Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 9.50.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Alfred-Robert Simonis, preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Alexandra Presură şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă şedinţa noastră de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Andi Grosaru.

Vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Între toleranţă şi nepăsare".

Vremurile cu care suntem contemporani ne arată îndeaproape că, de fapt, bazele democraţiei, implementate începând cu anii imediat de după Revoluţie, sunt în continuare fragile. Aceiaşi actori care au creat sistemul comunist şi cei care l-au întreţinut îşi scot din nou armele de sub pernă şi ne arată de fapt că democraţia este aşa cum o văd ei.

Mulţi dintre noi am luptat şi luptăm în continuare pentru idealurile pe baza cărora se fundamentează statul român, arătând într-o oarecare măsură toleranţă. Vremurile despre care vorbeam la început ne scot colţii, pentru că atitudinea pe care în realitate trebuie să o avem este tocmai opusă celei pe care o manifestăm în realitate, mimând toleranţa, ceea ce denotă de fapt nepăsare.

Spun acest lucru pentru că o comunitate precum cea italiană se confruntă cu cele mai urâte manifestări faţă de declaraţiile multor politicieni care caută, de fiecare dată când vorbesc despre Italia şi comunitatea italiană, atragerea de capital politic, ascunzând de fapt lipsa de toleranţă şi atitudinea discriminatorie faţă de etnicii italieni.

Exemplele sunt multiple - plecând de la excluderea din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a reprezentantului minorităţii italiene; tăierea de fonduri cuvenite de drept Asociaţiei Italienilor din România - RO.AS.IT.; blocarea iniţiativelor culturale ale minorităţii italiene; şi încercarea continuă de şubrezire a coeziunii membrilor comunităţii, printre care ultima - ameninţarea preşedintelui Asociaţiei Italienilor din România -, aspecte cu care comunitatea italiană nu s-a confruntat niciodată.

De ce toate acestea? Pentru că am arătat că s-a instituţionalizat corupţia. Pentru că această "democraţie" este şubredă. Pentru că s-a instaurat un proces electoral nedemocratic. Pentru că în continuare instituţiile nu mai reprezintă cetăţeanul. Pentru că cetăţeanul nu este, cum spuneam, reprezentat. Şi - cel mai important - pentru că se pregăteşte o fraudă majoră la alegeri.

Şi toate acestea vin exact cu exagerată toleranţă sau nepăsare.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Viorel Salan.

Domnul Salan!

Domnul deputat Valentin-Ilie Făgărăşian. Nu e.

Doamna Oana Ţoiu.

Domnul Andrei Miftode.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu. (Vociferări.)

Domnul Miftode este?

Domnule Andrei Miftode, vă rog.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În timp ce se laudă că luptă cu industria pariurilor, premierul Ciolacu aranjează cărţile ca să câştige marii evazionişti.

În septembrie 2023, în conferinţa de presă în care anunţa măsurile de austeritate bugetară, Marcel Ciolacu spunea că evaziunea în România ajunge la 10% din PIB, adică 160 de miliarde de lei. Sunt exact cuvintele lui.

În februarie 2024, aflam toţi, din comunicatul de presă al Ministerului Finanţelor, că s-au identificat puţin peste 10 miliarde de lei evaziune în anul care a trecut. Deci, o şansă din 15 ca un evazionist să fie prins de statul român.

Şi, în aceste condiţii, PSD şi PNL au decis că evaziunea sub un milion de euro se pedepseşte cu o amendă de 15%. Acestea sunt datele, trebuie doar să fi făcut şcoala la vremea ei, ceea ce, din păcate, nu toţi politicienii au reuşit, ca să observi că:

Un evazionist riscă 150.000 de euro amendă pentru a câştiga un milion, de aproape 7 ori mai mult. Ca să fie descurajat să ascundă banii, rata de identificare a evaziunii ar trebui să fie de 85%. Acum este de 7%, cu indulgenţă.

Acesta este felul în care Guvernul comasaţilor încurajează evazioniştii să parieze contra statului român. Acesta este modul în care Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, susţinuţi de preşedintele Klaus Iohannis, joacă la păcănele banii românilor!

Am sperat că judecătorii CCR vor opri braţul agresorilor, că Preşedintele va retrimite legea în Parlament. Am crezut că Alianţa de guvernare e mai mult decât o simplă cârdăşie.

Decizia CCR este doar o confirmare că o lege se aplică pentru cei mici şi alta pentru privilegiaţii sistemului. Iată un citat aproximativ din decizie - "Curtea constată că legea face trecerea de la pedepsirea faptei la teoria modernă potrivit căreia principala grijă a statului trebuie să vizeze descoperirea şi confiscarea câştigurilor ilicite, nicidecum privarea de libertate a răufăcătorilor".

Şapte fapte descoperite dintr-o sută, de atâta grijă moare statul român, în care judecătorii aplică teoria modernă a dreptului. Şi încă nu am vorbit de recuperarea prejudiciului. CCR îşi imaginează caii verzi de povară aducând bunurile înapoi în bugetul public. Ne spune Marcel Boloş cum e cu recuperarea - "Procesul de recuperare este unul extrem de greoi. Perioada medie este de 5 ani sau sunt unele cazuri în care, prin faliment sau restructurare a activităţii, unii scapă".

În acelaşi timp, un candidat la primărie, gata să întemeieze o dinastie sub nasul PSD şi PNL, se plimbă prin pieţele agroalimentare şi cântăreşte hârtia...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Marius-Andrei Miftode:

...cu care vânzătorii ambalează marfa.

Despre asta este regimul PSD-PNL - legi în favoarea marilor evazionişti şi exemple absurde pentru cetăţenii care îşi duc traiul de azi pe mâine.

Vă mulţumesc.

Andrei Miftode, deputat USR de Braşov.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Oana Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Bucureştenii au nevoie de planuri, nu de clanuri. Şi alegerea pe care o au de făcut pentru următorii 4 ani este o alegere uşoară, este o alegere clară. Este o alegere pentru Nicuşor Dan şi echipa Alianţa Dreapta Unită la Consiliul General şi în echipele fiecărui consiliu şi fiecărui sector.

Rezultatele de până acum sunt cele care vorbesc cel mai clar despre asta.

Să o luăm pe rând.

Bucureştenii ne spun întotdeauna - şi mie, în cabinetul parlamentar, şi public, de fiecare dată când ne întâlnim cu ei în audienţe, şi pe stradă - că una din principalele probleme pe care le au în oraşul ăsta este timpul. Timpul pe care oraşul îl consumă când n-ar fi cazul să facă asta - timpul să ajungi la muncă; timpul pe care îl consumi plimbându-te între instituţii publice, dacă eşti un antreprenor sau un om care lucrează în mediul privat şi ai treabă de făcut, şi ai nevoie de îngăduinţa statului, prin documente şi birocraţie, să poţi să creezi valoare, să poţi să creezi locuri de muncă aici; timpul pe care îl pierzi când îţi duci copilul la şcoală sau la diversele cluburi şi activităţi sau la activităţile de weekend.

Asta este principala problemă şi principalul obiectiv pentru echipa acestor 4 ani.

Transportul în comun a ajuns, în Bucureşti, să fie mult mai atractiv pentru locuitori. Numărul de călătorii a crescut cu 40%. De ce? Sigur, 100 de tramvaie noi, 100 de autobuze noi, 100 de troleibuze noi, din bani europeni, acolo unde s-a putut, şi cu producători români, dar şi pentru că au fost luate câteva măsuri simple - poţi să vezi traseele de pe telefon, poţi să-ţi iei un bilet care este valabil şi pentru autobuz şi pentru metrou, şi ţine o oră şi jumătate, cât ai nevoie în oraş.

Investiţia în şcoli, investiţia în terenuri de sport şi investiţia în parcuri fac ca de multe ori să ai aproape de tine, în cartier, mai mult. Ăsta este planul următorilor 4 ani.

Şi echipa noastră a dovedit că în asta investeşte - primul parc nou din Bucureşti este făcut, în sectorul 2, de echipa USR şi de primarul Radu Mihaiu.

Cele mai mari investiţii în spaţii verzi, în amenajarea, extinderea şi protejarea lor sunt făcute cu votul politic al acestor echipe şi cu efortul civic şi cerinţele continue ale cetăţenilor...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim, doamnă Ţoiu.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

...care vor să respire...

Mai am 39 de secunde.

...care vor să...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Da, doamnă, dar mai sunt 10 vorbitori.

Vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

O să mă opresc, ca să aibă timp şi ceilalţi vorbitori.

Menţionez doar că nu mai e timp doar pentru că această şedinţă n-a fost prezidată la timp, când era cazul.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Bine că aţi venit dumneavoastră la timp, doamnă, acum 7 minute, în sală.

Domnule Grădinaru Vicenţiu, vă rog.

Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Am dreptul la replică.

Dumneavoastră îmi reproşaţi că nu eram în sală în momentul... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnă, dreptul la replică vi-l dau eu, nu dumneavoastră. Nu vă luaţi dreptul la replică, doamnă.

Domnul vicepreşedinte Barna putea fi prezent, să ţină şedinţa, doamnă Ţoiu.

Eu sunt vinovat, că v-am trecut înainte. (Vociferări.)

Şi, dacă domnul Barna ar fi fost prezent, putea să înlocuiască bucuros. (Vociferări.)

Domnule Grădinaru, aveţi cuvântul.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Declaraţia mea de astăzi - "Eu cu cine votez?".

"Dar eu cu cine votez?". Iată o replică celebră scrisă de Ion Luca Caragiale pentru personajul "Un cetăţean turmentat".

Întrebarea este foarte actuală.

În România nu există o informare corectă despre ce se petrece în planul politic, de ce se întâmplă anumite evenimente şi ce semnificaţie au ele. De 34 de ani, votanţii au fost intoxicaţi cu informaţii politice, nu întotdeauna adevărate. Pentru omul simplu este imposibil să discearnă între adevăr şi minciună, devine victimă sigură!

În 2024, într-o ţară membră UE, campaniile electorale încă se mai fac pe baza micilor, fasolei cu ciolan şi berii. Candidaţii nu doresc să convingă raţiunea cetăţenilor, ci stomacul acestora. Există şi multă strategie - se merge cu aceste "daruri" acolo unde populaţia este îmbătrânită, sărăcită şi neinformată. Între doi mici şi o halbă de bere, oamenilor li se vorbeşte despre cât de răi sunt contracandidaţii şi cum nu au făcut nimic atâţia ani şi cât de bravi sunt ei, cât vor realiza, promisiuni şi iar promisiuni.

Cetăţenii României şi-au pierdut încrederea într-un viitor mai bun, în oameni politici implicaţi şi binevoitori. Pe feţele bătrânilor României se citeşte dezamăgirea şi înşelarea aşteptărilor, resemnarea că îşi văd copiii, plecaţi la muncă în străinătate, o dată la câţiva ani, că îşi cunosc nepoţii când sunt deja mari, că trebuie să trăiască dintr-o pensie mizeră, după zeci de ani munciţi în condiţii grele, şi că sunt minţiţi la fiecare 4 sau 5 ani, în campanii electorale, cu aceleaşi promisiuni lipsite de fond.

Ce ne lipseşte? Ne lipseşte responsabilitatea implicării civice - ideea că votul nostru nu are cum să schimbe nimic, în consecinţă, ce rost are să ne deplasăm de acasă? Este complet greşit, deoarece nepăsarea, delăsarea nu aduc nimic bun, nu schimbă nimicul în bine.

Şi, totuşi, eu cu cine votez?

Dacă vreţi o schimbare, votaţi AUR.

Radu-Vicenţiu Grădinaru, deputat AUR de Botoşani.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Sorin-Titus Muncaciu.

Se pregăteşte domnul deputat Mihai Lasca.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Întâi, o observaţie, domnule preşedinte.

Nu vă supăraţi, stimaţi colegi, este absolut inacceptabil ce s-a întâmplat în dimineaţa asta. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Muncaciu, dacă aveţi o declaraţie politică şi vreţi să-i daţi citire... (Vociferări.) ...vă invităm.

Dacă aveţi...

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (fără microfon):

Şi vrem să ştim cine este responsabil.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Aveţi o declaraţie politică sau închidem şedinţa? (Vociferări.)

Domnul Sorin-Titus Muncaciu (fără microfon):

Da, am.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Vă aduc aminte că, în această sală, eu am fost acuzat, împreună cu cei de la AUR, pentru că am apărat consimţământul informat, nu am fost... adică am fost vinovaţi de faptul că unii cetăţeni nu s-au vaccinat.

Vă aduceţi aminte de aceste acuze, domnilor de la USR, voi care spuneaţi că ne vaccinăm şi scăpăm?

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

Sunt realităţi, nu sunt acuzaţii. Sunt realităţi factuale.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

E, acum avem următoarele întrebări pentru domnul Wiener, pentru că domnul Wiener este cel care m-a acuzat. (Vociferări.)

Şi întrebarea numărul 1 este următoarea.

La Grădiştea, dânsul a declarat că a fost o mortalitate de peste 95%. Cum se explică această mortalitate, când, la Ineu, a fost mult mai mică, şi sunt numai câteva zeci de kilometri?

A doua întrebare... (Vociferări.) În timpul pandemiei au fost 1.349 de contracte semnate şi cerute de ordonatorul de credite din Arad, pentru suma totală de 2,1 miliarde de euro. Cu aceşti bani se putea... (Vociferări.)

Datele sunt pe SIPAC... deci este o agenţie...

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

SICAP, SICAP.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

SICAP. Este o agenţie care exact asta face.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu (din sală):

E o instituţie.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Instituţie.

Mai departe. Cu aceşti bani s-ar fi putut face 4 spitale regionale.

Şi ultima întrebare pentru domnul Wiener.

Am aici biletele de ieşire din spital semnate de dânsul. (Arată un document.)

Cum explică dânsul aceste cifre pe care nimeni nu poate să le înţeleagă?

Sunt fiole de morfină, sunt fiole... (Vociferări.)

Nici măcar nu fac parte din tratament. Dar nu asta e discuţia. Discuţia este - cum explică dânsul că a semnat asemenea cifre pe buletinele de ieşire din spital?

Aceste întrebări le am pentru domnul Wiener. (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Domnul deputat Mihai Lasca.

Se pregăteşte domnul deputat Ciprian Ciubuc, ultima intervenţie.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Pentru că nu mi-a fost permisă intervenţia în timpul şedinţei din 14 mai, când întreg Parlamentul României s-a închinat unui regim criminal - regimul lui Netanyahu, voi folosi acest moment pentru a-mi expune poziţia vizavi de înlocuirea Zilei Martirilor din temniţele comuniste cu Ziua Prieteniei şi Solidarităţii cu Israelul.

Între timp, ce susţineam săptămâna trecută a fost confirmat prin decizia de ieri, 20 mai, a Curţii Penale Internaţionale, care a solicitat mandate de arestare pentru prim-ministrul israelian şi ministrul apărării, cu acuzaţiile de: "provocarea exterminării, provocarea foametei ca metodă de război, inclusiv refuzul aprovizionării umanitare".

Este inacceptabil ca în timpul atrocităţilor pe care le comite regimul lui Netanyahu în Fâşia Gaza, Parlamentul României, la unison, să stea în genunchi în faţa Israelului!

