Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 februarie 2025

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.23/2025
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 februarie 2025

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:

 

Şedinţa a început la ora 8.27.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 26 februarie 2025.

Pentru început, vă reamintesc dispoziţiile regulamentare.

Declaraţiile se prezintă în scris sau verbal.

Declaraţiile sau intervenţiile prezentate verbal nu pot depăşi 3 minute.

Şi niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În acelaşi timp, în şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS România, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţi naţionale, un deputat neafiliat.

Menţionez că am primit o solicitare din partea Grupului parlamentar POT, să facă o rocadă cu primul înscris la cuvânt din partea Grupului SOS, astfel încât doamna deputat să poată să ajungă la o şedinţă... (Vociferări.)

A, SOS cu AUR, mă scuzaţi!

Da? Să poată să ajungă la o şedinţă.

Sunteţi de acord?

În continuare, îi voi da cuvântul domnului deputat Mircea-Vasile Govor, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog.

 
Mircea-Vasile Govor - intervenţie având tema Mărţişorul - simbol al identităţii culturale româneşti;

Domnul Mircea-Vasile Govor:

Bună dimineaţa tuturor!

Sărut mâna, doamnă preşedinte de şedinţă!

"Mărţişorul - simbol al identităţii culturale româneşti"

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

De 1 martie sărbătorim una dintre cele mai reprezentative tradiţii ale poporului nostru - Mărţişorul, care provine din latinescul Martius şi este legat de denumirea lunii martie. Cea mai veche atestare a obiceiului Mărţişorului la români datează de la începutul secolului al XIX-lea şi o găsim în "Condica limbii rumâneşti", un dicţionar-lexicon manuscris, realizat de boierul Iordache Golescu.

Mărţişorul nu reprezintă doar începutul primăverii, ci este şi o expresie a identităţii şi unităţii noastre, ca naţiune.

Şi poate că acum, mai mult decât oricând, este momentul să revenim către ceea ce ne uneşte ca popor, nu către ceea ce ne dezbină.

Pe 6 decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea în Lista reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie - Mărţişorul, dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria. Astfel, Mărţişorul devine parte a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

Mărţişorul, cu firul său alb şi roşu împletit, care ne aduce noroc şi prosperitate, împleteşte două semnificaţii - lumina şi viaţa; albul reprezintă lumina, puritatea, candoarea, iar roşul semnifică viaţa, fiind expresia sângelui. Această tradiţie străveche este un exemplu viu al modului în care cultura noastră populară continuă să transmită, din generaţie în generaţie, valori precum respectul faţă de viaţă, natură şi generozitatea.

Românii din România şi din toate colţurile lumii poartă cu drag Mărţişorul care ne aduce pe toţi mai aproape de casă şi de tradiţiile strămoşeşti. Este cu adevărat remarcabil că avem aceste tradiţii cu care să ne mândrim acasă şi peste hotare şi care aduc un element de unitate culturii româneşti. Mărţişorul în sine reprezintă un eveniment cultural imuabil legat de români şi România.

Este datoria noastră, ca reprezentanţi ai cetăţenilor în Parlamentul României, să susţinem şi să promovăm aceste tradiţii care definesc identitatea noastră culturală. Educaţia tinerelor generaţii cu privire la semnificaţia şi frumuseţea obiceiurilor noastre contribuie la consolidarea unei societăţi ancorate în propriile rădăcini, dar deschisă către diversitatea culturală. În acest context, ne revine responsabilitatea de a păstra şi valorifica moştenirea culturală, asigurându-ne că aceste obiceiuri nu se pierd odată cu trecerea timpului.

Să întâmpinăm primăvara cu inimile deschise, cu gânduri bune şi cu mărţişoare oferite din suflet, pentru că, prin astfel de gesturi mici, dar pline de căldură, păstrăm vie esenţa culturii noastre!

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Mircea Govor, Circumscripţia electorală nr. 32 Satu Mare.

Mulţumesc.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continuăm cu domnul deputat Ionel Ciunt, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 
Ionel Ciunt - declaraţie politică intitulată Avem nevoie de stabilitate;

Domnul Ionel Ciunt:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Avem nevoie de stabilitate".

Aflaţi în proximitatea imediată a unui război, ne vedem ameninţaţi astăzi şi de o ofensivă fără precedent împotriva valorilor democratice şi a statului de drept.

Într-o lume în care vocile se ridică nu pentru adevăr, ci pentru manipulare, avem datoria să reafirmăm valorile reale care ne ţin împreună - stabilitatea socială, empatia şi responsabilitatea. România are nevoie de lideri care să inspire prin fapte, nu de oportunişti care să îşi clădească carierele pe dezinformare şi dezbinare. În decembrie 1989 românii strigau - "Libertate!".

Libertatea nu înseamnă haos, iar democraţia nu este un câmp de luptă între lozinci goale. Libertatea este despre dialog real, iar democraţia înseamnă responsabilitatea fiecăruia faţă de viitorul nostru comun.

România este o voce puternică doar în măsura în care avem stabilitate internă. Nu putem construi o Românie puternică profitând de suferinţa sau confuzia oamenilor. Adevărata suveranitate nu stă în slogane stridente, ci în capacitatea de a construi o societate dreaptă, în care fiecare cetăţean să fie respectat. Îmi doresc ca atunci când copiii noştri ne vor întreba ce am făcut pentru ţara asta să nu plecăm privirea. Să le putem spune că am apărat libertatea, adevărul şi pluralismul politic, pentru că fără ele ne întoarcem în vremuri întunecate.

Trăim astăzi într-o lume nesigură şi în această realitate trebuie să ne consolidăm economic şi să avem o politică externă puternică şi coerentă.

Asistăm la cum unii se erijează în a fi "poporul".

Nicolae Iorga avertiza - "Când aud pe cineva că vorbeşte în numele întregului popor, ştiu că urmează o mare minciună". Astăzi trebuie să fim extrem de atenţi - democraţia nu se apără singură.

Stimaţi colegi, putem avea opinii diferite, ne putem contrazice, dar să o facem cu respect şi în interesul ţării, nu al unor jocuri de culise. Avem nevoie de unitate, dar nu o unitate a tăcerii, ci una a conştiinţei.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stabilitatea este cheia prin care putem consolida prosperitatea. Apelul meu este, aşadar, la stabilitate, înţelepciune şi decenţă în viaţa publică.

Avem ce să oferim, avem ce să apărăm - o Românie demnă şi puternică. O Românie mândră în Europa şi în lume!

Doamne-ajută!

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc, domnule deputat.

Continuăm cu domnul deputat Romeo-Daniel Lungu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 
Romeo-Daniel Lungu - declaraţie politică având titlul România are nevoie de unitate, nu de dezbinare;

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Sărut mâna!

Bună dimineaţa!

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

"România are nevoie de unitate, nu de dezbinare"

Traversăm vremuri tulburi, în care democraţia este supusă unor provocări tot mai mari, atât pe plan intern, cât şi internaţional. Fenomene precum dezinformarea, populismul şi radicalizarea discursului public ameninţă valorile fundamentale ale statului de drept, şi promotorii lor şi-au propus să slăbească încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice.

În acest context, avem responsabilitatea de a apăra principiile care stau la baza societăţii noastre şi de a combate orice formă de extremism ce încearcă să dezbine şi să destabilizeze România.

Naţionalismul nu este acelaşi lucru cu patriotismul. El reprezintă o distorsionare negativă a patriotismului, este o formă de izolare şi de excludere care nu aduce beneficii nici societăţii, nici viitorului nostru comun.

Patriotismul înseamnă solidaritate, acceptarea diversităţii şi consolidarea unităţii noastre ca popor şi ca stat european. Doar prin colaborare şi respect reciproc putem construi o Românie mai puternică, respectată şi prosperă.

Astăzi, noi, politicienii, avem datoria să alegem calea dialogului şi a înţelepciunii, să respingem ura şi intoleranţa. Este momentul să arătăm şi mai clar românilor că patriotismul se măsoară prin fapte, nu prin lozinci goale. Demagogia nu este decât o armă a celor care nu urmăresc bunăstarea României, ci încearcă să ne întoarcă la vremuri în care destinele noastre erau subjugate de dictatură şi izolare.

Pluralismul politic şi democraţia sunt câştiguri esenţiale ale societăţii noastre, întărite prin apartenenţa la NATO şi Uniunea Europeană. Pericolul naţionalismului extremist trebuie combătut de fiecare dintre noi, pentru că niciun guvern nu poate legifera toleranţa sau eradica ura. Aceasta este o responsabilitate individuală - să vedem frumuseţea în diversitate, să ascultăm înainte de a reacţiona, să alegem dialogul în locul divizării.

Aşa cum spunea Neagoe Basarab, să avem înţelepciunea albinei - să culegem de la ceilalţi doar ce este bun şi să ne ferim de ceea ce este rău. România are nevoie de unitate, nu de dezbinare.

Vă mulţumesc.

Romeo-Daniel Lungu, Circumscripţia electorală nr. 10 Buzău.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc, domnule deputat.

Acum continuăm cu doamna deputat Raisa Enachi, din partea Grupului parlamentar SOS.

 
Raisa Enachi - declaraţie politică având subiectul Copiii Vasluiului, victime ale sărăciei şi nepăsării statului!;

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice - "Copiii Vasluiului, victime ale sărăciei şi nepăsării statului!".

Stimaţi colegi,

În Vaslui, sărăcia nu înseamnă doar lipsa banilor. Înseamnă copii luaţi din familiile lor sub pretextul că statul îi poate ajuta, doar pentru a fi lăsaţi pradă unui sistem nefuncţional, corupt şi nepăsător.

Când un copil dintr-o familie săracă este preluat de stat, ni se spune că i se oferă o şansă mai bună şi un viitor mai luminos. Dar realitatea este cu totul alta. Aceşti copii ajung în familii de plasament unde nu există niciun control, unde nimeni nu-i supraveghează, nimeni nu-i protejează. Şi, de cele mai multe ori, ei fug, nu pentru că nu ştiu ce e mai bine pentru ei, ci pentru că niciunde nu găsesc siguranţa.

