Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 4 februarie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie, pe scurt, să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Acestea se prezintă în scris sau verbal.

Dacă se prezintă verbal, nu vor depăşi 3 minute.

Niciun deputat nu poate prezenta mai mult de o declaraţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor a aprobat acea desfăşurare cu următorul algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi de la minorităţi, un deputat - SOS, un deputat - POT şi un deputat neafiliat.

Acestea fiind zise, haideţi să începem în ordinea grupurilor!

Deci primul grup este Grupul PSD.

Dacă este prezent domnul deputat Tomoescu? Da.

Vă rog.

Domnule deputat Ion-Alin Tomoescu, aveţi cuvântul.

Urmează domnul Cotîrleţ, dacă este prezent.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Partidul Social Democrat - în sprijinul românilor".

România traversează o perioadă în care deciziile politice trebuie să fie luate cu responsabilitate faţă de viaţa de zi cu zi a oamenilor. Creşterea costurilor, presiunea asupra veniturilor lor şi incertitudinile economice afectează în mod disproporţionat pensionarii, familiile vulnerabile şi categoriile sociale care au nevoie de protecţie.

Partidul Social Democrat susţine ferm un model de guvernare bazat pe solidaritate şi echilibru. Rolul statului este acela de a interveni atunci când piaţa creează dezechilibre şi de a proteja cetăţenii care nu au capacitatea de a absorbi şocurile economice. Măsurile de sprijin nu sunt privilegii, ci instrumente necesare pentru menţinerea coeziunii sociale.

Priorităţile noastre sunt:

- Sprijin pentru pensionari, în două tranşe, în aprilie şi decembrie, pentru 2,8 milioane de persoane, astfel:

- 1.000 de lei pentru 1.240.000 de pensionari cu venituri sub 1.500 de lei;

- 800 de lei pentru 497.000 de pensionari cu venituri între 1.501-2.000 de lei;

- 600 de lei pentru 612.000 de pensionari cu venituri între 2.001-3.000 de lei.

Partidul Social Democrat va continua să susţină soluţii care reduc presiunea asupra cetăţenilor şi să se opună acelor decizii care transferă costurile ajustărilor economice asupra oamenilor simpli, vulnerabili. Politica trebuie să rămână un instrument în slujba societăţii, nu o povară pentru ea.

Vă mulţumesc.

Alin Tomoescu, deputat de Mehedinţi.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cotîrleţ este prezent?

Dacă nu, domnul deputat Ciunt.

Aveţi cuvântul.

Domnul deputat Ionel Ciunt, din partea Grupului PSD, a doua intervenţie.

Domnul Ionel Ciunt:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi este determinată de iniţiativa legislativă a unui coleg deputat PNL care propune reglementarea, autorizarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală, adică legalizarea prostituţiei.

Aşadar, vorbim astăzi despre o temă care nu este doar juridică sau administrativă, ci profund umană şi morală - legalizarea prostituţiei.

Înainte de a invoca statistici, modele comparative sau argumente de oportunitate, cred că avem datoria de a ne opri o clipă asupra esenţei: ce fel de societate dorim să construim şi ce valori alegem să apărăm prin lege.

Demnitatea umană nu poate fi supusă votului, relativizată de conjuncturi sau diluată de presiuni ideologice. Fiinţa umană nu este o marfă, nu este un serviciu şi nu poate fi redusă la o tranzacţie. A legaliza prostituţia înseamnă, în esenţă, a legitima ideea că trupul uman poate fi obiectul unui contract comercial.

Din punct de vedere al moralei creştine, legalizarea prostituţiei ar însemna a pune semnul egal între bine şi rău. Valorile creştine ne învaţă că persoana umană are o valoare intrinsecă, că trupul este templu al demnităţii şi că relaţiile dintre oameni trebuie întemeiate pe respect, iubire şi responsabilitate, nu pe interes financiar.

Prostituţia nu poate fi separată de realităţile dureroase care o generează: sărăcia, abuzul, lipsa educaţiei, traumele din copilărie, violenţa domestică, dependenţele şi, adesea, constrângerea directă sau indirectă. A legaliza acest fenomen înseamnă a transforma o dramă umană într-o realitate acceptată de stat, în loc să investim mai mult în prevenţie, educaţie, consiliere şi sprijin social.

Se afirmă adesea că legalizarea ar aduce siguranţă şi control. Totuşi, experienţa altor state arată că prostituţia ilegală nu dispare, iar traficul de persoane nu este eliminat. Dimpotrivă, se creează adesea o piaţă paralelă, mai greu de monitorizat, în care victimele rămân la fel de vulnerabile.

O societate care îşi pierde reperele morale riscă să-şi piardă coeziunea şi solidaritatea. Rolul nostru, ca legiuitori, nu este să consfinţim rănile societăţii, ci să le vindecăm.

Trebuie să ne gândim şi la mesajul pe care îl transmitem tinerilor. Legalizarea prostituţiei ar putea sugera că orice poate deveni acceptabil, dacă există cerere şi un cadru legal.

Cred cu tărie că soluţia nu este legalizarea, ci consolidarea mecanismelor de prevenţie, sprijinirea persoanelor vulnerabile, combaterea fermă a traficului de persoane şi investiţia în educaţie şi consiliere.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă invit să reflectăm la responsabilitatea pe care o avem, mai întâi ca şi creştini, apoi ca deputaţi, la responsabilitatea faţă de prezent, ci şi faţă de viitor. (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Lăpuşan este prezent?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Popa.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Tema declaraţiei mele de astăzi este "Relansarea economică, o necesitate pentru stabilitatea şi dezvoltarea României".

România se află într-un moment în care economia are nevoie de stabilitate, coerenţă şi decizii care să redea încrederea cetăţenilor şi a mediului de afaceri, pentru că presiunile economice acumulate în ultima perioadă, alături de incertitudinile interne şi externe, au început să se resimtă tot mai puternic în consum, în investiţii şi în capacitatea de dezvoltare a economiei naţionale.

În acest context, trebuie spus foarte clar că majorările de taxe, tăierea investiţiilor sau amânarea deciziilor importante nu pot reprezenta soluţii reale pentru stabilizarea şi relansarea economiei. Astfel de măsuri nu fac decât să accentueze incertitudinea şi să afecteze mediul de afaceri şi companiile, care au nevoie de predictibilitate şi încredere pentru a putea investi, a se dezvolta şi a crea locuri de muncă. Aceeaşi lipsă de claritate se răsfrânge şi asupra consumatorilor, care devin tot mai prudenţi, îşi reduc cheltuielile şi îşi amână deciziile importante, afectând întregul circuit economic. Astăzi, mai mult ca oricând, România are nevoie de relansare economică, de măsuri concrete şi de un cadru stabil, nu doar de promisiuni şi amânări.

Relansarea şi revitalizarea economiei trebuie să pornească de la stimularea investiţiilor şi de la crearea unui cadru predictibil pentru companii, care să încurajeze reinvestirea profitului, modernizarea capacităţilor de producţie şi extinderea activităţilor economice în România, astfel încât valoarea adăugată să rămână în economie şi să genereze locuri de muncă stabile. În acelaşi timp, este esenţial să fie susţinute mecanismele care facilitează accesul firmelor la finanţare, inclusiv prin dezvoltarea pieţei de capital şi prin instrumente care încurajează listarea şi participarea mai activă la economia reală.

Un rol important în procesul de relansare îl are sprijinirea cercetării, inovării şi dezvoltării tehnologice, deoarece fără investiţii în tehnologii avansate, în digitalizare şi în industrii cu valoare adăugată mare economia românească riscă să rămână dependentă de modele depăşite. Susţinerea investiţiilor în cercetare-dezvoltare, în tehnologii moderne şi în sectoare strategice reprezintă o condiţie esenţială pentru creşterea competitivităţii şi pentru adaptarea la noile cerinţe economice europene şi globale.

Dragi colegi,

Relansarea economică nu înseamnă doar creştere în statistici, ci înseamnă siguranţă pentru cetăţeni, locuri de muncă mai bine plătite, pensii sustenabile şi servicii publice finanţate corect. Înseamnă o economie capabilă să susţină tranziţia către tehnologii moderne, să valorifice fondurile europene şi să ofere perspective reale generaţiilor viitoare.

Avem responsabilitatea de a susţine politici publice care să redea economiei româneşti dinamismul de care are nevoie, prin investiţii, prin sprijinirea producţiei.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Maricel Popa.

Şi apoi trecem la Grupul AUR.

Domnul Maricel Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei politice de astăzi va fi "Oamenii trebuie protejaţi acum! Susţin pachetele de relansare şi solidaritate!".

România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Inflaţia persistentă, scumpirile succesive la alimente, energie, combustibili şi servicii esenţiale, precum şi incertitudinile economice generale au erodat constant puterea de cumpărare a populaţiei, afectând profund nivelul de trai al familiilor, pensionarilor şi al celor mai vulnerabile categorii sociale, pentru care fiecare lună a devenit o luptă reală pentru acoperirea cheltuielilor curente. În acest context, statul are obligaţia de a interveni rapid şi eficient pentru a proteja nivelul de trai al populaţiei.

Susţin ferm decizia Partidului Social Democrat de a adopta în regim de urgenţă pachetul de relansare economică şi pachetul de solidaritate - măsuri esenţiale pentru protejarea pensionarilor, a familiilor cu venituri mici şi a tuturor categoriilor vulnerabile din România.