Îi felicit pe colegii mei, Diana Şoşoacă, Ciprian Ciubuc şi Raluca Borta, singurii care ne-am opus transformării şedinţei parlamentare într-un elogiu hilar la adresa unui regim criminal şi am fost tot singurii care i-am amintit pe eroii neamului românesc, miile de tineri intelectuali români care s-au opus instaurării regimului comunist, şi pentru asta au plătit cu viaţa.

Ziua de 14 mai trebuie să fie alocată exclusiv Sfinţilor Închisorilor comuniste, printre care părintele Nicolae Steinhardt -părintele evreu care s-a convertit la ortodoxie -" părintele Arsenie Boca, părintele Dumitru Stăniloae, Valeriu Gafencu, părintele Arsenie Papacioc, părintele Iustin Pârvu, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, poetul Radu Gyr, filosoful şi economistul Mircea Vulcănescu şi mulţi alţi intelectuali români pe care actuala conducere vrea să îi uite la ordin şi să îi scoată din manualele de istorie sau să îi eticheteze ca antisemiţi.

Nu vom permite niciodată ca istoria neamului românesc să fie rescrisă de Institutul "Elie Wiesel", condus de fiul bolşevicului Radu Florian, Alexandru Florian, cel care cere execuţia publică a marilor intelectuali români, de la Cioran, la Vulcănescu, la Radu Gyr, la Constantin Noica sau Petre Ţuţea.

Nu uitaţi, stimaţi colegi, faptul că, după rapoartele ONU, armata israeliană a ucis în ultimele 6 luni mai bine de 40.000 de civili palestinieni, majoritatea copii şi femei, iar noi ţinem şedinţe solemne de marcare a prieteniei şi solidarităţii cu acest stat.

Cu cine...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Cu cine ne solidarizăm noi?

Cu un regim care finalizează epurarea etnică a palestinienilor, proces început de mai bine de 70 de ani, fără să sufere niciun fel de consecinţe? Nici sancţiuni, nici izolare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

Nu mai folosiţi Parlamentul României pentru a vă închina stăpânilor voştri de la Washington...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule Lasca, mulţumim.

Domnul Mihai Ioan Lasca:

...Bruxelles, Kiev şi Tel Aviv! (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ciprian Ciubuc. (Vociferări.)

Domnule Ciubuc, doriţi să luaţi cuvântul sau opresc şedinţa?

(Vociferări.)

Domnul Ciprian Ciubuc (de lângă tribună):

Ruşine, Simonis!

Dacă îmi tai şi mie microfonul... (Vociferări.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Prima parte a şedinţei, consacrată declaraţiilor politice, a fost încheiată. (Vociferări. Gălăgie.)

Începe şedinţa de plen. (Vociferări.)

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Păi, dacă suntem la 10.10 şi eu vă dau cuvântul şi... "Ruşine, Simonis!", atunci, data viitoare la declaraţii. (Vociferări. Domnul deputat Ciprian Ciubuc rămâne la tribună.)

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Dănuţ Aelenei:

"Ministerul Educaţiei nu respectă legile şi nici protocoalele încheiate!"

Numărul studenţilor basarabeni care învaţă în România este de aproximativ 10.000.

Majoritatea dintre ei beneficiază de un loc gratuit în cămin, dar în primul rând ei beneficiază de bursele oferite de statul român, care pot fi cumulate cu orice fel de bursă.

Studenţii basarabeni beneficiază de facilităţi la transportul feroviar şi public, reducere la teatre, muzee şi alte instituţii culturale româneşti.

În Moldova, în anul de studii 2022 - 2023 pe primul loc se plasează studenţii veniţi din România - 2.212 persoane, cu o pondere de 44% din totalul studenţilor străini.

În Legea nr. 39/1999, precum şi în Protocolul privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, semnat la Chişinău în anul 2010 de către miniştrii educaţiei din cele două state, se arată că România şi Moldova îşi vor recunoaşte reciproc diplomele de studii.

Diplomele elevilor, liceenilor, studenţilor, masteranzilor sau doctoranzilor moldoveni vor fi valabile în România şi Uniunea Europeană conform sistemului Bologna.

Aceasta reprezintă încă un pas spre integrarea europeană a Republicii Moldova şi un semnal politic foarte important.

Cu toate acestea, începând cu anul 2024, modulul psihopedagogic din cadrul Universităţii Libere Internaţionale din Republica Moldova (ULIM), fondată în 1992 prin decizie de Guvern, nu este recunoscut în România.

Oare de ce? Ce criterii a avut la bază Ministerul Educaţiei când a luat această decizie? Este ea corectă în actualul context politic european şi mondial?

Sunt întrebări adresate Ministerului Educaţiei, dar care au rămas fără răspuns! Se pare că doamna ministru Ligia Deca are alte priorităţi legate de "România educată"!

Domnul Adrian Alda:

"PSD va avea un rezultat bun la alegerile locale şi în judeţul Arad"

Sunt convins că ţinta naţională a alianţei PSD - PNL pentru alegerile europarlamentare va fi depăşită în judeţul Arad.

De asemenea, mai cred şi că PSD Arad va înregistra un scor bun şi la alegerile locale. Avem candidaţi de încredere şi experimentaţi pentru primării, pentru consiliile locale, precum şi pentru consiliul judeţean.

Eu nu sunt nici candidat pentru Parlamentul European, unde mergem într-o alianţă electorală alături de PNL, şi nici pentru alegerile locale, în care concurăm. Însă am ieşit în campania electorală, alături de colegii mei, şi am văzut reacţiile oamenilor faţă de oferta electorală a PSD. Şi da, arădenii ne încurajează toţi candidaţii şi îi susţin, pentru că ne spun că simt nevoia schimbării direcţiei atât la consiliul judeţean, precum şi în multe alte localităţi cu primari liberali.

Tot arădenii, cu care ne-am întâlnit aproape zi de zi, când nu au fost organizate lucrări în Camera Deputaţilor, spun că au încredere în propunerile noastre, social democrate, pentru Parlamentul European. În opinia acestora, colegii mei, candidaţii aflaţi pe lista de eurodeputaţi, vor servi strict intereselor românilor. Şi le vor duce şi susţine cu fermitate doleanţele lor în faţa Bruxelles-ului. Ba mai mult, la fel ca şi ministrul agriculturii, Florin Barbu, vor putea să influenţeze deciziile Uniunii Europene, schimbându-le radical în bine, aşa cum a reuşit PSD recent. Şi nu doar pentru agricultorii din ţara noastră, ci pentru toţi investitorii în acest domeniu ocupaţional din toate cele 27 de state membre.

Aşadar, PSD are şi candidaţi experimentaţi şi determinaţi să lupte pentru România în Parlamentul European! Asta nu este doar afirmaţia mea, ci convingerea majorităţii arădenilor. Oferta noastră electorală internă şi externă este validată de sutele de mărturii zilnice ale oamenilor, iar asta ne încurajează să continuăm planurile de dezvoltare reală a României, localitate cu localitate, şi să îmbunătăţim şi imaginea ţării noastre în Uniunea Europeană.

Iar dacă la nivel central ne-am propus să câştigăm 51% din mandatele de europarlamentari, cred şi sper că judeţul Arad va înregistra un rezultat mult mai bun decât acesta procent estimat. Pentru că partidele cele mai importante din judeţ sunt PSD şi PNL şi vom strânge împreună voturile în acelaşi coş comun, depăşind 51% la Arad, la europarlamentare.

Cât priveşte alegerile locale, şi de aici rezultă o estimare la fel de încurajatoare strict în favoarea PSD!

Împreună cu dumneavoastră vom fi echipa câştigătoare şi pentru Consiliul Judeţean Arad, dar şi pentru primăria municipiului Arad, la fel ca şi pentru primăriile majorităţii oraşelor şi comunelor din judeţul nostru!

Colegul nostru şi preşedintele nostru, Mihai Fifor, este cea mai indicată alegere pentru dezvoltarea uniformă şi fără precedent a judeţului Arad! Este un om deosebit şi un politician fără egal în tot judeţul, şi chiar în Banat! A ocupat funcţii foarte importante în Guvern şi în Parlament. A fost prim-ministru, viceprim-ministru, ministru al apărării naţionale, ministru al afacerilor interne şi ministru al economiei, dar şi senator şi deputat. Eu nu ştiu prea mulţi astfel de candidaţi capabili să îndeplinească cu succes asemenea sarcini executive, pe cât de complicate, pe atât de diferite. Şi sunt convins că nu cunoaşteţi prea mulţi astfel de candidaţi! Iar dacă sunt câţiva candidaţi pentru alegerile locale de la nivel naţional, lideri la fel de competenţi precum Mihai Fifor, cu siguranţă îi puteţi număra pe degetele de la o mână. Aşa că este şi mai evident că Mihai Fifor ştie şi poate să administreze profesionist şi eficient consiliul judeţean şi toate localităţile din judeţ! Mihai Fifor este răspunsul corect pentru nevoia urgentă a Aradului de o administraţie competentă, corectă, angajată în folosul tuturor arădenilor, transparentă pentru orice român, şi nu deschisă doar faţă de anumite grupuri de interese!

Judeţul nostru are nevoie de schimbare, iar PSD poate genera transformarea în bine a Aradului! Mihai Fifor este garantul celei mai eficace modalităţi de gestionare a banului public în vederea rezolvării marilor probleme ale judeţului, dar mai ales de abordare constructivă a relaţiei cu toţi primarii de oraşe şi comune din Arad, indiferent de apartenenţa lor politică. Şi mai ştiu cât de pricepuţi şi valoroşi sunt şi ceilalţi candidaţi social-democraţi pentru primării şi consilii nu doar din judeţul nostru, ci şi din întreaga ţară.

Noi, cei de la PSD, suntem cea mai puternică forţă politică şi în 9 iunie vom dovedi din nou acest lucru! Iar din 10 iunie ne apucăm de treabă. Avem multe de făcut. În special la Arad şi în tot judeţul, dar şi în toată ţara şi în Parlamentul European!

Aşadar, mizaţi cu încredere pe orice candidat social democrat, indiferent din ce colţ al României sunteţi! Noi suntem garanţia pentru un viitor mai bun şi mai sigur pentru fiecare localitate din România! Dar şi pentru statul român în Uniunea Europeană şi în orice alt loc de pe mapamond!

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

"Necesitatea atragerii de fonduri europene pentru autostrada A8 prin Programul Connecting Europe Facility"

Aduc în atenţia dumneavoastră o problemă de o importanţă strategică pentru dezvoltarea infrastructurii din România şi, în special, pentru regiunea Moldova. Programul Connecting Europe Facility (CEF), iniţiat de Comisia Europeană, dispune de un buget considerabil de 25,8 miliarde de euro, destinat dezvoltării infrastructurii în statele membre ale Uniunii Europene. Aceste fonduri reprezintă o oportunitate imensă pentru România de a-şi moderniza reţelele de transport şi de a elimina verigile lipsă care împiedică dezvoltarea economică şi socială a anumitor regiuni.

Un proiect esenţial care ar putea beneficia de aceste fonduri este autostrada A8, cunoscută şi ca Autostrada Unirii. Importanţa acestui proiect nu poate fi subestimată, iar argumentele pentru finanţarea sa prin programul CEF sunt multiple şi convingătoare.

În primul rând, autostrada A8 se încadrează perfect în priorităţile Comisiei Europene de dezvoltare a reţelei TEN-T, concentrându-se pe eliminarea verigilor lipsă şi pe proiecte transfrontaliere cu o valoare adăugată ridicată pentru Uniunea Europeană. Această autostradă va conecta regiunile din România cu restul Europei, facilitând comerţul, mobilitatea şi colaborarea transfrontalieră.

În al doilea rând, autostrada A8 are un potenţial maxim de dublă funcţionalitate - militară şi civilă. În cazuri extreme, aceasta poate asigura o mobilitate unică pentru regiunea de nord-est a României şi pentru Republica Moldova, contribuind astfel la securitatea şi stabilitatea regiunii. Această dublă funcţionalitate adaugă o valoare strategică deosebită proiectului.

În al treilea rând, autostrada A8 este un proiect european strategic, deoarece conectează nu doar o regiune de graniţă şi o verigă lipsă, dar şi un coridor strategic pentru Uniunea Europeană şi o regiune cu valoare adăugată. În plus, aceasta susţine integrarea Republicii Moldova, un viitor stat membru al UE, în reţeaua europeană de transporturi, consolidând astfel coeziunea şi unitatea europeană.

În acest context, solicit Ministerului Transporturilor să întreprindă toate demersurile necesare pentru atragerea de fonduri din Programul Connecting Europe Facility pentru finanţarea autostrăzii A8. De asemenea, este imperativ ca ministerul să intensifice eforturile de lobby pentru a convinge Comisia Europeană de importanţa strategică a acestui proiect pentru Europa.

Este momentul să acţionăm hotărât şi să profităm de oportunităţile oferite de fondurile europene, pentru a realiza proiecte de infrastructură care vor transforma România. Autostrada A8 este unul dintre aceste proiecte care poate schimba viitorul regiunii Moldova şi al întregii ţări. Haideţi să lucrăm împreună pentru a asigura finanţarea şi realizarea acestui proiect vital.

Domnul Eugen Bejinariu:

Stabilitatea politică, dezideratul oamenilor şi al actualei coaliţii care guvernează ţara, se dovedeşte binefăcătoare şi în privinţa modului în care se desfăşoară campania electorală: mai multă raţiune şi mai puţină patimă, mai multă aplecare asupra problemelor reale şi mai puţin zgomot artificial, mai mult dialog cu oamenii şi mai puţină isterie indusă pe platformele sociale. După mulţi ani, campania electorală are prevalenţă în teren, şi nu pe internet, oamenii se uită mai mult la rezultate şi mai puţin la emfaza retorică. Parcurgem o campanie electorală matură şi prin urmare rezultatele ei vor fi mai relevante pentru viaţa de zi cu zi a alegătorilor.

Un semn al maturizării vieţii politice este şi faptul că mulţi primari USR au trecut la PSD. Cine ar fi crezut, în urmă cu patru ani, că reprezentanţi ai partidului construit şi crescut pe propagarea urii vor migra către partidul pe care atunci îl descriau doar cu invective şi injurii? Era de neconceput, în urmă cu câţiva ani, faptul că militanţi ai curentului progresist vor ajunge să îmbrăţişeze partidul pentru care utilizau cuvinte din afara dicţionarului. S-a petrecut maturizarea politică. Oameni eficienţi pe care poate idealismul, poate întâmplarea i-a condus cu ani în urmă către listele USR au câştigat atunci primării sau locuri în consilii locale şi în timp ce s-au aflat la butoanele administraţiei au constatat că partidul lor e populat cu impostori, că oamenii partidului pe care îl blamau deşănţat, PSD-iştii, sunt cu adevărat dedicaţi comunităţii, sunt mai harnici, mai destoinici, mai curaţi. Şi astfel s-a instalat o tendinţă care constituie cel mai valoros compliment profesional pentru noi, politicienii USR-işti şi alegătorii din trecut ai acestui partid şi-au îndreptat susţinerea către PSD.