Aşa a fost şi în cazul fetei care a fugit şi a ajuns victima unui bărbat de 53 de ani. A fost preluată de stat ca să fie protejată, şi tot statul a abandonat-o într-o situaţie infinit mai gravă. De câte ori trebuie să mai avem astfel de cazuri ca să acceptăm realitatea? În Vaslui, sistemul de protecţie a copilului este o glumă macabră. Nu există personal suficient, iar cei care sunt plătiţi să protejeze copiii închid ochii la probleme sau sunt prea ocupaţi cu alte "interese".

Nu este suficient să se vorbească despre "măsuri" sau "îmbunătăţiri", este momentul să se treacă la acţiuni concrete pentru a preveni astfel de atrocităţi. Fiecare tânără care trăieşte într-un centru de plasament merită siguranţă, respect şi grijă constantă!

Şi de ce şefii DGASPC Vaslui sunt astăzi încă în funcţii, deşi sub conducerea lor aceste abuzuri au devenit o regulă, nu o excepţie? De ce nu avem o statistică clară a copiilor fugiţi din plasament? Câţi dintre ei sunt victime ale traficului de persoane, câţi sunt abuzaţi, câţi ajung în situaţii mai grave decât cele din care au fost preluaţi?

Sau, mai bine spus, câţi copii sunt doar nişte numere pe o foaie de hârtie, uitate într-un birou prăfuit?

Statul varsă milioane de lei anual în Direcţiile de Protecţie a Copilului, dar aceşti bani nu se văd unde ar trebui. Se văd în contracte, în maşini noi la instituţii, în salarii pentru funcţionari, dar nu în condiţii mai bune pentru copii.

Nu putem permite ca victimele să rămână nevăzute, iar autorităţile să rămână nepăsătoare!

Solicit de urgenţă anchete şi demiteri imediate la nivelul DGASPC Vaslui. Solicit verificări în toate centrele şi familiile de plasament, pentru că este clar că în acest moment nu avem niciun control real asupra a ceea ce se întâmplă cu aceşti copii. Solicit o reformă naţională a sistemului de protecţie a copilului, pentru că ceea ce se întâmplă în Vaslui nu este un caz unic, este doar un simptom al unui sistem care a uitat complet ce înseamnă protecţia reală a celor vulnerabili.

Nu putem continua să tratăm aceste cazuri ca pe simple ştiri de presă care dispar după o zi. Este de datoria noastră să ne asigurăm că aceşti copii nu mai sunt victime tăcute ale unui stat indiferent!

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Valeriu Munteanu, din partea Grupului parlamentar AUR.

 
Valeriu Munteanu - declaraţie politică intitulată Tăcerea complice a autorităţilor de la Bucureşti faţă de falsificarea identităţii românilor din Republica Moldova;

Domnul Valeriu Munteanu:

Titlul declaraţiei politice de astăzi - "Tăcerea complice a autorităţilor de la Bucureşti faţă de falsificarea identităţii românilor din Republica Moldova".

Recent, la Berlin, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost distinsă cu un premiu oferit de preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. În cadrul ceremoniei, Steinmeier a făcut o declaraţie revoltătoare, susţinând că Republica Moldova este o "ţară multietnică", iar românii ar fi o "minoritate", alături de ucraineni, găgăuzi, tătari, ruşi, bulgari şi romi.

Această afirmaţie este nu doar profund falsă, ci şi periculoasă. Ea reflectă o viziune politică menită să distorsioneze realitatea istorică şi demografică a Republicii Moldova, încurajând astfel separatismul identitar. Republica Moldova nu este un stat multietnic, ci unul românesc, în care peste 85% din cetăţeni sunt români, chiar dacă mulţi folosesc în continuare denumirea de "moldoveni", o moştenire a manipulării de ocupaţie sovietică.

Maia Sandu - complice prin tăcere

În faţa acestei declaraţii aberante, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, nu a avut nicio reacţie. Nici la Berlin, nici după ce s-a întors la Chişinău. Tăcerea sa nu este întâmplătoare. Regimul pe care îl conduce nu face decât să cultive moldovenismul statalist şi să evite orice asumare clară a identităţii româneşti. Un exemplu elocvent este modul în care Guvernul său a organizat recensământul populaţiei, introducând cu premeditare opţiunea "limba moldovenească" - o invenţie sovietică menită să rupă Basarabia de România.

Complicitatea ruşinoasă a Bucureştiului

Însă şi mai gravă este tăcerea glaciară a autorităţilor de la Bucureşti. De la momentul declaraţiei lui Steinmeier şi până astăzi, niciun oficial al statului român nu a avut curajul să reacţioneze. Nici preşedintele interimar Ilie Bolojan, nici Guvernul controlat de PSD şi PNL nu au contestat această mistificare grosolană a realităţii. În loc să apere identitatea românilor din Basarabia, guvernanţii de la Bucureşti preferă să stea în genunchi în faţa Berlinului, refuzând să ridice vocea chiar şi atunci când adevărul istoric este călcat în picioare.

România trebuie să îşi asume rolul de apărător al identităţii româneşti.

România nu poate continua această politică de laşitate şi lipsă de asumare. Statul român are obligaţia morală, istorică şi constituţională să apere identitatea românească a Basarabiei. Să taci în faţa unei asemenea falsificări înseamnă fie să fii complice, fie să mori de frică.

Mulţumesc. (Aplauze.)

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Continuăm cu doamna deputat Laura Gherasim. Dacă este în sală? Nu este?

Atunci, domnul Velcescu, dacă aţi cedat locul doamnei deputat de la SOS.

 
Florin-Bogdan Velcescu - declaraţie politică având ca subiect încetarea votului online în Parlamentul României;

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vin către dumneavoastră cu o solicitare, sper eu, destul de pertinentă - cred că e cazul să încetăm cu votul online în Parlamentul României; cred că este cazul să încetăm cu votul pe WhatsApp.

Avem pretenţia de la primari şi consilieri locali din ţară să fie prezenţi la şedinţe.

Păi, dacă noi, parlamentarii, avem această pretenţie, hai să fim şi noi prezenţi la şedinţe, hai şi noi să votăm fizic!

Puterea în Parlamentul ăsta şi în Guvernul României se ţine în online, cu ajutorul online. (Vociferări.)

Da, domnule de la USR, am înţeles, sunteţi adaptaţi la tehnologie, vorbiţi cu colegii dumneavoastră să fie prezenţi, dacă tot...

Mi-aş dori să nu mai stea puterea doar aşa, într-un clic şi în 2 biţi.

Şi mi-aş dori să văd mai multă implicare din partea USR-ului, că tot ştiu despre ce e vorba.

Am auzit, da, mai devreme despre extremişti, am auzit despre avioane, despre bazaconii.

Dragilor de la PSD, aduceţi-vă aminte unde sunteţi! Nu puteţi arunca în spaţiul public zorzoane de tipul ăsta şi să vă aşteptaţi că românii vă vor mai vota. Nu puteţi ţine cu dinţii de putere doar online şi doar pe WhatsApp.

Sper că înţelegeţi mesajul.

Sper că înţelegeţi că în curând veţi fi voi cei care veţi vrea să participaţi fizic şi că dacă o să ajungem noi să aplicăm regulamentele astea, nu doar că o să vă chemăm zilnic, adică mărim programul de lucru - cu ajutorul celor de la USR, poate vom dezbate şi noi 40 de proiecte pe ordinea de zi, nu doar 3-4.

Sper să ajungem în punctul în care să nu mai stăm doar o oră pe zi în plen, că e absurd, adică luăm o căciulă de bani pentru ce? Pentru o bătaie de joc şi pentru fanfaronadă online.

Daţi-mi voie să fiu sceptic că acest mod de lucru va mai continua în felul ăsta!

Eu nu cred că fermierii români muncesc doar o oră pe zi. Eu nu cred că antreprenorii români muncesc doar o oră pe zi.

E absurd. Hai să facem ceva în privinţa asta!

O să insistăm la fiecare şedinţă de plen, o să insistăm în fiecare comisie, pentru că e absurd, încă o dată.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

 
Andrei Daniel Gheorghe - declaraţie politică Despre adevăratul conservatorism;

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Despre adevăratul conservatorism".

Eu sunt liberal-conservator şi înţeleg foarte bine ce înseamnă această apropiere între valorile sociale, culturale, identitare conservatoare şi elementele de politică, de economie şi de filosofie liberală.

În lumea de astăzi vedem că se ajunge pe undeva la o inflaţie de conservatori. De multe ori mă gândesc, de ce? Mă gândesc, de unde toată această sete de conservatorism?

Dar oare vorbim de conservatori sau vorbim de impostori?

Adesea văd cum se duce discursul conservator într-o zonă complet străină esenţei sale, o zonă dominată de populism, de extremism, în unele cazuri, ceea ce este contrar conservatorismului, care este caracterizat prin moderaţie, raţiune şi cultură a dialogului. Ba chiar vedem cum, pur şi simplu, conservatorismul, care fundamental este personalist şi înglobează individualismul, din perspectiva eticii creştine şi a unei filosofii care pune în centrul preocupărilor sale omul, este atras către acest colectivism, care îi este străin, absolut străin.

Mă gândesc, oare de ce se întâmplă toate aceste lucruri?

Poate ar trebui să regândim valorile. Poate ar trebui să ne întoarcem la esenţă.

Până la urmă, ideile conservatoare sunt centrate pe legitimitate, persoană, drept natural, valori morale, tradiţie, iar nu în ultimul rând, preţuiesc elitele, preţuiesc ceea ce înseamnă creatorii de valoare într-o societate şi într-o lume.

M-am uitat recent - şi este un lucru absolut salutar - am văzut alegerile parlamentare din Germania, unde conservatorii de la CDU/CSU au câştigat în faţa extremiştilor de la AfD.

Este foarte important să înţelegem astăzi care este diferenţa dintre demagogie, dintre ipocrizie şi populism şi soluţii reale, întemeiate pe valori, întemeiate pe tradiţii instituţionale, întemeiate pe morală, pe etică şi pe tot ceea ce înseamnă esenţa creatoare dintr-o societate.