Prioritatea absolută a acestui moment este combaterea scumpirilor şi menţinerea puterii de cumpărare a românilor. Nu putem permite ca sprijinul pentru oameni să fie blocat de dispute politice sterile, în timp ce facturile cresc, iar veniturile rămân insuficiente.

Aceste pachete înseamnă concret:

- sprijin pentru peste 5 milioane de beneficiari;

- impact bugetar de 3,39 miliarde de lei;

- protejarea locurilor de muncă şi a firmelor româneşti;

- ajutor direct pentru pensionari, persoane cu dizabilităţi, mame şi veterani.

Pentru pensionari, susţin acordarea unui sprijin financiar în două tranşe, în lunile aprilie şi decembrie:

- 1.000 de lei pentru venituri sub 1.500 de lei;

- 800 de lei pentru venituri între 1.501 şi 2.000 de lei;

- 600 de lei pentru venituri între 2.001 şi 3.000 de lei.

În plus, consider absolut necesare:

- introducerea unei scheme de ajutor pentru persoanele vulnerabile, în contextul liberalizării preţurilor la gaze şi energie;

- menţinerea integrală a bugetului educaţiei, ca investiţie strategică pe termen lung;

- continuarea investiţiilor în infrastructură, sănătate, agricultură şi comunităţi locale;

- protejarea bugetelor autorităţilor locale, pentru ca acestea să poată răspunde nevoilor reale ale cetăţenilor.

Poziţia mea este clară: voi susţine doar soluţii care reduc presiunea asupra oamenilor şi economiei şi voi sancţiona politic orice tentativă de a transfera povara ajustărilor bugetare asupra celor care deja resimt cel mai dur efectele scumpirilor.

Adoptarea rapidă a acestor pachete este vitală, înaintea bugetului pe 2026. În vremuri de trai scump şi nesiguranţă economică oamenii trebuie să fie pe primul loc.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul deputat Velcescu

Aveţi cuvântul.

Se pregăteşte doamna deputat Dascălu.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Nicuşoare,

Nea 'Jan,

Nea Sorin,

Ce făcurăţi, mă, nene, mă?! A venit acel telefon de la Washington.

Eu, în locul vostru, aş fi un pic mai atent la ce scrie în raportul ăla, aş fi un pic mai atent la ce aţi minţit voi pe la Bruxelles şi la ce aţi minţit şi prin Danemarca. S-ar putea să avem nişte surprize.

Dar nu despre asta vreau să discut.

Ce facem noi cu declaraţiile doamnei Gorghiu? "Un partid de misogini şi... " (Vociferări.)

Na, nu mai zic eu, că atunci o să mă anchetaţi! Dar găsiţi declaraţiile în presă!

Ce facem cu PSD-ul?

Nu v-aţi săturat să staţi capră în faţa USR-ului?!

Eu înţeleg că la ei se practică, dar aveam pretenţii de la voi! (Vociferări.)

Ooo, domnule Loránd, nu vă agitaţi!

Acum, ce facem cu USR-ul?!

Bag seamă că aţi pus stăpânire pe tot ce înseamnă statul român. Bag seamă că aţi pus stăpânire pe tot ce înseamnă diplomaţia acestui stat: pe economie, pe armată...

Domnilor,

Mai multă atenţie la Nicuşor, că îl pierdeţi pe covorul roşu!

Mai multă atenţie şi la domnul 'Jan, că îl pierdeţi prin Germania! S-a dus să facă nişte promisiuni acolo, pe care nu cred că le puteţi onora!

Dar n-am pretenţie de la voi nici pe subiectul ăsta!

De unde am eu pretenţii foarte mari în ceea ce înseamnă clasa politică?

Aş vrea să văd mai multă seriozitate în ceea ce priveşte apa potabilă de la Curtea de Argeş.

Am înţeles, ne-a explicat USR-ul că e vina PSD-ului.

Ne explică PSD-ul că e vina USR-ului.

Ne explică PNL-ul că e vina doamnei Gorghiu.

Dar asta-i altă discuţie!

Aş vrea să văd că vă interesaţi şi vă pasă, pentru că, din ce am discutat la faţa locului, nu există nicio soluţie pentru următoarele şase luni.

Dacă voi aveţi impresia că în 2026, un oraş regal, municipiu în judeţul Argeş, şi plus încă trei localităţi în jurul acestuia pot rămâne fără apă caldă, fără apă potabilă şi fără alte utilităţi doar pentru că voi aveţi impresia că se rezolvă aşa, din cer, vă înşelaţi! Oamenii ăia au ajuns la capătul puterii, la capătul răbdării şi s-ar putea să aveţi nişte surprize.

Sper eu să nu fie cazul de revolte în stradă şi de manifestaţii, pentru că nu veţi putea gestiona şi o să faceţi ca la 1907, să puneţi armata pe ei sau, ca să nu zic, jandarmeria.

Dar, până una-alta, mai multă atenţie în plan extern, pentru că pierdeţi din vedere următorul aspect: China joacă foarte puternic prin India şi prin Brazilia, toate membre BRICS, forţând Europa să semneze acest Mercosur.

Dacă voi aveţi impresia că veţi exporta maşinării, piese auto, IT, soluţii de soft, produse macro, micro fabricate în Brazilia, în BRICS, şi că veţi avea loc de China să exportaţi acolo, vă înşelaţi! Dar, evident, agricultura României nu trebuie să trăiască, pentru că aveţi voi de făcut bine în faţa Bruxellesului!

Spor! (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, doamna deputat Dascălu.

Se pregăteşte doamna deputat Butură.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Astăzi susţin declaraţia politică "Educaţia, domeniul sacrificat în numele austerităţii".

Ceea ce se întâmplă astăzi în educaţie nu mai poate fi numită reformă, ci dispreţ instituţionalizat. Plata cu ora, stabilită la aproximativ 22 de lei net pe oră este o jignire directă la adresa cadrelor didactice. Vorbim despre profesori cu studii superioare, responsabilitate publică şi un rol formativ esenţial în viaţa copiilor noştri, profesori care sunt plătiţi mai prost decât muncitorii necalificaţi. Iar această pseudoreformă nu este un accident administrativ, ci un mesaj politic clar: investiţiile în viitorul României, elevi şi profesori, deopotrivă, în munca intelectuală din şcoală nu mai contează.

În acelaşi timp, stimaţi colegi, sub pretextul "optimizării", Guvernul a eliminat aproximativ 30.000 de posturi didactice, prin mărirea normei de predare. Nici în acest caz nu putem vorbi despre eficienţă, ci despre concedieri mascate, aplicate fără transparenţă şi fără evaluarea impactului real asupra şcolilor, elevilor şi comunităţilor locale. Clasele au devenit mai aglomerate, profesorii mai epuizaţi, având mai puţin timp pentru elevi, iar acesta este rezultatul previzibil şi asumat al acestor decizii adoptate arbitrar şi mascate prin discursurile demagogice ale fostului ministru al educaţiei, domnul David, şi ale actualului ministru interimar, domnul Bolojan.

Ceea ce agravează situaţia - şi trag acest semnal de alarmă în calitate şi de vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor şi de cadru didactic universitar cu experienţă - este faptul că Ministerul Educaţiei nu a realizat niciun studiu serios înainte de a aplica aceste măsuri. Practic, nu au existat analize de impact, nu au existat simulări, nu au existat date publice care să justifice distrugerea a mii de cariere didactice. Reforma a fost impusă brutal, din birou, pe baza unor calcule contabile seci, nu pe baza realităţii din şcoli.

În concluzie, dragi colegi, vă spun cât se poate de clar şi de asumat că acest guvern susţine un atac sistematic asupra educaţiei, un domeniu fără putere de negociere, dar cu un rol fundamental pentru viitorul acestei ţări.

Vă atrag atenţia, stimaţi colegi din Coaliţia de guvernare, că o societate care îşi umileşte profesorii şi îşi distruge şcoala nu face reformă, ci îşi sabotează propriul viitor. Ţineţi minte că educaţia nu este vinovatul de serviciu al eşecurilor guvernării şi nu trebuie să achite nota... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna deputat Butură.

Se pregăteşte domnul deputat Biro.

Doamna Cristina-Irina Butură:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Personalul medical nu poate fi sacrificat pentru echilibrul bugetar".

Scăderea veniturilor cadrelor medicale este inacceptabilă şi periculoasă pentru sănătatea românilor. Într-un moment în care spitalele sunt supraaglomerate, personalul medical lucrează în ture de noapte şi se confruntă cu stres permanent, Guvernul alege să taie salariile celor care ţin sistemul sanitar funcţional.

Întreb public Executivul şi Ministerul Sănătăţii: este aceasta strategia voastră pentru sănătatea românilor? Să cereţi mai multă muncă, pe mai puţini bani, de la cei care asigură activitatea unităţilor medicale?

România are, deja, un deficit grav de personal medical, secţii temporar închise şi spitale care funcţionează la limită. Orice reducere salarială nu va fi suportată de instituţii, ci de pacienţi, prin timpi mai mari de aşteptare şi servicii mai greu accesibile.

Continuarea acestei politici va provoca un exod şi mai accentuat al întregului personal sanitar, cu efecte dramatice pentru pacienţi.

De aici, din plenul Parlamentului, fac apel la Guvernul României să excludă, clar, sistemul de sănătate de la orice reducere salarială şi să asigure plata integrală a drepturilor legale pentru personalul medical! Sănătatea nu este un capitol de buget, ci o chestiune de siguranţă naţională! Oricine slăbeşte sistemul prin astfel de decizii îşi asumă responsabilitatea pentru efectele asupra vieţii românilor!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul deputat Biro.

