Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.27.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 19 februarie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm:

Deputaţii şi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 3 deputaţi - PSD, 3 deputaţi - AUR, 3 deputaţi - PNL, 2 deputaţi - USR, 2 deputaţi - SOS România, 2 deputaţi - POT, un deputat - UDMR, un deputat - minorităţile naţionale şi un deputat neafiliat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, din partea Grupului PSD. (Vociferări.)

OK, faceţi înlocuire.

Dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Declaraţia politică de astăzi este pentru noi, pentru a ne sensibiliza: "Copiii şi dascălii lor - rădăcinile viitorului nostru".

Prima săptămână a lunii iunie ne oferă nouă două momente de reflecţie profundă: Ziua Internaţională a Copilului - 1 iunie şi Ziua Învăţătorului, pe 5 iunie. Două zile strâns legate între ele, fiindcă nu există copil care să poată înflori fără sprijinul unui dascăl şi nu există dascăl împlinit fără bucuria reuşitelor copiilor săi.

1 iunie ne aminteşte că fiecare copil are dreptul la grijă, educaţie, protecţie şi iubire. Este datoria noastră, ca societate, să creăm un mediu în care fiecare copil să poată creşte în siguranţă şi să îşi atingă potenţialul. Este uşor să vorbim despre viitorul copiilor noştri, dar realitatea se construieşte prin fapte: prin şcoli sigure, spitale accesibile, spaţii de joacă, acces la cultură şi susţinere familială.

Copilăria este perioada fundamentală în formarea unui individ - temelia pe care se construieşte întreaga viaţă adultă. Este datoria noastră să ne asigurăm că fiecare copil din această ţară are parte de o copilărie petrecută într-un mediu sigur, protector şi stimulativ. Este datoria noastră să le oferim modelele pe care să le urmeze, să îi ajutăm să distingă binele de rău; este datoria noastră să le oferim şansa să se dezvolte armonios, să înveţe, să viseze şi, mai ales, să devină adulţi sănătoşi şi responsabili.

Tot în săptămâna aceasta, pe data de 5 iunie sărbătorim Ziua Învăţătorului, zi strâns legată de copilărie, zi ce ne invită să recunoaştem public munca şi dedicarea celor care zi de zi formează caractere şi modelează destine. Învăţătorii, educatorii şi profesorii din România merită nu doar recunoştinţă simbolică, ci şi susţinere concretă: condiţii de muncă decente, respect profesional şi un cadru stabil care să le permită să îşi exercite vocaţia.

Educatorii, învăţătorii, profesorii noştri sunt arhitecţii tăcuţi ai următoarelor generaţii. Ei nu doar predau lecţii, ci modelează caractere, deschid orizonturi şi aprind în minţile copiilor scânteia cunoaşterii.

Aceste zile nu sunt doar simbolice. Ele ne reamintesc că educaţia începe în clasă, dar prinde rădăcini în societate, în modul în care copiii cresc armonios, în modul în care fiecare dintre noi preţuieşte munca celor ce se dedică formării generaţiilor viitoare.

În această săptămână, celebrăm speranţa - prin ochii copiilor - şi temelia pe care această speranţă se clădeşte prin munca dascălilor.

Trebuie să investim în educaţie ca într-un proiect de ţară, pentru că, dacă vrem un viitor mai bun, trebuie să fim astăzi mai buni, mai atenţi la copii şi mai recunoscători faţă de învăţătorii lor.

La mulţi ani, dragi copii!

La mulţi ani, dragi învăţători!

România are nevoie de voi!

Vă mulţumesc.

Deputat Maricel Popa.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ionel Ciunt, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ionel Ciunt:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este prilejuită de sărbătorirea Zilei Învăţătorului - 5 iunie.

În fiecare an, la data de 5 iunie, România aduce un omagiu unei profesii fundamentale: cea de învăţător. Ziua Învăţătorului este un prilej nu doar de recunoştinţă, ci şi de reflecţie profundă asupra rolului pe care aceşti formatori de destine îl au în viaţa fiecărui copil, dar şi în destinul colectiv al naţiunii.

Această dată este legată simbolic de naşterea lui Gheorghe Lazăr, cel care în 1818 a înfiinţat în Bucureşti prima şcoală cu predare în limba română, înţelegând - poate mai bine decât oricine - că o ţară educată este o ţară puternică. Fiecare generaţie de dascăli care i-a urmat a dus mai departe această misiune, în tăcere, cu răbdare, cu sacrificii adesea nevăzute, dar cu un impact ce dăinuie o viaţă întreagă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Învăţătorul este primul arhitect de conştiinţă pe care un copil îl întâlneşte. El nu se rezumă doar la a transmite cunoştinţe, ci modelează caractere, formează atitudini, inspiră idealuri. Într-o lume marcată de instabilitate, polarizare şi de crize succesive, învăţătorul rămâne pilonul de stabilitate morală, farul de valori care luminează începutul drumului pentru milioane de copii.

O societate modernă nu poate exista fără învăţători buni, aşa cum un edificiu nu poate sta în picioare fără o temelie solidă. Ei nu doar că pun creionul în mâna unui copil, ci îl învaţă să gândească, să iubească adevărul, să respecte. De aceea, înainte de a clădi spitale, drumuri sau instituţii, trebuie să clădim caractere. Iar pentru asta trebuie să avem grijă de cei care le zidesc în fiecare zi: învăţătorii.

Ca parlamentar şi ca fiu al judeţului Sălaj, loc în care învăţătorii au fost dintotdeauna repere de lumină pentru comunităţi, simt datoria să spun răspicat: educaţia de calitate începe cu învăţătorul respectat şi sprijinit. Oricâte reforme am discuta aici, în Parlament, ele nu vor avea efect dacă nu începem prin a oferi învăţătorilor resurse, încredere, stabilitate şi demnitate.

Dragi colegi,

Ziua Învăţătorului este, în fond, şi despre noi toţi. Pentru că fiecare dintre noi a fost cândva copilul din banca întâi, cel care îşi scria tremurat numele sub îndrumarea acelui dascăl care i-a spus pentru prima dată: "Poţi!". Învăţătorul ne-a învăţat nu doar literele, ci şi curajul, disciplina, răbdarea şi respectul - virtuţi fără de care nu putem construi o societate sănătoasă.

Astăzi, vă invit să ne ridicăm, măcar în gând, în faţa acestor oameni care, cu vocaţie şi modestie, îşi pun sufletul pe tablă pentru fiecare generaţie. Să ne ridicăm nu doar simbolic, ci şi prin decizii politice ferme, care să garanteze că meseria de învăţător va fi, cu adevărat, una de onoare, apreciată nu doar prin vorbe, ci prin fapte.

La mulţi ani tuturor învăţătorilor României!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Fără cetăţeni educaţi, nu avem performanţă în economie şi societate!".

Suntem aproape de finalul anului şcolar 2024 - 2025. Săptămâna viitoare încep deja evaluările naţionale pentru liceeni, iar noi, clasa politică, avem datoria să reflectăm asupra stării sistemului educaţional din România. Ştim cu toţii că educaţia este un domeniu strategic al unei ţări. Prin educaţie de calitate, avem acumulare de competenţe adecvate pentru atingerea unei performanţe superioare la locul de muncă, ducând în cele din urmă la creşterea economică sustenabilă pe care ne-o dorim cu toţii. Lipsa de intervenţie în acest domeniu va aduce, fără discuţie, şi nota de plată, mai devreme sau mai târziu.

Săptămâna trecută a apărut un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OECD, raport pe care vă invit pe toţi să îl studiaţi, organizaţie cu care suntem în proceduri de aderare, în care s-au tras semnale de alarmă serioase cu privire la stadiul în care se află sistemul educaţional din România. Este un raport extrem de tranşant, care trebuie să ne determine să acţionăm. România nu are voie să mai fie mult timp printre codaşele Europei în privinţa performanţelor elevilor şi a accesului echitabil la educaţie.

- 4 din 10 copii au competenţe sub medie la a înţelege corect ceea ce citesc, respectiv la interpretarea informaţiilor ştiinţifice de bază;

- 5 din 10 copii nu au competenţe suficiente la matematică;

- în mediul rural se înscriu puţini copii la şcoală, se înregistrează o rată crescută a abandonului şcolar şi avem subreprezentare în educaţia terţiară. Acest lucru se datorează mai ales concentrării comunităţilor vulnerabile în mediul rural, unde o treime din locuitori aparţin etniei rome, respectiv faptului că există un risc ridicat de sărăcie, jumătate din oamenii de la sate se află în situaţie de risc de sărăcie.

Unde putem interveni, aşa cum ne-a recomandat OECD?

- Să regândim sistemul de finanţare în învăţământ;

- Să reechilibrăm balanţa dintre autonomie şi dependenţă financiară, respectiv dependenţa de decizie faţă de celelalte instituţii ale statului;

- Să fim atenţi la calitatea învăţământului din mediul rural, dar şi a învăţământului vocaţional.

Acest raport a fost încă un semnal de alarmă că ne aflăm într-o situaţie critică: nu mai putem amâna reforma reală în educaţie!

Este absolut necesar să încurajăm inovaţia pedagogică şi digitalizarea, dar şi diversificarea mijloacelor de predare, alături de creşterea bugetului pentru educaţie. Dintre ţările analizate de OECD, avem cele mai mici investiţii în învăţământ!

Trebuie să avem corespondenţă clară între competenţele formate pe băncile şcolii şi cele solicitate în câmpul muncii!

Trebuie să punem la punct un sistem de retenţie a talentelor în zona educaţională, mai ales în zona rurală!

Şi nu în ultimul rând, trebuie să avem un sistem de sprijin economic şi financiar pentru familiile dezavantajate, aflate în risc de sărăcie.

Mâine este Ziua Învăţătorului. Haideţi să ne îndreptăm cu recunoştinţă către dascălii noştri şi să le arătăm că ne pasă de ei. Haideţi să le transmitem profesorilor din România un mesaj sincer: nu v-am uitat, ştim ce rol aveţi şi suntem aici să vă sprijinim!

