD a venit în mod constat cu măsuri concrete în acest sens, dar, când vorbim despre pensiile administrate de fondurile specializate, eu cred că avem nevoie de o responsabilizare foarte clară a celor care le gestionează şi a impactului deciziilor sau a pariurilor pe care le fac cu banii pe care îi au în mână, pentru că, în caz de orice, iar crize financiare vor mai urma, tot spre stat ne vom uita cu toţii.

Domnul Ioan Vulpescu:

"55 de ani de România Literară"

S-au împlinit recent 55 de ani de când România Literară şi-a făcut apariţia în peisajul cultural românesc. Este un moment de reflecţie asupra a ceea ce înseamnă tradiţia, perseverenţa şi dedicarea în slujba culturii noastre.

România Literară de astăzi s-a născut într-un context al destinderii ideologice din perioada 1968-1971. Devenind refugiu pentru valorile democratice şi literare, aceasta a fost scena pe care s-au desfăşurat marile dezbateri, promovând o ierarhie literară credibilă şi autentică. După Revoluţia din 1989, revista a continuat să se adapteze şi să răspundă nevoilor unei societăţi în schimbare, sub conducerea lui Nicolae Manolescu, reafirmându-şi poziţia de frunte în lumea culturală românească.

Astăzi, la 55 de ani de la debut, România Literară nu este doar un punct de referinţă, ci şi o mărturie a rezilienţei literaturii şi a analizei critice în faţa schimbărilor socio-politice. De la Geo Dumitrescu la Nicolae Manolescu, revista simbolizează integritatea, apărarea adevărului şi promovarea valorilor autentice. Mai mult decât o simplă publicaţie, oferă o imagine fidelă asupra evoluţiei literaturii româneşti.

Legea nr. 136/2015, la adoptarea căreia am contribuit, vizează protejarea şi promovarea revistelor de cultură. Acest act normativ recunoaşte rolul crucial pe care aceste reviste îl au în societate, reiterând faptul că valoarea lor este la fel de importantă ca oricare altă instituţie culturală. Iar România Literară este una dintre acele reviste care, de-a lungul timpului, şi-a dovedit valoarea, fiind o veritabilă enciclopedie a vieţii literare româneşti Este vital să sprijinim astfel de iniţiative, pentru a asigura continuitatea şi transmisia valorilor către generaţiile următoare.

În încheiere, vreau să felicit întreaga echipă a Revistei "România Literară" pentru dedicarea, pasiunea şi profesionalismul lor şi să le mulţumesc pentru că, în ciuda tuturor provocărilor, au continuat să contribuie la conturarea şi definirea culturii româneşti.

Sper ca, prin ceea ce am reuşit să realizez ca parlamentar şi ministru al culturii, să fi pus bazele unei moşteniri durabile, care să ne permită să celebrăm, într-o zi, centenarul României Literare.

Domnul János Kiss:

"Practicienii profesiilor liberale sunt garanţi ai drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale românilor"

Într-o declaraţie politică anterioară, m-am referit la problema taxelor şi contribuţiilor suplimentare asupra cărora Guvernul României, la momentul acelei declaraţii, urma să-şi angajeze răspunderea şi în prezent şi-a angajat-o deja, însă măsurile în cauză vor putea fi adoptate doar după ce trec de controlul de constituţionalitate.

Am precizat, atunci, că înţeleg necesitatea celor mai multor măsuri adoptate. Sunt conştient de necesitatea menţinerii echilibrului macroeconomic şi respectării angajamentelor asumate faţă de partenerii europeni în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, vital pentru relansarea economică a României. Dar, dincolo de toate acestea, nu pot să nu remarc, din nou, presiunea suplimentară şi disproporţionată plasată pe reprezentanţii profesiilor liberale. Nu pot să nu observ faptul că, atunci când un domeniu pare să funcţioneze în România, este reperat negreşit şi taxat suplimentar.

Desigur, s-ar putea contraargumenta că, la urma urmei, reprezentanţii profesiilor liberale îşi permit să plătească noile contribuţii. Astfel, se pot vedea lucrurile din exterior. Însă, din interior, pentru că, anterior activităţii parlamentare, am profesat într-una dintre cele mai nobile profesii, în opinia mea, respectiv cea de avocat, vă pot spune că nu este aşa sau, cel mult, este aşa doar în parte.

În primul rând, povara suplimentară plasată în mod intempestiv asupra reprezentanţilor profesiilor liberale este enormă. De la un plafon anual de cinci salarii medii brute pentru calculul contribuţiilor la asigurările sociale de sănătate plătite de reprezentanţii profesiilor liberale la unul de 60 de salarii medii este o diferenţă de sute de mii de lei, după cum puteţi observa şi dumneavoastră.

Şi, contrar celor vehiculate în spaţiul public, nu toţi membrii profesiilor liberale au un asemenea nivel financiar. Nici pe departe. Am stat de vorbă, recent, spre exemplu, cu un tânăr coleg avocat, un tânăr valoros, aflat la început de carieră şi, prin urmare, având venituri mult inferioare percepţiei publice. Ştiţi ce mi-a spus? De la o contribuţie anuală la asigurările sociale de sănătate de 3.000 de lei, urmează a plăti nu mai puţin de 17.000 lei. Evident, mi-a mărturisit şi că ia în calcul în mod serios reconversia profesională, ceea ce, cunoscându-l, vă garantez că ar fi o pierdere nu doar pentru întreg corpul profesional, ci şi pentru societate per ansamblu, pentru că a fi reprezentată în mod defectuos de către avocat într-un proces este unul dintre cele mai rele lucruri care i se poate întâmpla unei părţi dintr-o acţiune!

În plus, situaţia este cu atât mai frustrantă cu cât numeroase alte categorii socio-profesionale nu vor avea parte de o asemenea povară fiscală, însă reprezentanţii profesiilor liberale vor avea. Care este raţiunea unei asemenea soluţii legislative?

Ca reprezentant al românilor în Parlament, provenit din rândul practicienilor profesiilor liberale, vă repet, dragi colegi, un lucru: reprezentanţii profesiilor liberale îşi desfăşoară activitatea într-un mediu concurenţial. Ei îşi asumă atât victoriile, cât şi eşecurile unor activităţi departe de a fi sigure. Îşi asumă şi posibilitatea de a prospera, şi pe cea de a fi excluşi de pe piaţă. De aceea, ar fi necesar să îi susţinem. Pentru că, spre exemplu în cazul avocaţilor, dacă avocaţii tineri sau cei care practică această nobilă profesie liberală în cadrul cabinetelor individuale, iar nu ale marilor corporaţii, vor fi excluşi de pe piaţă de poverile fiscale crescute, cetăţenii, în calitatea lor de clienţi, nu vor mai putea apela decât la un număr redus de avocaţi, ale căror servicii vor fi, în mod inerent, mai scumpe. Cine va pierde din acest aranjament? Evident, cetăţeanul. Merită o creştere derizorie a bugetului de stat sacrificarea intereselor cetăţenilor?

Vă provoc la răspunsul acestei întrebări.

Domnul Lilian Scripnic:

"Multinaţionalele vor continua să beneficieze de facilităţi fiscale!"

Propunerea legislativă depusă la Senat de către reprezentanţii Partidului Naţional Liberal reglementează acordarea unei bonificaţii pentru contribuabilii bun-platnici, plătitori de impozit pe profit sau de impozit pe venitul microîntreprinderilor, care în ultimul an au achitat impozitul datorat trimestrial sau în plată anticipată până la termenele scadente şi care la 1 ianuarie 2024 nu înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat.

Proiectul prevede că aceştia vor putea beneficia de o bonificaţie de 3% la plata impozitelor trimestriale către stat şi se vrea a fi un stimulent pentru agenţii economici care fac eforturi să le plătească la timp şi aleg să aibă un comportament fiscal onest faţă de statul român.

Pentru întreprinzătorii autohtoni iniţiativa este binevenită, însă în spatele ei se ascunde încă o portiţă de ieşire pentru multinaţionalele care de ani de zile îşi externalizează profitul şi se eschivează de la plata datoriilor către statul român, adică acel stat pe teritoriul căruia se îmbogăţesc.

Asistăm, pe de o parte, la crearea unei oportunităţi pentru multinaţionale de a se sustrage în continuare de la plata impozitelor către statul român şi, pe de altă parte, la disperarea mediului de afaceri românesc care, de la recenta angajare a răspunderii Guvernului pe Proiectul de Lege privind măsurile fiscal bugetare ne transmit cu disperare că legea respectivă este efectiv o lovitură dată întreprinderilor mici şi mijlocii cu capital autohton.

În loc să se facă eforturi ca marile companii cu capital străin să contribuie la bugetul de stat pe măsura profitului real pe care îl fac în România, acestea primesc un ajutor nesperat printr-un proiect legislativ de reducere a impozitelor. Aceasta este alegerea PNL, mai curând să nu apere întreprinzătorul român, ci multinaţionalele!

Nici partenerii lor de guvernare din PSD nu sunt mai prejos.

Zilele trecute, prim-ministrul României era prezent la Ploieşti, la inaugurarea unei investiţii a Coca-Cola, în valoare de 55 de milioane de lei, ocazie cu care a lansat o promisiune halucinantă ambalată frumos în expresia "gentlemenʾs agreement": mărirea accizei la băuturile cu conţinut ridicat de zahăr şi taxele pe care compania le va plăti statului român se vor întoarce sub forma unui ajutor de stat! Şi noi care credeam că ajutorul de stat se acordă în baza legislaţiei naţionale şi nu ca urmare a unor acorduri amiabile între oamenii politici şi agenţii economici care, în termini juridici, poartă denumirea de "abuz în serviciu" sau "trafic de influenţă". Iar despre investiţia inaugurată, opinia publică a aflat deja că ea s-a făcut tot ca urmare a unui ajutor de stat şi nicidecum nu e vorba de o investiţie din banii companiei.

Se pare că pentru actualul Guvern interesul capitalului străin este mai presus decât interesul naţional!

Am o solicitare către aceste partide care pretind că lucrează în interesul românilor. Încetaţi să îi mai luaţi pe români peste picior şi nu mai loviţi în mediul de afaceri românesc!

Doamna Maria Stoian:

"Legea pentru dezvoltarea asistenţei medicale primare, iniţiată de PNL"

În calitate de For decizional, Camera Deputaţilor a adoptat, cu unanimitate de voturi, un proiect de lege iniţiat de PNL, care reglementează declararea cabinetelor de medicină de familie, precum şi a punctelor de lucru aferente acestora, ca unităţi sanitare de utilitate publică.

Necesitatea iniţierii şi votării acestui act normativ a rezultat din imposibilitatea încheierii de către primării a unor contracte de comodat - dare în folosinţă gratuită a spaţiilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, cu destinaţie de cabinete de medicină de familie.

Datele statistice de specialitate indică o continuă scădere a numărului unităţilor medico-sanitare în toată ţara, situaţia acordării asistenţei medicale primare, mai ales în mediul rural, fiind alarmantă, procentul asigurării acesteia fiind de doar 40%. 328 de comune şi 559.611 de locuitori din România nu au niciun medic de familie, doar 1.496 de localităţi, respectiv 47%, dispunând de suficienţi medici de familie.

Nici judeţul Teleorman nu face excepţie de la această stare de fapt îngrijorătoare. În 11 din cele 92 de unităţi administrativ teritoriale din zona rurală a judeţului nu există medic de familie, iar în alte 11 sunt doar puncte de lucru ale cabinetelor, unde vine un medic de trei ori pe săptămână.

Legea privind declararea cabinetelor de medicină de familie şi a punctelor de lucru ale acestora ca unităţi sanitare de utilitate publică respectă una dintre specificităţile primordiale ale asistenţei medicale primare acordate de medicul de familie, respectiv orientarea către individ, familie şi comunitate.