Da, România are nevoie de idei, valori şi precepte conservatoare. România are nevoie de respect pentru comunitate, respect pentru persoană, respect pentru familie, pentru identitate şi pentru tradiţii.

De ce nu are nevoie România astăzi sub nicio formă este dispreţul pentru valoarea individuală, este preluarea unor elemente ideologice toxice, specifice Rusiei putiniste.

Şi sub nicio formă România nu are nevoie de populism, de mascaradă, sub orice formă ar fi ea, în mediul politic şi mai ales de minciună, falsitate şi ipocrizie, pentru că tocmai aceasta este linia roşie dintre conservatorism şi populism - respectul pentru adevăr, pentru cultură, pentru identitate şi, nu în ultimul rând, raţiunea, moderaţia şi conştiinţa liberă.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău.

 
Robert-Ionatan Sighiartău - declaraţie politică având ca temă importanţa valorilor clasice ale liberalismului, conservatorismului pro-occidental, ale creştin-democraţiei;

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

Tot în aceeaşi ordine de idei, cred că este foarte important să separăm uleiul de apă şi toate lucrurile astea trebuie spuse cât mai des.

Trăim o perioadă extrem de tulbure, de confuză şi foarte, foarte tensionată. Suntem sub asaltul autocraţiilor, al tiranilor care nu pun vreun preţ pe viaţa semenilor lor. Vedem şarlatani care se cred mesianici şi pervertesc valori şi crezuri. Ascensiunea lor şi a altor asemenea lor din toată Europa are la bază greşeli şi slăbiciuni ale României şi ale Occidentului.

Vedem democraţii mari care s-au vulnerabilizat grav în faţa Rusiei şi a Chinei, prin progresisme şi ecologisme radicale, prin ideologia woke. Toate acestea au în comun dorinţa, pe cât de utopică, pe atât de nocivă, de a schimba prin edicte modul de viaţă al oamenilor. Au vrut să statueze o ideologie cu caracter totalitar, o derivă gravă de la proiectul european.

Pe de altă parte, ne confruntăm cu un alt rău - o formă pervertită, falsificată, de conservatorism. Este acela de rit putinist. Unii - şi nu puţini - cultivă imaginea lui Putin ca apărător al valorilor creştine împotriva ofensivei progresismului occidental, al aşa-zisei "decadenţe" a Occidentului. Este cea mai mare minciună de la căderea comunismului, promovată de propaganda rusească. Minciună şi manipulare în capcana cărora au căzut unii care se pretind conservatori.

Putin şi regimul lui dispreţuiesc viaţa umană.

Cine dispreţuieşte viaţa şi libertatea, cine porneşte războaie de agresiune şi ucide oameni nevinovaţi, bombardează biserici, acela este un paria pentru lumea creştină şi civilizată. Acela este un regim fără Dumnezeu, împotriva valorilor creştine. Şi asta trebuie spus cu o voce clară şi răspicată.

O spun de aici, ca politician şi om cu convingeri liberal-conservatoare - să separăm adevărul de fals, pentru sănătatea şi întărirea democraţiei noastre şi a celei vestice.

Conservatorismul occidental este reacţia firească şi prudentă a societăţii în faţa agresiunii mişcărilor radicale, antidemocratice şi antioccidentale, aflate în război cu biologia, cu istoria, cu tot ceea ce omul a cunoscut şi a asimilat drept valori.

Conservatorismul occidental apără o lume bazată pe valori, civilizaţia occidentală aşa cum o cunoaştem, civilizaţia iudeo-creştină a libertăţii, a dreptului şi a democraţiei, în timp ce ideologiile radicale o destructurează programatic, subminând valori şi instituţii fundamentale pe care civilizaţia s-a clădit, valori şi instituţii cizelate pe parcursul a peste două milenii, în acord cu legea naturală, cu legea firii.

Întrebarea este - cum ne putem noi întări şi rezista ca democraţie cu oameni liberi, pândiţi de ameninţările şi necunoscutele unei lumi care pare să nu mai fie cea de ieri?

În primul rând, prin cultivarea şi aplicarea adevăratelor valori şi principii, din şcoală până la vârful statului român. Le avem la dispoziţie, nu trebuie să le reinventăm, nu trebuie să facem inovaţii şi experimente - sunt valorile şi principiile patrioţilor care au reuşit să scoată România din încremenirea postcomunistă a lui Iliescu. Mă refer aici la Corneliu Coposu, seniorul României, cel de la a cărui moarte se împlinesc anul acesta 30 de ani. Sunt valorile clasice ale liberalismului, conservatorismului pro-occidental, ale creştin-democraţiei.

În viaţa unui popor, valorile...

 

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

 
 

Domnul Robert-Ionatan Sighiartău:

...pe care se reazemă sunt la fel de importante, dacă nu mai importante ca armele cu care se apără când ţara e în primejdie.

Dumnezeu să binecuvânteze România! (Aplauze.)

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat al PNL, Ilie-Aurelian Cotinescu.

 
Ilie-Aurelian Cotinescu - declaraţie politică având ca subiect reformele aşteptate de români;

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

România are mari aşteptări de la noi în această perioadă! Suntem obligaţi să răspundem acestor aşteptări, începând prin a recunoaşte că multe nemulţumiri ale cetăţenilor sunt justificate.

Românii cer o administraţie publică mai suplă şi performantă! Vor servicii medicale mai bune, un sistem de învăţământ eficient, grijă pentru patrimoniul naţional, sprijin pentru investitori şi economia privată, o reaşezare corectă a salarizării în sectorul public.

Partidul Naţional Liberal susţine necondiţionat reformele aşteptate de oameni, asumate în relaţia cu partenerii europeni, al căror ritm suntem obligaţi să-l intensificăm în acest an.

Ne-am impus punctul de vedere în chestiuni majore - cota unică de impozitare, menţinerea TVA-ului la o cotă nemajorată, consolidarea Pilonului 2 de pensii, continuarea programelor de investiţii de interes naţional, promovarea reformelor pentru creşterea gradului de utilizare a fondurilor nerambursabile. PNL a rămas partenerul onest al mediului de afaceri, al firmelor româneşti care asigură grosul locurilor de muncă din economia privată.

La fel de adevărat este că starea generală de nemulţumire este amplificată de propaganda extremiştilor şi populiştilor, prin lozinci şi discursuri fără conţinut.

Or, nu aşa poate fi guvernată România, ţară membră a Uniunii Europene şi NATO, promovând izolaţionismul, simpatii faţă de ţări şi sisteme autoritare şi totalitare gen Rusia.

Reforma statului înseamnă politici economice solide, o administraţie comasată şi suplă, distribuirea corectă a resurselor, dar şi libertatea de a vota corect informaţi şi cetăţeni care au încredere deplină în statul lor. Avem exemplul Germaniei, unde mobilizarea la vot a rupt aripile extremelor şi a curentelor extremiste. Am toată încrederea că şi în România, la alegerile prezidenţiale din acest an, filoruşii şi extremiştii vor fi sancţionaţi şi readuşi la realitate de românii care vor binele ţării.

Doamne-ajută!

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Marius-Nicolae Alecsandru.

Urmează doamna Oana Murariu.

 
Marius-Nicolae Alecsandru - declaraţie politică având tema Ciolacu, taxele şi energia verde;

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi este "Ciolacu, taxele şi energia verde".

Domnule Ciolacu,

Se pare că unii colegi de-ai dumneavoastră, din PSD, chiar v-au crezut când aţi spus că nu o să măriţi taxele românilor. Poate i-aţi impresionat cu tatuajul despre care aţi amintit, pentru că aceştia nici nu ştiau că aţi mărit în anul 2024 impozitul pe microîntreprinderi, de la 1% la 3% pe cifra de afaceri.

Poate consideraţi cumva că nu a fost o creştere prea mare, doar cu 200%, adică de trei ori mai mult. Un nimic!

Oare aşa înţelegeţi dumneavoastră să-i încurajaţi pe cei care sunt motorul economiei, să-i taxaţi excesiv?!

Aceiaşi colegi de-ai dumneavoastră nu ştiau că aţi mărit TVA-ul, din ianuarie 2024, de la 5% la 9% la sistemele fotovoltaice şi la celelalte surse de energie regenerabilă. Este oare şi aceasta tot o creştere nesemnificativă? Credeţi că 80% creştere este puţin?!

Mai mult decât atât, anumite agenţii ANAF, din mai multe judeţe din ţară, interpretează după bunul plac Legea nr. 39/2023, consideră total abuziv că TVA-ul la bateriile folosite în sistemele fotovoltaice on-grid şi hibride ar fi 19%.

Înţeleg că nu pot face diferenţa între ce înseamnă un sistem hibrid şi unul off-grid, dar, dacă nu se pricep, de ce nu se consultă cu specialiştii, decât să se abereze în necunoaştere.

Domnule Ciolacu, discutaţi, vă rog, cu domnul ministru al finanţelor, Tánczos Barna, poate reglează totuşi aceste interpretări, după ureche, ale ANAF, căci afectează grav nu doar veniturile românilor, dar şi iniţiativa de producere de energie verde, ieftină şi curată.

Chiar este fără nicio noimă această gândire. Pe de o parte, prin fonduri europene, prin programele AFM sau PNRR, se finanţează aceste sisteme, dar, pe de altă parte, ca un stat hapsân ce eşti, tu iei 19% TVA, deşi legea spune că trebuie să iei doar 9%. Adică, după ce ai crescut TVA-ul cu 80% pe acest domeniu, mai vrei să îl mai şi şmechereşti cu o creştere de peste 200%.

Halal încurajare a energiilor verzi!

Domnule Ciolacu, din păcate pare că v-aţi specializat doar în poveşti de prins pisicile prin copacii cei verzi, după cum vă place să vă arătaţi pe TikTok, în ultimul timp. Poate reuşiţi, totuşi, să prindeţi liber un avion de la Nordis.

Mulţumesc.

Marius Alecsandru, deputat de Buzău.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamna deputat Oana Murariu.