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Valeriu Munteanu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Munteanu:

Declaraţie politică: "Catastrofa de la Praid - adevărul trebuie aflat, iar vinovaţii trebuie să răspundă".

România a fost martora unui eveniment grav şi inacceptabil - infiltrarea masivă de apă în galeriile active ale Salinei Praid, una dintre cele mai importante exploatări miniere de sare din ţară. Nu vorbim despre o simplă avarie tehnică, ci despre o catastrofă ecologică şi economică, cu implicaţii strategice pentru piaţa sării şi pentru turismul românesc, dar şi pentru întreaga zonă Harghita.

Această infrastructură strategică a fost lăsată la voia întâmplării, sub ochii pasivi ai autorităţilor centrale şi locale. Incompetenţa, nepăsarea şi iresponsabilitatea - acestea sunt cauzele reale ale acestui accident.

Ne aflăm în faţa unei situaţii în care:

- Ministerul Mediului nu şi-a îndeplinit obligaţiile de protecţie a infrastructurii miniere;

- autorităţile locale au tăcut complice sau au fost complet depăşite de situaţie;

- proiectele vitale de deviere a pârâului Corund, ştiute şi asumate în documente oficiale, nu au fost implementate la timp;

- iar ONG-uri de mediu, alimentate financiar din afara ţării, au făcut tot posibilul să blocheze soluţiile tehnice, invocând o ecologie de paradă, cu consecinţe dezastruoase.

Şi, în mod poate cel mai grav, apar semnale serioase că managementul SALROM a eşuat în a gestiona riscurile unei asemenea exploatări, deşi avea toate pârghiile legale şi instituţionale pentru a preveni dezastrul.

Din aceste motive, am propus constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a investiga cauzele reale ale accidentului ecologic de la Salina Praid şi pentru a stabili răspunderea instituţională a tuturor celor implicaţi.

Parlamentul este ultima redută a controlului democratic şi este datoria noastră să nu lăsăm această catastrofă să fie îngropată sub birocraţie, interese de grup sau tăceri convenabile. Adevărul trebuie aflat, iar cei vinovaţi trebuie să răspundă - administrativ, politic sau penal.

Comisia de anchetă nu este doar un gest politic, ci o obligaţie morală faţă de comunitatea din Praid, faţă de salariaţii SALROM şi faţă de fiecare român care vrea să trăiască într-o ţară în care statul nu stă cu mâinile în sân în faţa dezastrului.

Pe baza concluziilor acestei comisii parlamentare vom propune:

- măsuri legislative ferme pentru întărirea regimului exploatărilor saline;

- reglementări clare pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor hidrologice;

- şi, nu în ultimul rând, măsuri de responsabilizare a ONG-urilor cu finanţare străină, care, în numele ideologiei, devin obstacole pentru siguranţa naţională.

AUR va duce această luptă până la capăt. Nu pentru imagine, nu pentru capital politic, ci pentru adevăr, dreptate şi respect faţă de cetăţeni.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Cristina-Irina Butură, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Irina Butură:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Personalul medical epuizat - o urgenţă naţională ignorată".

Astăzi ridic o problemă care nu mai poate fi ignorată: starea de epuizare cronică a personalului medical din România. Medici, asistenţi, infirmieri şi întreg personalul sanitar muncesc în condiţii extenuante, adesea în ture interminabile, cu salarii care nu reflectă nici volumul, nici responsabilitatea muncii lor.

Aceşti oameni nu mai cer aplauze - cer respect, sprijin concret şi condiţii de muncă demne.

În spitalele de stat, lipsa personalului devine o regulă, nu o excepţie. Cei care mai rămân duc în spate nu doar pacienţi, ci şi un sistem bolnav. Epuizarea fizică şi emoţională devine normă. Greşelile medicale cresc nu din neglijenţă, ci din suprasolicitare. Mulţi aleg să plece din ţară - şi cum să-i condamnăm?

Este timpul ca Parlamentul României să trateze această problemă cu seriozitatea pe care o merită. Solicit urgent:

- Crearea unui plan naţional de sprijin psihologic şi profesional pentru personalul medical;

- Protocol intern de pauze:

- intervale orare recomandate pentru pauze;

- alternarea personalului în pauze, fără afectarea continuităţii actului medical;

- Reducerea birocraţiei şi asigurarea unui cadru predictibil de muncă;

- Creşterea numărului de posturi în spitale şi centre medicale;

- Un sistem corect de plată, bazat pe competenţă şi efort.

Fără o intervenţie decisivă, vom ajunge să nu mai avem cui încredinţa sănătatea noastră. Adevărata reformă a sistemului sanitar începe cu grija faţă de cei care îl susţin zi de zi.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică: "Cazul Rozavlea. Lăsat într-o baltă de sânge pentru că a avut curajul să vorbească".

Cazul lui Nicolae Orzac, cunoscut drept "Cantzone" din Rozavlea, Maramureş, este o radiografie dureroasă a stării de nesiguranţă în care a fost împins cetăţeanul român. Un simpatizant AUR, cunoscut pentru poziţiile sale curajoase împotriva abuzurilor administraţiei locale, a fost ameninţat în ziua votului chiar de către oamenii primarului PNL din localitate. A obţinut un ordin de protecţie tocmai pentru că era în pericol. Iar la o zi după ce acel ordin i-a fost anulat de instanţă, coşmarul a devenit realitate.

Cel puţin un individ a intrat cu forţa peste el în casă şi l-a atacat cu o rangă. A fost lovit sălbatic, fără milă: dublă fractură de antebraţ, ruptură de claviculă, numeroase vânătăi pe tot corpul şi cel mai grav, patru lovituri în cap. Putea să moară. A fost găsit într-o baltă de sânge. Cu şansă şi cu voia lui Dumnezeu, a scăpat. Dar întrebarea rămâne: unde am ajuns ca un om să fie aproape omorât pentru că are alte convingeri politice?

Şi atunci vă întreb: cine sunt extremiştii? Românii care îşi apără satul, biserica, familia şi libertatea, sau mafia primarilor PSD, PNL şi UDMR care conduc comunele ca pe nişte plantaţii personale, unde cetăţeanul e rob şi legea e doar pentru fraieri?

Am fost prezent în ziua votului la Rozavlea, unde am şi votat, tocmai pentru a calma spiritele şi a opri frauda electorală care se desfăşura sub ochii noştri. Situaţia era tensionată şi am fost nevoit să intervin pentru a preveni escaladarea conflictelor. La fel s-a întâmplat şi în localitatea vecină, Bogdan Vodă, unde am surprins cum oamenii intrau câte doi în cabina de vot, chiar în faţa mea. I-am filmat şi am solicitat preşedintelui secţiei de votare şi poliţistului să nu mai permită acest lucru, dar parcă vorbeam la pereţi. Am făcut sesizări la 112, am depus plângeri penale. În plus, alegătorii erau mituiţi cu o bere la barul primăriţei PNL, de peste drum de secţia de votare.

Primarul din Rozavlea, de la PNL, nu este un caz izolat. Mai există cel puţin un caz în Maramureş, în care un alt primar PNL a intrat personal peste un cetăţean în propria casă şi l-a bătut, doar pentru că a avut curajul să-l conteste public. Există filmări, există dosar penal, dar... nimeni nu păţeşte nimic. Tergiversări, ameninţări, amânări, muşamalizări.

Astăzi, Nicolae Orzac. Mâine, poate fi oricare dintre noi.

Eu şi Partidul AUR vom urmări îndeaproape acest caz, ca să nu fie muşamalizat. Aşteptăm concluziile anchetei în desfăşurare...

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

...şi ne dorim ca autorităţile să trateze cu maximă seriozitate aceste fapte extrem de grave.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Vă mulţumesc.

"Fabricat în România - de la un simplu slogan, la obiectiv strategic de ţară"

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Modelul economic liberal, bazat pe investiţii publice masive şi pe utilizarea fondurilor europene, a determinat o creştere accelerată a economiei naţionale şi, trebuie să recunoaştem, un nivel de prosperitate pe care ţara noastră nu l-a mai cunoscut. Venirea PNL la guvernare, la finalul anului 2019, a determinat o creştere semnificativă a tuturor indicatorilor economici şi sociali. Astfel, de la un PIB de puţin peste o mie de miliarde de lei, în 2019, am ajuns astăzi la un PIB de aproape două mii de miliarde de lei. De la un salariu minim brut de puţin peste 2.000 de lei, în 2019, am ajuns astăzi la un salariu minim de peste 4.000 de lei, iar de la o pensie medie de circa 1.250 de lei, am ajuns la o pensie medie de peste 2.750 de lei.

Stimaţi colegi,

În ciuda acestor evoluţii favorabile, ţara noastră a acumulat şi o serie de dezechilibre importante. Unele, determinate de crizele succesive cu care ne-am confruntat, iar altele, cauzate de ezitări în aplicarea măsurilor care sunt în interesul nostru naţional. În acest sens, mă gândesc la degradarea accelerată a balanţei comerciale a României care, numai în primele trei luni ale acestui an, a înregistrat un deficit de peste opt miliarde de euro. O contribuţie semnificativă la acest deficit o are, din nefericire, şi importul de alimente şi animale, ceea ce demonstrează că încă nu s-a făcut suficient pentru sectorul agricol şi industria alimentară din ţara noastră.

Stimaţi colegi,

În perioada următoare, trebuie să ne stabilim ca obiectiv strategic de ţară ca emblema "Fabricat în România" să devină o realitate, mai ales în sectorul alimentar. Sutele de mii de fermieri care susţin agricultura românească trebuie sprijiniţi financiar şi administrativ să adauge valoare producţiei lor chiar în propria fermă şi să-şi vândă producţia la preţuri superioare.