Am semnat şi votat această lege cu convingerea că darea în folosinţă gratuită a spaţiilor din proprietatea publică a Primăriilor, cu destinaţie de cabinete de medicină de familie, va încuraja eforturile cadrelor medicale de a se instala şi profesa în zonele rurale, greu accesibile şi neatractive din punct de vedere socio-economic.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Legi de interes naţional, dezbătute în această sesiune parlamentară"

În această sesiune parlamentară, se vor dezbate şi se vor vota la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, două legi de interes naţional: Codul urbanismului şi Codul silvic.

În cadrul dezbaterilor din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, în ceea ce priveşte Proiectul de Lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor şi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii Nr. 46/2008 - Codul silvic, precum şi privind stabilirea unor măsuri în domeniul silviculturii, se vor putea depune amendamente, astfel încât să nu existe greşeli sau aspecte omise, fiind două legi extrem de importante pentru dezvoltarea României pe termen lung.

Încurajez pe această cale administraţiile locale şi judeţene să citească proiectele, care sunt publicate pe site-ul Camerei Deputaţilor, şi să vină cu observaţii, acolo unde consideră că ar putea fi aduse îmbunătăţiri.

Calitatea vieţii oamenilor depinde în mod direct de spaţiul în care trăiesc zi de zi, de modul în care acesta este planificat şi organizat şi de modul în care construcţiile sunt proiectate şi realizate.

Astfel, scopul reformei asumate prin elaborarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, are ca finalitate îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor atât din mediul rural, cât şi din cel urban. Analizele realizate au evidenţiat necesitatea îmbunătăţirii, simplificării şi adaptării cadrului legal din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor la nevoile şi oportunităţile actuale de dezvoltare ale populaţiei, precum şi la perspectivele de creştere economică.

Sunt necesare reglementări care să încurajeze tranziţia spre clădiri verzi, reducerea termenelor de avizare-autorizare a construcţiilor, reducerea distanţei şi timpului aferente navetei pentru populaţie, creşterea accesibilităţii cetăţenilor la servicii de interes general, asumate de România în PNRR.

În ceea ce priveşte Codul silvic, trebuie menţionat că România s-a angajat să împădurească şi să reîmpădurească o suprafaţă de 56.700 ha, până în anul 2026, ca ţintă în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Aşadar, trebuie luate măsuri legislative referitoare la crearea cadrului pentru implementarea lucrărilor de împădurire şi, de asemenea, este nevoie de modificarea anumitor aspecte din Codul silvic, astfel încât să se reducă fundamental actualele defrişări ce au loc, care afectează atât mediul, cât şi economia ţării.

Îndemnăm administraţiile locale şi judeţene să analizeze cele două proiecte de lege şi sunt convins că, în urma dezbaterilor din Parlament, vom ajunge la o formă finală care să fie în beneficiul României.

Domnul Mihai Weber:

"Reformarea pensiilor speciale şi stabilirea unor reguli clare pentru cumulul pensiei cu salariul în sectorul public, cheia pentru un sistem de pensii sustenabil şi echitabil!"

Ne aflăm în faţa unei chestiuni deosebit de importante şi sensibile, şi anume problema pensiilor speciale şi a cumulului pensie-salariu la stat în contextul deciziei recente a Curţii Constituţionale. Această decizie a generat reacţii contradictorii în mediul juridic şi politic, iar acest moment impune o dezbatere matură şi raţională asupra viitorului acestor aspecte.

Curtea Constituţională a României a emis această hotărâre, în urma unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a fost argumentată de Preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, pe baza încălcării dreptului fundamental la muncă, garantat de Constituţia ţării. Mai precis, Curtea Constituţională a susţinut că interdicţia de a cumula pensia cu salariul la stat contravine acestui drept fundamental la muncă.

În acest context, este de interes să aruncăm o privire la măsurile adoptate în alte ţări cu privire la această problemă. Aceste măsuri includ impunerea restricţiilor asupra numărului de ore de lucru sau a normei de muncă pentru pensionarii care doresc să continue să lucreze în sectorul public. Alte ţări membre ale Uniunii Europene ajung chiar să suspende plata pensiei pe durata angajării cu normă întreagă la stat sau limitează suma totală care poate fi cumulată prin combinarea pensiei cu salariul.

În concluzie, rezolvarea problemei pensiilor speciale şi a cumulului pensie-salariu la stat este esenţială pentru buna funcţionare a sistemului nostru de pensii şi pentru asigurarea echităţii şi sustenabilităţii acestuia. Suntem în faţa unei oportunităţi de a găsi o soluţie echitabilă şi eficientă, care să servească intereselor tuturor cetăţenilor noştri.

Ca atare, invit Parlamentul să iniţieze o dezbatere amplă şi constructivă asupra acestor aspecte şi să adopte măsuri adecvate pentru a rezolva această problemă în beneficiul întregii societăţi.

Domnul Mircea Roşca:

"România este şi va rămâne un stat unitar şi indivizibil!"

Într-o democraţie, dialogul şi dezbaterea sunt metodele adecvate pentru a aborda orice problemă sau preocupare. Totuşi, declaraţiile care vin în contradicţie cu legea fundamentală a statului român, care incită la separatism pe criterii etnice, trebuie să fie condamnate.

Declaraţia primarului din Sfântu Gheorghe privind dorinţa de autonomie în Ţinutul Secuiesc, după modelul anunţat de preşedintele francez Macron în Corsica, a generat multă indignare în rândul cetăţenilor români. Într-o societate democratică, dreptul la exprimarea opiniei este un principiu fundamental, dar acest drept trebuie exercitat într-un mod care să respecte legea şi valorile comune ale unei naţiuni.

Această declaraţie nu doar că este alarmantă, dar vine în contradicţie directă cu principiile fundamentale ale Constituţiei României şi cu statutul de stat unitar al ţării noastre.

Constituţia României, la art. 1 alin. (1), stipulează clar că "România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil". Acest principiu este piatra de temelie a statului nostru, garantând integritatea teritorială şi suveranitatea naţională. Orice încercare de a submina acest principiu este o încălcare a legii supreme a ţării şi nu poate fi tolerată.

Autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc ar însemna o fracturare a unităţii naţionale şi o ameninţare la adresa integrităţii teritoriale a României. Aceasta nu este doar o problemă legală, ci şi una care afectează coeziunea socială şi stabilitatea naţională.

România este o ţară diversă, cu o multitudine de etnii şi culturi, care au trăit împreună în armonie de-a lungul istoriei. Această diversitate este o forţă, nu o slăbiciune, şi trebuie să fie respectată şi protejată, nu folosită ca un pretext pentru a diviza şi a crea discordie.

În concluzie, condamn ferm declaraţia primarului din Sfântu Gheorghe şi îndemn la respectarea Constituţiei şi a principiilor de bază ale statului român. Aştept din partea colegilor domniei-sale de partid, a celor din UDMR, să se delimiteze de aceste declaraţii şi chiar să le clarifice în faţa opiniei publice.

În loc să ne concentrăm pe divizare, ar trebui să ne unim eforturile pentru a construi o Românie mai puternică şi mai unită.

Doamna Mirela Furtună:

"Începem plata subvenţiilor agricole!"

Plata subvenţiilor agricole reprezintă un prin pas în procesul de eficientizare a agriculturii româneşti. Fără aceste subvenţii, agricultorii noştri se află în imposibilitatea de a începe lucrările agricole de toamnă.

Spre deosebire de alte perioade, fermierii români vor primi la timp subvenţiile cuvenite, aşa cum s-a întâmplat ori de câte ori PSD a fost la guvernare.

Mai exact, Guvernul a finalizat cadrul juridic necesar pentru absorbţia fondurilor europene disponibile României prin Politica Agricolă Comună 2023-2027.

Astfel, aproximativ 800.000 de fermieri vor primi începând de astăzi, 16 octombrie, avansul pentru plăţile directe, respectiv 70% din suma înscrisă pe cererile de plată depuse. Este vorba de peste un miliard de euro din fonduri europene, bani care asigură resursele necesare pentru lucrările agricole

PSD va rămâne alături de fermierii români şi îşi va onora obligaţiile faţă de ei!

Domnul Nicolae Giugea:

"Nu există investiţie mai bună pentru o ţară decât cea făcută în educaţie!"

Faptul că educaţia este cea mai bună investiţie posibilă pe care o poate face un stat este un lucru ştiut încă din antichitate. Cu toate acestea, Guvernele nu au reuşit în decursul anului să înţeleagă că sursa tuturor problemelor din societate vine din lipsa accesului la educaţie, aşa cum soluţia la toate problemele din societate este educaţia.

Ani la rând s-au inventariat şcoli fără toalete şi apă curentă, şcoli degradate şi fără încălzire în timpul anotimpului rece, şcoli fără dotări minimale şi chiar fără personal didactic suficient sau calificat corespunzător.

Cu toate acestea, trebuie să recunoaştem că, după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, lucrurile au început să se schimbe, însă cu mult mai mare intensitate după ce, în anul 2019, Partidul Naţional Liberal şi-a asumat guvernarea într-o perioadă deosebit de dificilă. Fondurile europene, la nivel istoric, obţinute de PNL şi Preşedintele României au contribuit în mod esenţial la modernizarea majorităţii unităţilor de învăţământ, la extinderea reţelelor de utilităţi până în clădirile şcolilor şi chiar la dotări demne de anul 2023.

Nu vă ascund bucuria pe care mi-a produs-o semnarea contractului de finanţare, din fonduri PNRR, pentru Campusul Regional Oltenia pentru Învăţământul Dual de la Craiova. Este un proiect în valoare de 25 de milioane de euro, care va ajuta tinerii să dobândească acele calificări cerute de angajatori pentru a-i putea integra pe piaţa muncii. Este un proiect care va dinamiza economia judeţului Dolj şi va pune pe gânduri mulţi tineri care deja luaseră decizia ca, după absolvirea studiilor, să plece, fără să se uite înapoi, într-un stat dezvoltat din Uniunea Europeană.

O felicit pe doamna Ligia Deca, ministrul educaţiei, că a reuşit să ducă mai departe acest proiect util pentru tineri şi pentru economia naţională. O felicit, de asemenea, că în vara acestui an a reuşit să majoreze veniturile celor pe umerii cărora stă toată greutatea procesului educaţional - învăţătorii şi profesorii!

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Nedumerire»"

Motto: "Când va dispărea ultimul ţăran din lume, va dispărea şi ultimul om din specia om şi atunci or să apară maimuţe cu haine" - Petre Ţuţea

Cu uimire am aflat că la Casa Regală britanică se consumă miere românească. În marile magazine de la noi nu găseşti, decât rar şi cu greu, un astfel de produs. Nedumerit mă întreb, de ce?

Deşi bazine pomicole există în numeroase regiuni ale ţării, România a importat în 2023, 67,7 kg mere/persoană şi a exportat 5,8 kg mere/persoană/an. Un fermier afirmă în mediul on line că exportăm mere cu 0,80 lei/măr şi importăm din aceeaşi ţară mere cu 4 lei bucata; sau exportăm castraveţi cu un leu/kg şi importăm cu 15 lei borcanul de murături. Nedumerit socotesc profitul şi mă întreb, de ce?

Fermierii se plâng că nu au unde să-şi vândă producţia de grâne, dar importăm anual circa 20.000 de tone de aluat congelat. Nedumerit mă întreb, de ce?

Aflu că, prin Hotărâre de Guvern, pentru hrana unui militar român se alocă 34 lei/zi, iar pentru un militar al NATO - 525 lei/zi. Tot pentru aceiaşi militari, NATO asigură transportul şi cazarea cu 500.000 de lei. Ştiind că la acea vreme, şeful Guvernului era un "general" al oştirii, nedumerit mă întreb, de ce?