Le urez celor din alianţa de dreapta, constituiţi şi botezaţi cu numele actual doar din disperarea de a se poziţiona explicit "la dreapta", să treacă pragul electoral. Avem nevoie de Opoziţie, negreşit, doar că sperăm să-şi însuşească lecţia pe care le-o predă propriul electorat şi foştii lor membri. Am constatat şi ieri: chiar nu mai funcţionează chemările alarmiste în stradă pentru subiecte false ale agendei lor îmbibate cu ură, chiar nu mai adună oaste oarbă strigătele lor la perpetua "luptă" împotriva a cineva sau ceva ce nu se potriveşte tiparului lor de gândire meschină. Eroii eternelor lor "lupte" şi-au pierdut şi aura şi susţinerea.

Oamenii nu mai vor "lupte", "strigăte" şi "tăvăliri" pe sub bannere cu injurii şi îndemnuri agresive. Oamenii vor construcţie, progres, bunăstare. Oamenii vor ca lucrurile care alcătuiesc viaţa lor de zi cu zi să fie armonios gestionate, în linişte binefăcătoare, cu pragmatism, competenţă şi integritate.

Listele noastre de candidaţi sunt cele mai bune, mai sănătoase şi mai curate, doar listele PSD-ului includ oameni care răspund acestor criterii.

Domnul Bogdan-Alexandru Bola:

"147 de ani de la proclamarea independenţei României!"

"În stare de război, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare. Avem domn de sine stătător" anunţa, pentru prima dată la 9 mai 1877, Mihail Kogălniceanu în sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor, în urma unei interpelări făcute de Nicolae Fleva. A doua zi, pe 10 mai, zi ce simboliza venirea principelui Carol în România, la 1866, viitorul monarh sancţiona oficial noul statut al României.

Proclamarea independenţei de stat a României a fost apogeul unei politici bine pregătite în toate detaliile sale. Era o nouă expresie a politicii româneşti de a pune Europa în faţa faptului împlinit. Atitudinea puterilor europene faţă de proclamarea de către România a independenţei naţionale a fost, în general, rezervată şi rece, mergând până la ostilitate, în cazul Porţii şi Marii Britanii. Austro-Ungaria cerea celorlalte puteri europene să se pronunţe abia după război privind neatârnarea României. Şi Rusia a evitat să se pronunţe faţă de proclamarea independenţei României, la Petersburg considerându-se că a fost inoportună măsura adoptată de România. La Paris şi Berlin ştirea a fost primită cu rezerve, oficialităţile franceze regretând faptul că "ne-am eliberat de garanţiile marilor puteri europene". Numai Italia, care abia îşi realizase unitatea naţională, a primit cu simpatie politica de independenţă promovată de Guvernul român şi a aprobat în mod tacit actul energic al României.

Acest eveniment colosal din istoria noastră, Războiul de Independenţă, a dus la revenire Dobrogei în corpul Ţării Româneşti, aşa cum nu mai fusese de pe timpul lui Mircea. Avem datoria de a ne cinsti înaintaşii, de a ne cunoaşte istoria, una marcată de provocări constante, dar care astăzi ne oferă identitatea şi direcţia pe care trebuie să o urmăm. La mulţi ani tuturor românilor! Fie ca România să nu mai cunoască jugul străin aşa cum l-a cunoscut în trecut!

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

"Administraţia liberală din Constanţa a demonstrat că este cea mai bună soluţie pentru oraşul nostru!"

În municipiul Constanţa, administraţia liberală repune oraşul pe harta celor mai dezvoltate oraşe din România. După ani de zile de stagnare, PNL reuşeşte să demareze cele mai ambiţioase proiecte pe care le-a văzut oraşul. Prin munca depusă de primarul liberal Vergil Chiţac şi echipa sa de la Primăria Constanţa, avem în faţă o listă serioasă de obiective de investiţii care sunt în derulare astăzi sau urmează să debuteze, precum Bulevardul Madrid, care va pune pe harta Constanţei primul mare bulevard construit de la zero, acest proiect având toată documentaţia şi finanţarea necesară pentru a intra în linie dreaptă. Pe parte de transport în comun, urmează să fie înlocuită toată flota de autobuze vechi, cu modele noi, performante, moderne şi 100% prietenoase cu mediul înconjurător. La acest demers de protejarea a mediului se cuplează şi amplul proces de îngrijire şi refacere a spaţiilor verzi din tot oraşul, atât în cartiere, cât şi în parcurile şi spaţiile publice din centru, precum şi lucrările de reabilitare şi modernizare la cel mai important parc al Constanţei: Parcul Tăbăcărie. De asemenea, Educaţia va beneficia şi ea de pe urma planurilor Partidului Naţional Liberal din Constanţa, zeci de unităţi de învăţământ fiind dotate, reabilitate şi modernizate la standardele prezentului, iar multe altele urmând să intre în acest proces finanţat din fonduri europene.

Nu în ultimul rând, unul dintre cele mai ambiţioase şi mai mari proiecte de infrastructură publică locală din România: construirea unui CET nou pentru Constanţa, care va completa marele proiect de înlocuire a reţelei de conducte de termoficare din oraş. Proiect uriaş, prin efectele sale benefice pentru cetăţeni şi prin magnitudinea lucrărilor, cu efecte deja vizibile: pierderi de apă mult mai puţine, costuri mai mici, gigacalorie mai ieftină pentru toată lumea.

Aceasta este administraţia liberală în Constanţa, una care livrează ceea ce promite. Asigur toţi constănţenii că acesta este doar un început, după alegerile din vara aceasta urmând să continue toate proiectele aflate în derulare şi să înceapă altele noi, toate pentru a face Constanţa unul dintre cele mai puternice centre urbane din România.

Domnul Boris Volosatîi:

"Raptul Basarabiei din 16 mai 1812 - zi tragică în istoria poporului român"

Pe 16 mai s-au împlinit 212 ani de la semnarea în Bucureşti a odiosului tratat ruso-otoman de sfârtecare a Principatului Moldovei. Trupul naţiunii române din Moldova a fost sacrificat pe altarul intereselor murdare ale imperiului rus şi otoman, după ce, cu 37 de ani mai înainte, la 1775, fusese sacrificat şi pe altarul intereselor turco-austriece prin anexarea părţii de nord a Moldovei, numită ulterior Bucovina, după cum şi jumătatea de răsărit a Moldovei anexată de ruşi a fost numită ulterior Basarabia.

Poetul naţional Mihai Eminescu a exprimat acest adevăr simplu şi magistral: "Însuşi numele "Basarabia" ţipă sub condeiele ruseşti. Căci Basarabia nu însemnează decât ţara Basarabilor, precum Prusia înseamnă ţara ruşilor, România ţara românilor".

"A rosti numele Basarabia e totuna cu a protesta contra dominaţiunii ruseşti. Numele Basarab şi Basarabeni exista cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă".

Ocupaţia rusească a durat 106 ani. La 27 martie 1918 ea a revenit la sânul Patriei-mame România, inclusiv pentru a evita riscul real al unei noi anexări la Ucraina, aşa cum a pretins Rada Centrală de la Kiev.

Anexarea Basarabiei la Ucraina, de către URSS, s-a întâmplat în 1940, aceeaşi soartă tragică împărtăşind-o şi ţinutul Herţa, împreună cu Nordul Bucovinei. Fără cei 22 de ani de aflare a Basarabiei în componenţa statului naţional unitar român, astăzi nu s-ar mai fi vorbit româneşte la răsărit de Prut.

Astăzi, Republica Moldova, care şi-a proclamat independenţa de Moscova în 1991 şi care s-a dovedit a fi un stat slab, neviabil economic, pendulează între opţiunea reunirii cu România, îmbrăţişată tot mai mult de locuitorii Basarabiei, şi iluzoria opţiune a aderării la Uniunea Europeană fără reunirea cu România, cum se autoamăgeşte clasa politică de la Chişinău, care, în definitiv, face jocul geopolitic al Moscovei în regiune.

Chestiunea Basarabiei a fost, este şi va fi întotdeauna o chestiune de securitate pentru statul naţional român. Cine nu a înţeles acest lucru la Bucureşti sau la Chişinău, nu a înţeles nimic.

În încheiere voi cita iarăşi din Mihai Eminescu, gânditorul politic: "Chestiunea Basarabiei, care poate fi pentru Rusia o cestiune de onoare militară, deşi după a noastră părere, rău înţeleasă, este pentru noi nu numai o chestiune de onoare, ci una de existenţă. România, pierzând pământul ce dominează gurile Dunării, devine un stat indiferent, de-a cărui existenţă sau neexistenţă nu s-ar mai interesa absolut nimenea".

Scopul nostru politic suprem, spre care trebuie să mergem neabătut, indiferent de apartenenţa partinică, este Reunirea.

Basarabia trebuie să revină acasă, în familia noastră naţională, pentru ca basarabenii să se poată bucura de toate binefacerile unui trai naţional împreună, în libertate şi demnitate.

Prin voia lui Dumnezeu, Basarabia a fost, este şi va fi românească!

Doamna Cristina Burciu:

"Sprijinul financiar destinat compensării preţului la energie pentru persoanele vulnerabile, o măsură necesară şi benefică"

Preşedinţia României a promulgat Legea nr. 135/2024 privind aprobarea unei ordonanţe de urgentă a Guvernului care reglementează măsurile de acordare a sprijinului categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie.

Noul act normativ pe care l-am votat în plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional, prevede extinderea programelor operaţionale în derulare care finanţează ajutoarele destinate populaţiei vulnerabile. Potrivit legii, sumele necesare vor fi asigurate din fonduri europene, prin Programul operaţional "Capital Uman", Programul operaţional Regional şi Programul operaţional "Capacitate administrativă", precum şi prin Programul operaţional Infrastructură Mare 2014 - 2020, precum şi Programul operaţional Competitivitate 2014 - 2020.

Bugetul măsurii temporare "Sprijin pentru compensarea preţurilor la energie destinat categoriilor de persoane vulnerabile" este în valoare de patru miliarde de lei. În consecinţă, cardurile de energie aflate acum în circulaţie, respectiv peste 1,6 milioane, au fost alimentate cu o nouă tranşă, în valoare de 700 de lei/pentru fiecare beneficiar. Noile carduri, aflate în proces de distribuire, vor fi alimentate cu aceeaşi sumă de bani după ce vor ajunge la cei aproximativ 400.000 de beneficiari din ţară.

Acordarea sprijinului financiar categoriilor de persoane vulnerabile pentru compensarea preţului la energie va ajuta considerabil persoanele vulnerabile să facă faţă mai uşor cheltuielilor, accesul garantat la energie urmând să dinamizeze calitatea vieţii acestor români, permiţându-le să trăiască în condiţii mai confortabile şi să beneficieze de facilităţi moderne.

Nu în ultimul rând, oferirea ajutoarelor pentru subvenţionarea preţului energiei va reduce exponenţial riscul ca aceste familii să nu îşi poată plăti facturile şi să fie expuse la sărăcie energetică, respectiv incapacitatea de a-şi asigura nevoile energetice de bază.

Îmi exprim încrederea că intrarea în vigoare a Legii nr. 135/2024 îşi va atinge cu celeritate scopul urmărit, deoarece în lipsa sprijinului acordat prin acest act normativ exista riscul iminent de sărăcire extremă a categoriilor de persoane vizate, aflate într-o stare avansată de risc şi deprivare materială.

Legea diminuează efectele produse de sărăcie asupra unei importante părţi a populaţiei, contribuind decisiv la stoparea scăderii accentuate a standardului de viaţă, precum şi a puterii de cumpărare a persoanelor vulnerabile, care nu aveau altfel alte posibilităţi de a-şi asigura serviciile energetice indispensabile traiului zilnic.

Domnul Romulus-Marius Damian:

"Încep plăţile pentru fermieri"

Plata subvenţiei de 100 de euro/hectar pentru sectorul vegetal, respectiv 100 euro/echivalentul UVM pentru sectoarele suin şi avicol vor fi demarate din această lună, după ce s-a obţinut suplimentarea bugetului necesar pentru achitarea acestor plăţi.

Bugetul total este de 1,86 de miliarde de lei, iar aceste sume vor fi distribuite după cum urmează:

• 1,53 de miliarde de lei vor primi fermierii din sectorul vegetal;
• peste 141 de milioane de lei vor primi crescătorii de porci;
• 181 de milioane de lei vor primi crescătorii de păsări.

Guvernul a aprobat hotărârea privind alocarea sumei de un miliard de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru menţinerea nivelului sprijinului unitar de 100 euro pe hectar, respectiv pe UVM (sectoarele suin şi avicol), aşadar centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi pentru Intervenţie în Agricultură vor efectua plăţile către toţi beneficiarii eligibili. Suplimentarea bugetului, pentru achitarea acestor plăţi, a venit ca urmare a depăşirii numărului de cereri de sprijin financiar depuse, faţă de numărul estimat al beneficiarilor schemelor de ajutor de stat din momentul elaborării şi fundamentării actelor normative, astfel toţi fermierii eligibili vor primi subvenţia în cuantum de 100 de euro.

Un lucru foarte important de menţionat este faptul că, pentru prima dată în ultimii 30 de ani, acest tip de subvenţie este acordat şi persoanelor fizice, nu doar persoanelor juridice.

M-am bucurat să văd că Guvernul nu a neglijat dificultăţile cu care s-au confruntat fermierii, că MADR le-a ascultat plângerile şi s-au luat măsurile necesare, astfel încât aceştia să primească ajutor de la stat pentru remedierea problemelor economice întâmpinate.

Domnul Darius Pop:

"O radiografie a sistemului de salarizare din România"

În ciuda minciunilor bine plătite din bani publici, adică din banii noştri, de către PSD şi PNL, prin care suntem bombardaţi, zilnic, cu informaţii despre cât de bine o ducem, noi, românii, desigur, fără nicio legătură cu realitatea cotidiană, cei mai mulţi dintre angajaţii de la noi sunt plătiţi cu salarii foarte mici, existând discrepanţe majore între cele mai mici şi cele mai mari salarii, toate fiind impozitate cu aceleaşi procente!

Şi pentru că sunt convins că nu ştiţi, aproape 15% dintre salariaţii cu contracte de muncă pentru normă întreagă au salarii brute la nivelul salariului minim brut pe ţară, iar media celor mai mici salarii din România, pentru 40% dintre salariaţii cu contracte de muncă cu normă întreagă, a fost, în luna februarie a acestui an, de 3.362 lei, cu doar 62 de lei peste salariul minim!

La antipod, pentru cele mai mari, 10% din salarii, salariul mediu brut era în luna februarie de 37.375 lei, adică de zece ori mai mare decât salariul minim pe economie!

Prin urmare, raportul dintre salariul minim brut pe ţară şi câştigul salarial mediu brut a fost, în luna februarie 2024, de 41,3%, în timp ce în luna octombrie 2023, când a fost adoptată actuala valoare a salariului minim brut, raportul era de 43,9%.

Consider că aceste inegalităţi salariale ar trebui atenuate printr-o politică fiscală realistă, în favoarea oamenilor care încă vor să muncească şi să trăiască în România!