Prin programe naţionale pragmatice, putem să ajungem ca din ferma românească să plece produsele pe care românii le aşteaptă. Numai aşa putem să asigurăm fermierilor câştiguri financiare consistente, iar consumatorilor din ţara noastră accesul la produse româneşti, de o calitate superioară celor care vin din import. Câtă vreme nu vom acţiona în această direcţie, vom continua să importăm alimente scumpe şi să exportăm materii prime ieftine, deşi avem capacitatea şi tradiţia de a le putea prelucra aici, în România. Am toată încrederea că un Guvern condus de Ilie Bolojan va trata această chestiune ca o urgenţă naţională.

Vă mulţumesc.

Dumitru Ţiplea, deputat al PNL de Bihor.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Răzvan-Olimpiu Cadar, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan-Olimpiu Cadar:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încrederea este o valoare deosebit de importantă pentru România şi se manifestă atât la nivel politic, cât şi economic. Prin alegerea unui preşedinte pro-european în 18 mai, un preşedinte puternic ataşat valorilor euroatlantice, precum şi prin coalizarea partidelor pro-europene pentru formarea rapidă a Guvernului, ţara noastră a dat un semnal puternic de încredere la nivel politic. Efectele favorabile nu s-au lăsat aşteptate, fiind vizibile imediat, atât la nivel economic, cât şi la nivel politico-diplomatic. Aşadar, procesul de recâştigare a încrederii a debutat cu dreptul.

Stimaţi colegi,

O sarcină deosebit de dificilă cade acum în sarcina Parlamentului României şi a partidelor politice pro-occidentale - cea de a restabili încrederea în economia noastră naţională. Această sarcină este cu atât mai dificilă cu cât climatul economic internaţional este puternic marcat de confruntări şi dispute comerciale, precum şi de faptul că state puternice au intrat deja în recesiune.

O primă provocare o reprezintă restabilirea echilibrelor macroeconomice, nu numai la nivelul deficitului bugetar, ci şi la nivelul deficitului de cont curent şi al balanţei comerciale. Am convingerea că printr-un plan de măsuri de disciplină financiară, pus în aplicare pe termen mediu şi lung, România va putea să îşi echilibreze economia.

O altă provocare, la fel de importantă, înseamnă deblocarea fondurilor europene nerambursabile, în special din PNRR. Nu este un secret faptul că unele fonduri sunt condiţionate de realizarea reformelor asumate, reforme care fie au fost neglijate, fie au fost tergiversate din cauza succesiunii de alegeri care au avut loc în anul trecut.

Cu toate acestea, cred că PNL poate să ofere cea mai bună soluţie şi la această situaţie. Este vorba despre un Guvern condus de Ilie Bolojan, un om care a demonstrat performanţă administrativă şi care poate strânge în jurul său o majoritate parlamentară favorabilă. De asemenea, cred cu putere că în acest moment de răscruce, românii vor avea ocazia să vadă adevărata responsabilitate a partidelor politice, precum şi adevăratele intenţii de a reforma şi moderniza România.

Răzvan Cadar, deputat al PNL, Arad.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Simona-Geanina Pistru-Popa.

Nu este.

Domnul deputat Eduard-Tatian Mititelu, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

O administraţie publică modernă nu se măsoară doar în proceduri şi structuri, ci mai ales în transparenţă, coerenţă şi responsabilitate.

Într-un stat democratic, cetăţenii au dreptul să ştie cine îi reprezintă, în ce condiţii şi cu ce mandat, atât în interiorul ţării, cât şi pe plan extern.

Astăzi, în România, observăm două zone esenţiale ale funcţionării statului, care necesită, evident, o reglementare unitară şi clară:

- Pe de o parte, funcţiile de demnitate publică, cele mai înalte responsabilităţi în arhitectura instituţională a statului, sunt gestionate, din punct de vedere administrativ, în mod fragmentat. Lipsa unei evidenţe centralizate şi transparente a acestora poate conduce la confuzii instituţionale, sincope administrative şi uneori chiar suprapuneri de competenţe;

- Pe de altă parte, mandatele de reprezentare externă, fie ele în cadrul Uniunii Europene, în organizaţii internaţionale sau în relaţii bilaterale, sunt exercitate în lipsa unui sistem unitar de evidenţă şi monitorizare.

Într-un context geopolitic tot mai complex, România trebuie să vorbească cu o singură voce şi să-şi protejeze consecvent interesele. Pentru aceasta, sunt necesare claritatea mandatului, trasabilitatea deciziei şi coordonarea între instituţii.

Este timpul să recunoaştem că avem nevoie, în viitorul apropiat, de un cadru legal clar şi coerent, care să reglementeze atât exercitarea şi transparenţa funcţiilor de demnitate publică, cât şi reprezentarea statului în exterior; nu pentru a introduce birocraţie, ci pentru a asigura transparenţă, integritate şi eficienţă administrativă.

Aceste reforme nu mai pot fi amânate. Ele vin în completarea legilor propuse de către Partidul Naţional Liberal, pentru crearea Catalogului Naţional al Serviciilor Publice, dar şi pentru rezolvarea unor sincope administrative - de exemplu, unii funcţionari din acest stat lucrează, pe acte, mai mult de 12 ore pe zi, ceea ce nu este normal.

Aceste măsuri nu ţin doar de digitalizare sau interoperabilitate, ci şi de încrederea în instituţii şi de respectul faţă de cetăţeni. O societate democratică matură are dreptul să cunoască cine ia decizii în numele ei şi cum sunt aceste decizii justificate şi urmărite.

Susţin cu tărie necesitatea ca Parlamentul şi Guvernul să traseze aceste teme cu prioritate în perioada următoare, ca parte a unui efort mai amplu de modernizare şi profesionalizare a administraţiei publice româneşti.

Avem nevoie de registre de bază în conformitate cu Legea interoperabilităţii, avem nevoie de transparenţă şi avem nevoie de proceduri clare, uniforme, la nivelul administraţiei publice.

Având în vedere aceste subiecte, susţin cu tărie digitalizarea statului şi interoperabilitatea sistemelor informatice.

Vă mulţumesc.

Deputat al PNL, Botoşani, Eduard Mititelu.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Marius-Nicolae Alecsandru, din partea Grupului parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Ne-a trecut glonţul pe lângă urechi!".

Astăzi ne bucurăm cu toţii că cel care de mult era salvatorul bucureştenilor, acum a fost salvatorul democraţiei în România!

Dacă demult i te adresai ca bucureştean care nu avea nicio şansă în bătălia cu mafia imobiliară şi cu un sistem corupt, văzând în el ultima speranţă, aşa s-a întâmplat şi acum - numai că de această dată, la nivelul întregii ţări, iar pericolul fiind extremismul!

Românii, dezamăgiţi de combinaţiile şi cumetriile politice care au secătuit România timp de mai bine de 35 de ani, au ales ca acest salvator al democraţiei să schimbe această situaţie care a dus la polarizarea societăţii.

S-a ajuns la această polarizare şi învrăjbire în societate pentru că românii s-au săturat de aroganţa şi miştocăreala celor care timp de 35 de ani au condus România, s-au săturat de combinaţiile şi încrengăturile lor financiare şi politice care au secătuit ţara.

Ultimul scrutin ne-a arătat că o mare parte dintre români, din fericire nu majoritară, este atât de disperată să scape de cei care au acaparat statul român, încât ar fi dispusă să rişte chiar aruncarea în disoluţia extremistă a statului sau chiar dinamitarea lui.

O altă parte a poporului român a fost păcălită de acest mesaj fals salvator al extremiştilor, ei, în suveranitatea lor de carton, demonstrând de cele mai multe ori că de fapt servesc interesele Estului.

Acest lucru trebuie să dea de gândit actualei clase politice din partidele clasice, căci, din cauza ei s-a ajuns aici, din cauza personajelor care au acaparat instituţiile statului român şi nu au renunţat la acest stil de tătucă nici când au avut semnale clare că românii îşi doresc altceva de la ei!

Românii îşi doresc să fie reprezentaţi de o clasă politică onestă, decentă, echilibrată, care chiar să le reprezinte interesele, şi nu de ce au văzut până acum!

Reformarea statului trebuie să înceapă cu reforma administrativ-teritorială, cu alegerea primarilor în două tururi, cu digitalizarea masivă a instituţiilor, cu supleţea statului şi eliminarea tuturor agenţiilor şi instituţiilor care sunt doar sinecuri de partid, dar cel mai important este să înceapă cu atitudinea faţă de cetăţean. Clasa politică şi toţi funcţionarii statului trebuie să realizeze că omul, cetăţeanul de rând, este în centrul societăţii, el achită salariile aparatului de stat, şi nu invers!

Democraţia a învins, dar ne-a trecut glonţul pe lângă urechi, iar acest glonţ se poate întoarce peste 4 ani, dacă clasa politică aflată la guvernare până acum nu înţelege nimic din această realitate şi nu face schimbări radicale.

Numai uniţi în a face reformarea statului putem salva România de extremism! Trebuie să facem asta pentru viitorul copiilor noştri!

Mulţumesc.

Deputat de Buzău, Marius Alecsandru.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Raisa Enachi, din partea Grupului SOS România.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos.

Subiectul declaraţiei politice: "Agenţiile statului român, instituţii de vitrină plătite regeşte din buzunarul contribuabililor".

Stimaţi colegi,

În fiecare an mai apare o agenţie. Una nouă. Dar în viaţa românilor de rând nu se schimbă nimic.

Spitalele rămân fără medici, şcolile se închid, primăriile nu mai au bani nici pentru facturile curente. În tot acest timp, statul creşte, încet şi sigur, ca o structură paralelă.

România a ajuns să semene tot mai mult cu o firmă de partid. O schemă în care oamenii sunt plasaţi în funcţii, pentru relaţii, prieteni, fini, nepoţi, colegi. Iar structurile în care sunt "plantaţi" aceşti oameni poartă un nume generic - "agenţii".