Uimit, aflu că se cumpără armament la preţuri exorbitante - un lansator de rachete sol-aer, care s-a fabricat în Zărneşti cu 25.000 de euro se cumpără cu 3,3 milioane euro, iar o dronă de 55.000 de euro se cumpără cu 50 de milioane de euro. Foarte nedumerit întreb, de ce?

Din presă aflu că, un Guvern, pe timp de un an cât a exercitat mandatul, a susţinut firme străine cu sume, astfel: IBM - 16,64 milioane euro, sucursalele Renault cu 28,12 milioane euro şi 24,26 milioane euro, iar o firmă "aproape" românească cu acelaşi domeniu de activitate - Dacia Piteşti doar cu 15,12 milioane euro. Iar nedumerit mă întreb, de ce?

Copiii parcurg succint istoria poporului român. Oare se aplică tactica lui Sun Tzu: "Ridiculizaţi tradiţiile adversarilor. Discreditaţi pe luminatorii de conştiinţe." Nedumerit mă întreb, de ce?

Toate aceste exemple, dar şi multe altele pe care timpul nu mi le permite să le exemplific afectează siguranţa naţională şi viitorul naţiei. Multe dintre ele pot fi corectate prin simple decizii guvernamentale.

Nenedumeriţi, ne întrebăm noi, cei din Partidul Români pentru România (PRR), cine şi de ce doreşte să acţioneze împotriva românilor care iubesc România?

Doamna Nicoleta-Matilda Goleac:

"Sănătatea înseamnă şi alimentaţie potrivită"

Hipocrate spunea că "Dacă am putea oferi fiecărui individ cantitatea potrivită de hrană şi exerciţii fizice, nici prea puţin, nici prea mult, am avea cea mai sigură cale către sănătate."

Şi totuşi, deşi au trecut mai bine de două mii de ani de când cel mai vestit medic al Greciei antice ne-a atras atenţia asupra importanţei alimentaţiei, din păcate foarte mulţi oameni nu doar că nu beneficiază de condiţii propice de viaţă, însă nu au parte nici măcar de hrană corespunzătoare şi suficientă.

Pentru a trage un semnal de alarmă în acest sens, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), al cărei scop principal este eliminarea foametei pe scară mondială, a stabilit ca în fiecare an, la data de 16 octombrie, să fie sărbătorită Ziua Mondială a Alimentaţiei.

Scopul instituirii acestei zile este acela de a promova solidaritatea internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei. La nivel mondial, trebuie să crească gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung şi de stimulare a creşterii producţiilor agricole. De asemenea, trebuie să se pună accent pe cooperarea economică şi tehnologică între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală.

După cum ştim, deşi lumea evoluează din punct de vedere tehnologic, an de an milioane de persoane sunt nevoite să se refugieze din diverse cauze, numărul acestora fiind în prezent mai mare decât după cel de-al Doilea Război Mondial. Desigur, responsabile sunt, în principal, conflictele armate, schimbările climatice, inegalităţile economice şi de educaţie, preţurile în creştere şi tensiunile internaţionale.

De aceea, un sistem agroalimentar modern şi durabil este cel spre care trebuie să tindă întreaga omenire. Acesta trebuie să fie unul în care există pe piaţă o varietate bogată de alimente, suficiente şi hrănitoare, la un preţ accesibil pentru toată lumea.

În ceea ce ne priveşte, cele mai recente studii ne-au arătat că cea mai mare parte a veniturilor cetăţenilor români era utilizată pentru cumpărarea de alimente. Luând act de aceste studii şi pentru ca românii să cheltuie cât mai puţin pe hrană, la începutul acestui an Partidul Social Democrat a propus limitarea adaosurilor la alimentele de bază.

După aplicarea acestei măsuri, datele prezentate recent de Institutul Naţional de Statistică au confirmat reducerea preţurilor la alimente şi stabilizarea inflaţiei la o singură cifră. Astfel, preţurile la toată gama de alimente au scăzut în cursul lunii august 2023 cu aproximativ 2%. În acest sens, pe lângă efectele benefice în ceea ce priveşte preţurile, măsurile implementate oferă şansa la o alimentaţie mai echilibrată, deci la o sănătate mai bună!

Domnul Nicu Niţă:

"Pachetul de măsuri de reducere a cheltuielilor şi de consolidare fiscală, propus de Partidul Social Democrat!"

Declaraţia mea politică se referă la măsurile propuse de Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Pachetul de măsuri propus vizează 3 componente importante: diminuarea risipei banilor publici, echitate fiscală şi suprataxarea viciilor şi luxului.

Aplicarea acestor măsuri se estimează a avea un impact bugetar de peste 600 de milioane de lei, reduceri de cheltuieli, pentru acest an şi de 20 de miliarde de lei anul viitor - 3,3 miliarde lei reduceri de cheltuieli şi 16,4 miliarde de lei creşteri de venituri.

Acest pachet de măsuri ne va ajuta să ieşim din procedura de deficit excesiv declanşată la adresa României de Comisia Europeană şi să nu riscăm fondurile europene care ne-au fost alocate.

Prin acest pachet de măsuri, premierul PSD declanşează, aşa după cum s-a angajat public, o consistentă reformare a statului: se desfiinţează 200.000 de posturi bugetate, se reduc organigramele şi astfel se taie 30% din poziţiile de şefi (de la un raport de 12%, se ajunge la 8% şefi, din totalul angajaţilor unei instituţii), şi se diminuează cu 15% cheltuielile instituţionale.

Acest pachet va restabili echitatea fiscală, prin reducerea privilegiilor fiscale pentru anumite categorii de contribuabili care câştigă foarte mult: impozitarea cifrei de afaceri cu 1% a marilor companii şi bănci care plătesc un impozit pe profit sub acest prag echivalent, se contracarează practicile de optimizare fiscală care scot anual miliarde de euro din ţară fără să fie taxate.

Cifra de afaceri la care se aplică 1% nu include investiţiile şi amortizările, prin urmare în niciun caz nu se susţine acuzaţia că s-ar descuraja ori bloca investiţiile.

Cu privire la impozitarea luxului, se va introduce aplicarea unei cote de impozit ajustate, de 0,3%, pentru ceea ce depăşeşte valoarea de 2.500.000 de lei pentru imobile şi 375.000 de lei pentru maşini.

În continuare se menţin facilităţile fiscale pentru domenii prioritate ori pentru sprijinirea unor categorii de angajaţi sau antreprenori.

Se menţine scutirea de impozit pe venit pentru salariile de până la 10.000 lei/lună/brut din IT, Agricultură, Industrie Alimentară, Construcţii.

Microîntreprinderile cu până la 60.000 de euro, cifra anuală de afaceri, vor plăti tot 1% impozit pe venit, iar procentul de 3% se va aplica pentru acele companii de la 60.000 la 300.000 euro cifră de afaceri/an, în timp ce impozitul pe profit de 16% va fi pentru cele cu cifra de afaceri mai mare de 300.000 de euro/an.

Pachetul de măsuri de reducere a cheltuielilor şi de consolidare fiscală propus de Partidul Social Democrat înseamnă reforme şi responsabilitate, nu austeritate!

Doamna Oana-Gianina Bulai:

"«Cumpără Româneşte» - Apel la patriotism economic!"

România, o ţară bogată în resurse naturale, tradiţii şi potenţial economic, se confruntă cu o provocare persistentă: importul excesiv de produse străine în detrimentul celor autohtone. Pentru a aborda această problemă şi a promova economia naţională, prim-ministrul Marcel Ciolacu şi Partidul Social Democrat (PSD) au lansat Campania "Cumpără Româneşte". Această iniţiativă are la bază ideea de a încuraja românii să susţină producătorii locali şi să aleagă produsele româneşti.

Patriotismul economic nu este doar un slogan, ci o abordare strategică pentru consolidarea economiei naţionale. Cu o economie puternică, România poate deveni mai independentă şi mai rezistentă la şocurile economice din străinătate. De asemenea, creşterea producţiei şi a consumului intern poate stimula dezvoltarea durabilă a ţării.

Un aspect cheie al Campaniei "Cumpără Româneşte" este de a promova produsele şi serviciile româneşti. Acest lucru nu înseamnă doar achiziţionarea de produse, ci şi sprijinirea fermierilor, a micilor afaceri şi a producătorilor locali, care sunt coloana vertebrală a economiei naţionale. Această abordare va ajuta la menţinerea şi creşterea locurilor de muncă în ţară, precum şi la dezvoltarea comunităţilor locale.

Campania "Cumpără Româneşte" nu este doar un gest simbolic de patriotism, ci o veritabilă structură de rezistenţă a programelor economice pe care PSD le are în vedere în actuala guvernare. Prin promovarea consumului de produse româneşti, se creează o piaţă internă puternică care poate susţine programe de dezvoltare economică şi socială.

Această campanie se aliniază cu eforturile Guvernului de a încuraja producţia şi investiţiile în ţară, oferind producătorilor români şansa de a-şi extinde afacerile şi de a inova. De asemenea, susţinerea producătorilor locali poate contribui la reducerea deficitului comercial al ţării, având un impact pozitiv asupra balanţei comerciale.

"Cumpără Româneşte" reprezintă un angajament pentru viitorul economic al României. Această campanie promovează ideea că putem contribui la dezvoltarea ţării prin alegerile noastre zilnice de consum. Fie că alegem produse alimentare, obiecte de uz casnic sau servicii, optând pentru cele româneşti, susţinem economia naţională şi contribuim la crearea unui mediu economic prosper.

Campania "Cumpără Româneşte" ne aminteşte că putem face o diferenţă semnificativă prin alegerile noastre. Cu fiecare produs sau serviciu românesc pe care îl alegem, construim un viitor mai puternic pentru ţara noastră. Este un apel la unitate, patriotism şi responsabilitate faţă de dezvoltarea economică a României.

Haideţi să fim uniţi în sprijinirea economiei noastre naţionale!

Doamna Olivia-Diana Morar:

"Educaţie versus populism - o bătălie inegală"

Pericolul populismului este, înainte de alegeri, mai mare decât oricând, nu doar în România, ci peste tot în lume. Cel mai simplu mod de a câştiga like-uri şi puncte este abordarea antisistem. Dar istoria recentă arată că partidele imature şi crescute pe astfel de mesaje bombastice nu sunt capabile să guverneze.

Scandalul de la SNSPA demonstrează doar că nici nu sunt prea inventivi, ci folosesc strategii vechi şi patentate în epoci de tristă amintire. Nu este niciun secret că un popor needucat este cel mai uşor de manipulat şi de ţinut captiv. Aşa că, abordarea unora nu este surprinzătoare şi, din păcate, nici întâmplătoare.

Ce cred că ar trebui să rămână din această experienţă neplăcută este fix ceea ce a transmis şi Ligia Deca, ministrul educaţiei - politica nu are ce căuta în şcoli. Este motivul pentru care evit sa merg la festivităţile de la deschiderea anului şcolar, deşi sunt membru în comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor. Şi cred că la astfel de evenimente politicienii nu ar trebui să meargă, cu excepţia celor care au cu adevărat legătură cu subiectul sau care au impact în comunitatea educaţională.

Poate fi un moment de cotitură pentru cei încă prinşi în mirajul sloganurilor antisistem şi a promisiunilor deşarte. Nimeni nu are soluţii miraculoase la crize multiple, nimeni nu are reţete magice pentru provocări mondiale. Guvernarea este un act de răspundere şi un exerciţiu de maturitate politică, pe care puţini îl trec şi din care rămân întotdeauna deziluzii.