 
Oana Murariu - declaraţie politică intitulată USR acţionează pentru siguranţa României - vot pentru consolidarea apărării ţării;

Doamna Oana Murariu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"USR acţionează pentru siguranţa României - vot pentru consolidarea apărării ţării"

În urmă cu două zile s-au împlinit 3 ani de la invazia Rusiei asupra Ucrainei, 3 ani de război la graniţele noastre. Dincolo de neliniştea cauzată de proximitatea conflictului, cetăţenii români nu au fost străini de incidente petrecute chiar pe teritoriul României. Aparate de zbor încărcate cu explozibil au căzut de prea multe ori aproape de casele lor, punându-le în pericol vieţile.

Târziu, însă fără ca acest aspect să îi anuleze importanţa, proiectul de lege care dă drept armatei să doboare dronele ce pătrund în spaţiul aerian al ţării noastre a intrat în procedură legislativă. Camera Deputaţilor a adoptat recent Proiectul de Lege "anti-drone" şi Legea privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor militare în ţară, în ciuda opoziţiei aşa-zis suveraniste. Senatul va avea ultimul cuvânt şi am speranţa că o va face în cel mai scurt termen.

AUR, POT şi SOS au votat, în unanimitate şi cu toate mâinile, împotriva acestor proiecte de lege care vizează întărirea securităţii României. Votul şi poziţia corectă, proeuropeană şi prooccidentală a parlamentarilor USR au fost cele care au înclinat balanţa; doar aşa cele două proiecte vitale pentru apărarea României şi a cetăţenilor ei pot deveni legi.

Minciuna are picioare scurte. Aşa-zişii suveranişti din Parlament, care i-au păcălit, prin dezinformare şi apel la frică, pe unii cetăţeni români să-i voteze, tocmai şi-au dat arama pe faţă. Când trec de la vorbe la fapte, când trebuie să facă ceva, ei votează contra securităţii naţionale. Nu se poate trage altă concluzie decât că vor să ne ţină vulnerabili în faţa Rusiei. Ipocrizia nu s-a limitat la asta. Ulterior votului au continuat, în stilul caracteristic, dezinformarea prin fake news-uri repetate, inducând panica în populaţie, că proiectele de lege predau România puterilor străine. Incredibil, dar adevărat, aceasta este manipularea învăţată la Moscova sau chiar la Moscova făcută.

Iată, deja războiul nu mai este la graniţă, ci a intrat în ţara noastră, prin propaganda rusească, a intrat în Parlament, prin opoziţia la întărirea securităţii noastre! În faţa acestui asalt la siguranţa naţională, pe de-o parte, Armata Română are nevoie de reformă şi investiţii mai mari, ca membru NATO, pe de altă parte, este nevoie ca de aer de o campanie masivă de combatere a dezinformării.

După ani de zile de muncă pe drumul corect - proeuropean, euroatlantic -, după atâtea sacrificii ale românilor, nu întoarcerea în sfera de influenţă a Moscovei este răspunsul.

E nevoie ca România să investească real şi inteligent în apărare, pentru că paza bună trece primejdia rea. Şi este necesară ca aerul întărirea luptei împotriva dezinformării, un demers pe care, dragi colegi, nu l-aţi susţinut prin adoptarea unui amendament pe care l-am propus, în acest sens, la Legea bugetului de stat.

Închei prin a spune că avem nevoie de mai multă Europă, nu de mai puţină, de o Europă cu decizii mai rapide şi mai ancorate în interesul cetăţenilor, în faţa tuturor tentativelor de slăbire a puterii şi importanţei sale pe plan mondial.

Este datoria noastră să luptăm pentru casa noastră. Casa noastră este România, într-o Europă pe care noi o putem face mai puternică!

Vă mulţumesc.

Oana Murariu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 13 Cluj.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Continuăm cu Grupul parlamentar al SOS.

Domnul deputat Tudor Ionescu.

 
Tudor Ionescu - declaraţie politică intitulată Vremea globaliştilor a trecut, a suveraniştilor de-abia începe!;

Tudor Ionescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi şi colege,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vremea globaliştilor a trecut, a suveraniştilor de-abia începe!".

După cum ştiţi, o delegaţie a Partidului SOS România s-a aflat timp de o săptămână în Statele Unite ale Americii.

Delegaţia a fost condusă de doamna avocată şi eurodeputată Diana Iovanovici-Şoşoacă, preşedinta Partidului SOS România, care timp de o săptămână a fost invitată la Conferinţa de Acţiune Politică Conservatoare (CPAC), eveniment la care au participat preşedintele SUA, Donald Trump, vicepreşedintele SUA, J.D. Vance, şeful Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală, Elon Musk, şi Steve Bannon, fostul strateg şi şef de campanie al preşedintelui Donald Trump, precum şi lideri suveranişti din Europa şi întreaga lume.

După întâlnirile avute şi discuţiile purtate în Statele Unite, vă putem confirma că revenirea preşedintelui Donald Trump la Casa Albă marchează începutul unei noi ere în politica internă şi internaţională. O eră a naţionalismului, a suveranismului, a primatului valorilor creştine tradiţionale.

Realegerea preşedintelui Donald Trump este un semnal clar că lumea se schimbă, că epoca globalismului necontrolat, a frontierelor deschise, a cangrenei cancel culture sau a ideologiei woke s-a încheiat.

Pentru prea mult timp România şi statele Europei au fost conduse de partide şi lideri care au trădat interesele naţionale, care au promovat politici distructive, care au transformat imigraţia necontrolată într-un coşmar pentru propriii cetăţeni. Dar vremea lor a trecut! Vremea eurocraţilor lipsiţi de patriotism se apropie de sfârşit.

O nouă generaţie de lideri se ridică! Lideri care pun pe primul loc suveranitatea, care luptă pentru drepturile poporului lor, care refuză să mai fie simpli executanţi ai unor ordine străine. Realegerea lui Trump demonstrează că valul schimbării nu mai poate fi oprit.

Viitorul nu aparţine celor care preferă globalismul, fără chip şi fără identitate.

Viitorul nu aparţine celor care vor să şteargă identităţile naţionale, care vor să impună modele străine şi să sufoce suveranitatea statelor.

Viitorul aparţine naţionaliştilor, celor care îşi iubesc ţara, neamul, biserica, care îşi apără cultura, tradiţiile şi valorile.

Viitorul aparţine celor care cred şi luptă pentru o Europă a naţiunilor libere şi a statelor suverane şi independente. Iar în faţa acestei realităţi, partidele vechi, corupte şi obosite vor fi trimise acolo unde le este locul: la lada de gunoi a istoriei!

America s-a trezit! România se trezeşte! Europa se schimbă! Iar cei care cred că mai pot opri această revoluţie patriotică se înşală amarnic!

Vremea globaliştilor a trecut, a suveraniştilor de-abia începe!

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar POT.

Domnul deputat Cristian-Alexandru Popa.

 
Cristian-Alexandru Popa - declaraţie politică având titlul Bani pentru şcoli, în primul rând, nu pentru cluburi private;

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dragi români,

"Bani pentru şcoli, în primul rând, nu pentru cluburi private"

Sportul românesc are nevoie de o schimbare profundă. Vrem să transformăm mentalitatea actuală şi să reactivăm pofta de mişcare, atât pentru copii şi tineri, cât şi pentru performanţa de vârf. Sportul nu este doar despre competiţii şi medalii, ci şi despre sănătate, disciplină şi educaţie. Mai mult decât atât, dragi părinţi, sportul îi ţine pe tineri departe de droguri, alcool, jocuri de noroc şi pornografie, oferindu-le un cadru sănătos de dezvoltare.

Banii din bugetul de stat trebuie direcţionaţi către cluburile sportive printr-un proces cât se poate de transparent, în sprijinul cluburilor, sportivilor şi a infrastructurii, nu să poată deveni o metodă de direcţionare a banilor publici către firme private de casă, lipsite de profesionalism, transparenţă şi predictibilitate. În România, mulţi sportivi nu beneficiază de sprijin real din partea cluburilor şi nu au mijloacele financiare necesare pentru recuperare şi tratamente medicale adecvate. În lipsa acestor resurse, unii recurg la substanţe interzise pentru a se reface rapid, ceea ce afectează atât sănătatea lor, cât şi integritatea competiţiilor.

Un alt aspect esenţial este necesitatea depolitizării cluburilor sportive municipale. Avem nevoie de profesionişti care să conducă aceste structuri, nu de oameni numiţi pe criterii politice. Propunem ca angajarea în aceste instituţii să se facă prin concurs sau, în cazul antrenorilor şi coordonatorilor, funcţia să fie oferită celor care au obţinut medalii olimpice, mondiale sau europene, dovedindu-şi astfel competenţa şi experienţa în domeniu.

Pentru ca sportul să prospere avem nevoie de investiţii în infrastructură. Sălile de sport din şcoli şi licee trebuie modernizate, iar bazele sportive aflate în administrarea CSM-urilor trebuie renovate şi făcute accesibile sportivilor. De asemenea, trebuie să investim în echipamente sportive şi competiţii pentru copii şi juniori, promovând şi alte discipline sportive, nu doar pe cele tradiţionale.

Însă, performanţa şi medaliile nu pot fi obţinute decât printr-un sistem bine pus la punct, care să încurajeze sportul de masă. Fără o bază solidă pentru copii şi tineri activi, nu vom avea sportivi de performanţă în viitor. Mişcarea fizică trebuie să devină o prioritate naţională, pentru că doar astfel vom avea copii mai sănătoşi, mai disciplinaţi şi mai productivi.

Trebuie să acţionăm acum pentru a redresa sportul românesc!

Mulţumesc.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Daniel Grofu.

 
Daniel Grofu - declaraţie politică având ca subiect adoptarea Proiectului de Lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român şi Proiectului de Lege privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional;

Domnul Daniel Grofu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am asistat zilele trecute la o escaladare mediatică, atât în mediul online, cât şi la televiziuni, am observat reacţii virulente şi manipulatoare ale unor politicieni şi ale unor aşa-zişi "formatori de opinie", care fie nu spun tot adevărul despre proiectele de lege privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi a operaţiilor militare pe teritoriul statului român, în speţă PL-x 5/2025, respectiv privind controlul utilizării spaţiului aerian al României, respectiv PL-x 6/2025, fie le interpretează eronat sau poate chiar nu ştiu exact ce prevăd aceste propuneri de legi.