Din 9 iunie avem datoria morală să scăpăm de toţi aceşti incompetenţi care confundă actul de guvernare cu propriile afaceri! Din 9 iunie trebuie să începem reconstrucţia României!

Domnul Ervin Molnar:

"Partidul Naţional Liberal a promis facturi mai mici la energie şi s-a ţinut de promisiune!"

Partidul Naţional Liberal continuă să facă treabă bună pentru România şi români pe sectorul energiei, o confirmă instituţiile europene. La sfârşitul lunii trecute, Eurostat afirma că preţurile plătite pentru energia electrică şi gazele naturale de către români sunt printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Prin publicarea statisticii cu privire la preţurile plătite pentru energia electrică şi gazele naturale de consumatorii casnici şi non-casnici din cadrul Uniunii Europene, a reieşit că România a avut, în a doua jumătate a anului 2023, al treilea cel mai mic preţ plătit de populaţie pentru gazele naturale şi al cincilea pentru energie electrică, ţara noastră fiind devansată doar de Ungaria şi Croaţia în privinţa gazelor naturale şi de Ungaria, Bulgaria, Malta. Croaţia, în privinţa energiei electrice, situându-se mult sub media europeană.

Prin prelungirea schemei de compensare-plafonare, Partidul Naţional Liberal s-a asigurat că preţurile la energie vor fi ţinute sub control până la 31 martie 2025.

Cât priveşte facturile pe lunile recente, s-a constatat că, spre exemplu, pe luna aprilie, faţă de preţul maxim prevăzut de plafon, preţurile facturate la gazele naturale sunt cu până la 25% mai mici. Simplu spus, preţul practicat de principalul furnizor de gaze naturale pentru consumatorii casnici este 0,23381 lei/ kWh (preţul maxim plafonat fiind de 0,310 lei/kWh). La energie electrică, pentru clienţii casnici cu un consum mai mare de 300 kWh/lună, scăderile aplicate de principalii furnizori ajung până la 15% faţă de preţul maximal de 1,3 lei/kWh.

Ministerul Energiei, condus pe PNL, s-a ţinut de promisiuni şi a asigurat românilor facturi mai mici la energie, pentru a lua astfel o povară în plus de pe buzunarele celor care muncesc din greu şi care fac această ţară să meargă zi de zi mai departe. Avem un angajament ferm pe care l-am luat şi pe care suntem determinaţi să-l respectăm. Partidul Naţional Liberal este singura soluţie pentru o România dezvoltată, modernă, europeană şi stabilă!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

"Ajutoarele de stat pentru agricultură, piscicultură şi acvacultură se prelungesc până la finalul acestui an"

O veste bună pentru agricultorii din România vine de la Bruxelles. Statele membre vor putea acorda ajutoare de stat pentru sectorul agricol primar, precum şi pentru sectoarele pescuitului şi acvaculturii, până la 31 decembrie 2024, termenul iniţial fiind de 30 iunie 2024.

Deoarece sectorul agricol a reprezentat întotdeauna o componentă tradiţională în economia noastră naţională, statul român este fruntaş la capitolul ajutoarelor oferite agricultorilor, România acordând fermierilor, potrivit Euractiv, subvenţii naţionale în valoare de 770 de milioane de euro, fiind pe locul patru în UE la acest capitol. Prelungirea limitată va permite statelor membre să continue să ofere ajutor fermierilor, acolo unde este necesar, şi să garanteze că măsurile de sprijin în criză sunt puse în aplicare în mod eficient.

În martie 2022, Comisia Europeană a adoptat Cadrul Temporar de Criză privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia europeană în contextul războiului declanşat de Rusia în Ucraina. În 2023, a fost introdus Cadrul Temporar de Criză şi Tranziţie (TCTF), plafoanele iniţiale privind schemele de ajutor fiind mărite la 280.000 de euro/fermă, 350.000 de euro/întreprindere din sectorul piscicol şi 2,25 milioane de euro/companie în alte sectoare. De această reglementare au beneficiat şi domenii precum procesarea alimentară şi producţia de îngrăşăminte, afectate de preţurile ridicate ale energiei şi de restricţiile asupra importurilor de îngrăşăminte din Rusia şi Belarus.

Partidul Naţional Liberal, prin reprezentanţii săi de la nivelul Parlamentului European, a depus şi va depune în continuare toate eforturile pentru a creşte sprijinul instituţional european acordat agricultorilor din România!

Doamna Elena Hărătău:

"Nevoia imperioasă a consolidării rezilienţei sistemului de sănătate"

Unul dintre obiectivele Guvernului susţinut de PNL este reprezentat de consolidarea rezilienţei sistemului autohton de sănătate, prin creşterea nivelului de acces, siguranţă, calitate şi funcţionalitate a serviciilor medicale şi a infrastructurii sanitare.

Reformele propuse prevăd dezvoltarea capacităţii de gestionare a fondurilor publice, precum şi a managementului serviciilor de sănătate şi a resurselor umane. Investiţiile preconizate pentru viitoarea perioadă de conformare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă dispun de un buget de peste două miliarde de euro, sumă ce va contribui exponenţial la dezvoltarea infrastructurii medicale prespitaliceşti şi a spitalelor publice.

În ciuda îmbunătăţirilor recente, sănătatea populaţiei României se situează, în continuare, sub media Uniunii Europene. Rata mortalităţii evitabile, respectiv decesele care ar fi putut fi evitate prin acordarea unei asistenţe medicale de calitate optimă, a fost de două ori şi jumătate mai mare decât rata din UE, conform ultimelor date oficiale pe această temă. De asemenea, cheltuielile cu asistenţa medicală sunt relativ scăzute, iar deficitul de personal constituie în continuare o problemă.

România se confruntă şi cu provocări considerabile în ceea ce priveşte asigurarea accesului la asistenţa medicală. Aproximativ 11% din populaţie este în continuare neasigurată, având acces doar la un pachet restrâns de servicii. Procentul românilor care beneficiază de o formă de asigurare de sănătate a scăzut, cu un decalaj semnificativ între mediul urban şi cel rural. O parte însemnată a agricultorilor şi a populaţiei rome din mediul rural nu beneficiază de o asigurare de sănătate.

Sunt încrezătoare că vom reuşit, în cel mai scurt timp, îmbunătăţirea accesului la asistenţă medicală şi eficienţa sectorului sănătăţii, din punct de vedere al costurilor, astfel încât să consolidăm rezilienţa sistemului de sănătate, cu efecte pozitive pentru starea de sănătate a populaţiei şi creşterea speranţei de viaţă a românilor.

Doamna Alexandra Huţu:

Vreau să anunţ că PSD se ţine de cuvânt şi continuă şi în acest an Programul social de interes naţional de susţinere a cuplurilor şi a persoanelor singure, pentru creşterea natalităţii. Guvernul Ciolacu continuă implementarea măsurilor de creştere a natalităţii prin decontarea sumelor cheltuite pentru fertilizarea in vitro. La finalul săptămânii trecute, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse a publicat în transparenţă decizională Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1103/2022.

Aşadar, începând cu anul 2024 se acordă sprijin financiar pentru maximum 10.000 de beneficiari ai Programului de fertilizare in vitro, pentru efectuarea, pe teritoriul României, a procedurilor medicale de specialitate recomandate cuplurilor şi persoanelor necăsătorite care doresc să aibă copii, dar nu pot din cauze medicale. Sprijinul financiar se acordă pe baza cererii şi a declaraţiei pe propria răspundere a beneficiarului programului, însoţite de documente doveditoare, sub forma a două vouchere, un voucher medicamente, în valoare de 5.000 lei, şi un voucher proceduri medicale, în valoare de 10.000 lei.

Cu siguranţă că această măsură trebuie însoţită şi de multe alte programe şi proiecte pentru susţinerea natalităţii, dar este una dintre soluţiile pe care PSD le-a propus încă de când era în Opoziţie, iar acest program a fost foarte solicitat în primele două ediţii care s-au organizat până acum, fiind necesare de fiecare dată suplimentări ale numărului de beneficiari şi ale fondurilor disponibile.

Nu mai avem timp să aşteptăm, să analizăm, să vedem ce se întâmplă, trebuie să acţionăm prin programe concrete. 2020 a fost anul în care s-au născut cei mai puţini copii în România, din ultimii 100 de ani. Depopularea este în plină expansiune, cu implicaţii şi consecinţe pe termen lung greu de evaluat.

La fel cum am făcut şi la ediţiile precedente, eu, alături de colegii mei din Botoşani, voi promova, prin cabinetul parlamentar la nivelul judeţului, detaliile privind programul de fertilizare in vitro din acest an, pe care urmează să-l deschidă Ministerul Familiei şi Ministerul Sănătăţii. În acest program se vor putea înscrie femei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 45 de ani, iar pacientele şi partenerii lor vor beneficia de zile libere atât în ziua de recoltare, cât şi pentru embriotransfer. În acelaşi timp, prin intermediul programului, se vor deconta atâtea proceduri câte sunt recomandate de către medicii specialişti.

Domnul Ioan Balan:

"Când există voinţă politică şi implicare, proiectele de infrastructură se realizează fără obstacole!"

Mulţi ani de zile ni s-a spus, în mod eronat, că în Moldova nu se pot realiza investiţii, că nu există soluţii tehnice pentru construirea de autostrăzi, că este mai greu să faci spitale moderne şi şcoli performante în nordul ţării şi că investitorii privaţi nu sunt interesaţi să genereze afaceri prospere în regiune.

Odată cu asumarea guvernării de către PNL, într-un context deosebit de dificil, toate argumentele false invocate au dispărut unul câte unul. Proiectele de autostrăzi care erau doar la stadiul de schiţă pe hârtii au devenit proiecte serioase, mature, finanţabile de către Comisia Europeană din fonduri europene nerambursabile şi astăzi avem în construcţie nu o autostradă, ci trei: autostrada Moldovei, autostrada Unirii şi autostrada Nordului.

De asemenea, prin munca şi implicarea echipei liberale conduse de Gheorghe Flutur la Suceava, am demonstrat că putem să avem spitale la cele mai înalte standarde europene, unde sunt aduşi pacienţi şi de la sute de km. distanţă. Şcolile au fost modernizate, drumurile reparate, reţelele de utilităţi se extind văzând cu ochii şi economia locală a prins viteză, pentru că investitorii au tot mai multă încredere în administraţia locală liberală. Ca o confirmare a muncii corecte pe care PNL a făcut-o la nivel central şi local, în Bucovina a înflorit şi turismul, capacităţile de cazare au sporit, iar numărul turiştilor care vin să se bucure de bogăţia şi frumuseţea plaiurilor noastre creşte de la un an la altul.

Acolo unde există voinţă politică şi implicare temeinică există şi rezultate. La Suceava, echipa PNL a creat un precedent favorabil - a demonstrat sucevenilor că se poate! PNL Suceava a demontat toate scuzele şi toate argumentele false că nu se poate şi a arătat faptul că, prin muncă, orice este realizabil.

Aşadar, competitorii noştri politici care l-au ţinut ani de zile în braţe pe "nu se poate" nu mai au ce să spună de acum încolo. De asemenea, sucevenii au văzut şi ei diferenţa şi am convingerea că sunt mulţumiţi că au investit încredere în echipa PNL condusă de Gheorghe Flutur.

De aceea, în beneficiul Sucevei şi al întregii regiuni, este esenţial ca echipa liberală din administraţia locală să meargă mai departe, să continue proiectele şi să ducă standardul de viaţă al sucevenilor peste media europeană. Doar noi putem! Doar PNL!

Domnul Marian Cruşoveanu:

"Peste două miliarde de lei pentru investiţii majore în industriile cu tradiţie în România"

Ministerul Finanţelor a dat startul primei sesiuni de înscriere a proiectelor în cadrul schemei de ajutor de stat pentru stimularea dezvoltării regionale, prin investiţii ale căror costuri eligibile depăşesc 50 milioane lei. Bugetul total al schemei este de 2,25 miliarde lei, respectiv aproximativ 450 milioane euro. Cererile de acord pentru finanţare, însoţite de documentele justificative, se vor putea depune online până la data de 9 septembrie 2024. Înregistrarea cererilor de acord pentru finanţare se realizează în sesiuni anuale anunţate cu minimum 60 de zile lucrătoare înainte, durata fiecărei sesiuni fiind de 30 de zile lucrătoare. Acordurile de finanţare se vor emite până la 31 decembrie 2026, iar plata ajutorului de stat se va realiza în perioada 2025 - 2032.

Întreprinderile care pot solicita ajutor de stat în baza acestei scheme sunt întreprinderi nou-înfiinţate sau întreprinderi în activitate, atât IMM-uri, cât şi întreprinderi mari, cu personalitate juridică. Sunt eligibile investiţiile care se realizează în unul dintre sectoarele: Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor; Fabricarea băuturilor; Prelucrarea lemnului; Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice; Fabricarea de mobilă; Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile; Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii şi altele.

Ajutorul de stat se va acorda în baza unor cheltuieli eligibile, precum realizarea de construcţii, achiziţie de echipamente şi active necorporale, iar activele aferente investiţiei trebuie să fie noi. Noua schemă de ajutor de stat are ca bază legală cadrul normativ european, aflat în vigoare până la data de 31 decembrie 2026. PNL, prin reprezentanţii săi în Guvern, va avea grijă ca antreprenorii români să beneficieze de susţinere constantă şi substanţială, pentru a crea valoare adăugată şi astfel să producă creştere economică şi bunăstare în România!

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

"În 2024, principala armă a apărării Europei este votul!"

Se vorbeşte foarte puţin despre Europa în aceste săptămâni. Discursul electoral local a înlocuit şi obturat total discuţia despre Europa şi despre rolul României pe continent.

Astăzi, discursul despre Europa este sărac în forme şi sărac în impact. Negustorii electorali împânzesc ţara, din nou, cu promisiuni şi iluzii.

Alegerile ce vor urma sunt totuşi relevante din perspectiva menţinerii şi consolidării valorilor europene în România, precum şi a apartenenţei noastre la lumea liberală occidentală.

Iluzia de a aprecia drept ireversibilă evadarea noastră din tirania ideologică a Estului ne poate costa scump.

La estul României, în Ucraina, poporul ucrainean apără în tranşee dreptul acestuia de a-şi aduce ţara în lumea liberă. Şi românii au luptat şi au murit pentru ca luminile Europei să strălucească aici.

Europa este, pentru România, o garanţie şi un spaţiu al libertăţii!

Europa este, pentru mulţi români, spaţiul în care aceştia aleg să lucreze şi să trăiască. În ţările europene, mulţi români găsesc şansa unei vieţi demne şi reuşite, pe care câteodată li se pare că nu o pot găsi acasă. Europa este garanţia unei civilităţi politice, culturale, sociale, educaţionale şi etice, locul în care românii îşi regăsesc natural fraţii, prietenii şi aliaţii.

Europa, respectiv alegerea noastră de a trăi într-un spaţiu al libertăţii, reprezintă răzbunarea noastră, pentru chinurile, fricile şi suferinţele vieţii nelibere a părinţilor şi bunicilor noştri.

Nădăjduim să nu dezminţim speranţa acestora că lumea liberă pe care au ales-o ei şi pe care o trăim noi va rezista turbulenţelor ce o ameninţă.

Astăzi, aceste turbulenţe sunt tot mai mari. De la noul proiect imperialist al Estului, care vine cu moarte, bombe, rachete, tunuri şi tancuri până la promisiunile populiste ce dansează pe sârma subţire a contestării directe a Europei şi a valorilor ei.

Din nou este nevoie să apărăm Europa. În acest an, în România, principala armă a apărării noastre este votul.

Sunt numeroase, în România, formaţiunile politice şi civice de orientare europeană autentică, a căror conectare naturală cu valorile europene a fost confirmată, a căror conectare naturală cu valorile europene a ţinut România departe de riscurile transformării ei în gubernie.

Uniunea Ucrainenilor din România este una dintre aceste formaţiuni. (Şi) noi construim Europa, în România, sisific, de aproape trei decenii!

România nu este o colonie a Europei, ci un centru de putere al ei, un spaţiu în care vocaţia europeană şi restabilirea legăturilor cu fraţii de pe continent s-au construit cu trudă şi sânge. România este un centru puternic de manifestare a identităţii europene.

Europa din România şi România europeană (singura Românie autentică, frumoasă şi cinstită) vor rezista şi acestor tunuri.

În 2024, vom apăra Europa şi România europeană cu votul!

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Românii trebuie să aleagă evoluţia"

Într-o perioadă tensionată precum campania electorală, fiecare candidat în parte încearcă să "fure" cât mai multe voturi, apelând la simpatia oamenilor, la emoţiile lor, la neajunsurile lor, pe care ei promit în van că le vor remedia. Însă cel mai important aspect care trebuie valorificat în aceste zile este raţiunea. Românii care se vor gândi obiectiv la reformele care au avut loc şi unde se situează România în ierarhia statelor europene acum, faţă de anii precedenţi, nu vor avea niciun dubiu să ajungă la concluzia că a pune ştampila pe liberalism înseamnă a pune ştampila pe un viitor al evoluţiei şi al dezvoltării. Guvernarea liberală ne-a pus pe harta globală în calitate de actor important în jocurile de securitate ale Europei, membru fidel al NATO şi membru cu un statut sui generis în rândul statelor est-europene, din fosta sferă de influenţă sovietică.

Nu este de mirare că am devenit şi prima ţară din Europa de Est care va avea un Centru Naţional de Protonoterapie. Va fi cea mai mare investiţie în echipamente medicale destinate pacienţilor oncologici derulată în România şi va constitui o inovare a sistemului medical românesc.

Vorbim de o viitoare revoluţie medicală în ceea ce priveşte tratarea anumitor tipuri de cancer, întrucât protonoterapia are capacitatea de a distruge tumora fără să afecteze ţesutul din jur. Centrul de Excelenţă pentru Diagnosticare şi Tratament cu Protonoterapie este un proiect cu o valoare estimativă de 70 de milioane de euro, fiind susţinută din fonduri structurale europene.

Dacă este să aşezăm acest proiect în rândul reformelor ce au avut loc în ultimele luni şi ne dăm un pas în spate să le analizăm, vom fi surprinşi să vedem cât de mare este de fapt şirul. Când ne-am dedicat obiectivului digitalizării şi evoluţiei tehnologice, am fost complet focusaţi în această direcţie, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Pentru a rezolva problema birocraţiei şi a transforma relaţia dintre autorităţile române şi cetăţeni într-una cât mai eficientă, de săptămâna trecută, românii se bucură să audă că certificatele de naştere, deces, căsătorie sau divorţ vor fi eliberate şi în format digital, pentru moment, în judeţele Ilfov, Cluj, Constanţa, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Sibiu şi Timiş, urmând ca reforma să fie aplicată în toată ţara. Sistemul informatic va fi pus în funcţiune la nivel naţional, urmând nişte etape clare, necesare pentru a face o tranziţie cât mai lină la acest sistem, iar populaţia să se poată acomoda. Încă o dată, am fost atenţi la nevoile românilor şi am acţionat, nu doar am promis.

Este foarte uşor să cazi pradă cuvintelor frumoase, acuzaţiilor făcute la adresa altor candidaţi, dar aspectul cel mai relevant rămâne partea practică. În momentul în care te afli la guvernare, ai o datorie certă faţă de cetăţenii care te-au plasat în această poziţie, drept urmare, un mod eficient de a decide cine merită votul românilor este o analiză a performanţei partidului respectiv în anii (sau în cazul unora, lunile) în care s-a aflat la putere. "Ce a făcut pentru mine? Cum mi-a făcut viaţa mai uşoară? Ce a promis şi ce a realizat? Care sunt şansele să se ţină de promisiuni încă un mandat?".

Am încrederea că, dacă alegătorii îşi vor pune aceste întrebări, vor ajunge rapid la răspunsul cel mai potrivit, iar acesta este continuitatea guvernării liberale.

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Prin alegerile potrivite în acest an, vom ajunge rapid la nivelul Poloniei şi la cel al Portugaliei"

Stabilitatea politică şi guvernamentală, asigurată de alianţa PSD-PNL, a determinat evoluţiile economice favorabile din România, ritmul accelerat al investiţiilor publice şi dinamica pozitivă a veniturilor populaţiei. Primul exemplu, pe care vi-l pot da în această clipă, este creşterea salariului mediu net pe economie. Această retribuţie a depăşit 1.040 de euro în luna martie. Iar această tendinţă de creştere nu se va opri la această sumă! Deja, în unele domenii de activitate, salariul încasat de angajaţi este mult mai mare, deci comparabil cu salariile din alte state europene mai bogate.

Un alt argument solid, care stă la baza aprecierilor mele, dar şi al concluziilor majorităţii analiştilor economici şi financiari români şi străini, îl constituie faptul că investiţiile publice au ajuns la un nivel istoric, în timp ce rata utilizării fondurilor europene a depăşit 97%. De asemenea, un număr tot mai mare al investitorilor străini aleg ţara noastră. La toate aceste evoluţii pozitive, cuantificabile, se adaugă şi creşterile semnificative şi ale veniturilor pensionarilor, nu doar ale angajaţilor.

Aşadar, România culege, în prezent, roadele măsurilor performante, aplicate de către Partidul Social Democrat din momentul în care a intrat la guvernare, apoi a preluat conducerea Executivului, prin intermediul preşedintelui Marcel Ciolacu. De aceste efecte benefice, ţara noastră se va bucura şi pe viitor. Însă, pentru accelerarea întregului proces de recuperare a tuturor decalajelor de dezvoltare, faţă de ţări precum Polonia sau Portugalia, este deosebit de necesar să continuăm implementarea întregului pachet de măsuri salutare pentru economia autohtonă, cu care PSD a acces la guvernare.

Mai mult, noi, social-democraţii, avem în lucru noi strategii adiacente şi complementare, generate în acest scop şi adaptate exact pentru viitoarele provocări ce se profilează deja pentru anii următori. Singura condiţie necesară pentru realizarea acestor deziderate de ţară o reprezintă posibilitatea întrunirii majorităţii voturilor românilor, la toate aceste tururi de scrutin din acest an, pentru ca PSD să ajungă din nou să aibă cea mai mare reprezentare naţională, atât la nivel local, guvernamental, cât şi la Bruxelles, în Parlamentul European.

Şi voi sublinia că noi mizăm nu doar pe înţelepciunea definitorie a acestui popor, ci şi pe dorinţa diasporei de a se întoarce acasă. România are nevoie de fiecare cetăţean al său care a decis, în trecut, din diverse raţionamente personale, să trăiască şi să lucreze peste hotare. Oportunităţile actuale şi perspectivele de dezvoltare de viitor reprezintă motive temeinice care îi pot motiva pe românii din străinătate să decidă să se întoarcă în ţara lor. Le suntem recunoscători pentru că statul român a beneficiat, în ultimii ani, de impulsul financiar oferit de ei, de diaspora. Dar România ar câştiga şi mai mult dacă aceştia, după experienţa lor occidentală, s-ar întoarce în ţară şi şi-ar continua activităţile aici, fie ca angajaţi, fie ca antreprenori.

Pentru PSD este deosebit de important ca milioanele de români aflaţi în străinătate să se întoarcă în România, pentru că acest context economic favorabil îl vom menţine prin noi alte măsuri de sprijin. Această situaţie propice PSD nu doar că va continua să o susţină, ci o va dezvolta!

Pe noi, cei de la PSD, ne interesează soarta fiecărui român în parte, dar şi faptul că avem nevoie de oameni experimentaţi şi dedicaţi acestei ţări. Vom continua să facem din România ţara atractivă preponderent pentru conaţionalii noştri, nu doar pentru alţii. Nu sunt simple promisiuni, ci adevăruri ce sunt confirmate şi de proiectele noastre implementate, cu rezultate reflectate de evidenţele cifrice.

Potrivit datelor preliminare ale biroului de statistică al UE, Eurostat, ţara noastră a depăşit anul trecut Ungaria la PIB-ul pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, ajungând la 78% din media Uniunii Europene. Ungaria a înregistrat un procent de 76%. Astfel, România s-a apropiat mult de Polonia, care se situează la 80% faţă de media Uniunii. Conform mai multor evaluări, printr-o guvernare stabilă şi o creştere economică robustă, vom reuşi să fim, anii următorii, la nivelul Poloniei sau al Portugaliei.

Suntem cea de-a şasea ţară ca populaţie în Europa şi trebuie să devenim şi cea de-a şasea forţă economică. Şi sunt convins că vom reuşi să atingem acest nou obiectiv strategic!

Dezvoltarea accelerată a României presupune o nouă guvernare stabilă, din iarnă, care să ducă la bun sfârşit programele naţionale de investiţii şi valorificarea maximală a fondurilor europene puse la dispoziţia ţării noastre.

Iar PSD este adevăratul garant al modernizării reale a României! Cu un Partid Social Democrat cât mai puternic, statul român va continua să meargă pe drumul cel bun în plan extern şi la nivelul Uniunii Europene, în timp ce evoluţiile interne vor fi doar favorabile!

Aşadar, miza alegerilor din acest an este covârşitoare şi determinantă pentru noi ca popor.

Nu uitaţi că Partidul Social Democrat are cea mai bună ofertă electorală pentru traiectul nostru naţional în comunitatea de state membre, cât şi candidaţi, adevăraţi profesionişti în sferele lor de activitate şi de interes. La fel şi la nivel naţional şi local!

În concluzie, depinde de fiecare dintre dumneavoastră să vă exprimaţi susţinerea printr-un vot ferm pentru candidaţii PSD la alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie, prin care veţi decide soarta ţării noastre!

Domnul Nagy Szabolcs:

"Discurs instigator la ură interetnică al liderului AUR în judeţul Satu Mare"

Aflat duminică la un eveniment de prezentare a candidaţilor AUR în oraşul Ardud din judeţul Satu Mare, preşedintele acestei formaţiuni politice extremiste, George Simion, a avut un discurs instigator la ură interetnică, atacând într-un stil ordinar organizaţia care reprezintă comunitatea maghiară, Uniunea Democrată Maghiară din România şi. Implicit, pe toţi maghiarii din România.

"Mesajul meu în Satu Mare este că duşmanul nostru politic în acest judeţ şi la nivel naţional este o creatură hidoasă, şovină numită UDMR", a rostit George Simion, liderul partidului extremist AUR.

Un asemenea discurs belicos şi plin de ură la adresa maghiarilor nu îşi are locul în Satu Mare, un judeţ multicultural în care convieţuiesc paşnic şi respectându-se reciproc români, maghiari, şvabi, romi, slovaci şi reprezentanţi ai altor minorităţi naţionale. Asemenea derapaje trebuie stopate şi sancţionate imediat de autorităţile abilitate.

Mai dezgustător este faptul că, la nivelul judeţului Satu Mare, AUR este în cârdăşie cu PNL, un partid care vrea să se prezinte în faţa alegătorilor ca organizaţie respectabilă şi responsabilă. Preşedintele AUR la nivel naţional, dar şi structurile sale judeţene din Satu Mare, a declarat public că îl susţine pe candidatul liberal la preşedinţia Consiliului Judeţean Satu Mare, liderul PNL Satu Mare, deputatul Adrian Felician Cozma.

Nu degeaba se spune că cine se-aseamănă se adună, căci şi deputatul Cozma a avut de-a lungul ultimilor ani un discurs la fel de plin de ură la adresa reprezentanţilor bisericilor maghiare, organizaţiilor non-guvernamentale, dar şi ale comunităţii maghiare din ţara noastră. E cât se poate de clar că în Satu Mare, PNL a devenit egal cu AUR. Brătienii se învârt în mormânt când văd la ce alianţă extremistă s-a dedat preşedintele liberalilor sătmăreni, în goana sa disperată după voturi. Însă sătmărenii nu apreciază asemenea discursuri instigatoare la ură interetnică şi îi vor sancţiona la votul din 9 iunie atât pe liberali, în frunte cu Adrian Cozma, cât şi pe lacheii săi, infiltraţi pe listele de candidaţi ai AUR cu cârdăşia conducerii AUR.

Domnul Nicolae Giugea:

"Mai multă transparenţă în cheltuirea fondurilor publice!"

În ciuda măsurilor legislative care s-au tot luat în ultimele decenii, bugetele publice sunt încă prea puţin transparente către oameni, adică exact către cei din buzunarul cărora se colectează veniturile. Numai prin lipsa de transparenţă unele primării, cum este şi cea a Craiovei, ajung să risipească sute de mii sau chiar milioane de euro pe sindrofii, pe beculeţe, pe achiziţii disproporţionate şi inutile sau pe organizarea de sărbători publice fără prea mare succes. Nu aş vrea să generalizez, pentru că avem în România şi primării care pot fi date drept model de urmat. Întâmplător sau poate nu, acestea sunt conduse de primari ai Partidului Naţional Liberal.

Bugetul administraţiei locale trebuie construit în funcţie de priorităţile şi necesităţile comunităţii locale. Ce administraţie este aceea care prăpădeşte milioane de euro pe chermeze publice, în timp ce unele străzi nu au văzut niciodată asfaltul sau canalizarea? Ce administraţie este aceea care aruncă milioane de euro pe beculeţe colorate, dar nu construieşte trotuare moderne, nu renovează şcolile, nu face un depozit de deşeuri care să nu afecteze sănătatea oamenilor. Ce administraţie este aceea care ajunge să aibă aproape trei sferturi din buget cheltuieli de funcţionare şi ce mai rămâne să se ducă şi către cetăţeni.

Aşadar, fără o reformare reală a modului în care se construieşte bugetul local, fără o transparenţă permanentă a modului în care se cheltuiesc banii publici, nu cred că vom avea salturile calitative pe care ni le dorim de la administraţia locală. Urmăriţi modul defectuos în care este condusă Primăria Craiovei şi o să vă convingeţi că am dreptate.

Domnul Nicolae Roman:

"Puterea noastră ca români - «Industria naţională de apărare»"

Până în 1990, România şi fosta URSS erau singurele ţări membre ale Tratatului de la Varşovia care fabricau transportatoare blindate pe roţi.

De la înfiinţare, în 1969, şi până în 2007, Uzina Automecanica Moreni, judeţul Dâmboviţa, a produs 13.000 unităţi de transportatoare blindate pe roţi tip 4x4, 6x6, 8x8, dar între 1990 şi 2006 aceasta a produs doar sub 100 unităţi din blindatele SAUR 1 şi ZIMBRUL. Proiectul SAUR II reprezintă şansa revitalizări acestei uzine.

La 14 iunie 2017 a fost creată între Automecanica Moreni şi Rheinmetal Germania o societate mixtă româno-germană - Romanian Military Vehicle Systems - cu obiectivul principal al producerii de blindate pe roţi.

Această asociere nu a funcţionat, o parte din vină aparţinând şi Ministerului Apărării Naţionale, după cum afirmă ambele părţi implicate.

În prezent, Ministerul Apărării Naţionale încearcă să acopere deficitul de tehnică de luptă blindată prin importuri, ceea ce reprezintă un efort bugetar consistent.

Indiferent de alianţa din care face parte, în cazul unui conflict, înlocuirea sau repararea tehnicii de luptă avariate se va realiza pe baza unor contracte cu consum mare de timp şi de resurse pentru extragerea din linia frontului.

Lipsa unor facilităţi tehnice adecvate reparării sau înlocuirii cu blindate de fabricaţie autohtonă, la nivel naţional, va îngreuna acest proces, care se va reflecta în obţinerea succesului pe câmpului de luptă.

O ţară suverană, cu nişte conducători responsabili pe timp de pace, produce tehnică militară ce ar aduce numeroase avantaje economico-financiare României, inclusiv partenerilor din NATO.

Partidul Români pentru România îşi propune ca, ajuns la guvernare, să revitalizeze cât mai multe ramuri ale industriei naţionale de apărare.

Domnul Nicu Niţă:

"De la 1 iulie 2024, Guvernul PSD creşte salariul minim brut!"

PSD a onorat promisiunile făcute, demonstrând că poate şi va continua să îşi asume angajamentele faţă de cetăţenii României. Este esenţial să subliniem că majorările salariale şi creşterea puterii de cumpărare sunt rezultate palpabile ale politicii noastre economice şi sociale, iar acestea sunt dovezi ale angajamentului nostru faţă de bunăstarea poporului român.

Prin majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei şi ulterior la 4.000 de lei, ne îndreptăm către îndeplinirea obiectivului central al guvernării noastre: implementarea salariului minim european. Această acţiune nu doar că aduce un beneficiu imediat pentru lucrătorii din România, dar marchează şi o evoluţie semnificativă către alinierea la standardele europene în ceea ce priveşte remuneraţia muncii.

În plus, stabilizarea puterii de cumpărare a cetăţenilor cu venituri mici şi medii, prin limitarea adaosurilor comerciale la alimentele de bază, reprezintă o măsură concretă şi eficientă pentru protejarea familiilor vulnerabile în faţa creşterilor de preţuri. Aceasta nu este doar o promisiune, ci o acţiune cu rezultate palpabile şi măsurabile în vieţile oamenilor.

În ceea ce priveşte salariul mediu net, atingerea pragului de 1.000 de euro/lună, în decembrie 2023, reprezintă un moment de mândrie pentru noi. Acest lucru nu este doar un număr, ci o reflectare a eforturilor noastre constante de a sprijini creşterea economică şi de a asigura distribuirea echitabilă a acesteia către toţi cetăţenii.

Desigur, există provocări şi obstacole pe care trebuie să le depăşim în continuare. Eliminarea facilităţii neimpozitării celor 200 de lei poate fi percepută ca o măsură nepopulară, dar trebuie să înţelegem că aceasta vine cu un beneficiu pe termen lung: creşterea salariului minim net şi asigurarea creşterii veniturilor pentru salariaţii români.

În concluzie, angajamentul nostru este de a continua să luăm măsuri concrete pentru ca fiecare român să aibă acces la un nivel de trai decent şi să simtă beneficiile progresului economic. Guvernarea PSD este dedicată acestui scop şi va continua să acţioneze în interesul cetăţenilor săi.

Doamna Daniela Oteşanu:

Angajamentul pentru care am intrat la guvernare s-a împlinit! Datele economice arată că echipa PSD a reuşit să stabilizeze, să redreseze şi că readucă economia naţională pe traiectoria dezvoltării, în pofida recesiunii ori stagnării la nivel european şi fără să sacrifice priorităţile sociale majore. Investiţiile au avut un rol cheie, iar nivelul fără precedent al acestora, mai mare decât deficitul bugetar, plasează România într-un ciclu de creştere sănătoasă. Acest an va consolida această tendinţă şi va aduce cu certitudine mai multă stabilitate, mai multă încredere, mai multă bunăstare!

Obiectivul strategic al Guvernului Ciolacu este ca România să devină cât mai rapid o putere regională în zona de sud-est a Europei.

Datorită măsurilor guvernamentale şi ale proiectelor legislative adoptate de PSD, România creşte consistent şi sănătos! Odată cu creşterea nivelului investiţilor, consumul redevine motor puternic de dezvoltare economică. În primul trimestrul al acestui an cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a ajuns să crească în ritmul de dinainte de pandemie. Este un semnal clar care se corelează cu alţi indicatori ce demonstrează buna guvernare a premierului Ciolacu şi beneficiile aduse de stabilitatea politică asigurată de PSD în echipa de guvernare.

PSD are ambiţia ca, în următorii 4 ani, să facă din români cei mai bine plătiţi salariaţi din Europa Centrală şi de Est, prin investiţiile pe care le susţine şi prin măsurile economice pe care le adoptă.

Sentimentul de optimism este împărtăşit şi de managerii din economie, care, potrivit datelor Comisiei Europene, plasează România mult peste media UE la indicatori precum intenţiile de angajare şi încrederea în perspectiva economică.

Intenţiile de angajare în cazul României arată 109,8 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani.

Economia României a avut cea mai mare creştere economică din regiune. În 2023 am depăşit Ungaria şi Portugalia ca PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare şi vom ajunge la 80% din media UE în acest an, de la 77% la finalul anului trecut.

În ultimii 2 ani, PIB-ul a crescut cu 33% şi s-au creat în economie peste 165 de mii de noi locuri de muncă stabile, exporturile au crescut cu 20 miliarde euro, ajutorul pentru economie s-a dublat, investiţiile publice au crescut cu 68%, iar sumele de bani primite de la UE s-au mărit cu 56%.

Toate aceste realizări arată de fapt că România a făcut trecerea de la un model de creştere bazat pe consum la unul bazat pe investiţii.

Domnul Raluca-Maria Borta:

"14 mai - veşnică amintire şi cinstire martirilor din temniţele comuniste"

Ziua de 14 mai a fost declarată prin lege Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste.

În noaptea de 14/15 mai 1948 a avut loc arestarea a peste 15.000 de tineri români. Majoritatea acestora erau studenţi, elevi, intelectuali, preoţi. Părintele Justin Pârvu, el însuşi arestat în acea noapte, spunea că este "noaptea cea mai odioasă, cea mai criminală pentru istoria politică şi socială din România".

Ca deputat de Făgăraş, mă simt datoare să pronunţ numele unor mari personalităţi ale Ţării Făgăraşului, arestate la acea vreme: Părintele Arsenie Boca, stareţul Mănăstirii Sâmbăta de Sus, avocatul Virgil Mateiaş, doctor în drept internaţional şi fost prefect al Făgăraşului, Octavian Tomuţa, fost şef de promoţie al Liceului "Radu Negru", profesorul de matematică Mihai Săbăduş al aceluiaşi liceu "Radu Negru", eminentul student Mihai Buracu.

De altfel, mulţi profesori şi elevi ai Liceului "Radu Negru", care aveau să scape de arestările din mai 1948, aveau să constituie sau să sprijine rezistenţa armată anticomunistă de pe versantul nordic al munţilor Făgăraş, condusă de Ion Gavrilă Ogoranu. Din ţară au mai fost arestaţi, printre alţii, studentul Constantin Oprişan, strălucit discipol al filosofului Martin Heidegger şi conducător al organizaţiei anticomuniste "Frăţiile de Cruce", Gheorghe Jimboiu, liderul studenţilor braşoveni, studentul medicinist Gheorghe Calciu Dumitrescu, cel care avea să devină preot şi denunţător al atrocităţilor regimului comunist, Părintele Justin Pârvu, pe care credincioşii l-au numit Duhovnicul Neamului. Elita generaţiei 1948!

Cu toţii au iubit libertatea mai mult decât viaţa, după cum spunea Ion Mogoş, unul dintre partizanii anticomunişti din Munţii Făgăraşului. Pentru ei, libertatea a luat chipul lui Dumnezeu.

Legea nr. 127/2017 stabileşte sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai de către autorităţile centrale şi locale, dar şi de către instituţiile de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi manifestări specifice pentru cinstirea memoriei acestor martiri. Din păcate, autorităţile nu se implică în astfel de manifestări de recunoştinţă, timorate fiind de acţiunile Institutului "Elie Wiesel", care au atacat personalităţi exemplare ale rezistenţei anticomuniste, cum ar fi Ion Gavrilă Ogoranu, Valeriu Gafencu, Mircea Vulcănescu, Părintele Justin Pârvu, Radu Gyr şi mulţi alţii. În opinia mea, astfel de acţiuni ale institutului guvernamental mai-sus amintit, condus de odrasla unui ideolog bolşevic, Alexandru Florian, un marxist notoriu, nu fac decât să producă dezbinare şi antisemitism.

De asemenea, sesizez că Parlamentul României a instituit recent, în 19 martie a.c., ca ziua de 14 mai să devină Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel, deşi Consiliul Legislativ a atras atenţia că alegerea zilei de 14 mai nu se justifică, pentru că statul român a recunoscut Israelul şi a stabilit relaţii diplomatice cu acesta pe 11 iunie 1948, iar astfel de zile trebuie alese pentru a avea aceeaşi semnificaţie pentru ambele ţări. În Expunerea de Motive a Legii se afirmă că "România şi poporul român fac parte integrantă din ADN-ul Statului Israel". Am votat împotrivă, convinsă fiind că această propunere este una provocatoare, fiind o subminare a Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste.

Închei declaraţia mea politică cu mărturisirea lui Mihai Timaru, un erou al rezistenţei anticomuniste, reprezentant al generaţiei de la 1948: "Aceştia suntem noi, românii, care ne-am opus fiarei comuniste pentru a-L apăra pe Hristos şi fiinţa Neamului".

Domnul Marian-Iulian Rasaliu:

"PSD aduce guvernarea aproape de comunităţi"

Încă de când şi-a asumat intrarea la guvernare, într-un moment în care România risca să intre într-o criză economică, politică şi socială, Partidul Social Democrat a promis să administreze ţara pentru cetăţeni, având în prim plan nevoile lor. Acest obiectiv a fost îndeplinit, iar rezultatele sunt resimţite de românii care au beneficiat de măsuri precum reglementarea preţurilor la energie, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, iar exemplele pot continua.

Tot atunci, Partidul Social Democrat şi-a propus să aducă actul guvernării mai aproape de comunităţi, prin dialog sincer cu administraţiile locale, cu reprezentanţii mediului economic, cu specialiştii în diferite domenii, cu persoanele vizate de diferite măsuri. Şi acest obiectiv a fost atins. Măsurile luate de Guvernul României au fost discutate şi analizate cu toţi factorii implicaţi. Să nu uităm, de exemplu, de discuţiile pe marginea noilor legi ale educaţiei, discuţii în urma cărora actul normativ a fost îmbunătăţit faţă de forma iniţială.

Această apropiere de comunităţi se face însă şi printr-o nouă modalitate de lucru: organizarea unor şedinţe de Guvern în teritoriu. Astfel, pentru şedinţa de Guvern din 14 mai a fost ales ca loc de desfăşurare Braşovul, asta pentru că două dintre proiecte vizează acest judeţ. Este vorba despre un proiect privind revizuirea Studiului de Fezabilitate pentru sectorul de autostradă Cristian - Ghimbav (care face parte din Autostrada Bucureşti - Braşov) şi despre un proiect ce vizează magistrala feroviară Braşov - Sighişoara. Sunt două investiţii importante pentru Braşov şi pentru România, iar, aşa cum este normal, pentru implementarea acestor proiecte este nevoie şi de colaborarea cu autorităţile locale.

De altfel, pe lângă deciziile formale ce vizează cele două investiţii, membrii Guvernului au ocazia să vadă realitatea "la firul ierbii" şi să aibă discuţii cu reprezentanţii comunităţii braşovene. Aceasta este încă o dovadă a faptului că Partidul Social Democrat guvernează pentru toţi românii şi acordă aceeaşi importanţă fiecărei zone a României.

O altă dovadă în acest sens este că în Braşov sunt în diferite stadii de implementare mai multe proiecte de mare anvergură: autostrada Sibiu - Făgăraş, Autostrada Făgăraş - Braşov, Autostrada Bacău - Braşov, calea ferată Braşov - Aeroportul Internaţional Braşov Ghimbav, drumul de legătură către aeroport. Sunt numai câteva exemple ale implicării Guvernului PSD în dezvoltarea Braşovului, pentru că pe listă mai pot fi adăugate şi investiţiile în infrastructura sanitară şi educaţională.

De altfel, fiecare dintre dumneavoastră puteţi găsi astfel de exemple pentru judeţul din care proveniţi, fie că este vorba de Timişoara, Maramureş, Suceava, Bacău, Vrancea, Constanţa, Buzău, Hunedoara sau din orice altă zonă a României.

Domnul Viorel Salan:

"Legile apărării naţionale trebuie adoptate cât mai repede"

Am evidenţiat în mai multe rânduri necesitatea obiectivă ca legile care reglementează apărarea naţională a României să fie revizuite. Şi m-a bucurat să văd că noua Lege a apărării naţionale a României şi Legea privind Sistemul Naţional de Management Integrat al Situaţiilor de Criză au fost puse în dezbatere publică.

Ministerul Apărării Naţionale a elaborat proiectul de lege privind Apărarea Naţională în contextul în care, ca membru al NATO, România a fost inclusă în 2023, în planurile regionale de apărare ale Alianţei Nord Atlantice, deci se impunea în mod obligatoriu actualizarea cadrului juridic.

Printre noutăţile noii legi este şi apariţia mai multor concepte noi impuse de actualele circumstanţe internaţionale, printre care şi cel de ameninţare hibridă.

Astfel, în cazul în care s-ar impune intervenţia unor trupe sau a unor capabilităţi nonmilitare, pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea ameninţărilor hibride, Parlamentul ar putea aproba intervenţia lor, la propunerea preşedintelui României.

De asemenea, Ministerul Apărării a prevăzut în proiect că preşedintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetăţenilor români aflaţi în pericol în afara teritoriului naţional, conform legii.

Cel de al doilea proiect, cel al Legii privind Sistemul Naţional de Management Integrat al Situaţiilor de Criză, prevede că măsurile de răspuns în cazuri grave se iau în coordonare cu NATO şi Uniunea Europeană.

De asemenea, proiectul de lege prevede că răspunsurile la crize sunt "dispoziţii ale autorităţilor naţionale de decizie, care iniţiază şi accelerează procesele pentru pregătirea resurselor, activarea forţelor, mecanismelor de intervenţie şi asigurarea unei reacţii rapide". Şi, nu în ultimul rând, este reglementată obligaţia autorităţilor de a asigura comunicarea cu populaţia în situaţii de criză.

În prezent proiectele celor două legi sunt în dezbatere publică. Cu toate acestea există un grup de lucru din care fac şi eu parte, format din reprezentaţii Ministerului Apărării Naţionale şi reprezentanţii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor. Scopul acestei entităţi este acela de a discuta toate aspectele structurale sensibile incluse în textele propuse şi de a găsi cele mai bune abordări juridice pentru fiecare situaţie în parte.

Ne-am întâlnit de mai multe ori, în primul rând pentru a afla de la specialiştii ministerului care au fost argumentele luate în considerare şi punctele tari care au determinat redactarea în această formă a proiectelor de lege. Am avut mai multe intervenţii, şi proiectele sunt în mare parte clarificate, dar am convingerea că mai sunt aspecte care necesită o analiză extrem de atentă.

Sunt două legi foarte importante care se află acum pe flux.

În fapt, dorim ca în momentul în care vor ajunge în Parlamentul României să comprimăm cât mai mult posibil timpul necesar pentru legiferarea lor.

Domnul Sebastian-Ilie Suciu:

"Înfiinţarea de centre pentru tineret, construcţia de creşe şi grădiniţe cu program prelungit, identificarea soluţiilor de extindere a numărului de locuri în spaţiile de învăţământ"

Înfiinţarea de centre pentru tineret, construcţia de creşe şi grădiniţe cu program prelungit şi identificarea soluţiilor pentru extinderea numărului de locuri în şcolile noastre, care au devenit insuficiente din cauza dezvoltării rapide a oraşului şi a construcţiei de noi cartiere în Sibiu şi în apropierea acestuia, reprezintă iniţiative vitale pentru comunitatea noastră.

În primul rând, este esenţial să oferim tinerilor spaţii şi programe care să îi ajute să îşi dezvolte abilităţile, pasiunile şi potenţialul. Prin înfiinţarea de centre pentru tineret, putem crea un mediu stimulativ şi sigur, unde tinerii să se întâlnească, să interacţioneze şi să participe la diverse activităţi educaţionale, culturale şi recreative.

În al doilea rând, trebuie să acţionăm fără întârziere pentru a putea face faţă nevoii crescânde de îngrijire şi educaţie a copiilor noştri, prin construirea de creşe şi grădiniţe cu program prelungit. Aceste instituţii nu numai că vor oferi un suport esenţial pentru părinţi, permiţându-le să îşi desfăşoare activităţile profesionale în mod eficient, dar vor oferi şi copiilor noştri oportunitatea de a beneficia de un start solid în viaţă în cadrul unui mediu educaţional stimulativ şi atractiv.

Nu în ultimul rând, trebuie să găsim soluţii sustenabile pentru extinderea numărului de locuri în şcoli pentru a face faţă cererii crescânde, ca urmare a dezvoltării şi extinderii oraşului nostru. Acest lucru poate implica construcţia de noi clădiri şcolare, extinderea celor existente sau implementarea unor programe de utilizare mai eficientă a spaţiilor deja existente.

Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că toţi copiii şi tinerii din Sibiu, dar şi din cartierele adiacente, au acces la o educaţie de calitate şi la oportunităţi echitabile de dezvoltare personală şi profesională. Prin investiţii şi eforturi colective, putem crea un mediu educaţional şi social care să îi pregătească pe cei tineri pentru provocările şi oportunităţile viitoare.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Măsurile Guvernului Ciolacu au crescut încrederea investitorilor în economia naţională"

Politica de investiţii publice masive, fără precedent, asumată de actualul executiv, consolidează încrederea în România, atât la nivelul managerilor, cât şi al consumatorilor. Aceste concluzii sunt confirmate de toate datele prezentate de Comisia Europeană, care plasează România la un nivel net superior faţă de media Uniunii. Această tendinţă benefică se va consolida, pentru că premierul Ciolacu apasă şi mai tare pedala investiţiilor. Astfel, în primele trei luni ale acestui an investiţiile publice au fost cu 70% mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

Perspectivele bune ale economiei noastre naţionale sunt anticipate şi de un al indicator al Comisiei Europene, respectiv intenţiile de angajare, care în cazul României arată 109,8 puncte, cel mai ridicat nivel din ultimii 5 ani.

Aceste rezultate bune n-ar fi fost posibile fără perseverenţa premierului de a aloca maximul de resurse posibil pentru investiţii. Anul trecut au fost peste 20 de miliarde de euro, bani efectiv cheltuiţi pentru investiţii din bugetul naţional şi fonduri europene. Pentru acest an este o prevăzută o sumă cu cel puţin 20% mai mare decât anul trecut, iar evoluţiile din primul trimestru sunt foarte bune. În intervalul ianuarie - martie, deja s-au cheltuit cu 70% mai mulţi bani pentru investiţii decât anul trecut similar, în condiţiile în care nu este cea mai propice perioadă pentru construcţii.

Gradul de încredere în economie este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele economice în corelaţie cu evoluţia produsului intern brut. O valoare de peste 100 de puncte indică faptul că economia este în creştere. În privinţa României, indicatorul a crescut constant; 101,9 puncte în februarie, 104 puncte în martie, 105,1 puncte în aprilie, faţă de 96,2 media UE.

Domnul Silviu-Titus Păunescu:

"A început campania electorală"

A început o nouă campanie electorală. Bani publici care puteau fi folosiţi în folosul românilor sunt acum direcţionaţi mai abitir către mass-media pentru a subvenţiona minciunile de partid! Nu, nu s-au construit spitale, policlinici, şcoli, grădiniţe, nu s-au asfaltat drumuri, dar pentru trompete electorale, desigur, sunt bani! Şi bani mulţi!

Vor mai crede oare românii, după 30 de ani, aceleaşi basme cu autostrăzi, tuneluri, vor mai rezona ei la PowerPoint-uri? Prin oraşe şi sate, deja, echipe mobile echipate corespunzător au început brusc să se intereseze de viaţa românilor, să le dea câte o sacoşă cu ceva, să mimeze empatia şi să folosească acelaşi viitor precum l-au mai folosit şi în campaniile electorale precedente - vom face, vom drege, promitem...

Sunt ferm convins că în acest an crucial pentru viitorul României nu ne vom mai lăsa minţiţi, pentru că România merită o soartă mai bună! Noi, românii, merităm o ţară mai bună şi, începând din 9 mai, România se va schimba, iar Alianţa pentru Unirea Românilor va fi parte a acestei schimbări, care va oferi ţării noastre locul pe care îl merită în arhitectura europeană conservatoare!

Domnul Vasilică Toma:

"Situaţia prosumatorilor"

Situaţia actuală, în ceea ce priveşte contoarele inteligente pentru prosumatori, ridică anumite probleme şi controverse. Potrivit Asociaţiei Prosumatorilor, doar 65% dintre aceştia au în prezent contoare inteligente, în timp ce Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) doreşte ca fiecare prosumator să aibă două astfel de contoare.

Asociaţia Prosumatorilor consideră că această măsură este inutilă şi reprezintă o risipă de resurse, mai ales că nu toţi prosumatorii au montate deja contoare inteligente la limita proprietăţii pentru contorizare consum şi injecţie surplus în reţea.

ANRE susţine că instalarea celui de-al doilea contor este necesară pentru a asigura date precise despre energia electrică produsă şi consumată de prosumatori, precum şi pentru a îndeplini standardele europene în domeniu. Costurile cu montarea acestor contoare ar urma să fie incluse în tarifele de distribuţie, însă prosumatorii contestă această decizie, afirmând că acestea vor duce la scumpirea facturilor pentru toţi consumatorii din România.

De asemenea, prosumatorii consideră că ANRE interpretează greşit directivele europene şi solicită eliminarea obligativităţii instalării celui de-al doilea contor pentru prosumatori.

În prezent, nu există o altă ţară europeană care să impună dubla contorizare pentru prosumatori, iar prosumatorii consideră că această măsură nu este justificată şi poate genera un sentiment antieuropean în societate. Consider necesar ca noi să tragem un semnal de alarmă pentru ca o asemenea problemă să nu mai apară pe tapetul ştirilor negative. Haideţi să ne aşezăm la masa discuţiilor şi împreună să găsim soluţii.

În final, este important ca autorităţile să ia în considerare opiniile şi preocupările prosumatorilor şi să găsească soluţii care să asigure o distribuţie eficientă şi echitabilă a energiei electrice în România.

Domnul Radu-Marcel Tuhuţ:

"România a depăşit media Uniunii Europene privind producţia industrială"

Faptul că economia ţării noastre a înregistrat un tren ascendent din momentul accederii la guvernare a Partidului Social Democrat nu este doar o coincidenţă. Investiţiile şi schemele de ajutor de stat pentru industrie, promovate de Guvernul Ciolacu, au adus România pe primele locuri din Uniunea Europeană în privinţa creşterii producţiei industriale.

Potrivit analizelor realizate în ultima perioadă de Eurostat, România a depăşit la capitolul producţiei industriale ţări precum Franţa, Germania sau Italia. Un merit deosebit al acestui fapt îl are cu prisosinţă Programul "Fabricat în România", lansat de Partidul Social Democrat, care a sprijinit activitatea antreprenorială şi a încurajat oamenii de afaceri din ţara noastră să renunţe la viziunea păguboasă în care vindeau materii prime, încurajându-i să devină producători şi să investească în dezvoltarea unităţilor de producţie.

La iniţiativa Partidului Social Democrat, Guvernul a oferit un program de sprijin pentru industria prelucrătoare şi pentru producţia de materiale de construcţii. Astfel, cele mai mari creşteri de producţie de 15-20%, care au contribuit la acest rezultat bun al României, din luna februarie 2024, au fost în sectorul substanţelor şi produselor chimice, la materialele de construcţii şi la industria metalurgică.

Mai exact, România a înregistrat în luna februarie 2024, faţă de luna precedentă, o creştere a producţiei industriale de 2,7%, cu aproape de 4 ori mai mult decât media Uniunii Europene (+0,7%). Ţara noastră s-a situat pe locul 5 din Uniunea Europeană la acest indicator, după Irlanda (3,8%), Ungaria (3,5%), Slovenia (3,3%) şi Letonia (2,9%).

Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că în România, în februarie 2024, producţia industrială a fost mai mare faţă de luna precedentă, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Raportat la luna februarie 2023, producţia industrială a crescut în februarie 2024 cu 0,2% ca serie brută şi a scăzut cu 2,2% ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Raportul Standard & Poor's confirmă faptul că investiţiile, pe care Guvernul le finanţează din bani europeni şi pentru care asigură cofinanţările, vor sprijini o perspectivă de creştere economică substanţială de aproximativ 3,6%, în medie, între 2025 şi 2027. Pentru ţara noastră, precum şi pentru Partidul Social Democrat, această analiză este o recunoaştere a eforturilor constante de a gestiona datoria externă şi guvernamentală într-un mod responsabil, în timp ce Guvernul se concentrează asupra reformelor structurale pe care şi le-a asumat. În acelaşi timp, este un semnal de încredere pentru investitorii străini asupra faptului că, sub guvernarea social-democrată, România va rămâne pe o traiectorie pozitivă de dezvoltare.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

"Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate trebuie să deţină carte de identitate românească!"

O decizie recentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene a hotărât, într-o cauză pe care a judecat-o, că cetăţenii români cu domiciliul în străinătate au dreptul să deţină carte de identitate naţională, românească. Aceasta este consecinţa legislaţiei actuale din ţara noastră, care prevede că cetăţeanul român îşi pierde dreptul la cartea de identitate dacă merge la muncă în străinătate şi îşi stabileşte temporar domiciliul peste hotare. Aşadar, Curtea de Justiţie a UE a confirmat că propunerea legislativă pe care am depus-o în urmă cu trei ani în Parlamentul României trebuie adoptată cât mai repede, pentru ca cetăţenii români să beneficieze de drepturile fundamentale consacrate de Constituţie. Niciun decident politic nu trebuie să piardă din vedere că această situaţie afectează milioane de cetăţeni români care trăiesc şi muncesc în afara frontierelor patriei mamă.

Fără carte de identitate românească, cetăţenii români nu îşi pot exercita drepturile. Cum oare îşi poate înscrie un părinte copilul la cursurile unei şcoli, fie ea şi de şoferi, dacă nu are carte de identitate, iar autorităţile române i-o solicită pentru orice, iar paşaportul nu este luat în considerare? Cu câte probleme continuă să se confrunte cetăţenii români din această cauză, pentru că Parlamentul nu pune în aplicare o decizie a CJUE?

Îmi exprim speranţa că, împreună cu domnul ministru Cătălin Predoiu, vom debloca proiectul legislativ propus de mine, aflat în prezent în dezbaterea Camerei Deputaţilor, iar, în cel mai scurt timp, românii cu domiciliul în străinătate vor obţine cartea de identitate românească.

Domnul Varol Amet:

"80 de ani de doliu pentru tătarii din întreaga lume"

Anul acesta, pe data de 18 mai, s-au împlinit 80 de ani de la teribilul genocid al tătarilor crimeeni, o zi de doliu pentru întreaga etnie care îşi aminteşte cu durere în suflet tragica situaţie prin care a trecut poporul nostru.

Ziua Surghiunului este puternic înrădăcinată în memoria fiecărui tătar, reprezentând momentul în care populaţia tătară din Crimeea, din ordinul lui Iosif Vissarionovici Stalin, a fost îmbarcată cu forţa în vagoane de tren şi deportată în Siberia şi în ţinuturile pustii ale Uzbekistanului. Întreaga călătorie s-a întins pe o durată de 12 zile, cu opriri la două sau trei zile, tătarii fiind supuşi unui regim de exterminare în masă. Pe parcursul deplasării au murit mulţi bătrâni, copii şi bolnavi, din cauza setei, a foametei, frigului, lipsei medicamentelor şi a asistenţei sanitare.

Autorităţile sovietice au creat contextul unui motiv plauzibil pentru această exterminare mişelească, catalogând tătarii crimeeni drept trădători de ţară, duşmani ai patriei, hoţi şi colaboratori ai Germaniei, astfel asigurându-se că toate aceste acuze aduse la adresa lor vor fi suficient de persuasive pentru a determina populaţia locală să nu intervină în ajutorarea acestora.

În memoria victimelor genocidului crimeean, dar şi a actualei situaţii tensionate dintre Crimeea şi Rusia, sâmbătă, 18 mai, Unirea Democrată a Tătarilor Turco Musulmani din România a organizat în exclusivitate un marş comemorativ, dorind totodată să-şi exprime dezaprobarea cu privire la anexarea ilegală a peninsulei de către forţele ruse.

La marşul organizat de către U.D.T.T.M.R., autorizat de autorităţile române, au participat peste 1.500 de membri ai comunităţii tătare din judeţele Constanţa, Tulcea, şi nu numai.

Marşul a urmat traseul Bld. Tomis - strada Ştefan cel Mare - strada Mihai Viteazu - cu oprire la Consulatul General al Federaţiei Ruse la Constanţa.

După finalizarea marşului, U.D.T.T.M.R. a organizat un protest în faţa Consulatului Rus de la Constanţa, unde a fost ţinut un moment de reculegere şi a fost transmis mesajul de susţinere a Crimeii. S-au cântat cântece de suflet - "Ant etkenmen! (Am jurat)" şi "Ey, güzel Qirim" (O, frumoasă Crimee) şi au fost rostite mesaje de comemorare, dar şi de solidaritate, unde s-au rugat pentru fraţii noştri tătari care trăiesc în Crimeea.

În faţa Consulatului rus a fost ţinut şi un scurt ceremonial religios în memoria victimelor genocidului.

18 mai este considerată cea mai neagră zi din istoria poporului tătar. La acea dată, în 1944, Iosif Vissarionovici Stalin a comandat surghiunirea populaţiei tătare din Peninsula Crimeea.

Timp de 23 de ani, până în 1967, tătarii crimeeni au suferit multe privaţiuni, şi atunci au primit dreptul de a se strămuta, dar nu în Crimeea. "Abia după 14 noiembrie 1986, prin hotărârea Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice, tătarii, ca de altfel toate comunităţile naţionale şi popoarele care au avut de suferit în timpul regimului stalinist, au primit dreptul de a se strămuta în locurile natale din zonele unde au fost surghiuniţi. În Crimeea au revenit în jur de 400.000 de tătari.

După Revoluţia din 1989, în fiecare an, la data de 18 mai, sute de membri ai comunităţii tătare din România participau la evenimentele comemorative organizate la Simferopol, în Crimeea. Din cauza situaţiei politice, acest lucru nu a mai fost posibil, începând din anul 2014, astfel s-a recurs la aceste manifestări.

Noi, tătarii din România, deşi suntem nişte privilegiaţi, graţie avantajelor acordate de statul român, nu putem să uităm de istoria care ne-a marcat şi de strămoşii noştri care au suferit atât de mult.

În această perioadă dificilă, când Crimeea, pământul nostru străbun, este tot mai departe de noi, de când Crimeea a fost anexată Rusiei, vrem ca tătarii de acolo să ştie că fraţii lor din România, şi nu numai, sunt solidari cu ei.

Pe această cale condamnăm încă o dată, împreună cu liderii internaţionali, anexarea Crimeii şi salutăm poziţia României în această speţă!

Domnul Vasile Nagy:

"Susţinerea cererii de locuri de muncă şi crearea de oportunităţi"

Locurile de muncă reprezintă o componentă vitală a unei economii sănătoase şi a unei societăţi prospere. Într-o lume marcată de schimbări rapide şi adesea imprevizibile, susţinerea cererii de locuri de muncă şi crearea de noi oportunităţi devin esenţiale pentru a asigura prosperitatea şi stabilitatea comunităţilor noastre.

Oportunităţile de angajare nu numai că asigură venituri pentru indivizi şi familiile lor, dar contribuie şi la creşterea economică, la reducerea sărăciei şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Însă, în contextul schimbărilor economice şi tehnologice rapide, precum şi al provocărilor sociale şi demografice, susţinerea cererii de locuri de muncă şi crearea de noi oportunităţi devin din ce în ce mai importante.

În paralel, dezvoltarea antreprenoriatului şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii sunt vitale pentru crearea de noi oportunităţi de angajare. Guvernul ar trebui să ofere suport financiar, asistenţă tehnică şi acces la resurse pentru antreprenori şi IMM-uri, astfel încât aceştia să poată inova, să-şi dezvolte afacerile şi să creeze noi locuri de muncă.

De asemenea, promovarea culturii antreprenoriale şi facilitarea accesului la finanţare şi la pieţe sunt importante pentru a încuraja spiritul întreprinzător şi pentru a stimula creşterea economică durabilă.

Pe lângă aceste aspecte, investiţiile în educaţie şi formare profesională sunt esenţiale pentru pregătirea forţei de muncă pentru cerinţele pieţei de muncă moderne. Guvernul trebuie să colaboreze mai intens cu instituţiile de învăţământ şi cu sectorul privat pentru a dezvolta programe de formare adaptate nevoilor actuale ale pieţei.

De asemenea, este important să se promoveze învăţarea pe tot parcursul vieţii şi reconversia profesională pentru a asigura adaptabilitatea şi flexibilitatea angajaţilor în faţa schimbărilor tehnologice şi economice.

Următoarele soluţii, dacă sunt implementate eficient şi în mod coordonat, pot contribui la îmbunătăţirea situaţiei angajaţilor şi la stimularea dezvoltării economice:

Investiţii în Educaţie şi Formare Profesională: o strategie fundamentală pentru a susţine cererea de locuri de muncă şi a crea oportunităţi este investiţia în educaţie şi formare profesională. Aceasta trebuie să includă programe de reconversie pentru lucrătorii afectaţi de schimbările tehnologice şi o accentuare a educaţiei STEM (Ştiinţă, Tehnologie, Inginerie şi Matematică) pentru a răspunde cerinţelor pieţei muncii.

Sprijinirea Antreprenoriatului şi Inovării: Guvernul trebuie să ofere sprijin financiar şi resurse pentru antreprenori şi IMM-uri, care sunt motorul inovaţiei şi creării de locuri de muncă. Aceasta trebuie să includă granturi pentru start-up-uri, acces la împrumuturi şi facilităţi fiscale pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Promovarea Incluziunii Sociale şi a Diversităţii: Politicile de angajare trebuie să promoveze incluziunea socială şi diversitatea în locurile de muncă, asigurând acces echitabil pentru toate grupurile de populaţie. Aceasta trebuie să includă acţiuni pozitive pentru grupurile marginalizate, campanii de conştientizare şi programe de mentorat.

Stimularea Sectoarelor cu Potenţial de Creştere: Guvernul trebuie să promoveze investiţiile în sectoarele cu potenţial de creştere, cum ar fi tehnologia verde, sănătatea digitală, energiile regenerabile şi economia creativă. Aceste sectoare oferă oportunităţi de angajare bine plătite şi pot stimula inovaţia şi competitivitatea.

Dezvoltarea Infrastructurii şi a Zonelor Rurale: Investiţiile în infrastructură, precum şi dezvoltarea comunităţilor rurale, contribuie la crearea de noi locuri de muncă şi la reducerea inegalităţilor regionale. Proiectele de infrastructură trebuie să fie orientate spre durabilitate şi inclusivitate, oferind oportunităţi pentru antreprenori locali şi comunităţi.

Una dintre cele mai eficiente modalităţi de a susţine cererea de locuri de muncă este promovarea investiţiilor în economie şi dezvoltarea infrastructurii. Investiţiile în sectoarele cu potenţial de creştere, precum tehnologia, energiile regenerabile, sănătatea şi educaţia, generează noi locuri de muncă şi stimulează creşterea economică.

De asemenea, modernizarea infrastructurii, cum ar fi construcţia şi reabilitarea drumurilor, podurilor, aeroporturilor şi reţelelor de comunicaţii, creează mii de locuri de muncă şi îmbunătăţeşte competitivitatea economică a unei ţări.

Susţinerea cererii de locuri de muncă şi crearea de oportunităţi sunt imperative pentru a asigura o dezvoltare economică echitabilă şi durabilă.

Prin adoptarea unui set cuprinzător de politici şi iniţiative, Guvernul contribuie la stimularea creşterii economice, la combaterea şomajului şi la promovarea unei societăţi mai incluzive şi prospere pentru toţi cetăţenii.

În concluzie, susţinerea cererii de locuri de muncă şi crearea de noi oportunităţi sunt cruciale pentru dezvoltarea economică şi socială a unei ţări.

Prin promovarea investiţiilor, sprijinirea antreprenoriatului şi investiţiile în educaţie şi formare profesională, Guvernul contribuie la stimularea creării de locuri de muncă şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru toţi cetăţenii.

Doamna Vetuţa Stănescu:

"Guvernul României alocă fonduri din rezerva bugetară, la iniţiativa PNL, pentru Hunedoara"

La iniţiativa ministrului liberal al dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, domnul Adrian Veştea, Guvernul României a decis alocarea sumei de 4 milioane de lei, din Fondul de rezervă bugetară, pentru comuna Buceş, judeţul Hunedoara, reprezentând fonduri necesare pentru acoperirea pagubelor produse urmare a alunecărilor de teren din data de 28 februarie 2023, generate de precipitaţiile abundente care au avut loc şi care au cauzat distrugerea unor tronsoane de drumuri comunale, care conduc la izolarea a 51 de locuinţe. Aceşti bani sunt extrem de importanţi în acest moment, deoarece localitatea se confruntă cu o lipsă acută de fonduri, din cauza resurselor insuficiente ale bugetului local, iar daunele suferite de oameni trebuie amortizate în cel mai scurt timp.

Atât timp cât PNL se va afla la guvernare, iar cât mai multe localităţi şi judeţe vor avea administraţii PNL, judeţul Hunedoara va avea întotdeauna un partener pe care se poate baza. Aşa cum am mai spus-o şi cu alte ocazii, datorită Partidului Naţional Liberal avem astăzi cel mai mare program pentru dezvoltarea comunităţilor locale, Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny", peste 65 de miliarde de lei alocaţi celor care vor să-şi aducă comunităţile pe care le păstoresc la standardele prezentului. PNL a demonstrat, cu fiecare ocazie, că este cel mai loial aliat al administraţiilor publice locale româneşti şi al antreprenorilor români, deoarece coordonarea şi relaţia dintre public şi privat reprezintă calea către o dezvoltare armonioasă şi naturală a localităţilor şi a ţării în ansamblu.

De asemenea, noi, reprezentanţii Partidului Naţional Liberal, ne-am asumat cimentarea acestei colaborări organice dintre public şi privat, prin investiţii constante, care să genereze valoare adăugată şi să îmbunătăţească viaţa cetăţenilor români. Asigur toţi hunedorenii că PNL va continua să le slujească cel mai bine interesele, aşa cum a făcut-o şi până acum!

Domnul Ioan Vulpescu:

"Gala premiilor AFCN"

Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti a găzduit luni, 20 mai, cea de-a 9-a ediţie a Galei Premiilor AFCN. Evenimentul, iniţiat în 2005, celebrează sectorul cultural independent şi premiază acele organizaţii care în anul anterior au derulat proiecte finanţate din Fondul Cultural Naţional. Gala Premiilor AFCN a devenit un reper important în peisajul cultural românesc, recunoscând eforturile şi realizările organizaţiilor care contribuie la dezvoltarea şi diversificarea ofertei culturale din România.

Pentru această ediţie a premiilor au fost înregistrate 52 de înscrieri la nouă categorii, evidenţiind diversitatea şi creativitatea sectorului cultural independent. Categoriile acoperă o gamă largă de domenii, de la arte vizuale şi teatru, la proiecte educaţionale şi de intervenţie culturală în comunităţi. Fiecare categorie reflectă o parte esenţială a ecosistemului cultural, încurajând excelenţa şi inovaţia în domeniu.

Pentru cea de-a zecea categorie, "Rezistenţă în cultură", nominalizările au fost făcute de membrii juriului, pe baza candidaturilor înscrise, fiind avute în vedere organizaţii care activează de cel puţin 10 ani. Această categorie specială recunoaşte şi onorează organizaţiile care, prin constanţă şi dedicare, au reuşit să rămână relevante şi active într-un mediu adesea marcat de provocări financiare şi logistice. Nominalizările reflectă aprecierea pentru continuitatea şi impactul pe termen lung al acestor organizaţii în peisajul cultural naţional.

Ce trebuie spus este că această gală n-ar fi fost posibilă dacă în martie 2015, la iniţiativa mea, Guvernul nu ar fi aprobat un proiect de ordonanţă de urgenţă care a prevăzut, printre altele, ca o cotă de 2% din încasările lunare ale Companiei Naţionale Loteria Română să fie alocată pentru finanţarea proiectelor culturale, prin Administraţia Fondului Cultural Naţional. Această măsură a reprezentat un sprijin crucial pentru sectorul cultural independent, asigurând resursele necesare pentru derularea unui număr semnificativ de proiecte inovative şi de impact.

Fără această contribuţie, sectorul cultural independent ar fi întâmpinat dificultăţi majore în a-şi susţine activităţile şi a dezvolta noi iniţiative. Este esenţial să recunoaştem importanţa unui cadru legislativ şi financiar care să sprijine cultura, permiţând astfel artelor şi iniţiativelor culturale să prospere şi să contribuie la îmbogăţirea vieţii sociale şi culturale a comunităţilor. Gala Premiilor AFCN este o dovadă clară a impactului pozitiv pe care aceste măsuri de susţinere le pot avea, celebrând creativitatea, perseverenţa şi excelenţa în domeniul cultural.

Domnul Florian-Claudiu Neaga:

"Guvernul sprijină dezvoltarea cabinetelor de medicină de familie şi diversificarea serviciilor medicale prestate de către medicii de familie"

Ziua Internaţională a Medicului de Familie, celebrată anual la data de 19 mai de către întreaga comunitate medicală, reprezintă un bun prilej pentru recunoaşterea acestei specialităţi medicale şi îndeosebi pentru aprecierea faţă de cei care formează baza oricărui sistem medical.

În acest context, ministrul sănătăţii a transmis un mesaj de stabilitate şi echilibru, luându-şi angajamentul, alături de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, de a menţine şi sprijini în continuare veniturile medicilor de familie, precum şi diversificarea serviciilor medicale pe care aceştia le prestează cu profesionalism şi implicare în alinarea suferinţei şi vindecarea pacienţilor.

Personal, am susţinut în repetate rânduri necesitatea diversificării serviciilor medicale din cadrul cabinetelor de medicină de familie, precum şi dezvoltarea capacităţii acestora cu scopul de a trata şi îngriji pacienţii cât

mai aproape de domiciliu şi într-un timp cât mai redus.

De asemenea, în prezent, o mare parte dintre cele 2.600 de cabinete de medicină de familie din ţara noastră se află într-un proces avansat de renovare şi modernizare, cu ajutorul fondurilor din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmând ca, până la finalul anului curent, toate aceste cabinete să fie dotate cu aparatură modernă.

Cu toate acestea, România înregistrează un deficit important privind numărul medicilor de medicină de familie, numeroase cabinete, în special din mediul rural, rămânând neacoperite, în timp ce numărul pacienţilor arondaţi unui cabinet ajunge să depăşească în unele situaţii şi patru mii de pacienţi.

În acest context, în urmă cu doar câteva zile, au avut loc negocieri între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Colegiul Medicilor din România, în vederea modificării şi completării contractului-cadru şi a normelor metodologice de aplicare a acestuia, precum şi a valorilor punctelor per capita şi a punctelor pe serviciu medical.

Totodată, Guvernul a demonstrat seriozitate în raport cu medicii de familie, dialogul cu aceştia generând adoptarea unor prevederi specifice acestei specialităţi în contractul-cadru privind acordarea asistenţei medicale, în termenii discutaţi şi negociaţi cu medicii de familie şi organizaţiile profesionale.