În schimb, în vremuri oricât de tulburi, prin crize oricât de mari, educaţia rămâne soluţia la orice dilemă şi un far călăuzitor de neclintit prin orice furtună. Educaţia înseamnă libertate, putere de a distinge între bine şi rău, dar şi de a face alegerile corecte. Lumea se schimbă cu o viteză fantastică. Suntem, de multe ori, puşi în faţa unor descoperiri care ne dau peste cap tot ceea ce credeam despre viaţă. Tehnologia are un avans incredibil care transformă toate domeniile de activitate şi toată piaţa muncii. Şi în toată această evoluţie, rămâne totuşi ceva neschimbat şi la fel de important - educaţia.

Misiunea noastră, a tuturor celor aflaţi în arena publică, este să protejăm dreptul copiilor noştri de a fi educaţi şi să ne asigurăm că le oferim cele mai bune oportunităţi. Este, parafrazându-l pe Victor Hugo, "să deschidem şcoli ca să închidem închisori".

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"Partidul Social Democrat prelungeşte plafonarea preţurilor la alimente şi continuă investiţiile în agricultură şi producţie alimentară autohtonă"

Partidul Social Democrat răspunde tuturor celor care au criticat măsura adoptată privind plafonarea preţurilor la alimentele de bază prin extinderea acestei liste şi prelungirea aplicării acestei măsuri, care s-a dovedit a fi o măsură implementată cu succes, prin prisma faptului că toţi comercianţii s-au aliniat viziunii Guvernului şi au aplicat reducerile solicitate de Guvern.

Mai exact, măsura plafonării adaosului comercial va fi prelungită cu 3 luni, până la 31 ianuarie 2024. Decizia a fost luată în urma discuţiilor purtate de ministrul Barbu cu reprezentanţii procesatorilor şi comercianţilor, având în vedere că se văd deja efectele benefice ale acestei măsuri a Guvernului Ciolacu - preţurile alimentelor nu au mai crescut, iar la cele de bază se înregistrează ieftiniri semnificative.

În acelaşi timp, Partidul Social Democrat a lansat Campania "Cumpăram Româneşte", prin care definim patriotismul economic, un deziderat constant al viziunii PSD de a guverna. Aşadar, îi îndemnăm pe toţi românii să cumpere de la producătorii locali, în primul rând, pentru a putea susţine investiţiile autohtone şi păstrarea locurilor de muncă şi a profitului în comunităţile locale.

Pe lângă toate aceste măsuri de susţinere a producătorilor locali şi a consumatorilor, Partidul Social Democrat a lansat şi Programul INVESTALIM, care reprezintă un program de sprijin al industriei alimentare româneşti.

Programul prevede o finanţare de 590 de milioane de euro ce vor alocate în următorii 3 ani pentru susţinerea investiţiilor în construirea de noi unităţi de producţiei, precum şi în modernizare şi dezvoltarea celor existente. Obiectivele strategice vizate sunt întărirea siguranţei alimentare şi reducerea deficitului comercial. Ne dorim să producem româneşte, să cumpărăm şi să consumăm din România.

Astfel, Ministerul Agriculturii alocă aproximativ 148 de milioane de euro anual pentru realizarea acestui deziderat. Sprijinul statului se manifestă prin garanţii de stat de până la 80% din valoarea creditelor angajate de investitor şi dobândă subvenţionată; statul plăteşte componenta ROBOR a dobânzii şi investitorul doar o marjă de 2%.

În acest fel, Partidul Social Democrat şi Guvernul Ciolacu îndeplinesc promisiunea privind sprijinirea fermierilor şi procesatorilor pentru modernizarea sau înfiinţarea de unităţi de procesare, în domenii deficitare precum industria de prelucrarea şi conservare a cărnii, a peştelui, a cartofilor, fructelor şi legumelor, sucurilor din fructe, fabricarea brânzeturilor, a uleiurilor, produselor de morărit, a pâinii sau a zahărului.

Îmi exprim convingerea faptului că ţara noastră va evolua atât pe plan regional, cât şi pe plan european nu doar într-una dintre cele mai mari state producătoare de materii prime, ci şi într-una dintre cele mai productive state de produse alimentare, astfel încât valoarea produselor comercializate şi exportate de fermierii români să se regăsească într-un procent considerabil din viitoarele statistici europene.

Domnul Radu Panait:

"Sătmărenii nu sunt o prioritate pentru Sorin Grindeanu şi PSD"

De mai bine de doi ani, lucrările la Şoseaua de centură a municipiului Satu Mare au fost finalizate. Această investiţie, atât de aşteptată de sătmăreni, a fost realizată datorită alocării bugetare pe perioada guvernării USR la Ministerul Transporturilor.

Cu toate astea, o parte dintre sătmărenii care au fost expropriaţi încă nu şi-au primit nici azi banii care li se cuvin. Am fost contactat în nenumărate rânduri de sătmăreni, oameni cinstiţi şi muncitori, care îşi aşteaptă banii pentru terenurile expropriate. Pentru aceşti oameni, aceste sume nu sunt doar nişte cifre într-un act administrativ, ci reprezintă o recunoaştere a sacrificiului pe care l-au făcut în favoarea dezvoltării comunităţii.

Responsabilitatea este pasată ca o minge de ping-pong între Primăria Municipiului Satu Mare şi Ministerul Transporturilor, şi în tot acest timp, cei care au de suferit sunt sătmărenii. După ce au cedat terenurile, sunt lăsaţi în aşteptare pentru compensaţia cuvenită. Aceasta nu este doar o eroare administrativă, este unul dintre factorii care duc la scăderea încrederii românilor în instituţiile statului.

Pe fondul acestui dezinteres faţă de oamenii de rând, care îşi pierd încrederea în stat şi în instituţii şi care se simt nedreptăţiţi, au loc partidele extremiste să crească. Românii se simt pur şi simplu trădaţi de un sistem care ar trebui să îi protejeze.

Fac apel la ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, să trateze această problemă cu seriozitatea pe care o merită. Fiecare zi în care aceşti cetăţeni sunt lăsaţi în incertitudine este o zi în care datoria morală a statului faţă de ei creşte!

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

"Săracii bătrâni... speciali!"

Ştiaţi că există o hartă a pensiilor din România?

Cea mai mică pensie medie din ţară este la Botoşani, iar cea mai mare în Hunedoara.

Fireşte există şi o Ligă a campionilor!

Cel mai mare venit sare de 50.000 de lei şi aparţine unui fost magistrat!!

De altfel, în primele 20 de pensii speciale ca valoare, doar două sunt ale unor foşti piloţi, în timp ce 18 sunt ale unor foşti magistraţi. Primele 18 pensii speciale din "top" depăşesc 40.000 de lei, în timp ce pensia specială din coada clasamentului, ca venit, este de numai 39.000 de lei brut.

Parcă sună altfel, nu?

Bătrâneţea pare altceva, un vis la asemenea sume, nu?

Este o discrepanţă incredibilă.

Prăpastia dintre bogaţi şi săraci se adânceşte şi printre pensionari.

Unii, cei care în timpul carierei lor au avut cele mai mari salarii, au acum dreptul la pensii absolut exorbitante de mii de lei, cei care au fost săraci toată viaţa lor activă, au acum pensii care abia depăşesc o mie de lei.

Prăpastia dintre săraci şi bogaţi este cauzată şi de discrepanţa dintre veniturile pensionarilor, unii dintre ei trăind la limita sărăciei, în timp ce mai multe categorii sunt privilegiate de un sistem corupt care permite pensionarilor de lux să acumuleze averi după ieşirea din activitate.

În concluzie, săracii au ajuns tot mai săraci, iar bogăţii tot mai bogaţi!

Jocul de glezne al partidelor aflate la putere, prin care Legislativul a încercat să ia ochii românilor prin legi care să elimine sau să impoziteze pensiile speciale ale magistraţilor, a fost de fiecare dată un demers cu final anunţat, având în vedere certitudinea politicienilor că judecătorii Curţii Constituţionale vor respinge cu ochii închişi eliminarea propriilor privilegii.

O ciorbă stricată.... reîncălzită!

Totul e o buclă, o boală fără leac!

Pensiile speciale sunt furt prin abuz de putere şi însuşire de foloase necuvenite.

Atunci când AUR va fi la guvernare, ne vom asuma responsabilitatea de a merge până la capăt cu eliminarea acestor pensii speciale pentru categoriile privilegiate şi vom adopta soluţiile corecte, normale, care se impun pentru toţi pensionarii noştri.

Doamna Raisa Enachi:

"Aderarea la spaţiul Schengen - de la vorbe în vânt la transformarea promisiunilor în acţiuni"

Aderarea României la spaţiul Schengen ar fi trebuit să fie o prioritate clară şi fermă a preşedintelui României încă de la începutul mandatului său. Cu toate acestea, este dezamăgitor să constatăm că progresul în această privinţă a fost extrem de lent şi că nu au fost luate măsurile necesare pentru a avansa în acest sens.

Preşedintele Klaus Iohannis: "Sincer, progresul obţinut, după părerea mea, este destul de modest, dar este un progres, recunoaştem. Faţă de nimic ce am avut până acum, fiindcă de ani de zile se negociază şi poziţiile statelor au fost foarte diferite, nu s-a putut ajunge la nimic, acum avem o bază mai degrabă tehnică şi ceea ce s-a discutat foarte mult în ultimele zile, anumite puncte unde au fost negocieri intense, tratează aspecte pe care nu le-aş numi majore şi atunci nu cred că atunci că acest pas care s-a făcut acum, aşa-numitul Pact pe migraţie, va schimba poziţia Austriei. Este nevoie de mai mult, de mai multe negocieri şi sper ca acestea să se facă şi să dea roade".

În ultimele declaraţii ale Preşedintelui Iohannis la Summitul Comunităţii Politice Europene de la Grena, se face referire la un aşa-zis progres modest în ceea ce priveşte pactul de migraţie cu Austria, care ar putea să elimine opoziţia acestei ţări faţă de aderarea României la Schengen. Cu toate acestea, cetăţenii români se întreabă cu bună dreptate - unde este acest progres? Nu am văzut nicio îmbunătăţire semnificativă în ceea ce priveşte aderarea noastră la spaţiul Schengen. Această situaţie cu care ne confruntăm nu e de ieri, de azi, este de câteva luni.

Este cu atât mai dezamăgitor să-l vedem pe preşedintele ţării noastre sugerând că este necesar ca poziţia Austriei să se schimbe în acest context. Ne întrebăm, domnule preşedinte, ce aţi făcut până acum pentru a avansa în această direcţie? Nu ştiaţi că aderarea României la spaţiul Schengen era o prioritate absolută pentru cetăţenii noştri?

Este timpul pentru o abordare mai hotărâtă şi concretă în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen. România are dreptul să beneficieze de toate avantajele acestui spaţiu, iar cetăţenii noştri au aşteptat destul.

Este timpul să acţionăm cu fermitate şi să ne asigurăm că obiectivul aderării noastre la spaţiul Schengen devine o realitate în cel mai scurt timp posibil. Este o chestiune de importanţă vitală pentru securitatea şi prosperitatea ţării noastre, şi nu trebuie să fie amânată sau politizată în continuare.

Cetăţenii noştri au aşteptat suficient de mult şi nu mai pot fi amânaţi. Este inacceptabil ca aderarea la spaţiul Schengen să fie subiectul unor discuţii fără sfârşit şi să rămână o promisiune goală. Este timpul pentru acţiuni concrete şi pentru a face faţă întrebărilor legitime ale românilor.

Aderarea la spaţiul Schengen nu este doar o chestiune de prestigiu, ci şi o măsură importantă pentru dezvoltarea economică şi consolidarea securităţii naţionale. Este timpul să punem interesul naţional mai presus de toate şi să acţionăm în consecinţă. Cetăţenii români au dreptul să se bucure de libertatea de mişcare în Europa, la fel ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni.