Noi, Partidul Oamenilor Tineri, evidenţiem că protejarea teritoriului naţional este un principiu de necontestat, iar România trebuie să aibă capacitatea de a răspunde eficient la orice ameninţare aeriană, inclusiv în ceea ce priveşte dronele care pătrund ilegal în spaţiul său.

Susţinerea unui cadru legislativ clar şi eficient pentru neutralizarea dronelor ostile este necesară şi justificată. România trebuie să-şi apere suveranitatea şi integritatea teritorială, aşa cum prevede legea fundamentală, Constituţia României.

Iniţial, intenţia Partidului Oamenilor Tineri a fost de a susţine Proiectul de Lege privind neutralizarea sau nimicirea dronelor aflate ilegal pe teritoriul României. Am înţeles necesitatea completării cadrului legislativ pentru protejarea securităţii naţionale şi o susţinem fără ezitare, mai cu seamă că aceste prevederi trebuiau adoptate cu mult înainte ca POT să facă parte din Parlamentul României.

Însă, la o lecturare mai amănunţită a textului de lege propus, am descoperit că nu ni se propun doar elementele necesare din perspectiva apărării teritoriului naţional, ci au fost "strecurate" şi câteva prevederi neconstituţionale, respectiv "transferul de autoritate asupra elementelor naţionale", de la Ministerul Apărării Naţionale către autorităţi militare străine.

Problema reală pentru care parlamentarii Partidului Oamenilor Tineri au votat împotriva adoptării proiectelor de lege în forma prezentată o reprezintă tocmai aceste prevederi care afectează comanda militară naţională. Cedarea autorităţii către comandanţi străini este o măsură care ridică serioase probleme constituţionale.

Consider că atribuirea unor puteri suplimentare trupelor străine aflate pe teritoriul nostru, fără a respecta art. 2, coroborat cu art. 118 alin. (1) şi alin.(5) din Constituţia României şi fără o răspundere clară, conform legislaţiei româneşti, nu este acceptabilă.

Mai mult, în cadrul şedinţei Comisiei pentru apărare am insistat să fie introdusă o prevedere logică, necesară şi de bun-simţ, şi anume, doborârea dronelor aflate ilegal pe teritoriul naţional să aibă loc în zone unde riscul pentru viaţa oamenilor şi posibilele pagube materiale sunt minime. Specialiştii din sală au fost de acord, dar această prevedere nu a mai ajuns în proiectul de lege adoptat.

Cadrul legal privind securitatea naţională trebuie să fie clar, constituţional şi să protejeze suveranitatea României. Este esenţial ca aceste proiecte de lege să fie revizuite în părţile care generează riscuri pentru interesul naţional.

Vă mulţumesc.

Deputat Daniel Grofu, Circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

De la Grupul parlamentar al UDMR nu este nimeni înscris pentru declaraţii prezentate oral.

Este? (Vociferări.) Nu. Am zis UDMR.

Continuăm cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi.

 
Nicolae-Miroslav Petreţchi - declaraţie politică având ca temă necesitatea de a construi o pace justă şi de durată în Ucraina;

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

La 24 februarie 2022, Federaţia Rusă a declanşat o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei, în cadrul unui război de agresiune mai larg, iniţiat în 2014.

Nu voi insista astăzi asupra efectelor catastrofale ale acestei agresiuni asupra Ucrainei, României şi Europei în general, ele au fost reactualizate în aceste zile. Chiar şi în momentul de faţă, în care vorbim, drone şi rachete ruseşti atacă zilnic infrastructura critică a Ucrainei, lăsând oraşe şi sate în întuneric, în timp ce emisarii diplomatici vorbesc ipocrit de pace, la marile tribune ale ONU.

Privirea noastră se îndreaptă astăzi mai degrabă spre viitor. Ne aflăm, după 3 ani de la declanşarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei şi la 11 ani de agresiune rusească împotriva acestei ţări, într-un moment în care oportunitatea de a pune capăt acestui război pare mai aproape ca niciodată de la declanşarea sa, însă, totodată, la fel de important este cum construim pacea în Ucraina şi, în general, în Europa.

Avem nevoie să construim o pace justă şi de durată, care să ţină ameninţările departe, care să inhibe noi proiecte imperialiste, revanşarde, turbulente, precum cel declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, împotriva Europei, în sens larg.

O pace nedreaptă în Ucraina ar putea deschide porţile unui nou război al Rusiei în regiune, ar invita Rusia la beligeranţă continuă în Europa.

Se va crea, în următoarele luni, oportunitatea rarisimă de identificare şi convenire a soluţiei politico-diplomatice de finalizare a actualei faze militare active a războiului de agresiune împotriva Ucrainei.

Sunt convins că Ucraina şi ţările europene vor avea, până la urmă, posibilităţile reale şi multiple de a-şi prezenta şi promova viziunea privind această soluţie, în cadrul iniţiativei americane de mediere şi în formate complementare.

Nu poate fi asigurată o pace de durată în Ucraina, fără asigurarea permanentă şi pentru totdeauna a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a suveranităţii sale, fără garanţii de securitate ale partenerilor ei transatlantici, fără convenirea unui design sustenabil al reconstrucţiei postconflict a ţării, fără convenirea unei arhitecturi de securitate regională care să ofere, pe termen lung, linişte, stabilitate şi securitate ţărilor din regiune, precum şi dreptul real al acestora de a-şi proiecta şi construi liber viitorul.

De modul în care se va pune capăt acestui război va depinde, totodată, şi viitoarea configuraţie de securitate a Europei. Este nevoie de o implicare mult mai mare a Europei în asigurarea propriei sale securităţi. Cele mai mari ameninţări la adresa securităţii europene provin din partea Federaţiei Ruse, ca atare, noile soluţii şi angajamente sporite de securitate europeană trebuie să privilegieze teritoriul european cel mai expus.

Pentru România, continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina reprezintă o investiţie strategică în propria sa securitate.

Vedem şi salutăm semne solide ale continuării angajamentului de sprijin al României pentru Ucraina, la nivelul întregii clase politice responsabile din România.

Vocile izolaţioniste rămân periferice în ţara noastră, chiar dacă cresc în decibeli şi boţi.

Sunt sigur că vom avea maturitatea de a ne alege, în curând, un preşedinte care să menţină şi să consolideze România europeană şi euroatlantică şi care, totodată, să retransforme România în ancora de stabilitate a regiunii.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul Alexandrin Moiseev.

Dacă este în sală?

Dacă nu, continuăm... (Vociferări.)

Este?

Vă rog.

 
Alexandrin Moiseev - declaraţie politică intitulată România, actor regional - securitate, diplomaţie şi reconstrucţie;

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

"România, actor regional - securitate, diplomaţie şi reconstrucţie"

Este imperativ ca România să-şi afirme cu fermitate rolul în procesul de pace din Ucraina şi să-şi intensifice implicarea diplomatică la nivel regional şi internaţional.

Ne aflăm într-un moment în care România trebuie să-şi asume, cu hotărâre, rolul de garant al securităţii în regiunea Mării Negre şi să-şi întărească poziţia diplomatică pe scena internaţională.

Evoluţiile recente de la frontierele noastre şi realităţile geopolitice, în continuă schimbare, impun o participare activă a ţării noastre la dialogurile de securitate şi la procesul de reconstrucţie postconflict.

România a demonstrat, fără echivoc, solidaritate şi angajament în sprijinirea Ucrainei împotriva agresiunii ruseşti. Am pus la dispoziţie resurse, sprijin umanitar şi am fost un pilon logistic esenţial în efortul colectiv al NATO şi al Uniunii Europene.

În aceste condiţii, este firesc ca România să fie parte integrantă a negocierilor pentru pace şi reconstrucţie, având un cuvânt de spus în modelarea viitorului regional.

Totodată, securitatea naţională şi stabilitatea flancului estic al NATO trebuie să rămână priorităţi de prim rang. Modernizarea armatei române nu este doar o necesitate strategică, ci şi o garanţie a suveranităţii noastre. În paralel, parteneriatul strategic cu Statele Unite trebuie să continue într-o formă benefică pentru toate părţile implicate, în care România să-şi promoveze activ interesele economice şi politice.

Baze militare, contracte de apărare, investiţii în infrastructura strategică, toate acestea trebuie gestionate astfel încât România să nu fie doar un beneficiar pasiv, ci un partener egal, implicat în deciziile care privesc securitatea sa. Nu trebuie să acceptăm o poziţie de subordonare, ci să negociem cu demnitate şi pragmatism pentru ca acest parteneriat să fie reciproc avantajos.

Din această perspectivă, fac un apel ferm la Ministerul Afacerilor Externe şi la instituţiile responsabile pentru ca România să-şi intensifice prezenţa la masa deciziilor internaţionale. Este vital să ne consolidăm rolul de actor regional important şi să demonstrăm că suntem mai mult decât un spectator în arhitectura de securitate europeană.

Apărăm pacea, susţinem dialogul şi ne dorim un viitor sigur pentru România şi regiune. Dar pentru aceasta trebuie să acţionăm, să ne impunem punctul de vedere şi să consolidăm statutul nostru la Marea Neagră şi în Europa de Est.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Gheorghe-Daniel Georgescu.

Se pregăteşte domnul deputat Voicu Vuşcan.

 
Gheorghe-Daniel Georgescu - declaraţie politică având titlul Drepturile persoanelor cu handicap, în pericol! Activitatea primăriilor, blocată!;

Domnul Gheorghe-Daniel Georgescu:

Declaraţie politică intitulată "Drepturile persoanelor cu handicap, în pericol! Activitatea primăriilor, blocată!".

Stimaţi colegi,

Ştim, cu toţii, că traversăm o perioadă economică dificilă, începând de la ministere şi până la cea mai mică primărie de comună.

Trag un semnal de alarmă privind situaţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, în paralel cu blocarea activităţii unităţilor administrativ-teritoriale la nivel naţional.

Unităţile administrativ-teritoriale sunt în blocaj financiar. În acest moment se pune o presiune fantastică pe primăriile din toată ţara, la nivel naţional, pentru plata salariilor asistenţilor personali, cât şi a beneficiilor acestora, drepturi pe care le au persoanele cu dizabilităţi.

Bugetele administraţiilor locale sunt, în acest moment, insuficiente pentru a asigura activităţile curente, cofinanţările asumate diverselor proiecte sau noile finanţări ale proiectelor ulterioare.

Salariile asistenţilor personali sunt plătite, conform legii, de către UAT-uri, cel mult 90% din bani fiind decontaţi de către Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. Restul de 10% din salariul asistenţilor personali este asigurat din bugetul propriu al primăriilor.

Tot primăriile au obligaţia să adopte bugete anuale, în aşa fel încât să includă sporurile aferente asistenţilor personali, în speţă acordarea/plata integrală a tichetelor de vacanţă, precum şi indemnizaţia suplimentară, plătită direct persoanelor cu dizabilităţi, în luna în care asistentul personal este în concediu.

Nici mecanismul de decontare nu funcţionează corespunzător. Sumele primite de primării sunt aceleaşi ca la finalul anului precedent, fără a se lua în calcul schimbările care intervin pe parcursul unui an. Până la reglarea acestor decalaje între instituţiile statului salariul trebuie plătit, obligaţia revenind exclusiv UAT-urilor, de multe ori fiind întârzieri şi de câteva luni.

La toate acestea se adaugă cazurile în care tot UAT-urile sunt obligate să pună în practică, din fondurile proprii, deciziile judecătoreşti, unde legiuitorul nu lasă la aprecierea primăriei aplicarea drepturilor care privesc încadrarea într-o grupă superioară de handicap, cu toate că acestea nu sunt responsabile pentru emiterea, în mod eronat, a gradului de handicap, iar instanţele stabilesc, de cele mai multe ori, ca plăţile să se facă retroactiv.

Ce soluţie există?

Pentru a degreva primăriile de aceste obligaţii financiare se poate reveni la cadrul legal existent până la 1 ianuarie 2018, atunci când drepturile persoanelor cu dizabilităţi erau achitate integral de către Ministerul Muncii, fără ca primăriile să fie încărcate cu aceste plăţi. Este o variantă de lucru şi consider că, prin această modificare de legislaţie, şi presiunea financiară pusă pe unităţile administrativ-teritoriale, la nivel naţional, s-ar diminua corespunzător, în paralel cu fluidizarea activităţii curente a primăriilor şi asigurarea obligaţiilor legale ale persoanelor care beneficiază de asistenţi personali.

Vă mulţumesc.

Daniel-Gheorghe Georgescu.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Voicu Vuşcan, deputat al PSD.

 
Voicu Vuşcan - declaraţie politică având ca temă O moţiune împotriva stabilităţii României, la fel ca şi partidul care a depus-o, AUR;

Domnul Voicu Vuşcan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Moţiunea de cenzură este unul dintre instrumentele parlamentare democratice şi trebuie, în acest sens, respectată. Mai departe de exerciţiul democratic, este clar că moţiunea de cenzură depusă de cei de la AUR nu e una îndreptată împotriva Guvernului, ci îndreptată împotriva stabilităţii României.

Ea nu va aduna voturile necesare, aşa cum nu îndeplineşte nici condiţiile raţionale, motivate, pentru ca un guvern să cadă.

Nu are nimeni pretenţia că actualul ori fostul Guvern au fost perfecte. Realizările obţinute, însă, sunt o dovadă că ele au fost funcţionale, că au acţionat în interesul cetăţenilor şi că au obţinut rezultate pentru cetăţeni.

Asumat de PSD, într-un moment de criză socială şi economică, pe fondul pandemiei, Guvernul României a reuşit câteva performanţe care au ajutat fiecare român în parte.

Preţurile la energie electrică şi gaze au fost plafonate - măsură care vine şi astăzi în sprijinul oamenilor, în special al celor cu venituri mici.

PNRR a fost corectat şi a fost eliminat plafonul de 9,4% din PIB, astfel încât pensiile românilor au putut fi mărite.

România a aderat la spaţiul Schengen şi vizele pentru Statele Unite au fost eliminate.

Marile proiecte de infrastructură au fost accelerate şi, în guvernarea PSD-PNL, au fost daţi în folosinţă mai mulţi kilometri de autostradă sau drum expres decât în mandatul oricărui alt Guvern. În prezent se lucrează intens pe o sumedenie de şantiere şi se construiesc autostrăzi, drumuri de mare viteză. La fel se întâmplă şi cu lucrările din infrastructura de cale ferată, unde se lucrează pe sute şi sute de kilometri.

Producţia industrială s-a dezvoltat, investiţiile au continuat, astfel încât, astăzi, PIB-ul României depăşeşte PIB-ul altor ţări, precum Polonia, Grecia, Ungaria sau Croaţia.

România, în ciuda situaţiei geopolitice, în ciuda multor provocări interne şi externe, s-a dezvoltat şi va continua să se dezvolte, cu un Guvern asumat şi responsabil.

România nu va cădea pradă extremismului şi îşi va continua drumul european şi democratic.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnul deputat Lucian-Gabriel Bogdănel, Grupul parlamentar al PSD.

Deci, domnul deputat Lăpuşan, în următorul, dacă ajungem.

Mulţumesc.

 
Lucian-Gabriel Bogdănel - declaraţie politică intitulată Studiul temeinic al istoriei, un imperativ al planurilor-cadru de liceu, nu un capriciu!;

Domnul Lucian-Gabriel Bogdănel:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Studiul temeinic al istoriei, un imperativ al planurilor-cadru de liceu, nu un capriciu!".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Lansarea în dezbatere publică a planurilor-cadru de liceu a fost însoţită de numeroase critici, în bună măsură îndreptăţite. Ele au vizat, în principal, locul marginal pe care autorii planurilor îl rezervă Istoriei pentru clasele a XI-a şi a XII-a, altele decât cele circumscrise profilului umanist.

Pretextul urgenţei şi pripa au însoţit - în ultimii ani - fiecare tentativă reformistă în domeniul educaţiei, dar mai mereu am sfârşit prin a consemna în dreptul aşa-ziselor "reforme" doar improvizaţii, încropeli cu iz de experiment eşuat şi sentimentul acut de lucru făcut de dragul de a fi făcut.

Iar cel mai strălucit exemplu rămâne "România Educată", o fantasmă reformistă ale cărei dezbateri au consumat ultimii 10 ani din viaţa noastră publică, doar pentru a descoperi în final că singura certitudine lăsată în urmă de această iniţiativă - născută talent şi moartă speranţă - este rata analfabetismului funcţional ce bate spre 50%.

Mă întreb, totuşi, dacă aprobarea planurilor-cadru nu a fost atât de "urgentă" în ultimii 4 ani, care ar fi justificarea precipitării ce-l mână în luptă pe actualul ministru, Daniel David?

Domnule ministru, nu studiul istoriei la liceu produce dacopaţi sau analfabeţi funcţional, cum aţi afirmat de mai multe ori, inclusiv în emisiuni de televiziune, ci văditele carenţe în materie de cunoaştere a istoriei, amplificate tocmai de marginalizarea premeditată a acestei discipline fundamentale care, prin noile planuri-cadru, este ireversibil exilată în irelevanţă.

Am surprins inclusiv o contradicţie internă ce subminează şubredul eşafodaj argumentativ al ministrului David - pe de o parte, domnia-sa pledează pentru combaterea pseudoştiinţei şi cultivarea unei cunoaşteri ştiinţifice ca fundament al gândirii critice, indispensabile pentru formarea tinerilor de azi şi de mâine; pe de altă parte, la iniţiativa sa, ministerul propune radierea din planurile-cadru tocmai a disciplinei care poate să-i ajute pe elevi şi tineri să cunoască istoria şi realităţile ei factuale şi, astfel înarmaţi, să-i demaşte pe falşii profeţi sau şarlatanii mesianici ai zilelor noastre.

Nevoia de specializare a elevilor, altminteri esenţială pentru viitoarele lor cariere, nu poate echivala cu excluderea istoriei din trunchiul comun de studiu pentru clasele terminale de liceu. Şi nici nu reprezintă un obstacol în calea specializării elevilor, în acord cu conţinutul specific al disciplinelor de bază aferente profilului pe care aceştia îl urmează.

Riscăm ca locul Istoriei - disciplină formativă primordială în devenirea viitorilor cetăţeni români - să fie ocupat de pseudoistorici de TikTok sau Facebook şi de armatele lor de adepţi zeloşi, care vor falsifica şi mistifica în continuare istoria naţională, diseminând eternele basme despre tunelurile energetice din Bucegi sau laserul lui Ceauşescu care topea tancuri, despre dacii care se hrăneau cu aerul munţilor şi fructele pădurilor sau legionarii interbelici care au fost, de fapt, sfinţi, deşi au recurs în permanenţă la violenţă fizică şi asasinat.

Este imperios necesar, domnule ministru, ca la finalul consultărilor publice, planurile-cadru să fie substanţial amendate prin încorporarea observaţiilor şi recomandărilor transmise ministerului de cele mai prestigioase catedre universitare de Istorie din ţară; în caz contrar...

 

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

 
 

Domnul Lucian-Gabriel Bogdănel:

...mi-e teamă că, prin aceste planuri, ministerul oferă, cu bună ştiinţă, muniţie populiştilor radicali, în lupta lor oarbă împotriva valorilor şi instituţiilor democratice din România.

Vă mulţumesc.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Grupul parlamentar AUR, doamna deputat Laura Gherasim.

Se pregăteşte doamna Cristina-Emanuela Dascălu, dacă este.

 
Laura Gherasim - declaraţie politică referitoare la problemele fermierilor români;

Doamna Laura Gherasim:

Bună ziua!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţie politică adresată Parlamentului României.

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Statul român i-a abandonat încă o dată pe fermierii români.

Două milioane de hectare de culturi din România au fost distruse în 2024 din cauza secetei. Astăzi, în 2025, fermierii români sunt forţaţi să cumpere îngrăşăminte la preţuri inaccesibile, ceea ce va duce la producţii slabe, falimente în lanţ şi creşteri de preţuri la alimente.

Astăzi mă adresez dumneavoastră cu o problemă care afectează direct fermierii şi pe cei care muncesc pământurile României - preţurile exorbitante impuse de importatorii care controlează piaţa într-un regim de monopol.

România, o ţară cu tradiţie agricolă, este astăzi dependentă de importuri la preţuri speculative. În timp ce combinatele noastre de producţie a îngrăşămintelor sunt fie închise, fie ţinute în stare de funcţionare precară de către interese private străine, fermierii români cumpără îngrăşăminte chimice la preţuri duble faţă de acum 4 ani, pentru că depindem aproape în totalitate de importuri din Maroc, Rusia, Serbia şi alte state.

Lipsa îngrăşămintelor chimice produse în România ne obligă să renunţăm la suveranitatea agricolă şi economică.

Cine câştigă din această situaţie? Marile corporaţii care controlează importurile, pentru că impun aceste preţuri de monopol. Intermediarii cumpără la preţuri cu mult mai mici din afară şi revând fermierilor la preţuri exagerate.

Ce face Guvernul României? În loc să protejeze producătorii români, îi lasă la mâna speculanţilor.

Da, avem cele mai mari preţuri la îngrăşăminte, pentru că guvernele trădătoare au permis privatizarea şi închiderea fabricilor româneşti, lăsând piaţa pe mâna cartelurilor străine.

Solicit redeschiderea şi modernizarea combinatelor de îngrăşăminte din România printr-un program naţional de reindustrializare.

Ni se spune că preţurile ridicate ale îngrăşămintelor sunt cauzate de scumpirea gazului natural. Fals! România este unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale din Europa, cu rezerve uriaşe în Marea Neagră.

Avem gazele necesare, doar trebuie să existe susţinere pentru fermieri.

Producţia internă de îngrăşăminte trebuie subvenţionată pentru a reduce dependenţa de importuri şi a-i sprijini pe fermierii români.

Pentru că statul român refuză să intervină pentru a reglementa piaţa şi a sprijini producţia internă, solicit stabilirea unui preţ maximal la îngrăşămintele chimice, astfel încât fermierii noştri să nu mai fie jefuiţi. Solicit alocarea de gaz metan la preţ preferenţial strict pentru uz intern, naţional, cu condiţii stricte pentru industria de îngrăşăminte.

 

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

 
 

Doamna Laura Gherasim:

Noi, parlamentarii, avem obligaţia să cunoaştem toate problemele fermierilor români, trebuie să înţelegem mecanismele care le sprijină activitatea şi să transformăm România dintr-o ţară dependentă de importuri, unde fermierii muncesc în pierdere, într-o ţară capabilă...

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să încheiaţi.

 
 

Doamna Laura Gherasim:

...să ne asigure hrana.

Sunt deputat Laura Gherasim.

Vă mulţumesc.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu doamna Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR.

Vă rog.

 
Cristina-Emanuela Dascălu - declaraţie politică intitulată Trei ani de război în Ucraina - România între suveranitate şi pericolele unui conflict extins;

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Distinsă doamnă preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, astăzi vă voi prezenta declaraţia politică intitulată "Trei ani de război în Ucraina - România între suveranitate şi pericolele unui conflict extins".

Stimaţi colegi,

Astăzi, la trei ani de la declanşarea conflictului dintre Federaţia Rusă şi Ucraina, România trebuie să îşi reafirme angajamentul pentru pace, stabilitate şi respectarea interesului naţional. De la începutul acestui război, milioane de ucraineni au trecut graniţele României, iar ţara noastră a fost implicată în numeroase iniţiative de sprijin, de la ajutor umanitar la facilitarea tranzitului cerealelor. Cu toate acestea, este momentul să privim dincolo de discursurile propagandistice şi să punem în centrul atenţiei suveranitatea şi securitatea românilor. (Vociferări.)

Dacă sunteţi de acord, dragii mei colegi. (Vociferări.)

România nu trebuie să fie împinsă într-un conflict care nu este al nostru! (Vociferări.)

 

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să asiguraţi liniştea în sală.

Domnilor deputaţi!

 
 

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte. (Vociferări.)

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Domnilor deputaţi, vă rog să asiguraţi liniştea în sală.

 
 

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

România nu trebuie să fie împinsă într-un conflict care nu este al nostru. Statul român are datoria să îşi protejeze propriul popor, să îşi apere frontierele şi să nu devină teren de escaladare a războiului. În ultimii ani am trimis resurse, am făcut sacrificii economice şi am acceptat riscuri de securitate, dar cine garantează siguranţa şi bunăstarea românilor?

În acest context, Partidul AUR susţine o politică externă echilibrată, bazată pe neutralitate activă şi apărarea suveranităţii naţionale. România trebuie să îşi întărească capacitatea defensivă, să îşi protejeze graniţele şi să nu fie o simplă piesă pe tabla de şah a marilor puteri. O politică de independenţă naţională este singura garanţie reală că România nu va plăti preţul acestui conflict.

În încheiere, facem apel la Guvernul României să îşi asume cu responsabilitate rolul de garant al păcii şi stabilităţii, să nu implice România în acţiuni care pot periclita securitatea cetăţenilor noştri şi să pună întotdeauna interesul naţional mai presus de orice alianţă sau influenţă externă.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Vă mulţumesc.

Deputat AUR, Iaşi, Cristina-Emanuela Dascălu.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mulţumesc, dragi colegi.

 
 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Tot din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Gabriel-Florinel Florea.

 
Gabriel-Florinel Florea - declaraţie politică având titlul Realitatea cruntă a judeţului Teleorman;

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Realitatea cruntă a judeţului Teleorman".

Stimaţi colegi,

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a atrage atenţia asupra unei realităţi dureroase şi aproape imposibil de ignorat - judeţul Teleorman, judeţul meu, judeţul nostru, este în continuare prins în capcana depopulării şi a sărăciei, iar cei care ar fi trebuit să ne ridice au ales să ne lase în colaps.

Este o realitate pe care o cunoaşte fiecare cetăţean din acest judeţ, dar şi întreaga naţiune ar trebui să o ştie - statisticile nu mint. În Teleorman, numărul locuitorilor scade rapid, iar cei care rămân se confruntă zilnic cu lipsa locurilor de muncă, cu infrastructura dezastruoasă şi cu un sistem de sănătate care este pe cale să cedeze.

Depopularea judeţului nu este doar un fenomen statistic, este o dramă umană. Teleormanul a ajuns un judeţ în care tinerii sunt obligaţi să plece pentru a-şi construi un viitor, pentru că aici nu au nicio şansă. Între timp, cei care rămân, din păcate, nu au nicio speranţă că vor putea ieşi din acest cerc vicios. Şi cine este responsabil pentru această situaţie? Partidul Social Democrat este responsabil. Partidul care a condus acest judeţ ani la rând, care a avut la dispoziţie fonduri europene, care a avut majoritate în fiecare instituţie relevantă şi care, în loc să construiască pentru oameni, a ales să construiască doar pentru propria sa putere.

Fondurile europene au fost un miraj pentru judeţul Teleorman.

Ar fi trebuit să fie motorul dezvoltării, dar, în realitate, au fost folosite doar pentru a întări un sistem corupt, un sistem care a ignorat complet nevoile cetăţenilor. Ce am obţinut cu acele fonduri? Drumuri nepavate, spitale pline de crăpături, şcoli care nu sunt nici pe departe la standardele europene. Unde sunt acele investiţii promise? Unde sunt acei bani care ar fi trebuit să creeze locuri de muncă, să aducă dezvoltare, să îmbunătăţească viaţa oamenilor din Teleorman? Totul a fost doar un spectacol. O farsă.

PSD a transformat Teleormanul într-o simulare a prosperităţii.

Iar astăzi, stimaţi colegi, trebuie să recunoaştem un adevăr simplu şi dureros - PSD este vinovat pentru că a transformat Teleormanul într-un judeţ subdezvoltat, uitat şi abandonat. Şi nu mai putem continua aşa. Nu mai putem accepta ca, în numele unor jocuri politice, acest judeţ să rămână captiv într-o stare de decădere continuă.

Este momentul pentru schimbare.

Teleormanul nu mai trebuie să fie o "colonie politică" pentru cei care vor să îşi păstreze locurile călduţe în instituţiile statului. Teleormanul trebuie să fie un judeţ care oferă şanse, locuri de muncă, educaţie de calitate, acces la servicii medicale decente. Este momentul să aducem acele fonduri europene, dar de data aceasta să le folosim...

Imediat, doamnă preşedinte.

...pentru oameni, nu pentru a întări un sistem care doar să ne submineze şansele de dezvoltare.

Noi, Partidul AUR, nu facem parte din generaţia celor care pleacă privirea! Noi suntem cei care vom ridica judeţul Teleorman, şi nu numai. Noi suntem cei care vor face dreptate pentru oamenii acestui judeţ.

A venit vremea ca Teleormanul să nu mai fie un judeţ de mâna a treia.

Vă mulţumesc.

Gabriel Florea, deputat de Teleorman. (Vociferări.)

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Adrian Cozma.

 
Adrian-Felician Cozma - declaraţie politică având subiectul Infrastructura mare din România s-a dezvoltat prin implicarea PNL şi cu ajutorul fondurilor europene!;

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Populiştii şi extremiştii din România, care încearcă să îndepărteze România de la drumul său european şi euroatlantic, de la valorile democratice europene şi de la economia liberă, nu au avut niciodată curajul să spună că aproape toate marile lucrări de infrastructură - autostrăzi, căi ferate, drumuri expres şi naţionale, centuri ocolitoare, reabilitări de clădiri, şcoli şi spitale -, care s-au realizat în ultimii 20 de ani în ţara noastră, şi alte câteva mii de şantiere care sunt în curs de realizare se bazează pe fondurile europene nerambursabile. Fără apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi NATO cred că ştim cu toţii unde ne-am fi aflat - într-un pol extrem al sărăciei şi subdezvoltării, precum şi într-o izolare internaţională fără precedent.

Stimaţi colegi,

Vă rog să nu uităm că Partidul Naţional Liberal este acela care, atunci când a venit la guvernare, a deblocat toate proiectele majore de infrastructură şi a dat un nou suflu economiei. Nu aş vrea să supăr pe nimeni, dar mare parte dintre panglicile care s-au tăiat în ultimii ani şi se vor mai tăia în următorii ani sunt rodul proiectelor de infrastructură demarate de Partidul Naţional Liberal. De asemenea, PNL a reuşit şi o premieră istorică, finalizând ultimul exerciţiu financiar european, 2014 - 2020, cu o absorbţie a fondurilor europene de peste 98%, bani care au schimbat la faţă soarta ţării noastre. Mai mult decât atât, PNL a reuşit să obţină finanţări istorice pentru infrastructură prin PNRR, dar şi prin fondurile structurale şi de coeziune care sunt abia la începutul utilizării.

Nu cred că în istoria statului român am avut vreodată oportunităţi financiare atât de mari pentru a ajunge din urmă state puternice din Europa. Aflăm tot mai frecvent că România a depăşit Ungaria, Polonia, Portugalia sau alte state din Uniune la anumiţi indicatori - PIB/locuitor, salariu mediu şi aşa mai departe. Acest lucru este rezultatul modelului sănătos de guvernare "marca PNL", bazat pe investiţii publice puternice şi pe sprijinirea mediului de afaceri şi a investiţiilor private. Este, aşadar, un model de succes care trebuie continuat şi de actualul Guvern, mai ales în actualul context internaţional, puternic marcat de incertitudini economice.

Vă rog să nu uitaţi că tot PNL este partidul care şi-a pus mandatul pe masă pentru cel mai mare program de investiţii de după Revoluţie, Programul "Anghel Saligny", prin care se finanţează astăzi, cu peste 65,5 miliarde de lei, peste 2.600 de proiecte utile pentru românii din comunităţile locale, în special din comunele şi oraşele mai mici. Dacă astăzi, în România, oamenii trăiesc mult mai bine decât în urmă cu 18 ani, atunci când am aderat la Uniunea Europeană, este pentru că PNL a introdus cota unică de impozitare şi a susţinut un model economic bazat pe investiţii publice şi pe susţinerea celor aproape 1,2 milioane de firme româneşti care susţin economia naţională.

Vă mulţumesc.

Deputat Adrian Cozma, Circumscripţia nr. 32 Satu Mare.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu Grupul parlamentar al USR, domnul Ştefan Tanasă.

 
Ştefan Tanasă - declaraţia politică având ca temă România se apără, nu se predă!;

Domnul Ştefan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezint declaraţia politică având ca temă "România se apără, nu se predă!".

Pornind de la contextul geopolitic complicat, marcat de incertitudine şi provocări continue, afirm cu tărie în faţa dumneavoastră un principiu fundamental - România se apără, nu se predă! Securitatea naţională nu este un moft şi nici un subiect de negociere politică. Este o datorie fundamentală faţă de toţi cetăţenii României.

În timp ce România şi partenerii săi strategici din Uniunea Europeană şi NATO depun eforturi pentru consolidarea apărării colective, partidele izolaţioniste, precum AUR, SOS şi POT, aleg calea ignoranţei absolute şi a compromisului periculos, în detrimentul românilor. Refuzul acestora de a susţine măsuri esenţiale pentru securitatea naţională echivalează cu o capitulare voluntară în faţa ameninţărilor externe. Votul dat de aceştia împotriva legilor care ar permite apărarea împotriva atacurilor cu drone arată un dispreţ profund faţă de viaţa şi securitatea fiecărui român în parte.

Aceşti politicieni extremişti, care pretind că luptă pentru suveranitate, nu fac decât să plece capul şi să creeze o vulnerabilitate naţională, trădând interesele ţării sub masca unui naţionalism de faţadă. Pentru asemenea atitudini, mesajul meu este clar - România are nevoie de lideri care să acţioneze, nu de politicieni de carton ascunşi în spatele populismului ieftin.

Parlamentarii AUR, SOS şi POT trebuie să înţeleagă un lucru - România se apără, nu se predă!

Acum avem nevoie de claritate, de forţă şi de o direcţie fermă. România trebuie să rămână puternică, protejată şi pregătită pentru a-şi menţine valorile democratice. Aceasta nu este şi nu poate fi doar o opţiune, ci o datorie faţă de idealurile pentru care românii au luptat în 1989.

Repet, România se apără, nu se predă!

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Continuăm cu domnul deputat Alin-Bogdan Stoica, Grupul parlamentar al USR.

 
Alin-Bogdan Stoica - declaraţia politică: Discurs împotriva naţionalismului extremist.

Domnul Alin-Bogdan Stoica:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Astăzi suntem într-un moment de cumpănă în istoria României, a Europei şi a lumii, un moment care ne obligă să reflectăm profund asupra valorilor noastre fundamentale.

Se rescriu regulile de drept internaţional, în timp ce suntem martorii unei ascensiuni alarmante a naţionalismului extremist, o mişcare care ameninţă să submineze democraţia, pluralismul în statele Europei şi unitatea europeană!

Este de maximă importanţă să înţelegem de ce spunem că sunt partide şi politicieni care se aliniază cu ideologia fascistă. Nu sunt doar elemente de retorică, sunt lucruri concrete:

Grupările politice despre care vorbesc promovează cultul personalităţii şi retorica autoritară, glorificând figuri de lideri autoritari şi providenţiali din trecut, precum Zelea Codreanu, Antonescu, Ceauşescu, sau de astăzi - Putin, Trump, lideri care susţin că ştiu ei ce e mai bine în interesul naţiunii.

Aceste partide şi aceşti lideri vorbesc în numele "poporului", deşi nu au nici măcar majoritatea voturilor acelei părţi din popor care a venit la vot.

Aceleaşi grupări susţin că adevăraţii români sunt cei care respectă viziunea lor despre naţionalism. Doar ei sunt patrioţi, doar ei au carnet de român. Creează o diviziune artificială între "noi" şi "ei", cei care nu se aliniază cu ideologia lor nu sunt români adevăraţi, chipurile. Această excluziune este tipică regimurilor fasciste, care promovează idei de superioritate rasială şi naţională.

Cum o fac? Prin glorificarea unui trecut mitizat. Protocronismul şi viziunea mistico-naţionalistă asupra dacilor sunt folosite pentru a construi o naraţiune falsă despre puritatea, superioritatea şi excepţionalitatea românească. Această glorificare a unui trecut mitizat este folosită în mod perfid pentru legitimarea unui discurs extremist care respinge modernitatea şi diversitatea.

Tot ei sunt cei care incită la ură, violenţă verbală, şi nu numai.

Asistăm la o creştere a violenţei verbale şi a agresivităţii, atât în mediul online - celebrele liste cu "duşmani ai poporului", cu "sorosişti", incitarea la violenţe, crime şi incendieri -, cât şi pe stradă -agresiuni asupra jurnaliştilor, persoane cu arme albe asupra lor la proteste. Apropierea de indivizi precum Horaţiu Potra, care coordonează grupuri de mercenari, sau Eugen Sechila, care promovează tabere de pregătire paramilitară, în timp ce face propagandă fascistă, este un indiciu puternic că există o intenţie de a mobiliza forţe pentru a susţine o agendă radicală. Toate acestea evocă amintiri teribile din trecutul nostru, pe care nu vrem să le mai retrăim.

De ce trebuie să acţionăm?

Pentru că naţionalismul extremist nu este doar o problemă ideologică, este o ameninţare reală pentru securitatea naţională şi bunăstarea comunităţii noastre. Discursul de ură, xenofobia şi extremismul violent nu pot fi acceptate în societatea noastră.

Toţi cei care respectăm valorile democratice trebuie, în primul rând, să arătăm cetăţenilor hidoşenia mişcărilor extremiste, să le condamnăm şi să ne unim împotriva acestor tendinţe; să promovăm valorile democratice, respectul pentru drepturile omului şi pluralismul.

Trebuie să luăm atitudine, să combatem dezinformarea şi să ne asigurăm că vocea raţiunii şi a bunului-simţ vor prevala.

Mulţumesc.

 

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Vom închide şedinţa pentru declaraţiile politice, nu înainte, însă, de a citi următorii deputaţi şi doamne deputat care vor depune declaraţiile în scris:

De la Grupul PSD - domnul Remus-Gabriel Lăpuşan, Ion-Alin Tomoescu, Viorica Sandu, Ştefan Ţintă, Virgil Alin Chirilă, Nicolae-Adrian Bara, Ilie Toma, Petru-Bogdan Cojocaru, Mirela-Florenţa Matichescu;

De la Grupul parlamentar AUR - domnul deputat Petru-Gabriel Negrea, Dumitru Tilea, Fabian-Cristian Radu, Silviu-Titus Păunescu, Petre Puşcaşu, Daniel-Răzvan Biro, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Ciprian-Constantin Paraschiv, Daniel-Cătălin Ciornei, Ionelia-Florenţa Priescu;

De la Grupul parlamentar al PNL - Florin-Claudiu Roman, Vetuţa Stănescu, Ioan Balan, Simona-Geanina Pistru-Popa, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Dumitru Ţiplea;

De la Grupul parlamentar al USR - Ştefan-Iulian Lőrincz, Brian Cristian, Alexandru-Paul Dimitriu, Corina Atanasiu, Ciprian-Doru Rigman, Marius-Felix Bulearcă;

De la Grupul parlamentar al SOS - Rodica Plopeanu, Ana-Marcela Baş, Elena-Laura Toader, Simona-Elena Macovei Ilie, Dumitru Coarnă, Vasile Nagy, Andrei-Cosmin Guşă;

De la Grupul parlamentar al minorităţilor - domnul Varol Amet;

Şi de la neafiliaţi - Ecaterina-Mariana Szőke şi domnul deputat Ştefan-Alexandru Băişanu.

Declar închisă şedinţa dedicată declaraţiilor politice.