Agenţii de faţadă, înfiinţate peste noapte, cu nume lungi, sedii moderne, bugete generoase şi, cel mai grav, fără niciun impact real asupra calităţii vieţii cetăţeanului. Salarii de mii de euro, beneficii consistente, dar zero obligaţii faţă de contribuabil.

Aceste agenţii fără eficienţă, dar cu bugete uriaşe, sunt, spre exemplu:

- Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior, promovată drept soluţie pentru atragerea investiţiilor. În realitate, este un mecanism de trimitere a funcţionarilor în posturi externe, unde câştigă până la 12.000 de euro pe lună pentru a procesa vize. Fără rezultate, doar cheltuieli uriaşe;

- O altă ficţiune birocratică - Agenţia pentru Monitorizarea Performanţei Întreprinderilor Publice, care nu a monitorizat, nu a îndreptat nimic, cu o conducere care şi-a dat demisia la câteva luni de la înfiinţare, dar salariile au curs în continuare din banii publici;

- O altă agenţie ce funcţionează din bugetul statului este Agenţia Naţională pentru Infrastructura în Sănătate, creată pentru a construi spitale. Dar nu a ridicat niciunul!;

- Cu o digitalizare promisă, ce rămâne blocată în birocraţie, se ocupă Agenţia pentru Digitalizarea României. De fapt, gestionează proiecte IT opace şi fără rezultate vizibile;

- Din aceeaşi categorie vine şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, care, în loc să protejeze natura, blochează iniţiative locale prin proceduri birocratice absurde.

Asta avem, un sistem care serveşte partidele, nu românii.

Însă, toate aceste agenţii au un lucru în comun - nu dau socoteală, nu au rezultate concrete, dar costă enorm.

Într-o ţară cu cele mai mari taxe pe muncă din Uniunea Europeană, unde cetăţenii trăiesc cu 1.000 de lei şi tinerii pleacă fără speranţă, aceste agenţii reprezintă o insultă. Ele nu sunt impuse de Uniunea Europeană, sunt creaţii ale clasei politice româneşti, menite să plaseze oamenii "la căldură", pe bani publici, indiferent de guvernare.

Stimaţi colegi,

Aceste agenţii inutile trebuie închise! România nu-şi mai permite să fie furată cu acte în regulă, iar un Parlament care trece cu vederea, de fapt, devine complice.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

Nu.

Doamna deputat Mariana Vârgă.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Mariana Vârgă:

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vrem pace, nu vrem război!".

România trebuie să rămână de partea păcii, să nu fie de acord cu această continuare a războiului în Ucraina! Grupul parlamentar SOS România îşi exprimă îngrijorarea serioasă cu privire la o posibilă escaladare a tensiunilor la adresa României!

În acest context, Preşedintele României atrage ţara într-un conflict armat, deoarece sprijinul financiar şi militar acordat unei ţări aflate în război, Ucraina, reprezintă o veritabilă declaraţie de război la adresa Federaţiei Ruse!

În contextul discuţiilor legate de pregătirea Summitului de la Haga, care se va concentra pe sprijinul militar acordat Ucrainei pentru a-i consolida poziţia în acest război şi în eventualele negocieri de pace, preşedintele statului român, Nicuşor Dan, afirmă: "Acolo, la Haga, o miză foarte importantă va fi angajamentul statelor membre pentru mărirea cheltuielilor militare. Avem un război la graniţă şi multe ţări din NATO ştiu acest lucru, şi ştiu ce înseamnă războiul hibrid".

Ştim şi noi, domnule preşedinte al României, dar mai ştim că dumneavoastră nu aţi consultat poporul român prin referendum, conform art. 90 din Constituţia României, ca poporul să vă spună dacă vrem pace sau vrem război.

În acest context, în care dumneavoastră continuaţi apelul pentru continuarea războiului şi sprijin militar într-o ţară în care nu există armistiţiu de pace, o ţară care nu este membră NATO, o ţară în care, conform Tratatului Atlanticului de Nord din 1949, Coaliţia nu poate intra, nefiind stat membru NATO, noi ştim că în acest context România are şanse reale ca să intre într-un război, cu această ţară la graniţă.

Preşedintele României, în acest context în care nu îşi consultă poporul cu privire la chestiuni de o asemenea importanţă, alocă, cu ajutorul Guvernului, 93 de milioane de lei din Fondul de rezervă al României, pentru Ucraina.

România îşi respectă tratatele internaţionale, dar este inadmisibil acest lucru, când România s-a confruntat şi se confruntă cu calamităţi de tot felul - recent, cu inundaţii.

România sub ape, iar Fondul de rezervă al ţării este golit pentru ajutorul dat unei naţiuni în război.

Noi considerăm că România, care acum apără propriul teritoriu, dar şi graniţa Uniunii Europene, poate aloca fonduri pentru ajutor umanitar în Ucraina, conform tratatelor internaţionale, dar nu pentru înarmare, ajutor militar şi ajutor financiar, pentru că oricum aceasta va creşte în continuare deficitul la bugetul naţiunii.

Închei şi vă rog, stimaţi parlamentari, să luaţi în considerare art. 95 din Constituţia României, cu privire la suspendarea Preşedintelui României, în condiţiile în care continuă aceste demersuri pentru război.

Nu pot să cred că nu avem o treime din demnitarii statului român care să nu-şi dorească pace, ci doar război.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Doamna deputat Maria Cernit, din partea Grupului POT.

Nu.

Doamna deputat... (Vociferări.)

Nu, câte doi, din partea grupurilor parlamentare.

Dumneavoastră, următoarea tură.

Trecem la Grupul POT.

Doamna deputat Codruţa Corcheş.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Codruţa-Maria Corcheş:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

România este astăzi o ţară care oferă sprijin, dar traversează o criză socială şi economică tăcută, resimţită în fiecare localitate, în fiecare cartier şi în fiecare familie care, deşi munceşte şi plăteşte taxe, nu-şi mai permite să asigure un trai decent. Sprijinim Ucraina cu infrastructură, energie, logistică, spaţiu aerian şi diplomaţie. Ajutăm Republica Moldova, oferind energie, sprijin politic şi expertiză.

Vă bateţi cu pumnul în piept pentru solidaritate internaţională, dar uitaţi de solidaritatea naţională. Daţi lecţii de stabilitate regională, dar ignoraţi stabilitatea internă.

Preţurile cresc mai repede decât salariile şi pensiile, iar zeci de mii de români trăiesc cu grija zilei de mâine şi nu mai reuşesc să ţină pasul cu inflaţia.

Între timp, Guvernul rămâne surd la aceste realităţi şi continuă să împartă promisiuni, în loc de soluţii.

Vreau să-i întreb pe cei care guvernează această ţară:

Cine mai ajută România?

Cine îi ajută pe pensionarii care aleg între pastile şi mâncare?

Cine îi ajută pe tinerii aflaţi în dezvoltare?

Cine ajută satele rămase fără medici, fără profesori şi fără viitor?

Nu puteţi acoperi problemele reale cu comunicate sterile şi jocuri politice.

Vă mulţumesc.

Codruţa-Maria Corcheş, deputat de Timiş.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Cristian Cîmpan, din partea Grupului POT?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă şi dumneavoastră aţi observat, dar la ultimele sufragii, ruralul e tot mai absent de la exerciţiul electoral.

Cred că ar fi potrivit să ne punem câteva semne de întrebare: oare au devenit dezinteresaţi în mod voluntar? Sau dezamăgirile provocate de promisiunile neonorate i-au determinat să fie mai absenţi la alegeri?

Am auzit că avem prea multe institute de cercetare, deşi suntem la coada clasamentului la bugetul alocat cercetării. Şi, culmea, în lista aceea, cele mai multe institute considerate inutile sau prea multe de către aşa-zişii experţi au legătură tocmai cu activităţile întreprinse în şi de mediul rural.

Or fi prea multe institute şi poate e nevoie de o reorganizare mai eficientă, însă aici nu mă pot pronunţa, dar sigur sunt multe ore de geografie de la care poate unii dintre colegii noştri au chiulit.

Avem cumva un program naţional incognito de reducere la tăcere a ruralului?

Programul "Rabla pentru tractoare" s-a blocat nu numai la lansare, ci chiar acum, când românul gospodar ar fi avut cea mai mare nevoie de acest utilaj.

Rămân la ideea că Parlamentul României ar trebui să rămână un spaţiu de dezbatere autentic şi de echilibru între interesele cetăţeanului şi cele ale instituţiilor statului, nu un instrument de validare rapidă a unor iniţiative politice discutabile sau partizane.

În calitate de deputat tânăr, provenit din mediul rural şi cu experienţă antreprenorială agricolă, fac un apel sincer către dumneavoastră, stimaţi colegi: haideţi să nu transformăm nevoile reale ale cetăţenilor în pretexte pentru consolidarea clientelismului sau a reţelelor de influenţă.

Haideţi să nu mai lucrăm pe repede înainte. Haideţi să-i întrebăm, cu adevărat, pe oamenii din mediul rural ce nevoi au. Vă propun chiar să invităm reprezentanţi ai acestora în următoarea sau următoarele şedinţe de plen - nu ca simbol, ci ca sursă reală de informare.

Cu riscul de a mă repeta săptămânal, doresc să vă spun cu toată onestitatea: nu sunt aici pentru a bifa prezenţe sau pentru a fi un opozant de serviciu, sunt aici pentru a reprezenta, cu responsabilitate, românii de la sat - de acolo de unde ne sunt rădăcinile.

Vă mulţumesc.

Cîmpan Cristian, deputat de Bihor, POT.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ştefan Bouda, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor?

Nu este în sală.

Doamna deputat Dumitriţa Albu, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc frumos.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Violenţa ucide, tăcerea complică".

Violenţa domestică este una dintre cele mai grave probleme sociale cu care se confruntă România astăzi. În fiecare an, peste 50 de femei sunt ucise de partenerii lor de viaţă. În fiecare zi, se raportează peste 80 de cazuri de violenţă domestică.