Haideţi să nu mai găsim scuze pentru a acţiona! Ţara noastră are nevoie să facă parte din spaţiul Schengen, românii au nevoie de asta. Românii au nevoie să ştie că toate aceste promisiuni vor fi respectate, nu doar că sunt nişte cuvinte fără sens. Nu putem să mai amânăm acest obiectiv crucial pentru România. Aderarea la spaţiul Schengen nu este doar o opţiune, ci o necesitate, este un pas esenţial pentru a consolida securitatea frontierelor noastre, pentru a promova dezvoltarea economică şi pentru a oferi românilor şansa de a se simţi cu adevărat parte a unei Europe unite.

Este momentul pentru liderii noştri politici să se ridice la înălţimea aşteptărilor cetăţenilor noştri. Nu mai avem nevoie de promisiuni goale sau de discuţii fără sfârşit. Românii merită mai mult decât atât. Merităm să fim cetăţeni deplini ai Uniunii Europene, cu toate drepturile şi libertăţile care decurg din acest statut.

Haideţi să acţionăm acum, haideţi să punem România pe harta Schengen şi să arătăm că suntem o ţară hotărâtă să-şi asume responsabilităţile şi să se bucure de beneficiile unei Europe unite!

Haideţi să ne facem vocea auzită şi să luptăm pentru viitorul nostru european. Nu putem aştepta, este timpul să acţionăm acum!

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Ieri a fost Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei, anul acesta fiind aleasă o temă specifică, acces universal la un loc de muncă decent şi protecţie socială ca mijloc de a susţine demnitatea umană pentru toate persoanele. Tema reprezintă şi un apel către liderii politici de a folosi demnitatea umană ca busolă în toate procesele decizionale, pentru a asigura drepturile fundamentale ale omului şi justiţiei sociale.

Este vital să subliniem că protecţia socială este esenţială pentru cei mai vulnerabili membri ai societăţii noastre. Ca reprezentanţi ai Partidului Social Democrat, ne-am angajat să guvernăm cu două priorităţi majore, oprirea prăbuşirii economice şi protejarea tuturor categoriilor vulnerabile. În acest context, am acordat o atenţie celor aflaţi în nevoie. Una dintre cele mai recente măsuri pe care Guvernul Ciolacu le-a adoptat este acordarea pentru peste 400.000 de copii, preşcolari şi elevi dezavantajaţi din învăţământul de stat preşcolar, primar şi gimnazial, a unui sprijin de 500 de lei pe an, în următorii 4 ani, sub formă de tichete sociale pentru sprijin educaţional. Este o măsură necesară pentru a le da o şansă reală acestor copii şi reflectă angajamentul cabinetului Ciolacu privind solidaritatea socială şi susţinerea prioritară a celor cu venituri mici.

Nu este singura măsură pentru sprijinirea românilor aflaţi în nevoie. Guvernul şi-a onorat cu brio şi angajamentul de a asigura un nivel de protecţie şi susţinere pentru ca populaţia vulnerabilă să poată face faţă preţurilor la curent electric, gaze sau lemne. Cardurile pentru plata energiei au fost alimentate la timp şi integral. Sunt aproape 2 milioane de beneficiari, pensionari al căror venit este sub 2000 de lei/lună.

De asemenea, datele oficiale pentru această lună confirmă că măsurile de limitare a adaosurilor au avut succes în stabilizarea preţurilor la alimente şi în reducerea uşoară inflaţiei. Acest lucru subliniază că propunerea PSD de a limita şi chiar de a stopa creşterea preţurilor la alimente reprezintă un model de succes. Preţurile la lapte, brânză, iaurt şi alte produse lactate esenţiale au înregistrat scăderi notabile, iar acestea sunt ştiri bune, mai ales pentru cei mai vulnerabili dintre români. În acelaşi timp, românii care încasează venituri mici primesc prin intermediul programului "Sprijin pentru România" şi voucherele pentru alimente în valoare de 250 lei la fiecare două luni.

Toate aceste măsuri îşi propun să aducă demnitate pentru toţi românii, dar şi sprijin pentru cei aflaţi în nevoie.

În încheiere, vă îndemnăm să sprijiniţi în continuare aceste măsuri esenţiale pentru binele românilor. Cu solidaritate şi acţiune concertată, putem asigura un viitor mai bun pentru toţi cetăţenii noştri. Această abordare va asigura un climat economic mai stabil şi va aduce beneficii semnificative pentru toţi românii.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Jaf ca-n codru din patrimoniului CFR!"

Aş dori să atrag atenţia asupra unor nereguli premeditate comise de către Guvern, mai precis de către Ministerul Transporturilor aflat sub conducerea lui Sorin Grindeanu.

Este vorba despre cele 15 spitale şi 22 de ambulatorii, pe care domnul Grindeanu doreşte să le scape de jurisdicţia actuală, din varii motive.

Prima întrebare, care sper să nu rămână retorică este - de ce se doreşte acest lucru?

Iar a doua ar fi - cum se face acest lucru?

Avem aici mai multe probleme identificate la prima strigare.

În primul rând, textul vag al Ordonanţei. Nu este scris nicăieri, explicit, cui, când şi cum ar urma să aibă loc transferul acestor unităţi sanitare!

În al doilea rând, avem probleme legate de legalitatea acestui act, care ar încălca atât legislaţia naţională precum şi directivele europene.

Ce se va întâmpla cu personalul medical ale unităţilor respective din moment ce ele vor fi incluse în alte structuri?

Citez din O.U.G. nr. 41/24 din 2023 scrisă de responsabilii aflaţi la cârma ţării: "Unităţile sanitare din reţeaua sanitară proprie a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, se transferă din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în subordinea altor ministere şi instituţii cu reţea sanitară proprie".

Pe lângă faptul că această formulare vagă ridică numeroase suspiciuni de fraudă imobiliară, mai avem şi problemele semnalate de sindicatele din CFR.

Reamintesc faptul că nu este pentru prima oară când PNL-PSD încearcă să facă astfel de manevre cu patrimoniul statului, ba chiar mai mult de atât, în guvernarea USL de acum 10 ani, domnul Relu Fenechiu a încercat aceeaşi manevră care, ulterior, a fost declarată ca fiind ilegală!

Domnilor, nu vă jucaţi cu patrimoniul românilor, aţi demonstrat, deja, în pandemie că interesele statului nu mai converg demult cu interesele poporului şi nu vă mai pasă de judecata istoriei.

Căutaţi soluţii să construiţi, să modernizaţi şi să dotaţi spitale, în loc să le desfiinţaţi sau să jucaţi ping-pong cu ele de la un minister la altul!

Domnul Silviu Nicu Macovei:

"Israelul trebuie susţinut în numele lumii libere!"

Actualul conflict dintre organizaţia teroristă Hamas şi statul Israel ocupă de aproape zece zile atenţia întregii planete, atât prin violenţa extremă şi barbarismul cu care Hamas a ucis şi răpit cetăţeni paşnici israelieni, cât şi prin pericolul unei drame umanitare de proporţii în ceea ce priveşte poporul palestinian. În urma acestui atac oribil al Hamas, trebuie să înţelegem faptul că sunt două popoare care sunt victime ale terorii dezgustătoare a acestei violente organizaţii teroriste - poporul israelian şi poporul palestinian.

În cazul israelienilor, este mai mult decât evident de ce trebuie să susţinem dreptul acestui stat democratic din Orientul Mijlociu de a se apăra şi de a lua măsuri împotriva teroriştilor care au masacrat, ponegrit şi răpit cetăţenii săi.

Să nu uităm, Israel este practic singurul stat din acea regiune a globului care are un sistem democratic, liber, de guvernare! Acest fapt reprezintă un pilon foarte important al securităţii într-o regiune ce ar putea destabiliza întreaga planetă. Tocmai din acest motiv Forţele Israeliene de Apărare (IDF) aşteaptă decizia politică, civilă, a societăţii israeliene de a intra în Gaza şi a destructura una dintre cele mai criminale organizaţii teroriste. Reţinerea intervenţiei în forţă, absolut necesară pentru a recupera ostaticii răpiţi de Hamas şi de a distruge agenţii terorii, se datorează tocmai controlului democratic şi al principiilor politice care cer protejarea civililor, atât israelieni, cât şi palestinieni.

Nu putem să nu punem în oglindă această reţinere a IDF faţă de furia turbată cu care aproape 1.800 de terorişti au năvălit în aşezările israeliene şi au măcelărit nediscriminatoriu civili, bărbaţi, femei, copii, bebeluşi, bătrâni laolaltă. Aceasta este principala diferenţă între un stat democratic şi o organizaţie care are în statut moartea, tortura, teroarea etnică antisemită.

Important este ca în acest moment să înţelegem că, de partea cealaltă, palestinienii din Gaza se află captivi într-un culoar al morţii, între atacurile îndreptăţite ale Israelului şi teroarea Hamas. Oricărui palestinian din Gaza îi este teamă să vorbească măcar despre Hamas cu gândul la părinţii, copiii, fraţii sau alte rude care ar putea fi răpiţi şi ucişi de proprii semeni. Drama umanitară ce se prefigurează în Gaza trebuie să ne responsabilizeze pe toţi!

Există, însă, o diferenţă majoră între palestinienii civili din Gaza şi teroriştii înarmaţi ai Hamas. Aceştia din urmă nu reprezintă poporul palestinian, chiar dacă se află la putere în urma unui puci militar. Ei se ascund în spatele civililor palestinieni pe care îi folosesc drept scuturi umane în faţa ofensivei israeliene.

Abia aici, stimaţi colegi parlamentari, găsim cheia manifestaţiilor de susţinere a palestinienilor din multe din ţările occidentale! Pe bună dreptate, mii de oameni se gândesc la cei două milioane de palestinieni din Gaza care sunt blocaţi într-un teatru de război, fără resurse, fără speranţă. Însă aceste proteste denaturează prea uşor diferenţa între palestinieni şi teroriştii Hamas. De aceea, foarte multe proteste s-au transformat în manifestaţii antisemite.

Pericolul antisemitismului este mai prezent ca niciodată din nou, după mai bine de 80 de ani, în Europa. Sub umbrela umanitară a grijii pentru palestinieni se ascund mişcări antisemite care aduc pericolul violenţei pe teritoriul european. Să nu ne facem iluzii, terorismul în numele cauzei palestiniene ne va lovi şi pe noi în Europa, la fel cum a mai făcut-o şi în anii din urmă cu sute de cetăţeni europeni morţi.

Uniunea Europeană ajută palestinienii din Gaza cu miliarde de euro anual, dar tocmai regimul terorii Hamas este cel care este responsabil de distribuirea acestor ajutoare pentru populaţia civilă. Iar controlul asupra destinaţiei acestor fonduri este practic inexistent. Cert este că Hamas este o organizaţie teroristă foarte bine înarmată, în timp ce populaţia palestiniană din Gaza trăieşte în cruntă sărăcie. Poporul palestinian este ţinut ostatic de către teroriştii Hamas. De aceea, Hamas trebuie distrus, iar palestinienii civili ajutaţi cât mai mult!

După toată această descriere extinsă a unui conflict ce riscă să se extindă îngrozitor de mult, doresc să aduc în atenţia domniilor voastre importanţa pe care o poate avea România în complexitatea situaţiei actuale. După cum unii dintre dumneavoastră ştiţi, ţara noastră a păstrat de-a lungul deceniilor relaţii diplomatice foarte apropiate atât cu statul Israel, cât şi cu alte ţări arabe, inclusiv cu reprezentanţii palestinienilor.

Acest statut echidistant şi prietenos s-a păstrat până în zilele noastre. Însă vizita în Israel a premierului Marcel Ciolacu are potenţialul de a creşte influenţa ţării noastre în regiune la un nivel mult mai înalt! Importanţa acestei vizite este cu atât mai mare cu cât premierul Marcel Ciolacu este primul premier care ajunge în Israel de la începerea acestui nou sângeros atac. Întâlnirea cu premierul israelian Benjamin Netanyahu marchează un nou nivel de înaltă diplomaţie românească!