Şi apoi trecem la Grupul PNL.

Domnul Daniel-Răzvan Biro:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Educaţia fără valori produce violenţă, nu viitor. Crima adolescenţilor de la Cenei este dovada unui eşec profund al statului român".

Această crimă comisă de adolescenţi din judeţul Timiş a şocat şi, în acelaşi timp, a revoltat întreaga ţară. Pe lângă carenţele legislative pe care trebuie să le avem în vedere cu privire la răspunderea minorilor, este esenţial să înţelegem că, fără susţinerea părinţilor pentru a aloca mai mult timp copiilor şi familiei şi fără un program de combatere a traficului de droguri, fără o societate construită pe valori morale, aceste comportamente şi acţiuni antisociale se vor perpetua.

Violenţa în rândul tinerilor devine tot mai prezentă şi mai brutală. De la agresivitate verbală la acte de o cruzime greu de imaginat, asistăm la o degradare accelerată a comportamentului social. Această situaţie nu a apărut peste noapte, ci este rezultatul unui eşec sistemic al statului român.

Ani la rând s-a vorbit despre reforme şi modernizare, dar a fost ignorată educaţia caracterului. Valorile au fost scoase din şcoli, religia a fost marginalizată, orele de istorie reduse, educaţia fizică şi sportul sunt mai mult opţionale astăzi, iar disciplinele care formau oameni, nu doar absolvenţi, au fost golite de conţinut. În lipsa acestor repere, copiii au fost lăsaţi pradă drogurilor, au fost lăsaţi pradă influenţelor toxice din social media şi în acelaşi timp formarea lor este influenţată de filme şi jocuri video care promovează violenţa în mod excesiv.

Totodată, constatăm cu tristeţe şi nemulţumire cum statul a eşuat în a sprijini familia. Milioane de părinţi au fost forţaţi să plece peste hotare, iar alţii muncesc până la epuizare, fără timp pentru propriii copii. Fără dialog şi fără prezenţă, fără îndrumare morală, copiii cresc vulnerabili şi uşor de influenţat.

Soluţia nu stă doar în legi mai dure sau reacţii emoţionale de moment, ci soluţia reală este reconstruirea societăţii pe temelii morale şi spirituale. Avem nevoie de un sistem educaţional care să redea locul cuvenit valorilor, respectului faţă de viaţă şi istorie, precum şi responsabilităţii faţă de comunitate.

România nu a ajuns aici întâmplător, ci din cauza deciziilor luate ani la rând de guvernările care au distrus reperele morale, au abandonat familia şi au mimat grija faţă de educaţie.

Este timpul să readucem credinţa, morala şi responsabilitatea în educaţie... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Ţiplea? Nu e prezent?

Atunci, doamna deputat Vetuţa Stănescu?

Aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Mircea Fechet.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi face referire la "Atacul administrativ asupra liceelor vocaţionale de elită din municipiul Deva".

Astăzi vorbesc nu doar ca reprezentant al unui judeţ, ci ca liberal care crede în merit, competiţie şi excelenţă. Şi spun răspicat: ceea ce se întâmplă la Deva nu este o greşeală tehnică. Este o decizie politică greşită, cu efecte grave asupra viitorului copiilor talentaţi. La Deva nu vorbim despre şcoli obişnuite. Vorbim despre şcoli care au contribuit la imaginea României în lume. Există locuri în România unde performanţa nu este un accident, ci este o tradiţie. Un astfel de loc este Liceul Sportiv din Deva, şcoala în care s-a format Nadia Comăneci, simbolul absolut al perfecţiunii olimpice. De aici au plecat generaţii de gimnaste care au urcat pe podiumuri olimpice, mondiale şi europene şi au făcut ca numele Devei şi al României să fie rostit cu respect pe plan internaţional. La fel de solidă este tradiţia performanţei şi în zona culturală. Liceul de Artă "Sigismund Toduţă" formează tineri artişti ale căror parcursuri profesionale sunt confirmate astăzi prin proiecte artistice internaţionale în Londra, Dubai şi în alte mari centre culturale ale lumii, unde talentul românesc este recunoscut şi apreciat. Şi ce face statul român, prin deciziile luate la nivel local, aflat sub controlul PSD, din judeţul Hunedoara? Taie. Taie clase de la excelenţă. Taie şansele copiilor talentaţi. Taie viitorul, pentru a satisface interese administrative şi calcule politice meschine.

Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Consiliul Judeţean Hunedoara, conduse politic de PSD, au girat un plan de şcolarizare care pedepseşte performanţa şi încurajează mediocritatea. Clasele sunt luate de la liceele cu adresabilitate judeţeană şi rezultate internaţionale şi redistribuite către unităţi cu performanţe slabe şi interes scăzut. Aceasta nu este descentralizare. Aceasta este capturarea educaţiei de către politic. Un stat liberal susţine competiţia şi recompensa valorii. Un stat controlat de reflexe social-democrate taie exact de acolo de unde România câştigă prestigiu.

În acest sens, Ministerul Educaţiei se regăseşte într-o postură delicată, ţinând cont de faptul că prim-ministrul României şi-a asumat sarcina grea de a readuce bunul-simţ în cheltuirea banului public şi de a coordona domeniul educaţiei în această perioadă dificilă.

Domnule prim-ministru, este important să cunoaşteţi realitatea: tăierea locurilor de la şcoala unde s-a format Nadia Comăneci, simbol al excelenţei mondiale, pentru a le transfera către unităţi de învăţământ unde rata de succes este minimă, nu poate aduce nimic bun. Ba, din contră, este inoportună, inadecvată şi indecentă. Ştiu că această decizie nu vă aparţine dumneavoastră şi nici Ministerului Educaţiei, de aceea, vă rog frumos să vă aplecaţi asupra judeţului Hunedoara.

Am convingerea că domnul Ilie... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnule deputat Mircea Fechet, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Daniel Gheorghe.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Rolul nostru, ca parlamentari, este să facem ca statul să lucreze pentru oameni şi nu împotriva lor. În Sănătate, România trăieşte un paradox: spitalele publice ţipă după profesionişti, iar sistemul îi ţine pe medicii tineri la uşă.

La finalul facultăţii, medicii depun Jurământul lui Hippocrate şi promit să pună pacientul pe primul loc. Iar statul ar trebui să facă acelaşi lucru cu ei.

Astăzi, însă, sistemul îi tratează pe mulţi dintre cei mai bine pregătiţi tineri ca pe o problemă administrativă. A recunoscut-o recent chiar ministrul sănătăţii, care a spus că "Noi producem de trei ori mai mulţi rezidenţi decât putem include în sistem, pentru că cifrele de şcolarizare au scăpat de sub control în ultimii 5 ani." - a spus Alexandru Rogobete. Consecinţa e dură şi absurdă: din aproximativ 10.000 de tineri care au dat rezidenţiatul anul trecut, doar jumătate lucrează acum într-un spital. Nu e vina lor că România le trânteşte realitatea în faţă şi îi goneşte peste graniţă.

După trei, cinci sau şapte ani de muncă pe brânci, examene, gărzi, evaluări continue, un medic devine specialist. Are diplomă, are drept de liberă practică şi parafă. Şi apoi... caută de lucru. Stă luni întregi fără un post, uneori fără niciun venit, într-un sistem public care duce lipsă cronică de medici buni. E o risipă de inteligenţă, de vocaţie şi, da, şi de bani publici - pentru că formarea unui singur medic român costă statul peste 100.000 de lei.

Dragi colegi,

Profesia de medic nu e una comodă, e un test zilnic de rezilienţă fizică şi psihică. Şi nu poţi cere dedicare totală şi, în acelaşi timp, să împingi oamenii la uşa şomajului. Nu poţi vorbi despre respect pentru Sănătate, dar să îi umileşti pe cei care o ţin în viaţă.

E adevărat că s-au făcut paşi mari ca medicii specialişti să rămână în România. Iar datele de la INS arată limpede: de şapte ani, numărul medicilor din ţară creşte constant. Şi e un semn bun, dar insuficient.

Avem nevoie de o regulă dreaptă în acest sistem încă strâmb. Iar propunerea mea este ca medicii care devin specialişti să îşi poată alege spitalul unde vor să profeseze în funcţie de rezultatul obţinut la examenul de specialitate şi de evaluările din rezidenţiat. Criteriul să fie exclusiv competenţa. Nu pile, nu relaţii, nu telefonul care sună pentru cine trebuie! Cu 10 posturi pe ţară rezervate, anual, pentru cei mai buni medici care au finalizat rezidenţiatul, Sănătatea ar putea câştiga competenţă pe termen lung.

Pentru că României îi trebuie medici buni în spitalele publice, iar medicii au nevoie de respect.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Gheorghe, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Văduva, de la USR.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Reîntregirea naţională - obiectiv al României".

Cred că orice ţară care se respectă pe sine are în primul rând datoria de a avea curajul asumării marilor deziderate istorice. Şi, fără a spune vorbe mari, cred că România trebuie să gândească naţional şi în acelaşi timp îmbinând pragmatismul şi idealismul. După integrarea României în NATO şi Uniunea Europeană, cel mai important lucru care a rămas este reprezentat de cel de reîntregire. Şi prin reîntregire mă gândesc la revenirea Republicii Moldova acasă, la ţara-mamă, la România, iar acest lucru se poate produce doar în virtutea dreptului internaţional şi în virtutea adeziunii democratice exprimate pe cele două maluri româneşti ale Prutului.

Felul în care Germania s-a reunificat după prăbuşirea Cortinei de Fier cred că ar trebui să ne servească drept model.

Este nevoie de votarea unirii în cele două Parlamente ale celor două state româneşti, iar apoi acest lucru va deveni lege şi va deveni istorie de-a pururea.

Cred că cu toţii înţelegem astăzi că, pe lângă această componentă de securitate fundamentală, reprezentată de ameninţarea rusească, reprezentată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, reprezentată de războiul hibrid, reprezentată de toate formele de ideologie promovate de Kremlin, există elementul naţional. Iar dacă România n-a avut curaj în 1991 şi a făcut o greşeală istorică prin cei care se aflau la putere atunci, refuzând un act reparatoriu, moral, istoric şi spiritual, cel al reunificării, al revenirii Republicii Moldova în graniţele României, în acest spaţiu de libertate de care România astăzi se bucură, ca ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene, este timpul să ne asumăm acest lucru. Şi cred că nu există niciun alt obiectiv pentru România, mai însemnat, mai legitim şi mai firesc, astăzi, în 2026, decât reunificarea.

Iar acest lucru este important şi din perspectivă europeană, şi din perspectivă regională, şi din perspectivă internaţională, şi din perspectivă morală, identitară, culturală, economică, politică, socială - putem enumera orice aici.

Dar, mai presus de orice, este timpul ca România să privească din nou cu capul sus, să înţeleagă că este o naţiune mare, o naţiune care are dreptul la deziderate fundamentale. Iar Republica Moldova este parte fundamentală din tot ceea ce înseamnă România, România eternă, România demnă.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dumitru Văduva.

Se pregăteşte domnul deputat Iulian Lőrincz.

Domnul Dumitru Văduva:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Cetăţenii din Ilfov au dreptul la un transport decent"

Regiunea Bucureşti-Ilfov este, astăzi, cea mai dezvoltată din România şi una dintre cele mai prospere din Europa. Este o zonă care produce valoare economică, care susţine bugetul naţional şi care oferă locuri de muncă pentru sute de mii de oameni. Cu toate acestea, pentru foarte mulţi dintre cei care trăiesc aici, viaţa de zi cu zi este marcată de un lucru simplu şi frustrant: timpul pierdut pe drum.

În ultimii ani, Ilfovul a crescut rapid. În doar zece ani, populaţia judeţului a crescut cu peste 40%, pe fondul mutării masive din Bucureşti către localităţile din jurul Capitalei. Oamenii au venit, cartierele s-au construit, dar infrastructura publică, în special cea de transport, nu a ţinut pasul cu această creştere. Dezvoltarea s-a făcut repede, mobilitatea a rămas în urmă.

Acest dezechilibru se vede cel mai clar dimineaţa şi seara, când stăm cu orele blocaţi în trafic pe drumurile dintre localităţile din Ilfov şi Bucureşti.

Mergem bară la bară, ne uităm la ceas şi vedem cum timpul trece, iar noi tot pe loc rămânem.

Pentru un părinte, asta înseamnă plecări foarte devreme de acasă, copii duşi în grabă la şcoală sau la grădiniţă, ajuns la muncă deja obosit şi stresat, iar seara, din nou, timp pierdut pe drum. Pentru copii înseamnă oboseală, întârzieri şi mai puţin timp petrecut cu familia.

Aceasta este realitatea zilnică pentru zeci de mii de ilfoveni. În acest context, opţiunile de deplasare sunt puţine şi, în realitate, nu rezolvă problema.

Transportul public rutier din Ilfov se bazează pe o reţea de autobuze operate în principal de STB şi completată punctual de alţi operatori, pe trasee lungi care leagă localităţile din Ilfov de Bucureşti. Aceste autobuze sunt necesare şi importante, dar circulă pe aceleaşi şosele aglomerate, pe aceleaşi axe supraaglomerate la orele de vârf şi sunt afectate de aceleaşi blocaje ca traficul auto. Practic, indiferent dacă mergi cu maşina personală sau cu autobuzul, pierzi zilnic acelaşi timp în trafic.

Extinderea metroului este importantă şi necesară, nimeni nu contestă acest lucru. Există deja lucrări şi proiecte în curs, inclusiv pentru legături către zona Aeroportului "Henri Coandă" şi alte direcţii din Ilfov, însă astfel de investiţii sunt extrem de costisitoare şi se întind pe mulţi ani. Vorbim despre proiecte care costă miliarde de euro, despre şantiere complexe şi despre termene lungi de execuţie.

În aceste condiţii, trenul metropolitan este alternativa reală, rapidă şi aplicabilă acum. Nu este un moft şi nici o promisiune pentru un viitor îndepărtat, ci o soluţie care poate fi pusă în funcţiune într-un timp rezonabil, folosind infrastructura feroviară existentă. Trenul metropolitan oferă deplasări rapide, previzibile şi independente de trafic, exact ceea ce lipseşte astăzi în relaţia dintre Bucureşti şi localităţile din Ilfov.

De aceea, trebuie urgentată şi pusă în aplicare Faza 1 a Proiectului "Trenul Metropolitan Bucureşti-Ilfov". Faza 1 nu este o etapă vagă sau teoretică, ci faza de introducere efectivă a serviciului, construită pe utilizarea infrastructurii feroviare existente, cu intervenţii limitate şi clar identificate.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Iulian Lőrincz.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghiu.

Domnul Ştefan-Iulian Lőrincz:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Azi dimineaţă am primit încă un mesaj despre cum sunt trataţi cetăţenii români cu dublă cetăţenie, adică cetăţenie română şi cetăţenie moldovenească.

Şi vreau să dau citire acestui mesaj: "Am fost să îmi schimb buletinul. Mi s-a spus că nu pot primi altul dacă nu am o proprietate pe numele meu sau dacă nu sunt căsătorită cu persoana care mă ia în spaţiu. Mă simt cetăţean de mâna a doua".

Asta este mărturia unui cetăţean român născut în Republica Moldova. Şi insist pe acest lucru: este cetăţean român!

Pentru că ceea ce se întâmplă astăzi pe teritoriul României cu cetăţenii români născuţi în Republica Moldova nu este normal.

Ştiam cu toţii, bănuiam că statul român avea o problemă reală, au existat adrese fictive, fraude, complicităţi ale unor primării, ani de nepăsare din partea guvernelor.

Sunt absolut convins că au fost şi nişte şpăgi foarte bune acolo date autorităţilor statului, o reţea bine închegată, fără niciun vinovat. Şi asta trebuia corectat, fără nicio discuţie. Dar corectarea abuzurilor nu se face pedepsind oameni cinstiţi, oameni de bună-credinţă.

Astăzi, români care trăiesc de ani de zile aici, care muncesc cinstit, care plătesc taxe, care au familii şi locuinţe reale, ajung să fie trataţi ca suspecţi, rămân fără buletin luni de zile, sunt introduşi în aşa-zise verificări, anchete extinse şi sunt hărţuiţi. Nu mai pot merge la medic, nu pot călători, nu pot rezolva lucruri elementare.

Măsura aceasta loveşte disproporţionat în românii născuţi peste Prut.

Modul în care sunt făcute aşa-zise verificări extinse creează un sentiment real de discriminare, iar Partidul Naţional Liberal şi domnul Predoiu trebuie să dea explicaţii.

Am solicitat Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor clarificări urgente.

Verificările trebuie să fie ţintite şi trebuie reanalizate normele metodologice şi modul în care a fost implementată această lege, care au dus la aceste verificări absolut brutale.

Cetăţenii români născuţi pe teritoriul Republicii Moldova - şi insist în continuare, români, cetăţeni români - trebuie trataţi cu respect şi demnitate.

Statul român trebuie să folosească instrumentele necesare să combată fraudele, dar în mod inteligent.

Pot exista corelări cu date fiscale, prezenţa în ţară, dar ceea ce este absolut inacceptabil este ca mulţi din cetăţenii români născuţi în Moldova să îşi piardă dreptul la viaţă, pentru că au existat fraude în trecut, fraude unde statul român a fost complice şi unde nu există niciun vinovat.

Iar acum s-a trezit să reacţioneze, ca de obicei, prost şi fără discernământ.

Românii de bună-credinţă născuţi pe teritoriul Republicii Moldova merită respect, trebuie trataţi cu demnitate. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Da. S-a închis microfonul înainte să se audă că aţi cerut demisia domnului Predoiu.

Din partea Grupului USR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Gheorghiu.

Se pregăteşte domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "Reforma administraţiei publice şi ipocrizia PSD".

Stimaţi colegi,

Reforma administraţiei înseamnă mai puţini şefi, bani folosiţi corect şi un stat eficient pentru oameni. Asta este miza acestor zile.

Am început o nouă sesiune parlamentară în care ne dorim să transformăm administraţia într-un stat care funcţionează pentru oameni, nu împotriva lor. Reforma aceasta este însă, din nou, ţinută în loc. Nu din lipsă de soluţii, ci din lipsă de voinţă politică. Mai exact, din rezistenţa PSD şi a vechiului sistem.

PSD joacă, ca de obicei, după regulile lui Caragiale: "Să se revizuiască, dar să nu se schimbe nimic!". Exact asta face PSD: vorbeşte despre reformă, dar se asigură că nimic esenţial nu se schimbă.

În timp ce blochează reducerea risipei din administraţie, tăierea sinecurilor şi desfiinţarea instituţiilor inutile, PSD vine acum cu aşa-zisul "pachet de relansare economică". O operaţiune cinică de imagine, prin care încearcă să pozeze în salvatorul unei economii pe care tot ei au pus-o în genunchi.

Ironia este evidentă: partidul care a preferat să evite reformele şi să umfle aparatul bugetar vine acum să "relanseze" economia. După ce a făcut răul, PSD se dă sfânt. După ce a lovit în oameni şi în firme, vine cu promisiuni şi aşteaptă aplauze.

Este ca un hoţ care îţi fură portofelul şi apoi îţi întinde câţiva lei, cerând recunoştinţă. Relansarea nu se face după ce ai distrus, ci înainte să distrugi. Reforma nu se mimează, se face.

Realitatea este simplă: PSD nu a vrut şi nu vrea reformă administrativă. Nu a redus cheltuielile inutile. Nu a tăiat privilegiile. Nu s-a atins de sinecuri. A ales varianta comodă şi laşă: să pună nota de plată pe umerii cetăţenilor şi apoi să joace teatru politic.

Acest "pachet de relansare" nu este despre economie. Este despre supravieţuire politică. Este o insultă la inteligenţa românilor şi o recunoaştere tacită că politicile lor au eşuat.

Românii au înţeles jocul. Au văzut că PSD guvernează cu două feţe: una care blochează reforma şi alta care mimează grija, după ce răul a fost deja făcut.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Brian Cristian şi se pregăteşte domnul deputat Bouda Ştefan.

A, nu, îmi cer scuze!

Se pregăteşte domnul deputat Petreţchi.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

România a trecut în ultimele luni pe lângă un risc real de criză financiară, iar fără măsuri rapide eram la un pas de a pierde ratingul de investiţii, de a avea pieţe financiare închise şi a nu ne mai putea finanţa ca stat.

Tradus în viaţa de zi cu zi asta ar fi însemnat salarii şi pensii doar pentru câteva luni, iar apoi blocaj.

În acest context, revenirea la responsabilitate politică nu a fost doar o opţiune, ci o necesitate, iar măsurile nepopulare şi grele pentru români, şi îndelung criticate, de data aceasta au fost necesare.

Evident că mulţi şi-ar fi dorit ca ordinea firească să fi fost mai degrabă tăierea risipei din cheltuieli publice decât modificarea taxelor. Dar, tocmai de aceea, în acest context, trebuie să vorbim despre reorganizarea teritorială.

România funcţionează după aceleaşi principii din 1968.

Între timp, România s-a schimbat radical. Am pierdut milioane de oameni prin migraţie, natalitatea a scăzut, economia s-a concentrat în câţiva poli de dezvoltare, iar statul a rămas împărţit ca acum aproape 60 de ani. Preţul îl plătesc, în schimb, în fiecare zi, cetăţenii: prin servicii slabe, bani irosiţi şi şanse inegale de dezvoltare.

Actualul model administrativ nu mai corespunde realităţii demografice şi menţinerea lui generează costuri uriaşe şi rezultate slabe, mai ales în comunele şi oraşele mici.

Avem prea multe UAT-uri, avem prea puţini locuitori. Avem peste 2.800 de comune, adică aproximativ 90% din totalul unităţilor administrativ-teritoriale, dar ele găzduiesc doar 44% din populaţie.

Aproape jumătate dintre ele, dintre UAT-uri, 1.500 la număr, au sub 3.000 de locuitori, iar peste 75% din toate localităţile nu depăşesc 5.000.

Mai mult, 119 oraşe, adică 55% din total, nu mai îndeplinesc nici măcar criteriul legal minim de 10.000 de locuitori.

Peste 400 de comune au sub 1.500 de locuitori, iar sute de localităţi funcţionează într-o zonă de nelegalitate demografică şi consumă resurse ca şi cum ar fi viabile.

Nu vorbim doar de cifre, vorbim de acces la servicii esenţiale, în contextul în care peste 80% din oraşele mici nu au spitale sau secţii de spital, iar distanţa medie până la unitatea medicală trece de 20 de kilometri.

În educaţie, comunele mici nu au şcoli gimnaziale, oraşele sub 3.000 de locuitori nu au creşe şi adesea nici licee. Asta înseamnă copii care fac zeci de kilometri până la şcoală şi oameni bolnavi care nu ajung la timp la medic.

Aceasta nu este o dezbatere tehnică, ci una profund politică şi morală.

Vrem să continuăm să finanţăm structuri goale de conţinut doar pentru a păstra funcţii şi influenţă locală sau vrem să direcţionăm resurse către servicii reale, către oameni?

România anului 2026 nu mai poate fi administrată după harta de acum 50 de ani. Dacă vrem un stat modern, reforma administrativ-teritorială este o obligaţie.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Se pregăteşte domnul deputat Bouda Ştefan.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Provocările îndreptate împotriva minorităţilor naţionale din România s-au înmulţit în ultima perioadă, manifestându-se prin campanii hibride extinse de dezinformare, având ca scop principal erodarea încrederii dintre aceste comunităţi şi statul român.

Şi minoritatea ucraineană din România este, din păcate, o ţintă, iar unul dintre instrumentele de atac împotriva acesteia îl reprezintă inventarea şi inflamarea de către actorii interesaţi a unor false probleme existenţiale ale acesteia.

Despre situaţia comunităţii ucrainene din România, despre problemele şi nevoile ei, singura îndreptăţită să vorbească este comunitatea însăşi.

Reiau, şi în acest context, declaraţiile fără echivoc făcute public de liderii aleşi ai acesteia.

România acordă o atenţie deosebită protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi este recunoscută pe plan european şi internaţional ca un model de bune practici în acest domeniu.

Mai mult, minoritatea ucraineană din România este singura din ţară care a iniţiat un proces de internaţionalizare a modelului românesc de bune practici, pentru recunoaşterea şi implementarea acestuia şi în alte ţări.

Credem în acest model, beneficiem direct de el, suntem recunoscători statului român pentru angajamentul şi generozitatea de a-l aplica şi ne implicăm constant, alături de autorităţile române, pentru a-i aduce îmbunătăţirile necesare şi pentru a-i menţine eficienţa.

Reuşim, de cele mai multe ori, prin dialog şi bună-credinţă, să rezolvăm probleme periferice şi punctuale cu care se confruntă comunitatea noastră.

Nu avem nevoie de falşi eroi care să dramatizeze sau să inventeze noi probleme, procedurile sistemice de sprijin ale statului român, cadru actual de dialog şi instrumentele de protecţie a drepturilor noastre, care permit exprimarea clară a vocii comunităţii, sunt suficiente şi eficiente.

În centrul acestui model stă accesul la educaţie în limba maternă.

În ultimele luni am intensificat acţiunile privind consolidarea accesului la educaţie în limba maternă, iar rezultatele nu au întârziat să apară.

Perfecţionăm permanent infrastructura didactică, procedurile, manualele, calitatea profesorilor, accesul la carte în limba maternă.

Dezvoltăm, totodată, prin activităţi multiple, interesul copiilor noştri de a învăţa şi a vorbi limba maternă.

La nivelul Uniunii Ucrainenilor din România, singura organizaţie reprezentativă a comunităţii ucrainene, am sporit substanţial numărul şi amploarea evenimentelor educaţionale şi culturale, proiectelor şi programelor în domeniu.

De asemenea, acordăm permanent interes prioritar vieţii spirituale a comunităţii noastre, în special oficierii slujbelor în limba maternă, indiferent de confesiune. Avem la dispoziţie multiple instrumente de dialog şi resurse pentru a proteja şi spori minunata noastră zestre identitară, într-o Românie în care dezvoltarea noastră este garantată şi ocrotită plenar.

Falşii "pompieri" nu vor găsi aici teren pentru a aprinde incendii.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Bouda Ştefan.

Se pregăteşte, din partea Grupului SOS, domnul deputat Oltenaşu, dacă e prezent.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, domnule preşedinte în şedinţă.

Declaraţia mea politică se intitulează "Lecţia oferită de calamităţile din satele Gârnic şi Ravensca".

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a atrage un semnal de alarmă asupra situaţiei critice în care se află cetăţenii din localităţile Gârnic şi Ravensca din judeţul Caraş-Severin, în urma ultimelor calamităţi naturale. Nu vorbim doar despre statistici meteorologice, ci despre oameni care au rămas efectiv izolaţi.

Copacii prăbuşiţi pe carosabil au blocat singurele căi de acces, lăsând comunităţi întregi fără conexiune cu serviciile de urgenţă, fără aprovizionare, într-o stare de incertitudine totală.

În acest sens, am înaintat deja interpelări oficiale către Ministerul Mediului şi Ministerul Transporturilor. Am solicitat acestor instituţii măsuri concrete şi urgente pentru deblocarea situaţiei şi mai ales pentru prevenirea unor astfel de episoade, pe viitor, prin lucrări de întreţinere adecvate. Această situaţie scoate la iveală vulnerabilitatea infrastructurii montane.

Drumurile care leagă aceste comunităţi de minorităţi nu sunt simple rute opţionale, ci linii vitale de supravieţuire.

Este inacceptabil ca în anul 2026 o furtună să poată paraliza complet viaţa unor cetăţeni români, din cauza lipsei unui plan de întreţinere preventivă a drumurilor şi a lizierei de pădure.

Deşi suma de bani pe care o direcţionez anual, în calitate de deputat, către aceste comunităţi, reprezintă un sprijin necesar, ea nu poate şi nu trebuie să substituie obligaţia statului de a asigura siguranţa infrastructurii naţionale.

Aştept răspunsuri clare şi asumate la interpelările depuse şi solicit public, de la această tribună:

1. Toaletarea preventivă a arborilor care pun în pericol drumurile montane;

2. O strategie de intervenţie rapidă pentru zonele greu accesibile, astfel încât localităţi precum Gârnic şi Ravensca, să nu mai fie niciodată rupte de lume.

Solidaritatea noastră, ca legiuitor, trebuie să ajungă până la ultimul număr de casă, indiferent de atitudine sau de altitudine, sau de etnia locuitorilor.

Vă mulţumesc.

Bouda Ştefan, minorităţi.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea Grupului SOS, domnul Oltenaşu?

Şi se pregăteşte, de la grupul neafiliaţilor, doamna Simu, dacă e prezentă.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei de astăzi este "Abuzuri politice şi tăcerea complice din Parlamentul României".

Săptămâna trecută, în Parlamentul României, a avut loc un eveniment extrem de important pentru democraţia românească, organizat sub egida Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, eveniment care ar fi trebuit să reprezinte un exerciţiu real de transparenţă, dialog şi apărare a drepturilor fundamentale.

Au fost invitate toate instituţiile şi toţi actorii politici implicaţi, pentru a discuta abuzurile comise. Au fost chemaţi toţi. A venit un singur om.

Doar doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă a respectat poporul român şi s-a prezentat la dezbateri pentru a vorbi deschis şi pentru a-şi reafirma încă o dată poziţia. Restul au ales tăcerea. O tăcere vinovată, o tăcere care spune mai mult decât orice declaraţie.

Este esenţial să spunem clar: abuzurile nu sunt recente. Ele au început la data de 5 octombrie 2024, moment în care doamnei Diana Iovanovici-Şoşoacă i-a fost interzis accesul şi exercitarea drepturilor sale politice, într-un mod arbitrar, fără o bază democratică reală. Acesta a fost punctul de pornire al unui şir de încălcări grave ale regulilor statului de drept.

Ceea ce s-a întâmplat de atunci încoace reprezintă un precedent periculos: eliminarea unui om politic prin metode administrative şi politice, nu prin vot. Atunci a fost Diana Iovanovici-Şoşoacă. Mâine poate fi oricare dintre voi.

Faptul că la aceste dezbateri doar Diana Iovanovici-Şoşoacă a fost prezentă demonstrează un adevăr incomod: cei care au tăcut ştiu că au greşit. Cei care refuză dialogul se tem de adevăr. Iar cei care fug de dezbateri nu apără democraţia, ci o subminează.

SOS România nu va accepta ca Parlamentul să devină un spaţiu al fricii, al excluderii şi al abuzului. Vom continua să spunem lucrurilor pe nume, să apărăm libertatea de exprimare şi dreptul fiecărui ales de a-şi exercita mandatul primit de la popor.

Democraţia nu se apără prin tăcere, se apără prin curaj!

Iar săptămâna trecută un singur om a avut curaj!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Da, mulţumesc.

Dacă din partea neafiliaţilor, doamna Simu este prezentă?

Vă rog, aveţi cuvântul.

După care mergem la Grupul PSD.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

"Coaliţia vampirilor politici proeuropeni ai genocidului social din România"

Politicile, legile, hotărârile şi acţiunile deliberate ale unei guvernări care provoacă sărăcirea şi demoralizarea extremă a populaţiei, distrugerea condiţiilor de viaţă şi moartea unei părţi a populaţiei, cauzată de inegalităţi sociale, economice sau măsuri guvernamentale reprezintă, de fapt, genocidul social.

Aceasta este definiţia genocidului social, dar şi descrierea realităţii sociale româneşti în aceste crunte vremuri în care se manifestă, cu ghilimelele de rigoare, setea bolnavă de sânge a coaliţiei antiromâneşti.

Despre genocidul social mărturisesc ştirile care ne îngrozesc în fiecare zi şi din care aflăm despre valul de crime şi de sinucideri care loveşte România. Bătrâni care se sinucid prin îngheţ, adolescenţi care omoară sau bat cu sânge rece alţi adolescenţi.

În fiecare zi ştirile dezvăluie disperarea românilor care mor cu zile: de stres, de boli şi din disperare.

Două experte de top ale României, una de la Universitatea din Bucureşti şi cealaltă de la Universitate din Cluj-Napoca, au realizat două studii temeinice, independente, ambele ajungând la aceeaşi concluzie.

Cristina Raţ, lector la Departamentul de sociologie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, în studiul realizat, arată că deciziile adoptate în 2025 au împins familiile cu copii şi venituri mici şi mai departe de coşul minim pentru un trai decent, iar costurile reale riscă să fie plătite, în timp, în sănătate, educaţie şi, în cele din urmă, în economie.

Experta a folosit un limbaj în stilul său academic. Însă eu vă spun pe şleau: guvernarea voastră înfometează familiile de români vulnerabili, care reprezintă peste 60% din populaţia ţării noastre. Sunt aceleaşi milioane care nu îşi pot permite să-şi încălzească locuinţele sau să se bucure de o săptămână de vacanţă. Guvernarea voastră a însetat 100.000 de români şi continuă să o facă cu cei 50.000 din zona Curtea de Argeş.

Acesta este genocidul social!

Doamna Ionela Băluţă, profesoară universitară şi coordonatoarea programului de master Politicile egalităţii de şanse, susţine că valul în creştere de criminalitate este în strânsă legătură cu măsurile economice promovate de Guvernul Bolojan.

Experta avertizează că sărăcirea activează toate tipurile de violenţă, mai ales violenţa intrafamilială.

Experta clujeană avertizează şi ea că cea mai gravă măsură din pachetul de austeritate este blocarea accesului la sistemul public de sănătate, prin anularea statutului de coasigurat al femeilor de peste 50 de ani de la ţară, al familiilor sărace şi al şomerilor. Aceşti oameni vor fi doborâţi de boli şi, în cele din urmă, vor muri.

Iar voi, coaliţie de vampiri politici, veţi bifa o altă mare reuşită guvernamentală: genocidul social contra celor care nu au putut fugi din România, în cea mai mare migraţie a unui popor pe timp de pace.

Asta lăsaţi în urmă: disperare, boli, violenţă şi moarte!

Poate... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, îl invit la cuvânt pe domnul Petru-Bogdan Cojocaru.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Ajunge cu austeritatea! Venim în sprijinul a peste 5 milioane de români şi al firmelor româneşti!".

Cu toţii resimţim efectele măsurilor guvernamentale din ultima perioadă. Sunt însă şi foarte mulţi români care întâmpină dificultăţi majore în a reuşi să îşi asigure strictul necesar. Pentru aceste categorii vulnerabile, noi, social-democraţii, am pregătit un pachet de solidaritate. Considerăm că este esenţial să venim urgent în sprijinul acestor oameni afectaţi într-un mod dramatic de creşterea costului vieţii.

Aşadar, propunem colegilor din Coaliţie un set de măsuri, printre care:

- Sprijin pentru pensionari, în două tranşe, în aprilie şi în decembrie, pentru aproximativ 2,8 milioane de persoane;

- Schemă de ajutor pentru persoanele vulnerabile după liberalizarea preţurilor la gaze, pe modelul celei din energie;

- Eliminarea CASS la indemnizaţia pentru mame, veterani, văduve de război, pentru venitul minim de incluziune.

Sunt măsuri care vin direct în sprijinul categoriilor vulnerabile. Discutăm despre un necesar de aproximativ 3,4 miliarde de lei în acest an, pentru a ajuta 5 milioane de români - pensionari cu pensii mici, copii cu dizabilităţi, mame, veterani şi persoane cu handicap. Această sumă trebuie să se regăsească în bugetul naţional pentru anul 2026. Am atras atenţia încă de anul trecut că nu este nevoie de impunerea CASS pentru mame şi veterani, dar premierul Bolojan nu a ţinut cont de aceste argumente sociale şi economice.

De asemenea, obligatoriu este ca în perioada imediat următoare să fie aprobat şi pachetul de stimulare economică pe care Partidul Social Democrat l-a anunţat de luni bune. Doar aşa vom putea salva locurile de muncă ale românilor şi firmele autohtone.

De aceea, aceste două pachete de măsuri - de solidaritate şi de stimulare economică - trebuie să fie aprobate înainte de adoptarea bugetului consolidat pentru anul 2026. Ajunge cu austeritatea, cu tăierile de venituri, cu majorările de taxe. Este nevoie să reducem presiunea asupra oamenilor şi asupra economiei. Guvernarea este despre oameni şi pentru oameni. Nu putem continua doar cu austeritatea dorită de premier!

Dacă premierul Bolojan şi partenerii de Coaliţie vor refuza sau vor încerca să tergiverseze, Partidul Social Democrat va determina aprobarea rapidă în Parlament a celor două pachete, de solidaritate şi de stimulare economică.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul Cotîrleţ este prezent, din partea PSD? Nu.

Domnul Moiseev?

Aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte doamna Szőke.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"2026 - Anul responsabilităţii şi al unui nou proiect de ţară"

Intrăm în anul 2026 şi într-o nouă sesiune parlamentară într-un context complicat, atât pe plan intern, cât şi internaţional. Este un început care nu ne permite superficialitate, populism sau amânări. Este un început care ne obligă la responsabilitate.

România are astăzi o problemă mai gravă decât lipsa banilor: lipsa direcţiei. De prea mult timp reacţionăm, în loc să construim. De aceea, cred că acest an trebuie să marcheze asumarea unui nou proiect de ţară, unul care să depăşească ciclurile electorale şi interesele de moment.

Prioritatea acestui proiect trebuie să fie educaţia. Nu ca slogan, nu ca temă festivă, ci ca politică de stat şi de securitate naţională. Fără investiţii reale în educaţie, vom rămâne o societate vulnerabilă, uşor de manipulat, divizată şi lipsită de solidaritate. Fără educaţie, nu putem vorbi nici despre economie puternică, nici despre democraţie funcţională, nici despre respect.

Anul 2026 trebuie să fie şi anul în care statul român îşi recapătă autoritatea morală: prin respectarea legii, prin combaterea corupţiei, prin valorizarea muncii şi a competenţei. O societate în care ura, minciuna şi extremismul nu mai sunt tolerate ca instrumente politice.

Nu putem ignora nici realitatea de la graniţele noastre. Războiul ne-a reamintit că pacea şi libertatea nu sunt garantate. România trebuie să rămână ferm ancorată în valorile europene şi euroatlantice, să respingă propaganda şi să contribuie activ la securitatea regională.

La început de an şi de sesiune parlamentară, fac un apel la maturitate politică. Cetăţenii nu ne-au trimis aici să ne luptăm între noi, ci să oferim soluţii. Nu să ne apărăm orgoliile, ci interesul public.

2026 poate fi anul reconstrucţiei sau anul stagnării.

Depinde de deciziile pe care le luăm aici, în acest Parlament.

Istoria nu va reţine discursurile noastre, ci rezultatele.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Vă mulţumesc.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Szőke.

Din partea AUR, dacă este prezent domnul Munteanu sau domnul Coman, ulterior.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi este despre "Oţelul românesc şi viitorul economiei naţionale".

Vorbim despre Liberty Galaţi, întrucât reprezintă o parte esenţială a istoriei industriei româneşti. Platforma siderurgică de la Galaţi a fost, timp de decenii, unul dintre motoarele economiei naţionale, un simbol al capacităţii României de a produce, de a exporta şi de a susţine dezvoltarea infrastructurii, construcţiilor şi industriei navale.

La apogeu, combinatul a oferit zeci de mii de locuri de muncă directe şi indirecte, a format generaţii de specialişti şi a asigurat prosperitate nu doar municipiului Galaţi, ci întregii Regiuni din sud-estul ţării. Oraşul, judeţul şi comunităţile din jur s-au dezvoltat în jurul acestei platforme industriale, care a însemnat stabilitate economică, venituri pentru bugetele locale şi şanse reale pentru familii întregi.

Astăzi, însă, asistăm la un moment de răscruce. Scoaterea la vânzare a activelor Liberty Galaţi, în valoare de sute de milioane de euro, ridică o întrebare fundamentală: vrem să salvăm şi să modernizăm industria siderurgică românească sau acceptăm, tacit, un nou episod de dezindustrializare? Mii de angajaţi sunt în şomaj, salariile întârzie, iar incertitudinea planează asupra unui oraş care a trăit din industrie.

Pericolul dezindustrializării nu înseamnă doar pierderea unor active. Înseamnă pierderea competenţelor, a lanţurilor de producţie, a capacităţii de a susţine marile proiecte de infrastructură şi, în cele din urmă, pierderea prosperităţii din zonă.

România are nevoie de o strategie industrială clară, coerentă şi curajoasă. Avem potenţial, avem forţă de muncă calificată, avem o poziţie strategică. Ceea ce nu ne permitem este să tratăm aceste platforme ca pe simple active de lichidat.

Fac apel la Guvern şi la instituţiile responsabile să privească viitorul Liberty Galaţi nu doar prin prisma unei simple licitaţii, ci ca parte a unui proiect naţional de reindustrializare, de protejare a locurilor de muncă şi de asigurare a prosperităţii pentru oraş, pentru judeţ, pentru regiune, pentru România.

Observăm la nivel global cum industria joacă un rol tot mai important, întrucât aduce stabilitate şi forţă pe pieţele mondiale. Nu putem pierde încă un motor al economiei româneşti!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Munteanu? Prezent? Nu.

Domnul Coman? Dumneavoastră sunteţi? Bun.

Şi se pregăteşte domnul Ciornei, dacă e prezent. Dacă nu, domnul Negrea.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Actuala guvernare ne demonstrează, zi de zi, că, din păcate, nu are niciun plan coerent sau proiect real pentru România şi pentru români. Evident, cu excepţia unei serii de măsuri economice al căror impact nu a fost nici anticipat, nici corect evaluat.

Dar există o condiţie esenţială: ele trebuie să conducă la obiective clare, bine definite şi măsurabile.

Actualul Guvern, cu sprijinul partenerilor din Coaliţie, şi-a asumat răspunderea pe un pachet amplu de măsuri economice: creşteri de taxe şi impozite, precum şi aşa-numita reformă a administraţiei publice. Pe fond, asemenea decizii pot fi corecte. În realitate, constatăm că aceste obiective au lipsit cu desăvârşire. Iar la luni bune de la impunerea măsurilor, economia României nu este mai stabilă, iar impactul asupra cetăţenilor este, fără echivoc, negativ. Românii s-au trezit încă de la începutul anului cu taxe şi impozite dublate, în timp ce salariile au rămas pe loc, iar riscul şomajului a devenit o certitudine, nu o ipoteză.

Mai mult, aceste politici au adus România în situaţii care frizează absurdul. Cel mai recent exemplu este celebra "taxă Temu". În goana de a mai aduce un leu la bugetul de stat, Guvernul a adoptat o decizie care a determinat mutarea operaţiunilor logistice în alte state membre ale Uniunii Europene. State care, spre deosebire de România, nu au impus această taxă. Astăzi, avem colete Temu care ajung în România... din Ungaria.

Exact ca în bancul clasic despre diferenţa dintre teorie şi practică, România, în loc să încaseze aproximativ 36 de milioane de euro anual, riscă să piardă în jur de 700 de milioane de euro pe an. Aşadar, măsura nu doar că nu a atins vreun obiectiv - admiţând că acesta ar fi existat - ci va produce o pierdere majoră pentru economie.

De ce am ajuns aici? Pentru că Guvernul României nu a măsurat de zece ori înainte să taie o dată, aşa cum ar face orice decident responsabil. A tăiat direct şi abia apoi a început să "măsoare" efectele propriei nepriceperi.

În psihologie, Köhler demonstra, prin celebrul său experiment, că învăţarea autentică nu se produce prin încercări oarbe şi repetate, ci prin înţelegerea relaţiilor dintre probleme, prin ceea ce el numea insight. Subiecţii care înţelegeau structura situaţiei găseau soluţii rapid şi eficient. Cei care bâjbâiau, repetând aceleaşi greşeli, eşuau.

Exact asta vedem astăzi în actul de guvernare: nu învăţare prin înţelegere, ci experimentare pe întuneric. Nu politici construite pe analiză şi anticipare, ci decizii luate prin încercare şi eroare, cu costuri uriaşe, transferate asupra cetăţenilor şi firmelor româneşti.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Ciornei?

Aveţi cuvântul.

Domnul Negrea se pregăteşte.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România a fost recent şocată de un caz care ar fi trebuit să fie de neconceput: un copil ucis de alţi doi copii, cu premeditare. Unul dintre agresori avea doar 13 ani. Nu vorbim despre infractori formaţi, nu vorbim despre adulţi marcaţi de ani de violenţă, ci despre minori.

Când ajungem aici, nu mai vorbim despre accidente sau excepţii. Vorbim despre eşec. Un eşec grav al statului român.

Acest caz este rezultatul direct al aşa-zisei "Românii educate", al proiectului preşedintelui Klaus Iohannis, girat şi aplicat de toţi miniştrii educaţiei care s-au perindat în funcţie. O Românie în care şcoala nu mai formează caractere, nu mai impune limite, nu mai transmite autoritate şi responsabilitate. O Românie în care elevii nu mai vin la şcoală să înveţe carte, iar profesorii sunt lipsiţi de pârghii reale pentru a interveni.

Problema nu este doar în familie şi nu poate fi pasată exclusiv părinţilor. Este o problemă de sistem. De şcoală. De societate. De stat. Atunci când copilul nu mai are repere, iar instituţiile se retrag, locul este ocupat de haos.

Un element extrem de grav, pe care îl semnalează părinţii, profesorii şi specialiştii, este explozia consumului de droguri în jurul şcolilor. Drogurile se găsesc peste tot. Lângă şcoli, în curţile şcolilor, în jurul copiilor. Iar autorităţile închid ochii. Directorii muşamalizează cazurile, pentru a nu strica "statistica". Inspectoratele preferă liniştea birocratică în locul adevărului. Poliţia apare târziu, după tragedii, nu înainte, în prevenţie.

Am atras public atenţia asupra acestor derapaje şi în urmă cu câteva luni, când, în judeţul Cluj, un copil de doar 6 ani şi-a pierdut un deget în urma unui incident petrecut într-o unitate de învăţământ. Atunci, ca şi acum, reacţia instituţiilor a fost întârziată, defensivă, preocupată mai degrabă de imagine decât de protecţia copilului.

Dacă statul nu intervine urgent acolo unde trebuie să fie, lângă şcoală, lângă copil, în prevenţia reală, în combaterea fermă a traficului de droguri, în finanţarea corectă a educaţiei şi în depolitizarea instituţiilor, vom ajunge mai rău. Mult mai rău. O societate în care fiecare va fi tentat să-şi facă singur dreptate, pentru că statul a abdicat.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Negrea.

Şi se pregăteşte domnul Gurlui.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La începutul anului 2026, odată cu debutul unei noi sesiuni parlamentare, avem datoria să privim cu onestitate în urmă şi cu responsabilitate înainte. Anul care s-a încheiat a fost unul extrem de dificil pentru milioane de români. Creşterile succesive de taxe şi impozite, explozia preţurilor, inflaţia ridicată şi scăderea nivelului de trai au pus o presiune uriaşă pe familii, pe mediul de afaceri şi pe comunităţile locale.

Pentru mulţi români, 2025 a însemnat renunţări, griji zilnice şi un sentiment profund de insecuritate economică. Aceste realităţi nu pot fi ignorate şi nu pot fi tratate ca simple statistici. Ele reprezintă vieţile oamenilor pe care îi reprezentăm aici, în Parlament.

De aceea, fac un apel direct către colegii parlamentari şi către Guvern: anul 2026 trebuie să fie un an al înţelepciunii şi al deciziilor echilibrate. România are nevoie de relansare economică, de stabilitate şi de politici publice care să redea încrederea cetăţenilor. Corectarea deficitului bugetar este o necesitate, dar modul în care o facem arată cât de responsabil este statul faţă de cetăţenii săi.

Este esenţial să înţelegem că românii care trăiesc la limită nu mai pot suporta noi poveri fiscale. Antreprenorii români, motorul economiei reale, au nevoie de predictibilitate, nu de şocuri legislative. Comunităţile locale au nevoie de investiţii, nu de blocaje birocratice.

Guvernul are obligaţia să demonstreze că este alături de români, prin politici economice care stimulează munca, producţia şi iniţiativa, printr-o administrare corectă a banului public şi prin eliminarea risipei. Parlamentul, la rândul său, trebuie să legifereze cu discernământ şi responsabilitate, având în vedere impactul real al fiecărei decizii.

Anul 2026 poate deveni un punct de echilibru pentru România. Depinde de noi dacă va fi un an al blocajelor şi al tensiunilor sociale sau un an al relansării, al respectului faţă de cetăţean şi al construcţiei pe termen lung.

Românii aşteaptă soluţii, maturitate politică şi decizii drepte. Avem obligaţia să le oferim.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Domnul Gurlui.

Se pregăteşte domnul Pascalini.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vă aduc în atenţie o serie de cazuri la limita supravieţuirii a unor persoane din Iaşi, parcă cumva condamnate de sistem, de indolenţă şi de incapacitatea instituţiilor din Iaşi şi din ţară, pentru că, asemeni lor, sunt mulţi şi mulţi în aşa stare.

Ordonanţele de urgenţă au făcut ca o serie de cetăţeni să nu mai aibă posibilitatea să acceadă la servicii de sănătate. Iar în Iaşi, spre exemplu, în Pădureni, în comuna Grajduri, sunt cetăţeni care au nevoie urgentă de sprijin medical. Direcţia şi serviciile sociale din Iaşi, toate, întârzie în mod nejustificat, într-o lentoare nejustificată, să ofere dreptul unor oameni aflaţi într-o stare de sănătate precară, care nu pot să fie... să se deplaseze la instituţiile statului, aşa cum li se cere - au fie atac cerebral, au AVC, au diferite situaţii de sănătate care reclamă o altă abordare a instituţiilor din Iaşi, pentru a veni în sprijinul acestor cetăţeni.

Sunt luni întregi de întârziere, iar aceşti oameni nu au resurse de niciun fel, nu au ajutor de niciun fel, în care instituţiile nu se apleacă asupra lor, nu au medicamente, nu au lemne, stau în frig şi au o condiţie mizerabilă în care trăiesc, iar autorităţile îi poartă pe drumuri, şi luni şi luni întregi nu au venituri de niciun fel.

Atrag atenţia instituţiilor din Iaşi că mă voi apleca direct asupra acestor cetăţeni din comuna Grajduri, pentru că sunt foarte mulţi, pentru a veni în sprijinul lor şi pentru a urgenta ceea ce ei au nevoie, prin lege, să fie ajutaţi.

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Îl invit la cuvânt pe domnul Pascalini.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Când politicienii o iau razna".

Sunt deputat de Bacău, un judeţ în care, din păcate, unii aleşi ai puterii par să fi uitat complet ce înseamnă respectul pentru cetăţeni. Un judeţ în care oamenii muncesc din greu, îşi plătesc taxele cu sacrificii, iar în schimb primesc aroganţă, dispreţ şi lecţii de foame. Un judeţ care a fost lăsat de izbelişte şi marginalizat zeci de ani. Unul dintre cele mai sărace sub jugul alianţei PSD-PNL. Familii întregi care îşi fac calcule zilnic dacă mai au cu ce plăti facturile, dacă mai pot pune mâncare pe masă, dacă mai pot trimite copiii la şcoală fără datorii. Alţii, culmea, renunţă la medicamente, la haine, la nevoi de bază, doar ca să fie la zi cu plăţile la stat. Şi ce primesc în schimb? Vă pot da două exemple.

Un primar PNL de la Cleja ajunge să spună public că cei care nu muncesc nu ar merita să trăiască. Dar cine se crede el să decidă cine merită să trăiască sau nu? Şi nu, nu este destul. Un deputat PSD, tot din Bacău, sugerează că dacă nu ai bani de taxe şi impozite, soluţia este să mănânci mai puţin; important este să nu ai datorii la stat.

Astea sunt doar două exemple din sutele care sunt astăzi. Asta nu mai este politică, este batjocură. Este o mentalitate de stăpâni pe moşie, nu de aleşi ai poporului.

În judeţul din care vin, şi nu numai, unii aleşi se comportă de parcă cetăţenii ar fi nişte sclavi moderni. Şi aceasta este realitatea de astăzi. Şi ne mai mirăm când şeful PNL de Bacău se miră că pieţele sunt goale? Asta înseamnă să nu mergi printre cetăţeni decât o dată la patru ani, în campaniile electorale.

Şi să ştiţi ceva - românii nu fug de muncă, dar românii sunt storşi până la ultimul leu. Statul ia foarte mult, oferă foarte puţin, taxe mari, servicii slabe, impozite crescute, respect - zero. Oamenii fac eforturi disperate să rămână corecţi - se împrumută, vând bunuri, acceptă lipsuri, doar ca să nu se trezească cu executări silite. Iar unii politicieni le spun cu seninătate să mănânce mai puţin. Şi, credeţi-mă, este revoltător când peste jumătate din venit se duce la stat, când preţurile explodează, când salariile stagnează. Vina nu aparţine cetăţenilor; vina aparţine politicienilor care se cred mai presus de orice şi oricine. Iar sărăcia nu este o ruşine; în schimb, indiferenţa politică este.

România nu are nevoie de politicieni care predică foamea de la tribuna puterii. Are nevoie de politici care să lase oamenilor bani în buzunare şi are nevoie de respect pentru cei care muncesc.

Nu mai transformaţi supravieţuirea într-o vină!

Nu mai umiliţi oamenii care ţin această ţară în picioare prin munca lor!

Românii nu cer privilegii, decât dreptul de a trăi decent şi este datoria noastră să le apărăm demnitatea.

Vă mulţumesc.

Nini Pascalini, deputat de Bacău.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Timpul alocat şedinţei a fost epuizat, aşa că voi da citire listei deputaţilor care s-au înscris pentru susţinere, dar nu au apucat, din cauza expirării timpului, să susţină declaraţiile: domnul Paul-Claudiu Cotîrleţ, domnul Valeriu Munteanu, domnul Dumitru Ţiplea, domnul Marius Alecsandru, doamna Andreea-Petronela Cîmpianu şi următorii deputaţi neafiliaţi: Monica Ionescu, Radu-Mihail Ionescu, Gheorghe-Petru Pîclişan, Dumitriţa Albu, Mariana Vârgă şi Călin-Florin Groza.

În acelaşi timp, voi da citire şi declaraţiilor depuse în scris.

Din partea Grupului PSD, următorii deputaţi - Ştefan Ţintă, Mircea-Vasile Govor, Ana-Smaranda Rinder, Răzvan-Iulian Ciortea, Mihai Weber, Virgil Alin Chirilă, Romeo-Daniel Lungu, Nicolae-Adrian Bara, Ion Samoilă şi Rodica Nassar.

De la AUR - Fabian-Cristian Radu, Andrei-Cosmin Guşă, Dorel Vulpoiu, Andra-Claudia Constantinescu şi Ştefăniţă-Alin Avrămescu.

De la PNL - Roman Florin-Claudiu, Balan Ioan, Cadar Răzvan-Olimpiu, Cruşoveanu Marian, Pistru-Popa Simona-Geanina, Mocanu Adrian, Muraru Iulian-Alexandru şi Matei Aneta.

De la Grupul SOS România - Mihai Ţiu, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Elena-Laura Toader şi Verginia Vedinaş.

Şi de la neafiliaţi - Vasile Nagy.

Vă mulţumesc.

Prima parte a şedinţei de astăzi se încheie.

Vom continua cu dezbateri asupra proiectelor de lege.