În spatele acestor cifre se află oameni, destine frânte, copii rămaşi orfani, părinţi care îşi îngroapă fiicele, femei care nu mai apucă să ceară ajutor.

Violenţa nu este un fapt divers, nu este o problemă privată, nu este o greşeală de moment. Este o crimă, iar nepăsarea din jur o face posibilă. Fiecare agresor protejat de tăcerea comunităţii, de indiferenţa autorităţilor sau de o legislaţie incomplet aplicată devine o ameninţare pentru o nouă viaţă. Şi dacă nu luăm măsuri ferme, sângele acestor victime va rămâne pe conştiinţa noastră colectivă. Sistemul care ar trebui să le protejeze nu funcţionează aşa cum trebuie - ordinul de protecţie ajunge prea târziu; poliţia intervine, de asemenea, uneori, prea târziu; centrele pentru victime sunt prea puţine, subfinanţate şi, în unele zone, inexistente, iar educaţia pentru prevenirea violenţei lipseşte aproape cu desăvârşire din şcoli.

De aceea, solicit astăzi în mod public şi responsabil:

- înăsprirea pedepselor pentru agresori;

- extinderea reţelei de adăposturi şi centre de consiliere pentru victime, cu finanţare asigurată din bugetul naţional;

- implementarea unui sistem de alertare şi intervenţie rapidă integrat între poliţie, servicii sociale şi unităţi medicale;

- introducerea în programa şcolară a unor module obligatorii de educaţie pentru prevenirea violenţei şi promovarea respectului faţă de demnitatea umană;

- finanţarea constantă a campaniilor de informare şi prevenire la nivel naţional.

Nu mai avem timp de pierdut. Fiecare zi în care nu facem nimic înseamnă o viaţă pierdută, o tragedie în plus, o altă victimă care nu va mai avea şansa de a-şi spune povestea.

Violenţa nu are scuze şi dacă nu oprim acum acest fenomen, dacă nu ridicăm vocea pentru victime, dacă nu intervenim eficient, riscăm să devenim complici prin pasivitate. Avem datoria morală, socială şi politică să acţionăm - să fim vocea celor care nu mai au voce, să protejăm vieţile celor care nu se mai pot apăra şi să construim o Românie în care nimeni să nu mai moară în tăcere, în spatele unor uşi închise.

Vă mulţumesc.

Deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 43.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, din partea Grupului PSD.

Domnul deputat Marius-Adrian Isac?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

"Turismul durabil în zonele subdezvoltate - o resursă strategică ignorată"

Stimaţi colegi,

Într-o Românie care se confruntă cu depopulare rurală, inegalitate regională şi pierderea identităţii naţionale, turismul durabil rămâne una dintre puţinele resurse folosite. Deşi avem regiuni spectaculoase - de la Apuseni la Munţii Cernei, de la sate izolate, în Maramureş, la zone cu biodiversitate unică, precum cele din Caraş-Severin - acestea nu generează valoare economică nici pentru stat, nici pentru comunităţile care le găzduiesc.

De ani de zile vorbim despre turism ca despre o şansă de dezvoltare, dar am tratat acest domeniu ca pe un sector secundar. Nu am avut curajul să transformăm turismul durabil într-o politică de stat, iar rezultatul este vizibil: avem regiuni cu un potenţial extraordinar, precum Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor sau satele din Banatul de munte, care rămân izolate, îmbătrânite şi fără alternative economice.

De ce? Pentru că România încă tratează turismul ca pe o anexă, nu ca pe o politică publică esenţială. Mai mult, ignorăm forma de turism cu cel mai mare potenţial de transformare sustenabilă, şi anume turismul durabil, adică acela care protejează mediul, generează venituri, încurajează tinerii să rămână şi să conserve patrimoniul.

Turismul durabil nu este un concept teoretic, ci o soluţie practică pentru revitalizarea acestor zone. Nu mall-uri, nu resorturi de beton, ci trasee ecoturistice marcate, centre de vizitare, pensiuni de familie şi ateliere meşteşugăreşti.

Stimaţi colegi,

Avem datoria de a transforma aceste zone în centre de dezvoltare durabilă, nu în muzee ale sărăciei. Iar pentru aceasta trebuie făcute nişte lucruri, şi anume:

- integrarea turismului durabil, ca axă distinctă în strategiile de dezvoltare;

- sau crearea unui program naţional dedicat ecoturismului şi turismului rural, cu finanţare accesibilă şi criterii clare de sustenabilitate;

- sau regândirea modului în care promovăm România, nu doar prin sloganuri generale, ci prin destinaţii turistice durabile, cu identitate clară, poveşti autentice şi impact real în comunitate.

Avem datoria de a transforma aceste teritorii, din spaţii abandonate în nuclee de dezvoltare durabilă.

Aceste măsuri sunt necesare, pentru că altfel, în zece ani sau mai mult, vom privi în urmă şi vom vedea nu doar sate goale, ci şi o oportunitate strategică pierdută cu bună ştiinţă.

Avem obligaţia să lăsăm în urmă modele de dezvoltare care au eşuat şi să ne concentrăm pe cele care pot oferi un viitor sustenabil pentru comunităţi, o alternativă viabilă la depopulare şi o şansă reală pentru România rurală şi montană.

În concluzie, vă spun doar atât: avem în faţa noastră o alegere clară - putem continua să ignorăm aceste comunităţi sau putem face din turismul durabil nu doar un obiectiv politic, ci un angajament moral pentru viitorul acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bogdan Gheorghe Trif.

Şi se pregăteşte domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Aveţi cuvântul, domnule deputat, vă rog.

Domnul Bogdan Gheorghe Trif:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Transparenţa publică este esenţa respectului faţă de cetăţean"

Decizia Curţii Constituţionale a României de "secretizare" a declaraţiilor de avere şi de interese depuse de funcţionarii publici şi de demnitarii statului ne obligă pe noi, parlamentarii, să luăm măsuri urgente.

Dincolo de comentarii şi poziţii pe reţelele de socializare, avem obligaţia de a modifica dispoziţiile neconstituţionale prevăzute de Legea privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

Transparenţa în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice reflectă tocmai respectul faţă de cetăţean. Fiecare parlamentar are în spate mii de voturi, mii de oameni care şi-au pus încrederea în el.

Este dreptul românilor să ştie ce avere, ce venituri şi ce interese au cei pe care i-au trimis în Parlamentul României, dar şi cei numiţi în funcţii publice.

Transparenţa este un principiu de bază al oricărei democraţii funcţionale, pe care ţi-l asumi automat în momentul în care ocupi o poziţie de demnitate publică sau o funcţie publică.

Nepublicarea declaraţiilor de avere şi de interese nu face decât să spulbere încrederea cetăţenilor în toată clasa politică şi în instituţiile statului şi să nască suspiciuni.

Consider că prima dovadă de respect la adresa cetăţenilor este transparenţa. La fel ca majoritatea colegilor mei din Partidul Social Democrat, eu voi continua să-mi public declaraţiile de avere şi de interese. Dacă nu va mai fi posibil pe site-ul Camerei Deputaţilor, le voi afişa pe pagina personală de Facebook.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Doamna deputat Ecaterina Szőke?

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi este despre susţinerea sportului şi tineretului în România.

Sportul şi starea de sănătate a tinerilor trebuie să ne preocupe în mod deosebit. Discutăm despre viitorul unor generaţii şi despre starea lor de sănătate într-o lume tot mai provocatoare, unde timpul liber şi pasiunile devin mai greu de consumat într-un mod constructiv.

Studiile arată o creştere alarmantă a incidenţei obezităţii în rândul copiilor. Datele UNICEF indică faptul că 23% dintre copiii români cu vârste între 5 şi 19 ani erau supraponderali, în 2022, faţă de 20%, în 2018.

Aceste tendinţe îngrijorătoare se traduc şi prin rezultate sportive tot mai modeste. La nivel de competiţii internaţionale majore, România înregistrează performanţe sub potenţial. Dacă la Jocurile Olimpice de acum patru decenii cuceream peste 50 de medalii, în timp, performanţele şi rezultatele au scăzut considerabil, desigur, din cauza lipsei de finanţare, a unor politici mereu schimbătoare şi a unor deficienţe serioase în privinţa implementării unei priorităţi în acest domeniu.

În şcoli, efortul pentru mişcare rămâne limitat: elevii de gimnaziu au numai două ore de educaţie fizică pe săptămână, iar liceenii o oră, cifre sub media europeană. În plus, programa şcolară prevede foarte puţine discipline sportive obligatorii. În aceste condiţii, România este în coada clasamentului Uniunii Europene privind orele de sport per elev.

Având aceste date în vedere, avem nevoie de măsuri concrete luate de stat. Este necesară alocarea de fonduri semnificative pentru infrastructura sportivă - construcţia şi modernizarea bazelor sportive şi stadioanelor, la standarde europene, precum şi acces larg al tinerilor la ele. Totodată, trebuie sprijinite activităţile de sport de masă - finanţarea cluburilor şcolare şi a organizaţiilor non-guvernamentale care organizează competiţii şi programe de mişcare pentru copii.

Soluţiile sunt clare şi bazate pe date, însă este nevoie ca noi să punem accent pe ele şi să ne asigurăm că statul le va implementa cu seriozitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Laura Gherasim, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Laura Gherasim:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre Salina Praid.

Stimaţi colegi,

Salina Praid s-a închis. Nu s-a închis din cauze naturale, ci din neglijenţă şi din numiri politice făcute fără niciun criteriu de competenţă.

SALROM ştia, încă din 2007, că există riscuri majore la Salina Praid. A fost avertizată, au existat note tehnice, rapoarte clare, însă nimeni nu a mişcat niciun deget.

Cine este în fruntea acestei companii strategice?

- un director numit de PSD, fost cârciumar;

- preşedintele consiliului de administraţie, fost agent de pază la o benzinărie AGIP, cea mai înaltă calificare a sa.