Faptul că premierul Ciolacu a fost însoţit de ministrul afacerilor externe şi ministrul apărării ne dă un semnal foarte puternic asupra discuţiilor serioase într-un moment sensibil la nivel global.

România poate juca un rol mediator al unui proces lung şi dureros de reconciliere, dar doar după ce armele vor tăcea. Este un proces lung, dar modelul de convieţuire paşnică a atâtor etnii în România face din ţara noastră un potenţial actor într-un proces de pace viitor.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"Interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat, încă un bluf marca PSD-PNL"

Curtea Constituţională a decis, săptămâna trecută, joi, cu unanimitate de voturi, că este neconstituţională Legea cumulului pensie-salariu, în urma sesizării făcute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după cum a anunţat preşedintele CCR, Marian Enache. Acesta a explicat că "interdicţia cumulului pensiei cu salariul contravine dreptului fundamental la muncă garantat de Constituţie". În caz că aţi uitat, ÎCCJ a sesizat, pe 29 iunie, Curtea Constituţională în legătură cu modificările Legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul, ambele legi trecând de Parlament, cu numai o zi înainte, pe 28 iunie.

Acum, inginereşte vorbind, decizia e corectă. Dacă nu luăm în calcul injustele şi nemeritatele de pensii speciale, până la urmă, pensia reprezintă nişte bani pe care statul ţi-i dă la o vârstă, după ce ai contribuit un număr de ani, corespunzător contribuţiei. Este un contract fără nicio legătură cu altceva. În contractul pe care orice cetăţean în are cu CNPP, nu scrie nicăieri că-mi pierd dreptul la pensie dacă se angajează, din nou la stat. Desigur, acum dacă şi s-ar face angajări pe bune in sistemul bugetar, concursuri reale, bazate pe competenţe demonstrate în urma unui examen, nu s-ar mai ajunge la cumularea pensiei cu salariul!

Iar pentru că niciun guvern nu a fost în stare, până acum, să elimine pensiile speciale, vă propun un exerciţiu simplu, ca să vedeţi că, dacă se vrea, se poate - şi vă garantez că AUR, după ce va ajunge la guvernare, va elimina aceste pensii speciale, care sunt o adevărată mită plătită pentru inactivitatea din timpul mandatelor a numeroşi parlamentari.

Prin urmare, pensia trebuie calculată exclusiv pe baza contributivităţii, fără a se băga nu în calculul pensiei sumele câştigate din sporuri sau alte forme de bonificaţii pentru care nu se plăteşte contribuţie pentru pensie, sănătate etc.

Apoi, orice angajat ar trebui să aibă posibilitatea de a contribui lunar mai mult decât este oficial din salariu, astfel încât, la finalul activităţii, pensia să poată fi mai mare, cu menţiunea că sumele plătite în plus sa fie obligatoriu reţinute din salariu, ci nu să se vină cu ei de acasă, pentru a nu se ajunge în situaţia în care se câştigă 1.000 de lei pe lună şi se mai adaugă încă 5.000 de lei pe urma contribuţiei pentru pensie. Şi, cel mai important, în momentul în care cineva are pensie, dar şi salariu, salariul să fie impozitat în mod corect, contribuind, în continuare, la plata CAS, CASS etc., iar la final să existe şi pensia a doua, conform contribuţiei.

Dar cine să facă acest lucru, stimaţi colegi?!

Avem nevoie de români care să lucreze în interesul românilor, şi nu de sinecurişti şi de miniştri fără coloană vertebrală!

Domnul Ştefan-Bucur Stoica:

"De ce în România este mai greu să faci autostrăzi la câmpie decât la munte?"

Salut faptul că, în anul 2023, graţie eforturilor Partidului Naţional Liberal din ultimii ani, am trecut de borna simbolică de 1.000 de kilometri de autostradă şi drumuri expres. A fost un efort important al Guvernelor liberale, în primul rând pentru a debloca proiectele abandonate şi, în al doilea rând, pentru a identifica finanţări externe nerambursabile.

Aşadar, în construcţia de autostrăzi din ţara noastră, cel care construieşte nu este neapărat şi cel care taie panglica de inaugurare, tocmai din cauza instabilităţii miniştrilor de profil. De asemenea, nu putem să nu observăm că trăim o serie de situaţii, unele paradoxale - constructori care finalizează lucrările încredinţate de statul români chiar şi cu 7-8 luni mai devreme decât termenul estimat, precum şi constructori care bat pasul pe loc şi singura lor preocupare este să găsească scuze pentru avansul slab al lucrărilor.

Municipiul Craiova nu este nici pe vârf de munte şi nici într-o zonă dificilă pentru realizarea lucrărilor de infrastructură. Cu toate acestea, aflăm acum, în prag de iarnă, că avansul lucrărilor la Centura ocolitoare sud a Craiovei, care face legătura între trei drumuri naţionale deosebit de importante, DN 56 - DN 55 - DN 6, este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire. Nu ar fi prima investiţie din inima Olteniei care să se împiedice în slaba mobilizare a constructorului, în slaba pregătire a lucrărilor şi într-un avans făcut în pas de melc. Ajungi la concluzia paradoxală, că unii constructori nu sunt în stare să facă autostrăzi nici la câmpie, dar apoi să traverseze munţii cu drumuri rapide.

Apreciez faptul că responsabilii CNAIR au inspectat frecvent şantierul şi chiar au în intenţie să aplice sancţiuni constructorului, însă acest lucru nu va ajuta şoseaua de centură să se construiască mai repede.

Cred că noi, în România, încă mai avem nevoie de multe modificări şi completări la nivelul legislaţiei, astfel încât constructorii serioşi să fie apreciaţi, iar cei care au un istoric recunoscut că întârzie nejustificat lucrările şi că mai mult încurcă lucrurile să primească punctaje pe măsură atunci când vor să câştige licitaţii pentru investiţii româneşti.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Reformarea statului se va traduce prin sustenabilitate, progres şi perspective predictibile"

Ţara noastră avea imperioasă nevoie de o reformă fundamentală, destinată redefinirii bugetare. Poate că mai sunt şi alte domenii care necesită o revizuire amplă sau o updatare conformă noilor condiţii de viaţă, însă trebuie să avem în vedere că reechilibrarea bugetară nu este un simplu demers responsabil, ci unul esenţial şi determinant pentru celelalte sectoare. Etapizat, la propunerea PSD şi cu acceptul partenerilor de guvernare de la PNL, am putea impune noi principii sănătoase, destinate progresului de care şi România, la fel ca şi majoritatea statelor din Europa, are nevoie. Altfel spus, acest prim pachet poate fi considerat prefaţa aplicării unor altor noi modificări similare, mai ample care vor reaşeza statul român şi sistemul bugetar pe un fundament solid şi just.

Setul de măsuri privind echilibrarea bugetară, iniţiat de conducerea PSD a Guvernului şi asumat în faţa Parlamentului, reprezintă o necesitate stringentă pentru viitorul ţării noastre. Sunt încă o serie de voci critice în spaţiul public, ale căror considerente se îmbină cu ecourile previziunilor anterioare ale contestatarilor de serviciu, şi care încearcă să deturneze atenţia populaţiei de la efectele benefice, pe care le aşteptăm în viitorul apropiat, spre o aşa-zisă apocalipsă economică. Nu am fost şi nu voi fi niciodată de acord cu astfel de prognoze pesimiste mai ales că Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung are ca finalitate principală instaurarea echităţii între toate categoriile de contribuabili.

Acest normativ a fost proiectat cu atenţie de specialiştii partidului şi a fost trecut şi prin filtrele dreptei, reprezentată de PNL în arcul guvernamental. Aşadar, există un accept ferm al liberalilor care desfiinţează seria de zvonuri privind un posibil dezacord al lor. În plus, decizia unei părţi a opoziţiei de a ataca la Curtea Constituţională, în baza propriilor lor motive sau concepţii, acest ansamblu normativ nu va face altceva decât să legitimeze, încă o dată, după pronunţarea acestui For, validitatea noilor măsuri atât de necesare reformării statului prin redimensionarea sistemului public, cât şi prin combaterea evaziunii fiscale, încurajarea colectării la bugetul de stat, supraimpozitarea luxului, a viciilor şi a profitului excesiv, restrângerea şi, în unele situaţii, eliminarea anumitor facilităţi.

Eu îmi exprim convingerea că românii sunt mult mai raţionali decât opoziţia parlamentară şi conştientizează mult mai bine oportunitatea adoptării acestei serii de hotărâri pentru dezvoltarea generală a ţării. Acestea vor conduce şi la simplificarea atragerii fondurilor europene de zeci de miliarde, pe care le avem la dispoziţie în următorii ani, cât şi la instituirea unei funcţionări predictibile a întregului aparat de stat, prin reechilibrarea indicatorilor macroeconomici vitali.

Pe de altă parte, s-a tot vehiculat că, prin intermediul acestui pachet de decizii guvernamentale, Executivul ar angaja ţara spre noi forme de austeritate. Nici acest lucru nu este adevărat! Nu există nicio prevedere care să susţină austeritatea. Setul de dispoziţii se caracterizează prin echilibrul atât de necesar României care nu se mai poate baza doar pe munca celor cinstiţi şi nu va mai permite ca doar cei cu salarii mici să plătească taxe, iar cei cu venituri mari să şi le optimizeze permanent. Deci, premisa că vor fi trimise băncile şi marile companii direct în incapacitate de plată de către Executiv se dovedeşte şi ea falsă, dar şi populistă. Sper să nu uităm cu toţii că toate aceste corporaţii au speculat toate crizele succesive prin care am fost obligaţi să trecem strict în folosul lor şi în dezavantajul flagrant al populaţiei prin diverse clauze contractuale sau politici subversive economice, dificil de eliminat, şi care au contribuit substanţial la scăderea vertiginoasă a calităţii vieţii românilor.

Dincolo de toate aceste aspecte şi total contrar aşteptărilor opoziţiei, Cabinetul Ciolacu continuă să facă investiţii esenţiale în dezvoltarea economică a României. În curând, vom implementa noi scheme de ajutor de stat care vizează stimularea investiţiilor cu impact major în economie. Obiectivul acestui sprijin oferit de Guvern reglementează realizarea unor investiţii de amploare. Toate vor avea rolul să asigure dezvoltarea regională şi vor produce, în acelaşi timp, efecte pozitive în economia naţională, îndeosebi în sectoarele strategice.

Mai concret, domeniile economice, pentru care au fost emise acordurile de finanţare în valoare de 19,82 miliarde de lei, echivalentul a 4.119,05 milioane euro, sunt industria auto, industria produselor electrocasnice, industria aeronautică, industria alimentară, industria materialelor de construcţii, producţia de maşini şi utilaje, serviciile medicale şi turismul. Cele 174 de proiecte de investiţii, care au primit granturi de la bugetul naţional, vor duce la înfiinţarea unui numărul de peste 25.000 de alte locuri de muncă. Aş vrea să subliniez şi faptul că din totalul proiectelor de investiţii susţinute cu ajutor de stat, aproape jumătate dintre acestea sunt implementate de societăţi cu capital românesc.

Ca de fiecare dată când PSD s-a aflat la guvernare, şi Guvernul Ciolacu va continua implementarea măsurilor de sprijin pentru sectoarele principale ale economiei, în vederea conturării şi mai pregnante a dezideratului nostru privind îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor românilor.

Domnul Vasilică Toma:

"Meditaţiile elevilor, povara părinţilor"

Meditaţiile elevilor pot fi o preocupare pentru părinţi din diverse motive. Impactul meditaţiilor asupra părinţilor presupune costuri financiare mari şi presiune financiară pentru majoritatea familiilor.