La nivel local, aceiaşi: prefect UDMR, primar UDMR, preşedinte al Consiliului judeţean UDMR. Toţi de la UDMR.

Iar la Apele Române Mureş, un director susţinut de USR, acelaşi care în campanie striga "Specialişti, nu sinecuri!". Şi a venit specialistul USR, el. Însă, după numire, tăcere. Nicio acţiune, nicio asumare.

Ne-am lămurit şi cu specialiştii USR.

Astăzi ne arătăm indignaţi şi uimiţi. S-a întâmplat? Nu. A fost lăsat să se întâmple. La fel cum s-a întâmplat să fie închise şi spitale din Vaslui, din Negreşti, la fel cum s-a întâmplat să pierdem Tezaurul, să pierdem Coiful de aur, Cloşca cu puii de aur şi lista este lungă.

Sunt atâtea drame care nu s-au întâmplat, ci au fost ajutate sau lăsate să se întâmple.

Acum am pierdut iar o resursă: locuri de muncă, turism, sănătate şi am pierdut, mai grav, încrederea oamenilor.

Aşa "s-a întâmplat" să pierdem şi tineri, şi vieţi, la Colectiv.

România este plină de astfel de situaţii de "s-a întâmplat", pentru că ducem lipsă de reacţie. Când nu reacţionezi la timp, răspunzi pentru dezastru.

Cer public demiterea tuturor celor care au fost informaţi oficial şi nu au făcut nimic, pentru că vrem urmări reale, nu declaraţii sterile.

Iar vouă, partidelor aflate la guvernare - PSD, PNL, UDMR - vă spun atât: istoria acestui dezastru poartă semnătura voastră. Voi i-aţi numit, voi i-aţi girat, voi aţi tăcut, voi să răspundeţi!

Dacă statul nu oferă un semnal de responsabilitate reală după Praid, înseamnă că ne pregătim pentru următorul colaps - cu aceiaşi oameni, în aceleaşi funcţii.

Toate tragediile acestei ţări strigă după curăţenie în administraţie.

Aţi reuşit performanţa ca, în ultimii 35 de ani, rotindu-vă la putere, ba pe rând, ba împreună, să distrugeţi aproape tot ce a avut România mai valoros.

PSD a îngropat industria românească, construită pe spinarea milioanelor de români. Am pierdut industria, am pierdut tot.

Când membrii AUR au ajutat, la Pechea, am înţeles ce înseamnă absenţa statului. Atunci am acţionat noi. Astăzi îmi pare din nou rău pentru toţi aceşti oameni care munceau acolo.

Responsabilitatea pentru această tragedie vă revine vouă, celor care aţi ştiut şi nu aţi luat măsuri, celor care întreţin şi perpetuează acest mod de guvernare. Interese economice meschine, dispreţul pentru viaţa oamenilor, aroganţa şi incompetenţa unei administraţii PSD-PNL-UDMR, vă anunţ, din plenul Parlamentului...

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog să concluzionaţi!

Doamna Laura Gherasim:

Numai o secundă, doamnă preşedinte!

Mulţumesc.

...vă anunţ, din plenul Parlamentului, că generaţia noastră nu vă mai poate ţine în spate încă un an, din cei 35 de ani, în care aşteptăm să vă faceţi treaba, să schimbaţi ceva, să vă responsabilizaţi, nu să ne arătaţi cum se distruge o ţară, un neam.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Tiberiu Barstan, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tiberiu-Claudiu Barstan:

Declaraţia mea politică se intitulează "România sufocată de deşeuri - este timpul pentru măsuri ferme şi responsabile".

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă privind situaţia gravă a gestionării deşeurilor din România, o problemă care afectează nu doar mediul, ci şi sănătatea cetăţenilor şi imaginea ţării noastre la nivel european.

În ciuda obligaţiilor asumate prin directivele europene şi a fondurilor disponibile pentru investiţii în sisteme moderne de colectare, reciclare şi tratare a deşeurilor, România continuă să rămână codaşa Europei.

Rata de reciclare este sub 15%, în timp ce ţinta UE este de 55%, până în 2025.

În mai multe localităţi, în special din mediul rural, nu există infrastructură minimă pentru colectarea selectivă.

Gropile de gunoi neconforme încă funcţionează, iar arderea ilegală a deşeurilor a devenit o practică obişnuită, în unele zone.

Autorităţile locale sunt adesea depăşite sau dezinteresate, iar ministerul de resort pare să reacţioneze prea lent la o criză care se agravează de la an la an.

Este inadmisibil ca într-o ţară membră a Uniunii Europene, în anul 2025, să avem comunităţi întregi care convieţuiesc cu munţi de gunoaie, să nu avem un sistem coerent de educaţie ecologică şi să continuăm să plătim amenzi către Comisia Europeană pentru neîndeplinirea obligaţiilor în domeniul gestionării deşeurilor.

Solicit, pe această cale, Ministerului Mediului, să prezinte public un plan de acţiune cu termene clare şi măsuri aplicabile pentru:

- închiderea şi ecologizarea tuturor gropilor de gunoi neconforme;

- sprijinirea autorităţilor locale în dezvoltarea infrastructurii pentru colectarea separată;

- creşterea gradului de informare şi educare a populaţiei cu privire la importanţa reciclării;

- întărirea controlului şi sancţionarea drastică a activităţilor ilegale de depozitare şi ardere a deşeurilor.

Stimaţi colegi,

Dacă nu luăm măsuri acum, generaţiile viitoare vor trăi într-o ţară mai murdară, mai bolnavă şi mai puţin respectată.

Este timpul să tratăm această problemă cu seriozitatea şi responsabilitatea pe care trebuie să le avem cu toţii.

Vă mulţumesc.

Deputat Tiberiu-Claudiu Barstan, Partidul AUR, Circumscripţia nr. 22 Hunedoara.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Propunerile inacceptabile ale agresorului rus".

Recent, dictatorul Vladimir Putin a condiţionat o potenţială oprire a războiului criminal de agresiune pe care Rusia îl desfăşoară de 3 ani în Ucraina, de fapt, în esenţă, abia începerea unor tratative care să permită oprirea acestui dezastru provocat de Rusia, de o serie de elemente care nu au nimic în comun cu ceea ce se întâmplă acum în Ucraina. Unul dintre aceste lucruri este reprezentat de oferirea de garanţii privind neadmiterea Republicii Moldova în NATO.

Deci, practic, Putin condiţionează încetarea agresiunii criminale în Ucraina de păstrarea Republicii Moldova în spaţiul de influenţă al Rusiei. Pentru că acesta este interesul direct al acestei propuneri, ca statele care au făcut parte din sinistra Uniune Sovietică, o închisoare a naţiunilor, un lagăr al dezumanizării şi al tiraniei, să fie din nou absorbite către Rusia şi către regimul dictatorial de la Kremlin.

Ce ar însemna pentru noi, ca Republica Moldova, statul frate de pe celălalt mal al Prutului, să fie trecut într-o potenţială înţelegere pe care Putin o doreşte? Foarte simplu. Ar însemna îndepărtarea visului legitim al unităţii naţionale româneşti şi ar însemna îndepărtarea Republicii Moldova de ţara-mamă, România.

De asemenea, un alt element l-ar reprezenta faptul că, astăzi, Republica Moldova, care a păşit curajos pe drumul integrării europene, să fie frânată din acest proces şi să fie din nou atrasă în sfera de influenţă a Rusiei, în spaţiul acesta estic, în spaţiul acesta gri, dominat de KGB, de mafie, de opresiune şi de violenţă.

Sunt lucruri pe care nu le putem accepta, şi am convingerea că nimeni din lumea liberă şi din Occident nu le va putea accepta sub nicio formă. Dar, prin toate acestea, vedem, din nou, dimensiunea totalitară a regimului de la Kremlin şi lipsa completă de minim respect pentru dialogul internaţional al lui Putin, un criminal de război, după cum ştim cu toţii.

De asemenea, acest lucru ar pune mari probleme României în spaţiul Mării Negre şi ar reprezenta o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale, a păcii şi a ţării noastre, în esenţa sa.

De aceea, cred că este foarte important ca lumea liberă să înţeleagă pericolul uriaş reprezentat de Rusia, de Putin şi de toate aceste pretenţii totalitare care sfidează orice minimă esenţă a unui - să spunem - bun-simţ, care nu există, evident, la Putin şi la oamenii săi.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Verginia Vedinaş, din partea Grupului SOS România.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Ionel Goidescu.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "S.O.S. Vrancea!".

Iar titlul ei nu vine de la numele partidului căruia îi aparţin, ci de la urgenţa situaţiei şi precaritatea aspectelor pe care am să vi le prezint.

Înainte, însă, pentru că s-a vehiculat ideea, aici, de a salva de extremism România, eu zic că mai înainte să ne preocupăm şi să ne concentrăm să salvăm România de devalizarea avuţiei naţionale, să o ajutăm să mai păstreze puţinul care a rămas, şi după aceea să vorbim despre alţii.

Dragi colegi,

Judeţul Vrancea, deşi situat strategic în inima Moldovei, suferă, în continuare, din cauza unei infrastructuri precare care frânează dezvoltarea economică şi socială a întregii naţiuni. Drumurile naţionale şi judeţene, în cea mai mare parte sunt deteriorate sau insuficient modernizate. Lipsa unei autostrăzi care să traverseze judeţul izolează economic Vrancea. Autostrada A7, a Moldovei, este un proiect vital care trebuie tratat cu o prioritate maximă de Guvernul României, cu termene clare şi respectate.

Municipiul Focşani şi localităţile din jur au nevoie de investiţii urgente în infrastructura de apă şi canalizare, în reţelele de gaz, în transportul public modern şi în digitalizarea administraţiei.

Fără aceste elemente de bază orice discuţie despre atragerea de investitori sau despre creşterea nivelului de trai rămâne un simplu exerciţiu de imagine.

Vrancea are tradiţii, este încărcată de istorie, are nestemate arhitecturale, naturale, are tradiţii care reprezintă veritabile nestemate şi perle ale identităţii culturale ale poporului român. Însă numai în Vrancea este posibil ca o meşteră în confecţionarea iilor să-şi facă, în sufragerie, un muzeu, pentru că nimeni nu i-a întins o mână.

Nu putem vorbi despre coeziune teritorială sau despre şanse egale pentru toţi românii, atâta timp cât Vrancea este lăsată de izbelişte, atâta vreme cât Vrancea avea o staţiune, Soveja, care era perla Moldovei şi chiar a României şi unde, astăzi, în afară de nişte câini comunitari şi pisici nu mai găseşti picior de om.

Tot ce lipseşte, însă, este sprijinul real al statului român.

Împreună putem schimba faţa judeţului Vrancea şi îl putem transforma într-un pol de creştere pentru întreaga naţiune.

Vă mulţumesc.

Verginia Vedinaş, deputat SOS România de Vrancea.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, din partea Grupului SOS România.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu prilejul zilei de 1 Iunie, Ziua Internaţională a Copilului, recent sărbătorită, urez la mulţi ani tuturor copiilor neamului românesc, născuţi în ţară sau în afara graniţelor!

Copiii sunt darul cel mai de preţ pe care îl primeşte o naţiune. Prin ochii lor vedem viitorul, prin sufletele lor ne măsurăm speranţele. Fără copii, România nu are viitor.

Într-o lume tot mai nesigură şi mai schimbătoare, datoria noastră este sfântă: să le asigurăm copiilor noştri un drum drept, o educaţie temeinică şi siguranţa de a creşte liberi şi demni în ţara lor. Nu e suficient să le oferim vorbe. Copiii merită mai mult decât promisiuni. Ei au nevoie de legi care să-i apere, de politici care să-i sprijine, de lideri care să lupte pentru ei, cu toată inima şi fără rezerve.

Astăzi privim cu îngrijorare la cifrele sosite recent de la Institutul Naţional de Statistică. În anul 2024, numărul copiilor născuţi, înregistraţi la oficiile de stare civilă din România, a fost de doar 149.000, cel mai mic număr de copii născuţi, din anul 1930 şi până în prezent. Practic, cel mai mic număr de copii născuţi în ultima sută de ani, în România. Faţă de anul 2023, în anul 2024 s-au înregistrat cu 15.000 mai puţine naşteri.

Este un semnal cumplit de alarmă. E momentul să recunoaştem că viitorul României depinde de ce facem acum. Misiunea noastră, în legislativ, este să oferim o legislaţie care să sprijine relansarea demografică. Iar întemeierea unei familii, prin căsătorie, rămâne, conform datelor de la ultimul recensământ, temelia deciziei de a aduce pe lume copii.

De aceea, dacă vrem o Românie vie şi puternică, trebuie să încurajăm căsătoria, să susţinem familia şi să construim politici publice care să dea oamenilor curajul de a întemeia familii şi de a avea copii.

Obiectivul numărul unu al oricărui demers de sprijinire a natalităţii se impune, deci, a fi stimularea căsătoriei şi a unui set de politici familiale eficiente. Căsătoria şi natalitatea nu pot fi separate, iar politicile publice trebuie să le aibă în vedere pe ambele, pornind de la stimularea căsătoriei.

De aceea, voi continua să susţin cu toată puterea familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, atât în Parlament, cât şi în stradă, prilej cu care vă invit pe toţi, sâmbătă, 7 iunie, la "Marşul Normalităţii", cea mai constantă manifestare publică din România, organizată în sprijinul valorilor familiei.

Vă invit pe toţi să apărăm normalitatea şi să luptăm pentru o Românie în care fiecare copil să crească într-un mediu sănătos, să poată visa, să poată învăţa şi să poată reuşi.

De Ziua Copilului, să ne amintim că fiecare copil român este o făgăduinţă - făgăduinţa unui viitor în care România nu dispare, nu se stinge, ci trăieşte şi dăinuie. Nu există naţiune puternică fără familii puternice, nu există viitor fără copii. Să le fim pavăză în faţa nesiguranţei, să le fim sprijin în faţa greutăţilor, şi să le fim lumină pe drumul lor!

România de mâine nu este scrisă în cărţi şi nici în discursuri.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Tudor Ionescu:

România de mâine se scrie în ochii copiilor noştri şi în deciziile pe care noi, oamenii politici, le luăm azi pentru ei.

La mulţi ani, copii ai României! Să creşteţi în pace, iubire şi demnitate!

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Gabriela Porumboiu, din partea Grupului parlamentar POT.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Tinerii POT schimba viitorul României".

Stimaţi colegi,

Dragi români,

Dar mai ales tineri ai României,

Astăzi nu vin în faţa dumneavoastră în calitate de parlamentar, astăzi vorbesc ca mamă, ca mamă a lui Mihai, un copil care creşte într-o ţară în care visele tinerilor se ciocnesc de ziduri ridicate de o clasă politică anchilozată.

El, Mihai, este vocea unei generaţii care îşi cere drepturile la o viaţă mai bună, la o educaţie corespunzătoare, la un mediu mai curat şi mai sigur, la o societate cu mai multe posibilităţi, la o Românie armonioasă. Mihai este doar una din sutele de mii de voci, vocea generaţiei tinerilor din România de azi care nu mai acceptă să fie ignorată, o generaţie care nu mai vrea să fie condusă de oameni plictisiţi, îmbuibaţi şi corupţi, care de decenii confundă politica cu puterea şi funcţia cu feudalismul.

Să spunem lucrurilor pe nume. Tinerii din România nu sunt apatici. Nu sunt leneşi. Nu sunt lipsiţi de voinţă. Dar sunt sătui. Sătui să fie luaţi peste picior de un sistem care vorbeşte despre ei doar în campanii şi îi uită imediat după alegeri. Sătui să se simtă spectatori într-un teatru politic în care actorii nu se mai schimbă niciodată. Sătui să înghită discursuri goale despre "viitor", în timp ce prezentul e murdar, blocat, departe de merit şi demnitate.

Tăcerea tinerilor nu este indiferenţă. Este un strigăt reţinut - de lehamite, de oboseală, de lipsa speranţei. Mulţi dintre ei cred că nu pot schimba nimic. Şi, ştiţi ce? E de înţeles. Pentru că nimeni nu le-a arătat vreodată că se poate. Tinerii s-au născut într-o Românie în care nu mai cred că pot schimba ceva.

Dar astăzi, eu, Gabriela Porumboiu, vocea Partidului Oamenilor Tineri, le spun clar şi răspicat: puteţi şi trebuie să schimbaţi viitorul României.

România are nevoie disperată de o infuzie de exuberanţă, de luciditate, de curaj şi onestitate, România are nevoie de voi.

Politica nu este un club select pentru cei "vechi în sistem", nu este o moştenire de familie sau o recompensă pentru obedienţă. Politica trebuie recucerită. De oameni noi. Cu principii. Cu suflet. Cu dragoste de oameni. Cu viziune.

Fac un apel sincer şi ferm. Tineri din toată ţara, nu mai staţi pe margine! Participaţi! Creaţi! Candidaţi! Reformaţi!

Dacă nu sunteţi la masa deciziilor, atunci voi veţi fi "meniul". Şi, după cum vedeţi, "meniul" e mereu acelaşi: austeritate pentru voi, privilegii pentru ei.

Nu vă fie teamă să cereţi ceea ce vi se cuvine: un viitor decent, un stat corect, o societate în care munca este respectată şi meritul recunoscut.

România viitorului nu se va construi cu aceiaşi oameni care au compromis prezentul.

România viitorului are nevoie de tineri care nu negociază principii, ci le aplică. Tineri care nu aşteaptă "să vină vremea lor", ci înţeleg că vremea lor este acum.

Dragi colegi,

Dragi tineri,

Nu vă lăsaţi păcăliţi! În politica de azi, distanţa dintre alegători şi aleşi e mai mare decât între Pământ şi Lună. Dar, ştiţi ce? Cu un pas, cu o idee, cu o mişcare, cu o candidatură...

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog să concluzionaţi!

Doamna Gabriela Porumboiu:

... putem coborî politica înapoi pe pământ. Acolo unde trăiesc oamenii reali. Acolo unde este Mihai.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Gabriela Porumboiu:

Acolo unde este România.

Mulţumesc.

Veniţi! Implicaţi-vă! Reformăm această ţară împreună.

Vă mulţumesc.

Gabriela Porumboiu, deputat, Dolj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Cristian Popa.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar POT.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mai mult ca oricând, România, astăzi, are nevoie de un nou sport naţional. În acest moment nu oina este sportul naţional, ci dezbinarea. O vedem la nivel politic, dar o vedem şi la nivel de familii. Fraţi care se ceartă, părinţi şi copii care nu-şi mai vorbesc, doar pentru că au opinii diferite.

Lipsa de respect şi înţelegere, ura, interesele meschine, au dus la această dezbinare.

Astăzi trebuie să înţelegem că dreapta să fie cea care vede şi stânga, şi invers, şi să se accepte una pe alta şi împreună să treacă de funcţii, putere şi alte interese şi să se concentreze pe un scop mult mai măreţ, misiunea de român.

Acestea sunt lucruri trecătoare. Vom fi judecaţi şi pentru ceea ce facem, vom fi judecaţi şi pentru ceea ce nu facem.

Vă invităm la un nou sport naţional, un sport naţional care are la bază iubirea, înţelegerea şi înţelepciunea. Dar mai ales iubirea. Printre ultimele porunci lăsate de Hristos a fost să ne iubim unii pe alţii. Nu să ne urâm unii pe alţii, ci să ne iubim unii pe alţii.

Partidul Oamenilor Tineri este în Parlamentul României din două motive. În primul rând, şi cel mai important, pentru că aşa a vrut Dumnezeu.