Meditaţiile în ziua de azi nu fac altceva decât să adauge încă două sau trei activităţi într-un program deja încărcat al elevului, ceea ce poate crea dificultăţi de gestionare a timpului. Părinţii pot fi implicaţi în organizarea şi transportul elevului la meditaţii, ceea ce poate fi consumator de timp.

Meditaţiile pot crea tensiuni în relaţia părinte-copil, mai ales dacă elevul nu este interesat sau nu vede beneficiile. De asemenea, pot limita timpul liber al elevului, ceea ce poate afecta participarea acestuia la alte activităţi, cum ar fi sportul, artele sau relaxarea.

Un aspect demn de a fi luat în seamă se referă la faptul că părinţii ar trebui să ia în considerare toate aceste aspecte atunci când decid să ofere sau să susţină meditaţii pentru copiii lor. Este important să aibă în vedere nevoile şi dorinţele copilului şi să aibă o comunicare deschisă pentru a evita ca meditaţiile să devină o povară. Este posibil ca meditaţiile să aducă beneficii academice sau să sprijine dezvoltarea personală a elevului, dar este important să găsească un echilibru sănătos între educaţie şi timpul liber al copilului. Meditaţiile pot limita timpul petrecut de părinţi cu copiii lor, deoarece programul acestora devine aglomerat. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra relaţiei şi legăturii părinte-copil.

Cu toate acestea, este important ca meditaţiile să fie un supliment al educaţiei formale şi nu o povară în sine. Trebuie să existe un echilibru între timpul petrecut la şcoală şi meditaţii. Profesorii şi părinţii ar trebui să colaboreze pentru a se asigura că meditaţiile sunt eficiente şi nu duc la supraîncărcarea elevilor.

Meditaţiile pot duce la supraîncărcarea copiilor cu activităţi, ceea ce poate afecta calitatea timpului lor liber, somnul şi bunăstarea generală. Copiii pot fi copleşiţi de prea multe ore de şcoală şi meditaţii.

Presiunea de a reuşi în meditaţii şi la şcoală poate duce la stres şi anxietate în rândul copiilor. Aceasta poate avea efecte negative asupra sănătăţii lor mintale.

Pentru a reduce nevoia de meditaţii şi a îmbunătăţi sistemul de învăţământ, este necesar să ne asigurăm că programele şcolare sunt concepute pentru a satisface nevoile elevilor. Curriculum-urile ar trebui să fie mai relevante, actualizate şi să acorde atenţie dezvoltării abilităţilor critice.

Chiar dacă anul acesta am adoptat o nouă Lege a educaţiei, este necesară o nouă intervenţie legislativă pentru reducerea numărului de elevi pe clasă care poate permite profesorilor să acorde mai multă atenţie fiecărui elev şi să se concentreze pe nevoile individuale ale acestora. Aceasta poate reduce nevoia de meditaţii. Ar trebui să adoptăm politici care să reduc presiunea academică asupra elevilor, cum ar fi eliminarea excesului de teme pentru acasă sau a exagerării importanţei examenelor standardizate.

Este necesar să alocăm resurse suplimentare şcolilor pentru a oferi elevilor mai multe facilităţi şi suport, cum ar fi biblioteci bine echipate, laboratoare de calculatoare şi programe de dezvoltare personală şi academică.

De asemenea, profesorii ar trebui să beneficieze de o formare continuă pentru a se adapta la nevoile schimbătoare ale elevilor iar părinţii să intre în programe de educaţie pentru a-i ajuta să înţeleagă cum să sprijine educaţia copiilor lor acasă şi să-şi gestioneze aşteptările în mod realist.

Numai prin luarea unor astfel de măsuri, putem contribui la reducerea necesităţii meditaţiilor şi la îmbunătăţirea calităţii educaţiei în sistemul de învăţământ.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Test de sinceritate pentru Guvernul Austriei, la următorul Consiliu JAI!"

O veste foarte bună pentru Uniunea Europeană şi, indirect pentru România, a venit la sfârşitul săptămânii trecute. Este vorba despre armonizarea poziţiilor Italiei şi Germaniei în ceea ce priveşte reforma migraţiei şi azilului în Uniunea Europeană. Astfel, atât Comisia Europeană, cât şi Consiliul UE au anunţat public deblocarea negocierilor şi că, în cel mai scurt timp, vom avea un acord comunitar asupra gestiunii problemelor legate de migraţie.

Un nou acord european asupra migraţiei şi azilului trebuie să conducă la eliminarea votului negativ al Austriei, sigurul vot împotrivă din Uniunea Europeană, în ceea ce priveşte aderarea României la Uniunea Europeană. Este singura condiţie pe care cancelarul austriac a pus-o instituţiilor europene şi această condiţie este îndeplinită. Şi eu, ca şi ceilalţi peste 20 de milioane de români, ne punem fireasca întrebare dacă Guvernul Austriei îşi va respecta angajamentul sau dacă, la următorul Consiliu JAI va invoca, din nou, alte chestiuni, alte pretenţii, folosindu-se de aderarea României la Schengen ca de o monedă de şantaj la adresa instituţiilor europene şi a celorlalte state membre. Da, la următorul Consiliu JAI vom asista la adevăratul test de sinceritate al Guvernului Austriei.

Personal, voi urmări evoluţia evenimentelor şi voi continua acţiunile politico-diplomatice, astfel încât România să ajungă acolo unde merită, unde are dreptul consfinţit de Tratatele UE şi unde se poate considera membru cu drepturi depline al Uniunii Europene.

Domnul Vasile Cîtea:

"Importanţa sportului în societatea românească"

Subiectul pe care îl aduc astăzi în atenţie se referă la sport, un domeniu care a fost în centrul atenţiei în ultima vreme în contextul schimbărilor istorice din statul italian.

La finalul lunii septembrie, Italia a marcat un moment istoric prin introducerea sportului în Constituţie. Cu ocazia Zilei Internaţionale a Sportului Universitar, celebrată de Comitetul de Organizare Torino 2025, Italia a finalizat procesul legislativ pentru aprobarea proiectului de lege constituţională nr. 715-B. Acest proiect a introdus un amendament la Articolul 33 al Constituţiei italiene, recunoscând oficial valoarea educativă, socială şi de promovare a stării de bine psihofizice a activităţii sportive în toate formele sale. Aceasta a fost o decizie unanimă istorică, subliniind importanţa sportului în societatea italiană.

În contextul acestui eveniment istoric, România se află într-o perioadă de reflecţie şi schimbare în ceea ce priveşte abordarea noastră faţă de sport. Acest moment ne obligă să ne punem întrebări esenţiale şi să facem schimbări semnificative pentru a acorda atenţie activităţii sportive în modul pe care îl merită.

În intervenţiile anterioare, de-a lungul anilor, am subliniat nevoia unei strategii naţionale puternice pentru sport. Am vorbit despre importanţa investiţiilor în infrastructura sportivă, susţinerea tinerilor talente, îmbunătăţirea programelor şcolare legate de sport şi promovarea unui stil de viaţă activ şi sănătos. Cu toate acestea, în ciuda acestor discuţii şi promisiuni, rezultatele sportive ale ţării noastre la nivelul sportului de performanţă şi al sportului de masă au fost dezamăgitoare.

Astăzi, ne confruntăm cu o realitate nefastă. Ne aflăm într-o perioadă în care performanţa sportivă românească a scăzut semnificativ, iar participarea la sport şi activităţile fizice este tot mai limitată în rândul populaţiei noastre. Nu putem să stăm nepăsători şi să lăsăm această situaţie să continue. Este momentul să acţionăm, să învăţăm din exemplul italian şi să începem să onorăm sportul aşa cum merită.

Trebuie să ne gândim la viitorul generaţiilor noastre, la sănătatea lor şi la dezvoltarea lor armonioasă. Sportul nu este doar o activitate recreativă, ci şi o şcoală a valorilor, a disciplinei, a spiritului de echipă şi a rezilienţei. Este o cale de a combate sedentarismul şi de a reduce incidenţa bolilor asociate inactivităţii fizice.

Astfel, astăzi, fac apel la toţi colegii mei parlamentari să îmbrăţişeze o viziune comună pentru viitorul sportului din România.

Să creăm o strategie naţională puternică şi sustenabilă pentru sport, care să acorde atenţia cuvenită sportului de performanţă şi sportului de masă, să investim în infrastructură, în educaţie sportivă şi să promovăm sportul în şcoli şi comunităţi!

Dacă Italia poate recunoaşte oficial valoarea sportului în Constituţia sa, şi noi putem face, cu siguranţă, paşi importanţi pentru a onora sportul în România. Să ne unim eforturile pentru a crea un viitor mai sănătos şi mai prosper pentru toţi românii, prin intermediul sportului.

Închei intervenţia mea cu latinescul "Mens sana in corpore sano" - O minte sănătoasă într-un corp sănătos.

Haideţi să facem aceste cuvinte realitate pentru toată România, prin aprecierea şi încurajarea sportului!

Domnul Vasile Nagy:

"Evoluţia Ministerului Afacerilor Interne în faţa provocărilor contemporane"

De-a lungul unei impresionante cronologii, care a depăşit cu mult un secol şi jumătate, Ministerul Afacerilor Interne şi-a conturat şi consolidat imperativul său rol ca un pilon fundamental în cadrul societăţii, asigurând drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi contribuind decisiv la consolidarea ordinii publice şi protejarea integrităţii proprietăţii. Progresul constant al MAI, în conformitate cu exigenţele prezentului şi cu anticiparea necesităţilor viitoare, constituie pilonul fundamental pentru instaurarea unui climat de siguranţă şi stabilitate în cadrul societăţii.

În formularea unei strategii cuprinzătoare pentru viitor, este imperativ să privim dincolo de cadrul instituţional şi să ne asigurăm că aceasta reflectă cu precizie şi sensibilitate nevoile reale ale societăţii. Pentru a atinge acest obiectiv, formularea strategiei trebuie să fie un proces deschis şi participativ, implicând în mod activ societatea civilă şi beneficiind de cunoştinţele variate ale publicului.

Prin integrarea următoarelor recomandări în procesul de formulare a strategiei, nu doar că vom asigura o abordare cuprinzătoare şi eficace, dar şi vom construi o legătură mai puternică şi mai încrezătoare între autorităţi şi comunitate.

- Consultare şi participare publică - o comunitate informată şi implicată este cheia pentru o strategie robustă. Prin consultarea societăţii civile şi implicarea directă a cetăţenilor, putem captura diversitatea de perspective şi nevoi ale comunităţii. Această consultare publică nu doar aduce transparenţă şi legitimitate procesului, dar şi maximizează relevanţa şi eficacitatea strategiei.

- Parteneriate eficiente - în lumea complexă de astăzi, rezolvarea problemelor de securitate necesită adesea un efort colectiv. Consolidarea parteneriatelor cu alte instituţii guvernamentale, organizaţii non-guvernamentale şi sectorul privat poate aduce resurse suplimentare şi experienţă diversificată. Aceste parteneriate nu doar sporesc capacitatea de reacţie, dar şi facilitează un schimb esenţial de informaţii.

- Focus pe educaţie şi conştientizare: un element fundamental în prevenirea infracţiunilor este educaţia şi conştientizarea publică. Dezvoltarea unui program robust în acest sens nu doar informează cetăţenii asupra riscurilor şi metodelor de prevenire, ci îi implică şi îi transformă în parteneri activi în menţinerea ordinii şi siguranţei în comunitate.

- Adaptabilitate la schimbările sociale: într-o lume în continuă schimbare, strategia trebuie să fie flexibilă şi adaptabilă. Schimbările socio-economice, tehnologice şi de mediu pot afecta dinamica securităţii naţionale. O strategie care poate răspunde rapid acestor schimbări asigură o abordare continuă şi eficientă în faţa provocărilor emergente.

În concluzie, implementarea unei strategii integrate şi adaptabile reprezintă o investiţie vitală în viitorul siguranţei şi stabilităţii societăţii. Prin asumarea unui angajament ferm pentru aceste direcţii, Ministerul Afacerilor Interne poate juca un rol central în consolidarea climatului de securitate şi în construirea unei societăţi mai reziliente la provocările contemporane şi viitoare.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Donarea de sânge salvează vieţi!"

România se confruntă cu o serioasă penurie de rezerve sanguine.

Anul trecut, conform datelor colectate de Ministerul Sănătăţii, doar 320.000 de români au donat sânge sau componente sanguine derivate, adică 1,8% din populaţie, de aproximativ două ori mai puţin decât necesarul curent. Pentru a încuraja cât mai mulţi români să doneze sânge, şi astfel să salveze vieţi, statul român, în parteneriat cu mediul privat şi autorităţile locale, duce o politică susţinută pe mai multe paliere. Unul dintre acestea este Programul FIDELIS. Cea de-a treia ediţie a Programului de titluri de stat FIDELIS din 2023, desfăşurată de Ministerul Finanţelor în parteneriat cu Morning Glory şi Rock FM, a adus un număr record de donatori-investitori, depăşind ediţiile precedente. 1.319 de donatori de sânge s-au alăturat Campaniei "România are sânge de rocker, acum şi de investitor" în perioada 18 septembrie - 3octombrie şi au beneficiat de tranşa - special dedicată donatorilor de sânge - cu cea mai mare dobândă oferită în cadrul acestei ediţii, de 7,25%, pentru achiziţia de titluri de stat emise în lei, cu scadenţă la un an. 1.037 donatori au investit în prima ediţie, apoi 1.293, acum 1.319. Astfel, conform specialiştilor, sângele donat anul acesta de către investitorii Fidelis va salva peste 10.000 de vieţi.

Suma totală investită în ediţia a treia a Programului FIDELIS a fost de aproape 1,5 miliarde de lei. Emisiunea cea mai accesată a fost cea în euro cu scadenţa la un an, dobânda de 3,90%, cu un total de 487.165 milioane de lei, plasaţi în 3.106 ordine. A doua cea mai accesată a fost emisiunea în euro, cu scadenţa la 5 ani, dobânda de 5,30%, cu un total de 469.102 milioane lei, plasaţi în 3.121 ordine. În această a treia emisiune, Ministerul Finanţelor a atras în total 534,8 milioane lei şi, respectiv, 191,2 milioane euro, prin a 13-a ofertă primară de vânzare de titluri de stat FIDELIS, derulată în ultimii patru ani prin sistemele Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Astfel, valoarea celor 13 runde de finanţare derulate în ultimii patru ani la BVB de către Ministerul Finanţelor a depăşit 22 miliarde lei (4,5 miliarde euro). Investitorii beneficiază de posibilitatea de a vinde titlurile înainte de maturitate, primind dobândă aferentă perioadei de deţinere, neimpozitarea câştigurilor cumulate din dobânzi şi profituri, precum şi flexibilitate în administrarea şi diversificarea portofoliului.

Aşadar, doresc să invit tot mai mulţi români să doneze sânge, având posibilitatea de a salva vieţi, dar şi de a investi în dezvoltarea economiei româneşti.

Domnul Adrian-George Axinia:

"«Oraşul de 15 minute» este o idee de organizare teritorială specific comunistă care trebuie respinsă"

În spaţiul public românesc şi european, progresiştii cu mulţi pitici pe creier împing adesea teoria "oraşului de 15 minute" ca fiind forma ideală de organizare administrativ - teritorială care ar răspunde tuturor aşteptărilor sociale. Lăsând la o parte aroganţa construirii unor utopii artificiale care s-ar dovedi, în mod cert, nişte distopii demne de SF-urile din mijlocul secolului XX, "oraşul de 15 minute" este un concept care se bazează pe limitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, la fel cum rezultatul final ar trebui să fie modificarea unor relaţii sociale naturale şi schimbarea principiilor pe baza cărora se formează spiritul identitar al unei comunităţi.

În primul rând, "oraşul de 15 minute" este un microcosmos din care cetăţeanul este descurajat să iasă şi, într-o variantă extremă, chiar nu va avea deloc voie să îl părăsească. Aşa auzeam şi noi pe vremea comuniştilor, când ni se spunea că nu avem voie să călătorim cu maşina dintr-un judeţ în altul, se limita cantitatea de combustibil pe care aveai voi să o cumperi şi, la un sfârşit de săptămână, aveau voie să se deplaseze maşinile cu numere pare şi, în săptămâna următoare, cele cu numere impare. Cu diferenţa că, în conceptul actual al progresiştilor, maşina este descrisă ca un lux imoral şi trebuie să dispară cu totul. În fapt, este o legare de glie de tip feudal.

Secundar, descurajarea deţinerii anumitor bunuri şi consumului anumitor servicii înseamnă, de fapt, abolirea dreptului la proprietate. De altfel, am auzit de la "roata motrice" a progresiştilor români că un obiectiv poate să fie inclusiv deţinerea la comun a ustensilelor necesare pentru prepararea alimentelor. Putem cupla această idee de limitarea plăţilor cash şi avem imaginea unui control opresiv pe care statul îl poate exercita asupra vieţii noastre.

În secolul în care distanţele ar trebui să nu mai existe, se creează artificial o atomizare socială care poate face ca grupuri mari de persoane să fie mai uşor controlate.

Problema uriaşă este că această formă de organizare administrativă nu face altceva decât să scadă calitatea vieţii şi a locuirii. Un asemenea concept limitează spaţiile şi împinge la densităţi urbane foarte mari, aproape de tip japonez. Automat, dispar spaţiile verzi şi cele de recreere. Or, conform datelor INS din 2019, românii locuiesc în cele mici şi cele mai aglomerate locuinţe din UE, la o valoare medie de 24 mp de spaţiu de locuit de persoană, asta în timp ce media europeană este de 43 mp.

În altă ordine de idei, "oraşul de 15 minute" te obligă la anumite comportamente sociale dezirabile care nu diferă cu nimic de sistemul chinezesc al scorului social în care cetăţenii au acces la joburi, bunuri şi servicii în funcţie de obedienţa faţă de sistem şi respectarea regulilor. Asistăm la un soi de inginerie socială care nu este foarte bine mascată, care ni se prezintă însă ca formula ideală de organizare administrativă.

"Oraşul de 15 minute" este, în mod necesar, deopotrivă verde şi digital. El presupune costuri fabuloase, când vine vorba despre modificările tehnologice necesare, dar şi abandonarea acelor membri ai societăţii incapabili să se adapteze rigorilor impuse aleatoriu şi care nu doresc modificarea metodelor prin care stabilesc relaţii sociale.

Progresiştii spun adesea că toate aceste ameninţări asupra cărora noi, conservatorii care credem în democraţie şi valori tradiţionale, atragem atenţia sunt, de fapt, exagerări şi că este imposibil să se ajungă la astfel de excese. Am văzut însă, în perioada pandemiei, că nimic nu este imposibil. Se ajunsese ca simplul act de a merge la cumpărături să fie condiţionat de aberanta declaraţie sub semnătură. Cu acea ocazie, am putut să ne convingem de potenţialul abuziv al acestui tip de control exercitat de stat. Visul de aur progresist poate fi văzut oricând în China hipertehnologizată, în care totul este controlat la milimetru.

Iată de ce este important să respingem acest concept comunistoid al "oraşului de 15 minute" şi să înţelegem că, dacă o idee este acceptată ca fiind firească în ciuda realităţilor obiective, în baza ei, se vor găsi mereu câte unii care să promoveze politici publice care să limiteze drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

Domnul Radu Mihai Popa:

"Producătorii agricoli din Dâmboviţa aşteaptă deschiderea unui centru cu temperatură controlată de depozitare a legumelor şi fructelor"

Judeţul Dâmboviţa reprezintă unul dintre cele mai ofertante bazine agricole din România:

• Valea Dâmboviţei şi Valea Ialomiţei sunt cunoscute pentru culturile bogate de fructe, cum sunt cele de mãr, pãr şi prun;

- Zona Băleni reprezintă unul dintre cele mai bogate bazine legumicole din România;

- Zona Titu - Lunguleţu - Potlogi - Poiana - Slobozia Moară este cunoscută pentru cultura de cartof şi varză.

În sensul obiectivului din Programul de guvernare privind realizarea a cel puţin 15 centre cu temperatură controlată de depozitare a legumelor şi fructelor, venind în întâmpinarea acestui deziderat şi ţinând cont de specificul judeţului Dâmboviţa, ne manifestăm întreaga disponibilitate de a găzdui o astfel de unitate pe teritoriul judeţului nostru.

De aceea, readuc în atenţia dumneavoastră un subiect important pentru producătorii locali din judeţul Dâmboviţa - pentru organizarea şi eficientizarea activităţii agricole, prin Programul de guvernare, atât noi, parlamentarii PSD din Dâmboviţa, cât şi ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, domnul Florin-Ionuţ Barbu, ne-am asumat mai multe măsuri prioritare care vizează modernizarea tuturor domeniilor agricole.

În susţinerea conceptului de "patriotism economic", asumat de Guvernul Ciolacu, prin care agricultura primeşte o atenţie sporită, consider că înfiinţarea unui centru cu temperatură controlată de depozitare a legumelor şi fructelor pe raza judeţului Dâmboviţa este o idee care dă sens dezideratului comun de susţinere a noilor generaţii de fermieri români, în contextul european.

În acest sens, vă supun atenţiei una dintre măsuri, care se referă la înfiinţarea centrelor cu temperatură controlată de depozitare legumelor şi fructelor. Judeţul Dâmboviţa are un specific agricol preponderent în pomicultură şi legumicultură, iar bazinele pomicole de pe Valea Dâmboviţei şi de pe Valea Ialomiţei, precum şi cele legumicole Lunguleţu, Petreşti sau Băleni sunt reprezentative la nivel naţional.

Totodată, la nivelul judeţului beneficiem de atuuri de ordin strategic, datorate, în principal, apropierii de cel mai mare pol de dezvoltare urbană şi economică, Bucureştiul, dar şi de apropierea geografică de două coridoare rutiere - A1 Bucureşti-Piteşti şi DN71 Târgovişte-Sinaia, care amplifică potenţialul de dezvoltare agricolă şi economică a zonei noastre.

O subliniere importantă este şi aceea că, în ultimii ani, judeţul Dâmboviţa s-a impus drept principal furnizor de legume - fructe pentru toată regiunea Sud-Muntenia, cu menţiunea că doar de la producătorii de pe Valea Dâmboviţei au plecat 300.000 tone de fructe spre pieţele din România.

Deşi s-a investit mult în zonă, în special prin programele europene dedicate sectorului agricol, majoritatea fondurilor au fost destinate consolidării producţiei, în timp ce fondurile destinate depozitării, procesării şi desfacerii au trecut în plan secund.

De aceea, situaţia impune măsuri urgente pentru a asigura condiţii de valorificare a producţiei către piaţă şi construirea unui centru cu temperatură controlată de depozitare a legumelor şi fructelor a cărui capacitate minimă să fie de 2.000 de tone.

Analizând toate avantajele oferite, considerăm că o comună din bazinul Văii Dâmboviţei se pretează cel mai bine pentru un astfel de proiect, cu deservire atât pentru pomicultorii din zonă, cât şi pentru cei din judeţele învecinate - Argeş, Prahova.

Pentru realizarea acestui deziderat, mizăm pe sprijinul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Demersul meu beneficiază deja de suportul consistent al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, cel care, cu sprijinul autorităţilor locale, a identificat câteva locaţii pentru înfiinţarea acestui centru de depozitare.