Şi, în al doilea rând, pentru că, cei care au condus România, nu şi-au făcut datoria. Şi-au încălcat jurământul depus chiar de la acest pupitru.

Dar asta a fost. Trecem peste şi mergem mai departe. Lăsăm în urmă trecutul.

Ne uităm în faţă. Ne uităm în faţă, pentru că nu poţi conduce o maşină dacă te uiţi în oglinda retrovizoare. Poţi conduce o maşină doar dacă te uiţi în faţă.

Este timpul - şi este foarte important - ca noi să fim aici, să aducem armonie, în România, să devenim o ţară puternică, într-o Europă stabilă, iar sportul românesc să fie un ambasador în întreaga lume.

Dumnezeu să binecuvânteze poporul român!

Deputat POT de Braşov, Cristian Popa.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ştefan Bouda, din partea minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică este legată de ultima tragedie petrecută la Cosmopolis.

Fiind membru în Comisia pentru apărare şi ordine publică am primit nenumărate sesizări, atât de la locuitorii Complexului Cosmopolis, cât şi de la mulţi prieteni, pe WhatsApp, pe e-mail şi aşa mai departe, unde această tânără, Teodora, de 23 de ani, a fost ucisă.

Şi, cumva, toată lumea încearcă să acuze Poliţia.

Eu, din ce am văzut, nu cred că este chiar aşa şi rugămintea ar fi, la autorităţi, să-şi facă datoria în aşa fel încât să fie prezentat acest caz în detaliu, în momentul în care, desigur, ancheta se va finaliza, pentru că nu mi se pare corect să fie acuzată o anumită parte şi, mai ales în cazul acesta, cred că justiţia... acolo au fost probleme. Deci ar trebui acest caz, cu celeritate şi foarte, foarte bine să fie analizat şi să fie prezentat publicului, în aşa fel încât o parte a Poliţiei, să zicem aşa, să nu fie condamnată că nu şi-a făcut datoria. Şi cel mai important ar fi să nu se mai repete astfel de tragedii şi să facem ceva, mai ales noi, parlamentarii, în momentul în care sunt astfel de tragedii, să-i tragem la răspundere pe cei care trebuie să răspundă şi să vină în faţa noastră, să ne explice cum a fost posibil aşa ceva.

Vă mulţumesc mult.

Bouda Ştefan.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Haideţi, vă rog!

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Inundaţiile din judeţul Botoşani şi urgenţa investiţiilor în infrastructura hidrotehnică"

Săptămâna trecută, judeţul Botoşani s-a confruntat din nou cu efectele devastatoare ale unui sistem deficitar de protecţie împotriva inundaţiilor. Case, gospodării, drumuri şi terenuri agricole din localităţile Coşula, Copălău, Flămânzi, Prăjeni, Truşeşti, Albeşti şi Todireni au fost acoperite de ape. Viiturile au venit rapid, pe fondul revărsării râurilor Miletin, Horoghiuca şi Jijia, punând în pericol nu doar bunurile cetăţenilor, ci şi siguranţa acestora. Dincolo de pagubele materiale, rămâne sentimentul de neputinţă al comunităţilor care se simt abandonate în faţa naturii.

În calitate de parlamentar al judeţului Botoşani, îmi exprim îngrijorarea profundă faţă de lipsa unor acţiuni eficiente din partea Ministerului Mediului şi solicit, în mod ferm, accelerarea tuturor proiectelor de investiţii în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor.

Din păcate, măsurile luate de Ministerul Mediului sunt întârziate şi adeseori ineficiente. Finanţarea europeană pentru regularizarea râului Jijia a fost pierdută. La acumulările nepermanente de pe Miletin şi Horoghiuca se lucrează, se pare, de şase ani, doar la nivel de studiu de fezabilitate. În timp ce documentele se redactează în birouri, în satele judeţului oamenii îşi pierd agoniseala de o viaţă şi îndură zile de teroare.

Solicit public deblocarea imediată a proiectelor hidrotehnice esenţiale pentru judeţul nostru şi alocarea fondurilor necesare pentru intervenţii rapide. Este nevoie de acumulări nepermanente, de consolidarea malurilor şi de amenajări de cursuri de apă care să ofere o minimă siguranţă cetăţenilor.

Cer, de asemenea, Guvernului României să trateze cu maximă seriozitate solicitarea privind alocarea de fonduri pentru sprijinirea familiilor afectate şi refacerea infrastructurii distruse.

Sunt convins că judeţul Botoşani are dreptul la aceleaşi standarde de protecţie ca orice alt judeţ din ţară. Nu putem aştepta ca nenorocirea să devină o rutină. A venit momentul faptelor.

În calitate de deputat ales de această comunitate, voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a duce aceste demersuri la bun sfârşit.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, din partea Grupului PSD. Este în sală? Nu.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Vă prezint o situaţie gravă, ce ţine de ameninţarea tăierii finanţării Programului "Nucleu" şi a cercetării naţionale.

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a trage un semnal de alarmă de o gravitate extremă. În spaţiul public şi chiar în interiorul acestui Parlament sunt vehiculate idei potrivit cărora tăierea finanţării pentru Programul "Nucleu" şi pentru cercetarea naţională ar reprezenta o "măsură de economie bugetară". Această abordare, dacă se concretizează, ar însemna o decizie de autodistrugere strategică a României.

Programul "Nucleu" nu este un lux, este plasa de siguranţă a cercetării româneşti, deja aflate într-o stare critică - laboratoare care nu mai pot plăti curentul, institute care funcţionează prin împrumuturi, cercetători care lucrează pe salarii umilitoare. În lipsa finanţării de bază, România riscă să piardă capacitatea minimă de a produce cunoaştere proprie, iar această cunoaştere este esenţială pentru securitatea şi viitorul nostru.

Cercetarea fundamentală şi aplicată nu este un moft, nu este o piaţă liberă în care se vând produse la raft. Ea stă la baza sistemului medical, a infrastructurilor reziliente, a managementului dezastrelor şi cutremurelor, a apărării naţionale, a educaţiei de calitate, a protecţiei mediului. Tăierea acestor fonduri înseamnă vulnerabilitate naţională, înseamnă să devenim complet dependenţi de cunoaşterea şi tehnologia altora, înseamnă capitulare ştiinţifică şi tehnologică.

Şi vă întreb: cum putem pretinde că dorim dezvoltare, dacă distrugem tocmai pilonul pe care se sprijină orice societate avansată?

În marile democraţii ale lumii, cercetarea este componenta esenţială a securităţii naţionale. E de ajuns să privim la Franţa, în Germania, în Statele Unite sau în Elveţia.

În schimb, România alocă sub 0,2% din PIB pentru cercetare. Suntem în coada Europei. Iar în loc să corectăm această ruşinoasă realitate, se propune să o înrăutăţim. Astfel, se propune tăierea singurului mecanism de supravieţuire a cercetării publice. Este o măsură halucinantă, periculoasă şi profund iresponsabilă. Tăierea Programului "Nucleu" va însemna închiderea laboratoarelor, colapsul institutelor strategice, fuga definitivă a cercetătorilor şi prăbuşirea prestigiului academic românesc.

Ca parlamentar, mă opun categoric acestei direcţii. Soluţia nu este amputarea cercetării, ci reconstrucţia sa pe baze moderne, predictibile şi integrate într-o strategie naţională clară. România are nevoie de o lege-cadru pentru cercetare, de stabilitate instituţională, de recunoaşterea cercetării ca element de interes public vital.

Stimaţi colegi,

A cere cercetătorilor să se autofinanţeze din vânzarea "produselor" înseamnă să negăm însăşi misiunea cercetării fundamentale. Şi, mai grav, înseamnă să condamnăm viitorul României.

Haideţi să nu fim Parlamentul care a asistat pasiv la falimentarea cunoaşterii, să fim Parlamentul care a înţeles că investiţia în inteligenţă este singura care garantează suveranitatea, siguranţa şi progresul nostru!

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Următorii colegi deputaţi au depus declaraţii politice, pe care ar fi trebuit să le susţină oral. Nemaifiind timp, ele vor rămâne la declaraţii politice scrise.

Daţi-mi voie să vă citesc numele acestor colegi deputaţi.

Domnul Ion-Alin Tomoescu, din partea Grupului PSD.

Domnul deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului AUR.

Doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa, din partea Grupului PNL.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, din partea Grupului SOS România.

Domnul deputat Ionel Goidescu, din partea Grupului SOS România.

Din partea Grupului parlamentar POT, Maria Cernit şi domnul Răzvan Chiriţă.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Dumitru Coarnă, doamna Monica Ionescu, domnul deputat Radu-Mihail Ionescu.

Au mai depus declaraţii politice în scris următorii deputaţi.

Din partea Grupului PSD: Ştefan Ţintă, Romeo-Daniel Lungu, Petru-Bogdan Cojocaru, Marius-Constantin Budăi, Răzvan-Iulian Ciortea, Liviu-Bogdan Ciucă şi Virgil Alin Chirilă.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Petre Puşcaşu, Cristina-Emanuela Dascălu, Fabian-Cristian Radu, Cosmin-Teodor Iosub, Lidia Vadim-Tudor, Petru-Gabriel Negrea, Dorel Vulpoiu, Elena Doboş, Ciprian-Constantin Paraschiv, Daniel-Răzvan Biro, Gianina Şerban.

Din partea Grupului parlamentar al PNL următorii deputaţi au depus declaraţii în scris: Florin-Claudiu Roman, Ion-Marcel Vela, Vetuţa Stănescu, Marian Cruşoveanu, Aneta Matei, Ioan Balan, Iulian-Alexandru Muraru şi Bogdan-Iulian Huţucă.

Din partea Grupului parlamentar SOS: Cosmin Guşă, Rodica Plopeanu, Florin Caragaţă, Sorin-George Oltenaşu şi Vasile Nagy.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor: domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi şi domnul deputat Varol Amet.

Nemaifiind colegi care pot să susţină declaraţii politice, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi.