Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 7.58.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 25 februarie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marius-Adrian Isac, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vin astăzi în faţa dumneavoastră cu o solicitare justificată atât de realitatea din teren, cât şi de criterii de oportunitate strategică, şi anume includerea Spitalului Municipal de Urgenţă Caransebeş în lista unităţilor medicale cu rol strategic în situaţii de criză şi urgenţă majoră.

Această propunere nu se bazează pe considerente simbolice, ci pe realităţi obiective, şi anume: poziţionare geografică, responsabilitate regională, capacitate medicală şi investiţii recente.

Caransebeşul este un nod medical crucial pentru zona de est a judeţului Caraş-Severin, o zonă caracterizată de relief accidentat, acces dificil în sezonul rece şi o reţea rutieră care nu permite mereu transferuri rapide către alte centre universitare.

Spitalul deserveşte anual peste 100.000 de persoane, incluzând nu doar locuitorii municipiului Caransebeş şi ai comunelor limitrofe, ci şi zone turistice active - Muntele Mic, Valea Sebeşului, Poiana Mărului -, unde incidentele montane şi accidentele rutiere sunt frecvente. Mai mult, traversarea DN6 şi DN68 face ca acest spital să fie primul punct medical important pentru multe intervenţii în caz de accidente majore pe ruta Timişoara - Drobeta-Turnu Severin - Petroşani.

Spitalul din Caransebeş nu este o unitate învechită, ci un centru medical în plin proces de modernizare. Au fost deja renovate toate cele cinci săli de operaţie, cu instalaţii sanitare şi electrice noi, geamuri şi pardoseli antibacteriene. Blocul operator funcţionează la standarde moderne şi europene, cu circuite medicale separate pentru cazurile infecto-contagioase şi non-septice, o cerinţă esenţială în orice intervenţie majoră.

Mai mult decât atât, acest spital este inclus într-un proiect major de investiţii prin Programul Naţional de Consolidare "Mihail Cantacuzino", în valoare de peste 50 de milioane de euro. Este singura unitate medicală din Banat inclusă pe această listă. Proiectul prevede construcţia de noi corpuri de clădire, extinderea unităţii de primiri urgenţe, dotarea completă a secţiei de imagistică. Un alt proiect complementar aflat în evaluare la Ministerul Sănătăţii vizează modernizarea integrală a spitalului, cu eficienţă energetică şi circuite funcţionale.

Nu există în acest moment nicio justificare pentru ca o unitate medicală de acest tip - modernizată, cu acces regional facil, cu specialităţi chirurgicale şi de urgenţă bine dezvoltate - să nu fie inclusă în lista spitalelor cu rol strategic. Statutul de spital strategic nu este decorativ - înseamnă acces prioritar la finanţare, participare în reţelele naţionale de răspuns medical în situaţii de criză civilă sau militară, resurse speciale pentru pregătirea personalului.

Fără această includere judeţul nostru rămâne dependent aproape exclusiv de Reşiţa sau de Timişoara, două centre deja suprasolicitate în situaţii de criză medicală. Este o vulnerabilitate sistemică pentru tot sud-vestul ţării. Nu putem construi un sistem de sănătate rezilient ignorând tocmai spitalele care asigură acoperirea zonelor de frontieră greu accesibile, cu populaţie dispersată şi expusă.

Cer Ministerului Sănătăţii şi Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă să finalizeze procedura de evaluare tehnică şi să includă Spitalul Municipal de Urgenţă Caransebeş în lista unităţilor medicale strategice.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Coşmarul restructurărilor şi pierderea locurilor de muncă în România".

Stimaţi colegi,

Ne aflăm într-un moment de gravitate fără precedent pentru oamenii din România. În ultimele luni ale anului 2025 peste 52.000 de români şi-au pierdut locurile de muncă. Şi fiecare cifră reprezintă o poveste, un drum întrerupt, un viitor amânat. Fiecare pierdere de loc de muncă este o familie afectată, un vis spulberat, o viaţă care se confruntă cu nesiguranţă şi frică.

Această criză nu face discriminări. Oamenii afectaţi provin din diverse sectoare: muncitori din fabrici, angajaţi în comerţ, profesionişti în administraţie, specialişti IT sau în sectorul financiar-bancar.

Gândiţi-vă la oamenii care ani la rând au muncit cinstit, au construit cariere, au susţinut familii, doar pentru a fi brusc aruncaţi în incertitudine, la tinerii care, după ani de studii şi efort, se văd fără perspectivă, la părinţii care nu mai ştiu cum să le asigure traiul copiilor. Această criză nu este doar economică, ea este umană, socială şi morală.

Fiecare concediere lasă în urmă nu doar oameni fără loc de muncă, ci şi comunităţi afectate, oraşe în care speranţa se diminuează, pieţe locale care se contractă. Industria, comerţul, administraţia şi serviciile nu mai sunt doar sectoare economice, ele sunt vieţile oamenilor. Şi atunci când aceste vieţi sunt zdruncinate, întreaga ţară resimte consecinţele.

Aceasta nu este doar o criză a pieţei muncii, este o criză a încrederii şi a siguranţei pe care oamenii o au în propriul viitor. Fiecare familie afectată, fiecare comunitate zdruncinată, ne aminteşte că România trebuie să fie mai atentă la oamenii săi. Pentru că, până când aceste realităţi nu vor fi recunoscute în totalitate, până când frica şi incertitudinea nu vor fi tratate cu seriozitate, coşmarul restructurărilor va continua să lase în urmă oameni şi comunităţi în derivă.

Fiecare loc de muncă pierdut este o povară socială, un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat.

Este momentul să privim realitatea în faţă, este momentul să adresăm întrebări.

Câte alte locuri de muncă vor mai dispărea până când această realitate va fi recunoscută la adevărata ei dimensiune?

Câte familii trebuie să treacă prin umilinţa incertitudinii înainte ca drama lor să devină o prioritate naţională?

Ce se întâmplă cu generaţia tânără care vede cum stabilitatea devine o raritate?

Să nu uităm şi să nu ne amăgim - pierderea a zeci de mii de locuri de muncă înseamnă reducerea consumului intern, scăderea puterii de cumpărare şi încetinirea economiei locale. Fiecare salariu dispărut înseamnă mai puţini bani în comerţ, în servicii, în investiţii, înseamnă taxe mai puţine colectate la buget şi o presiune mai mare pe sistemele de protecţie socială.

Şi în plan social consecinţele sunt la fel de grave: creşterea migraţiei externe, destrămarea familiilor, accentuarea sărăciei şi a inegalităţilor. Comunităţi întregi pot intra într-un declin accelerat, cu şcoli mai goale... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke, din partea Grupului PSD.

Şi se pregăteşte doamna deputat Mirela-Florenţa Matichescu.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia politică de astăzi este despre "România turistică - între potenţial şi neputinţă administrativă".

Turismul României reprezintă, în 2026, un paradox dureros: o ţară cu un patrimoniu natural şi cultural excepţional, dar cu rezultate economice mult sub potenţialul său real. Suntem binecuvântaţi cu munţi spectaculoşi, cu Delta Dunării, una dintre cele mai biodiversificate regiuni ale Europei, cu sate tradiţionale autentice, cu ape termale, cu trasee precum Via Transilvanica, incluse în topurile internaţionale ale celor mai atractive experienţe de călătorie. Presa străină ne numeşte "bijuterie a turismului de natură" şi ne plasează pe harta destinaţiilor emergente.

Şi totuşi, cifrele oficiale ne arată o realitate îngrijorătoare: scăderea numărului de turişti, ponderea redusă a vizitatorilor străini şi un buget de promovare externă şi internă de doar câteva milioane de euro anual, insuficient pentru o ţară europeană cu un trecut admirabil în domeniu.

În timp ce alte state investesc zeci şi sute de milioane în promovare, noi ne mulţumim să sperăm că frumuseţea naturală va vorbi singură.

Însă nu este suficient. Turismul nu este doar o activitate recreativă. Este o industrie strategică, este o sursă majoră de venituri bugetare, un generator de locuri de muncă, un catalizator pentru infrastructură, pentru dezvoltarea IMM-urilor, pentru revitalizarea comunităţilor rurale şi putem continua enumerarea. În multe state europene turismul contribuie semnificativ la PIB. De exemplu, doar în Bulgaria turismul contribuie cu până la 15% din PIB, în timp ce în România, incluzând veniturile indirecte, cifra ajunge până la aproximativ 5%.

Avem un avantaj competitiv clar: natură, autenticitate culturală, potenţial pentru ecoturism, experienţe personalizate - exact tendinţele globale ale anului 2026. Dar fără investiţii în infrastructura rutieră şi feroviară, în aeroporturi regionale, în digitalizare şi în formarea profesională a forţei de muncă din HoReCa, acest potenţial rămâne nevalorificat.

Este nevoie de coerenţă în politicile publice, de o strategie multianuală de promovare, de parteneriate reale cu mediul privat şi de stabilitate fiscală. Introducerea taxelor turistice trebuie însoţită de transparenţă şi reinvestirea clară a fondurilor în promovare şi infrastructură.

Turismul poate deveni o componentă mult mai importantă în economia României, dar numai dacă îl tratăm ca pe un domeniu strategic, nu ca pe un capitol secundar al economiei.

Depinde de noi să transformăm această frumuseţe într-o politică publică inteligentă şi într-un motor economic real.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Mirela-Florenţa Matichescu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului AUR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Mirela-Florenţa Matichescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Nu putem scoate la mezat un activ strategic"

România nu poate trata Combinatul Siderurgic de la Galaţi ca pe o simplă marfă scoasă la mezat.

Liberty Galaţi nu este doar o companie aflată în dificultate, este cea mai mare capacitate de producţie de oţel din România, este un pilon industrial, este un activ strategic, mai ales în contextul geopolitic actual.

Statul român este deja creditor major acolo. Vorbim despre sute de milioane de euro din bani publici, prin ANAF şi prin finanţările acordate prin Exim. Dacă tot avem această expunere, atunci e firesc să întrebăm: de ce statul stă pe margine şi priveşte licitaţia?

Combinatul este scos la vânzare la aproximativ 700 de milioane de euro. Un singur furnal mare poate costa în jur de 150 de milioane de euro. Asta înseamnă că întreaga platformă - furnale, laminoare, infrastructură portuară la Dunăre, utilităţi, terenuri - ajunge să fie evaluată cât patru sau cinci echipamente industriale majore.

Mie nu mi se pare o simplă tranzacţie, mi se pare o decizie strategică uriaşă.

Reconstrucţia Ucrainei va însemna o cerere masivă de oţel. Galaţiul are o poziţie logistică excepţională. Dacă pierdem controlul acum, riscăm ca tot ce se produce acolo să plece la export, iar România să ajungă să cumpere scump ceea ce ar putea produce acasă.

Nu vorbesc despre naţionalizare ideologică, vorbesc despre responsabilitate.

Statul are opţiuni moderne şi compatibile cu regulile europene, poate participa la licitaţie printr-un vehicul investiţional, poate converti parţial datoria în participaţie, poate construi un parteneriat cu un investitor strategic solid, poate impune clauze clare privind producţia pentru piaţa internă şi investiţiile viitoare.

Pentru că miza este mare, românii au dreptul să ştie cine susţine această formulă de vânzare, cine a decis că aceasta este singura soluţie, unde este analiza strategică.

Când o tranzacţie de o asemenea importanţă se face în grabă şi fără explicaţii clare suspiciunile apar, iar cei care au iniţiat şi susţin această procedură au obligaţia să lămurească lucrurile.

Cer Guvernului să analizeze această procedură cu maximă responsabilitate, să prezinte public toate scenariile şi să ia în calcul inclusiv participarea statului, pentru a proteja atât banii publici deja investiţi, cât şi interesul strategic al României.

Şi mai este ceva. Ani la rând am crezut că piaţa rezolvă tot. Între timp, marile puteri economice ale Europei şi-au consolidat domeniile strategice, au protejat energia, au protejat gazele naturale, au protejat resursele critice. Au înţeles că industriile fundamentale nu sunt simple active comerciale, ci instrumente de suveranitate economică. Exact în aceste domenii se duce astăzi un adevărat război economic la nivel internaţional.

Dacă vrem să fim puternici în Uniunea Europeană trebuie să învăţăm de la cei care ştiu să-şi apere interesele, să stabilizăm sectoarele strategice, să acţionăm pentru România, nu doar să reacţionăm la presiuni.

Nu este vorba doar despre o licitaţie, este vorba despre direcţia industrială a României, pentru că deciziile strategice nu se iau în grabă şi nu se explică în şoaptă.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte doamna deputat Monica Iagăr.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Coaliţia se ceartă, românii trăiesc fără apă potabilă!".

Stimaţi colegi,

Situaţia de la Lacul Vidraru a devenit simbolul perfect al modului în care actuala coaliţie guvernează România: fără coordonare, fără asumare şi fără respect faţă de cetăţeni.

Lacul a fost golit pentru lucrări. O decizie tehnică, ni se spune. Dar ceea ce nu ni se spune este de ce românii au fost lăsaţi fără apă potabilă şi cine îşi asumă această situaţie.

Astăzi asistăm la un spectacol jenant: USR arată spre Ministerul Energiei, PSD arată către Ministerul Mediului. Probabil uită că ambele ministere sunt conduse de aceeaşi coaliţie PSD-USR, ambele ministere sunt ale lor.

În loc să ofere soluţii rapide pentru comunităţile afectate, în loc să prezinte un plan clar de intervenţie şi compensare, reprezentanţii guvernării pasează responsabilitatea dintr-o parte în alta. Între timp, cetăţenii din judeţul Argeş stau fără apă potabilă de 3 luni de zile şi cară apă cu bidoanele. Aceasta este realitatea din teren.

Guvernarea înseamnă responsabilitate, nu pase de vină. Românii nu sunt victime colaterale ale conflictelor interne din coaliţie. Nu mai este momentul pentru explicaţii contradictorii, este momentul de asumare politică, pentru că atunci când Guvernul se ceartă românii suferă.

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Monica Iagăr.

Şi se pregăteşte domnul deputat Petre Puşcaşu.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Monica Iagăr:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Dragă naţiune,

Suntem într-un haos administrativ de neînchipuit.

"Trei luni fără buget. Trei luni de umilinţă naţională"

Acesta este titlul declaraţiei mele politice de astăzi.

Au trecut trei luni fără buget în sport, trei luni în care statul român a demonstrat că este capabil să distrugă sistematic exact domeniul care aduce disciplină, sănătate şi prestigiu internaţional.

Nu mai putem vorbi despre întârziere, nu mai putem vorbi despre proceduri, nu mai putem vorbi despre "blocaje tehnice".

Vorbim despre incompetenţă cronică, vorbim despre nepăsare, vorbim despre un Guvern care tratează sportul ca pe o anexă inutilă.

În timp ce sportivii se antrenează în condiţii improprii, în timp ce cluburile îşi calculează ultimele zile de funcţionare, în timp ce părinţii fac sacrificii financiare reale pentru a-şi ţine copiii în competiţii, Guvernul mimează preocuparea şi produce doar declaraţii goale.

Trei luni fără buget înseamnă competiţii anulate, cantonamente suspendate, contracte blocate, loturi naţionale ţinute în incertitudine, cluburi private împinse spre faliment.

Nu lipsa banilor este problema, după cum ştim. Buget există. Problema este incapacitatea de prioritizare şi dispreţul faţă de performanţă.

Aceeaşi guvernare care găseşte resurse pentru aparatul birocratic supradimensionat nu reuşeşte să asigure finanţare pentru sportivi.

Aceeaşi clasă politică ce se fotografiază lângă campioni întoarce spatele procesului care produce acei campioni.

Sportul nu este un moft, nu este o cheltuială opţională, este investiţie în sănătatea publică, este prevenţie medicală, este educaţie prin disciplină, este unul dintre puţinele domenii unde România mai poate construi respect.

Astăzi, însă, sportul românesc este ţinut artificial în viaţă de pasiunea antrenorilor şi de sacrificiul familiilor. Statul lipseşte.

Această situaţie nu este doar o greşeală administrativă, este o formă de sabotaj prin indiferenţă.

Fiecare lună fără finanţare distruge ani de muncă, fiecare întârziere produce retrageri, fiecare blocaj birocratic înseamnă un copil care renunţă la sport.

Iar când generaţiile vor lipsi, când performanţa va dispărea complet, aceiaşi politicieni vor invoca "contextul" şi "dificultăţile economice".

Nu, responsabilitatea este foarte clară, dragi colegi! Un guvern incapabil să asigure continuitatea finanţării sportului este un guvern care nu înţelege ce înseamnă construcţia pe termen lung. Un guvern care abandonează sportul abandonează sănătatea publică. Un guvern care abandonează performanţa abandonează ideea de merit.

Trei luni fără buget nu reprezintă doar o cifră, reprezintă o declaraţie politică tacită - sportul nu contează.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Puşcaşu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Austeritate pentru cetăţeni, protecţie pentru clientela de partid".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Guvernarea actuală cere din nou sacrificii celor care nu mai au de unde să dea. Pensionarii, oameni care au muncit o viaţă întreagă, sunt împinşi spre limita supravieţuirii. Profesorii, cei care ţin în viaţă educaţia acestei ţări, sunt trataţi ca o povară bugetară. Aceasta este realitatea crudă a politicilor promovate de Coaliţia PSD-PNL-USR-UDMR-minorităţi.

Ni se vorbeşte despre responsabilitate fiscală. În practică, vedem altceva: tăieri de salarii, blocaje şi presiune fiscală exact asupra celor fără protecţie politică. Pentru că, în acelaşi timp, stimaţi colegi, mecanismele de privilegii rămân intacte: funcţii bine plătite, consilii de administraţie, agenţii şi structuri populate pe criterii de partid continuă să consume resurse publice fără nicio jenă.

Partidele de la guvernare au inventat o formulă cinică pentru aşa-zisa salvare a României: austeritate pentru cetăţeni, imunitate pentru clientela politică. Când este vorba despre pensionari şi profesori bugetul devine brusc insuficient. Când este vorba despre sinecuri, bugetul devine, miraculos, flexibil...

Dar românii nu sunt naivi. Văd cum se cer sacrificii generale, într-un stat care refuză să îşi reducă propriile excese! Văd cum nota de plată este transferată, sistematic, de către cei care fură către cei care muncesc!

Din punctul meu de vedere, România nu poate fi redresată prin lovirea repetată a celor mai slabi. Nu poţi construi un echilibru bugetar menţinând un sistem de privilegii politice. Nu poţi invoca criza cât timp refuzi să începi cu stoparea risipei şi a recompenselor de partid.

Pe această cale, stimaţi colegi, trag un semnal serios de alarmă şi vă spun cât se poate de clar: sărăcia care se adânceşte nu este un accident economic.

Nu vă mai bateţi joc de români, pentru că nu veţi putea anula alegeri la nesfârşit!

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat, Circumscripţia nr. 31 Prahova.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vă prezint astăzi o situaţie, aş putea spune dramatică, pentru faptul că în spaţiul public, în Iaşi, se vehiculează un scenariu extrem de păgubos pentru România, şi anume că Palatul Culturii din Iaşi ar putea trece din administraţia Ministerului Culturii în administraţia Primăriei Municipiului Iaşi.

Ţin să vă atrag atenţia că Palatul Culturii din Iaşi a depăşit cu mult graniţele ţării prin simbolistică, prin o aşa imagine care este un simbol pentru România şi e privit cu aşa admiraţie de toţi cei care vizitează Iaşiul, din ţară şi, deopotrivă, de peste hotare.

Palatul Culturii din Iaşi cuprinde de fapt o multitudine de muzee de mare calibru şi rigoare la nivel naţional şi internaţional - Muzeul de Istorie, Muzeul Etnografic, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii "Ştefan Procopiu" şi aşa mai departe. Palatul Culturii din Iaşi a avut o serie de lucrări de o importanţă atât de mare, de restaurare. Zeci de milioane de euro au fost investiţi, iar prin infrastructura sa, specifică prin simbolistică, prin obiectele de artă unicat, este - doar să amintesc aici vitraliile sau ceasul din turnul Palatului şi aşa mai departe. Chiar şi infrastructura, o aşa infrastructură delicată ce a urmat Planul Berindei, care necesită o grijă aparte din partea celor care ţin să gestioneze acest palat.

Toate acestea sunt cel puţin câteva din sutele de argumente care stau la baza acestui demers al meu. Demers făcut, de asemenea, de cei din Palatul Culturii din Iaşi. Sunt peste 135 de oameni, din câte ştiu eu, care au făcut deja o petiţie în acest sens, pentru că lucrurile merg într-o direcţie extrem de gravă.

Nu mai spun că un astfel de demers ar putea să deschidă o cale către manifestări politice sau evenimente, pentru a înlesni anumite formaţiuni politice care pot fi la un moment dat la conducerea... în Iaşi sau în România.

De asemenea, un lucru care este grav, măcar prin faptul că un aşa palat nu mai are o umbrelă financiară atât de mare, o stabilitate pentru a corela şi a coordona mai departe proiecte la nivel naţional pentru Palatul Culturii din Iaşi.

Vă mulţumesc frumos.

Deputat Silviu Gurlui, Partidul AUR, Iaşi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Se pregăteşte doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Reformele trebuie să aducă echitate în marile sisteme publice!"

Am remarcat faptul că, frecvent, cei care se opun constant reformării marilor sisteme publice au tendinţa de a diviza societatea şi de a acredita ideea că reformele sunt îndreptate împotriva cuiva anume. Nimic mai fals! Reformele adevărate nu pot fi interpretate niciodată ca fiind împotriva cuiva, ci doar în beneficiul tuturor. Reformele asumate de prim-ministrul Ilie Bolojan vizează acele sectoare în care s-au acumulat, în decursul anilor, tot mai multe probleme. De exemplu, nu putem avea companii de stat, cu poziţie de monopol, care să nu fie profitabile doar pentru că au un management deficitar! Nu putem avea mai mult de jumătate din administraţiile publice locale care să nu îşi poată finanţa cheltuielile curente din veniturile proprii. Nu putem avea aproape 5 milioane de cetăţeni care ies la pensie la vârsta de 65 de ani, după 35-40 de ani de muncă, în timp ce alte categorii pot părăsi câmpul muncii la 48-49 de ani, adică exact atunci când au cea mai bună expertiză în muncă. Aceste exemple, alături de multe altele, ne demonstrează că reformele Guvernului Bolojan sunt orientate către însănătoşirea sistemului public şi către eliminarea oricăror nemulţumiri care s-au tot acumulat în societate de-a lungul anilor.

Stimaţi colegi,

Decizia favorabilă, adoptată săptămâna trecută de Curtea Constituţională a României, privind reconfigurarea, într-un orizont de timp previzibil, a condiţiilor de pensionare pentru magistraţi trebuie înţeleasă ca un semnal pozitiv şi ca o încurajare pentru Guvern ca să ducă reformele mai departe, cu rigoare şi cu respectarea prevederilor constituţionale. Ştim că reformele pot aduce nemulţumiri în rândul unor oameni, însă trebuie să înţelegem cu toţii că un stat nereformat poate să ajungă oricând un stat eşuat.

Aşadar, graţie măsurilor deja adoptate în ultimele opt luni, ţara noastră a pornit pe o traiectorie credibilă la nivel intern şi internaţional, lucru confirmat prin scăderea costurilor de îndatorare şi prin calificativele date de agenţiile internaţionale de rating.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Vetuţa Stănescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Finalizarea barajului de la Mihăileni nu mai poate suferi amânare".

Aduc astăzi în atenţia Parlamentului o problemă care afectează direct siguranţa şi dezvoltarea unei întregi zone din judeţul Hunedoara şi care nu mai poate fi tratată ca o chestiune marginală sau pur procedurală. Este vorba despre situaţia critică a amenajării hidrotehnice de la Mihăileni, din comuna Buceş, un obiectiv început în urmă cu aproape patru decenii şi care, în prezent, se află într-un blocaj administrativ cu consecinţe grave pentru comunităţile locale. Această investiţie, aflată într-un stadiu avansat de realizare, şi-a pierdut autorizaţia de construire ca urmare a unei acţiuni în instanţă, provocată de Asociaţia "Declic". Dincolo de argumentele juridice, realitatea din teren este una foarte clară: lipsa unei soluţii rapide expune mii de oameni în faţa unor riscuri majore provocate de inundaţii şi compromite zeci de investiţii publice.

Amenajarea de la Mihăileni nu este un proiect industrial, nu generează energie şi nu produce beneficii private. Este o lucrare de interes public, concepută pentru regularizarea debitului râului Criş şi pentru reducerea riscului de inundaţii într-o zonă care a cunoscut, în mod repetat, episoade severe de distrugeri. Localităţi precum Buceş, Crişcior sau Brad au resimţit direct efectele lipsei unor infrastructuri de protecţie adecvate. Pentru locuitorii acestor comunităţi, fiecare perioadă de precipitaţii abundente înseamnă incertitudine, pierderi materiale şi teamă legitimă. Finalizarea barajului ar însemna, în mod concret, protejarea gospodăriilor, a infrastructurii locale şi asigurarea unei surse sigure de apă pentru populaţie. Finalizarea barajului ar însemna, în mod concret, protejarea gospodăriilor. Mai mult, această investiţie este nodul central al unui lanţ de alte proiecte publice esenţiale. Drumul de acces şi linia electrică aferentă amenajării sunt, la rândul lor, dependente de finalizarea lucrării. În acelaşi timp, operatorul regional de apă are nevoie de această infrastructură, pentru a-şi finaliza lucrările de aducţiune apă în aceste localităţi.

Blocarea barajului înseamnă, practic, blocarea întregii strategii de dezvoltare a unei zone şi riscul pierderii unor investiţii realizate din fonduri publice considerabile. În aceste condiţii, este legitim să cerem claritate şi responsabilitate instituţională. Statul român nu îşi poate permite să abandoneze o lucrare de interes vital, după aproape 40 de ani de eforturi şi cheltuieli. Este nevoie de o abordare fermă, de soluţii juridice rapide şi de un calendar asumat pentru reautorizare şi finalizare. Aceasta nu este o dispută tehnică şi nici un exerciţiu birocratic. Este un test de credibilitate pentru capacitatea statului de a-şi duce la capăt angajamentele faţă de oameni. Acesta este un test şi nu mai poate fi amânat.

Vă mulţumesc.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Nemaifiind colegi din partea Grupului PNL în sală, trecem la Grupul parlamentar al USR şi îi dau cuvântul domnului deputat Daniel Blaga.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ciprian Rigman.

Domnul Daniel-Codruţ Blaga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Curtea de Conturi a publicat de curând raportul privind modul în care au fost gestionate programele de investiţii locale - PNDL, "Anghel Saligny" şi Programul de locuinţe sociale. Este un document tehnic, dar concluziile lui sunt profund politice, pentru că vorbim de miliarde de lei din bani publici.

La 31 decembrie 2024, doar 2,2% din proiectele incluse în Programul "Anghel Saligny" erau finalizate. Repet, 2,2%. Peste 1.600 de proiecte în valoare de 17,6 miliarde de lei nu aveau nici măcar contractele semnate. În cazul PNDL, program care trebuia închis în 2020, avem încă sute de proiecte nefinalizate la sfârşitul anului 2024.

Curtea de Conturi arată că decontările se fac pe baza documentaţiilor minimale, adesea pe declaraţii pe propria răspundere a beneficiarilor. Verificările din teren sunt insuficiente. Monitorizarea este tratată ca o formalitate birocratică, nu ca un mecanism real de control. Cu alte cuvinte, statul verifică hârtii, dar nu verifică suficient realitatea din teren. Mai mult, lipsesc mecanismele ferme de suspendare a finanţării sau de recuperare rapidă a sumelor neeligibile. Întârzierile nu sunt sancţionate suficient, responsabilitatea este diluată, iar asta înseamnă blocaje, asta înseamnă lucrări întârziate, asta înseamnă comunităţi care aşteaptă ani de zile după apă, canalizare, drumuri sau şcoli modernizate. Şi problema nu este doar tehnică, este de guvernanţă publică. România nu duce lipsă de programe, România duce lipsă de monitorizare reală şi de asumare. Iar Curtea de Conturi spune clar: cadrul legal este permisiv, iar mecanismele de prevenire a neregulilor sunt insuficiente.

Nu putem construi o dezvoltare locală pe inerţie administrativă. Avem nevoie urgent de: digitalizarea completă a procesului de decontare şi monitorizare, verificări reale înainte de plată, indicatori de performanţă pentru fiecare proiect, clauze contractuale ferme, care să responsabilizeze beneficiarii, şi controale în teren, nu doar controale pe hârtie.

Banii publici nu sunt o formalitate contabilă, sunt încrederea cetăţenilor în stat. Iar fiecare leu blocat într-un proiect neterminat înseamnă o comunitate ţinută pe loc. Iar fiecare raport ignorat înseamnă că nu am învăţat nimic din propriile noastre greşeli administrative.

Iar acest raport nu trebuie pus într-un sertar, trebuie să fie un punct de inflexiune, pentru că dezvoltarea reală nu se măsoară în sume alocate, ci în proiecte finalizate şi funcţionale.

Vă mulţumesc.

Daniel Blaga, deputat al USR, Dâmboviţa.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Ciprian Rigman, din partea Grupului parlamentar al USR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Educaţia aşteaptă nu doar un nou ministru, ci şi o nouă abordare"

La mai bine de două luni de la anunţarea demisiei ministrului Daniel David, Educaţia nu are un nou ministru plin. Este doar una din expresiile situaţiei extrem de dificile în care a ajuns acest domeniu. Niciun candidat valoros nu a dorit să-şi lege în aceste două luni numele de conducerea Educaţiei româneşti. Acest lucru nu este surprinzător. În Educaţia preuniversitară se fac consultări pentru o grevă generală şi există riscul boicotării examenelor. Anul trecut, profesorii au fost loviţi de măsuri de austeritate. Acestea au crescut volumul de muncă şi, totodată, au redus veniturile. Acum se vorbeşte în termeni de caracter permanent, deşi iniţial se discuta despre măsuri cu caracter temporar şi nu există perspective pentru schimbarea în bine a situaţiei. Dimpotrivă, înjumătăţirea sporului de doctorat ar afecta şi mai mult veniturile cadrelor didactice, atât din preuniversitar, cât şi din universitar.

Or, în Educaţie, deţinerea unui doctorat este o certificare a unei pregătiri profesionale superioare care aduce valoare adăugată societăţii prin educaţia oferită generaţiilor care vin. Este important, de aceea, ca Educaţia să fie exceptată de la măsura reducerii sporului doctoral, altfel va creşte demotivarea profesorilor, în paralel cu reducerea atractivităţii profesiei, într-un moment în care asigurarea de resursă umană valoroasă în domeniu este cheia pentru creşterea calităţii educaţiei româneşti.

Tragedia cea mai mare este, de altfel, că nu discutăm în prezent despre rolul fundamental al educaţiei româneşti, despre cum putem creşte calitatea educaţiei şi cum să o adaptăm la nevoile societăţii româneşti şi la evoluţiile inteligenţei artificiale. Şi cred că aceasta este schimbarea de abordare şi noua paradigmă de care Educaţia românească are nevoie din partea unui nou ministru.

Mulţumesc.

Ciprian Rigman, deputat, Circumscripţia Cluj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Gheorghiu.

Şi se pregăteşte domnul deputat Iulian Lőrincz.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică: "Vâlcea, judeţ captiv al baronilor".

Stimaţi colegi,

Vâlcea este astăzi un exemplu dureros despre cum un judeţ cu potenţial uriaş poate fi ţinut pe loc de lipsa de viziune şi de excesul de interese personale. Vâlcea nu este un judeţ sărac. Este un judeţ sărăcit de decizii politice greşite, de ani de administraţie fără direcţie şi fără respect pentru oamenii care muncesc aici.

Avem printre cele mai mici salarii din România, dar printre cele mai mari facturi la gigacalorie, şi totuşi oamenii stau în frig. Avem antreprenori care se luptă să supravieţuiască, dar nu au în faţă o administraţie care să îi sprijine, ci una care îi ignoră sau îi împiedică. Avem CET Govora şi zona industrială în pragul închiderii, iar autorităţile locale privesc această prăbuşire ca pe un fenomen natural, nu ca pe rezultatul propriilor lor eşecuri.

Aceasta este realitatea administraţiei conduse de baroni locali cu interese: multă putere, puţine rezultate şi zero responsabilitate. De ani de zile, judeţul Vâlcea este condus nu cu gândul la viitor, ci cu gândul la control. Nu cu gândul la dezvoltare, ci cu gândul la influenţă. Nu cu gândul la oameni, ci cu gândul la reţelele de interese care au sufocat acest judeţ.

În timp ce alte judeţe au construit parcuri industriale şi au atras investiţii, Vâlcea a rămas blocat de baroni. În timp ce alte administraţii au creat locuri de muncă bine plătite, Vâlcea exportă tineri şi importă stagnare.

Şi, totuşi, soluţiile există.

Vâlcea poate avea parcuri industriale moderne, care să atragă investitori şi să creeze locuri de muncă bine plătite. Vâlcea poate revitaliza sectorul industrial prin investiţii moderne şi eficiente. Vâlcea poate sprijini mediul privat prin facilităţi fiscale locale şi prin reducerea birocraţiei. Vâlcea poate deveni un pol regional în turism, inovaţie şi industrie. Dar toate acestea au nevoie de un lucru simplu: de voinţă politică. Şi, mai ales, de curăţenie politică.

Pentru că adevărul este ca Vâlcea nu duce lipsă de resurse. Vâlcea duce lipsă de lideri care să pună interesul public deasupra interesului personal. Baronii locali au transformat administraţia într-o fortăreaţă a puterii, nu într-un motor al dezvoltării. Au confundat conducerea cu stăpânirea şi funcţia publică cu proprietatea personală.

Dar Vâlcea nu este proprietatea nimănui. Este casa a sute de mii de oameni care merită respect şi dezvoltare. Vâlcenii merită mai mult decât salarii mici, facturi mari şi promisiuni goale. Merită investiţii reale. Merită o administraţie care construieşte, nu una care conservă privilegii. Merită un viitor. Iar viitorul se construieşte cu responsabilitate şi cu viziune, nu cu interese personale din partea baronilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu.

Nemaifiind în sală colegi din partea Grupului USR, trecem la Grupul minorităţilor naţionale şi îi dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Au trecut deja patru ani de la declanşarea agresiunii pe scară largă împotriva Ucrainei. Patru ani de apărare eroică, de morţi, de exil, de suferinţă, de îngheţ, de întuneric, de frică, de lacrimi, de durere inimaginabilă, de solidaritate şi speranţă.

Pentru România, patru ani de solidaritate şi empatie cu victima acestui război şi patru ani de nelinişte, în vecinătatea imediată a unui război cu efecte catastrofice.

Războiul şi, deopotrivă, neliniştile sale pentru toţi continuă netulburate. Nu am reuşit să stopăm agresiunea şi agresorul, iar pacea stabilă, credibilă şi de durată rămâne încă foarte departe, imună la speranţele noastre permanente de a o vedea grabnic şi construită just.

În aceşti patru ani am trăit şi construit câteva certitudini:

Ucraina îşi duce demnă şi în picioare un război legitim de apărare, în virtutea dreptului la autoapărare consacrat în sistemul de drept internaţional.

Ucraina a reuşit o mobilizare maximă a resurselor ei interne, umane şi demografice, militare, economice, politice, diplomatice, ce poate fi dată ca un exemplu pentru orice confruntare-limită contemporană.

România a manifestat o solidaritate şi o empatie fără rezerve faţă de suferinţele poporului ucrainean. Ţara noastră a acordat şi acordă Ucrainei un sprijin foarte larg, sistemic, multidimensional, constant şi generos. Suntem în prima linie a sprijinului pentru Ucraina, de la găzduirea generoasă a peste 200.000 de refugiaţi, la încurajarea participării Ucrainei la scheme multidimensionale de achiziţie, ajutor umanitar, susţinerea politicii de sancţiuni a UE, susţinerea aplicării unor instrumente financiare multiple ale Uniunii Europene privind Ucraina, susţinerea includerii Ucrainei în programele Uniunii Europene şi NATO de sprijin. Solidaritatea şi sprijinul României contribuie masiv la crearea premiselor pentru construirea şi derularea unor relaţii de parteneriat strategic între România şi Ucraina.

Fără sprijinul solid şi permanent al ţării noastre în anii de război, un parteneriat strategic în relaţia bilaterală nu ar fi fost posibil.

Acest sprijin trebuie să continue. Investiţiile României în sprijinirea războiului de apărare a Ucrainei sunt investiţii în securitatea ţării noastre, în stabilitatea regiunii şi în viitorul copiilor noştri. Continuăm să construim împreună o relaţie de parteneriat strategic cu o apropiere credibilă a Ucrainei de Europa şi de Uniunea Europeană, reconstrucţia post-conflict a Ucrainei şi, mai ales, o arhitectură de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre care să ţină cont de nevoile şi interesele de securitate ale ţării noastre.

Uniunea Ucrainenilor din România a fost permanent, în aceşti patru ani, parte activă a întregii construcţii de pace, securitate, stabilitate şi linişte în această parte a Europei, parte a sprijinului românesc şi internaţional pentru Ucraina, parte a eforturilor pentru o pace justă şi pe termen lung. Vom fi în continuare. Construim poduri europene spre Ucraina şi sprijinim poduri ucrainene spre România şi Europa.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Vlad Vidra, din partea Grupului SOS România.

Nu este.

Dau cuvântul domnului deputat Sorin-George Oltenaşu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Şi se pregăteşte domnul deputat Daniel Grofu, din partea Grupului POT.

Vă rog.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Judeţul Ialomiţa se află sub media naţională în ceea ce priveşte contribuţia la produsul intern brut. Aceasta nu este o simplă statistică. Este radiografia unui dezechilibru economic care persistă de ani de zile şi care afectează direct nivelul de trai al populaţiei.

Când un judeţ rămâne constant în partea inferioară a clasamentelor economice, nu mai putem vorbi despre întâmplare. Vorbim despre lipsă de strategie, despre investiţii insuficiente şi despre absenţa unor politici coerente de dezvoltare regională. Vorbim despre comunităţi care muncesc, plătesc taxe şi, cu toate acestea, nu văd progresul reflectat în infrastructură modernă, locuri de muncă bine plătite sau oportunităţi reale pentru tineri.

Ialomiţa are potenţial agricol major, poziţie geografică avantajoasă şi resursă umană capabilă. Cu toate acestea, valoarea adăugată generată local rămâne scăzută. Exportăm materie primă şi importăm produse finite. Pierdem forţă de muncă activă care pleacă spre alte judeţe sau în afara ţării. Rămân în urmă investiţiile în infrastructură şi în modernizarea economică.

Într-o Românie care îşi propune dezvoltare şi competitivitate, nu este acceptabil ca diferenţele regionale să se adâncească. Nu putem construi o economie solidă ignorând zone întregi ale ţării. Fiecare judeţ care rămâne în urmă trage în jos potenţialul întregii ţări.

Ialomiţa nu are nevoie de compasiune. Are nevoie de investiţii strategice, de politici fiscale predictibile, de infrastructură care să susţină mediul de afaceri şi de un plan clar de creştere economică. Are nevoie de decizii ferme, nu de promisiuni repetate.

Partidul SOS România susţine orice proiect fundamentat economic şi sustenabil, care contribuie la creşterea investiţiilor, la dezvoltarea infrastructurii şi la stimularea mediului antreprenorial. Mai mult decât atât, avem iniţiative şi propuneri concrete care pot îmbunătăţi competitivitatea economică şi pot transforma potenţialul existent în rezultate măsurabile.

Dacă vrem o Românie puternică, trebuie să ne asigurăm că dezvoltarea nu este un privilegiu rezervat câtorva centre, ci o realitate pentru toate comunităţile. Ialomiţa trebuie să devină un exemplu de redresare şi creştere, nu un simbol al stagnării.

Este momentul să transformăm acest potenţial în performanţă şi promisiunile în rezultate.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel Grofu, din partea Grupului parlamentar POT.

Şi se pregăteşte doamna deputat Mariana Vârgă, de la neafiliaţi.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Grofu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi priveşte programele de înzestrare finanţate prin instrumentul UE Security Action for Europe - SAFE.

Pe 18 februarie 2026, la Palatul Parlamentului, domnul ministru al apărării naţionale a declarat că, până la 31 mai 2026, trebuie semnate cele 11 contracte de achiziţii individuale pentru înzestrare, finanţate din SAFE. Din totalul de 21 de programe, 10 sunt proiecte comune cu alte ţări şi 11 achiziţii individuale.

Valoarea aplicaţiei formulate de România este de 16,68 de miliarde de euro, a doua ca mărime după Polonia, cu 43,7 miliarde de euro. Din sumă, 75% sunt destinate apărării şi 25% infrastructurii duale - Autostrada Paşcani-Siret şi Paşcani-Ungheni.

Ministerul Afacerilor Interne a propus proiecte de 3 miliarde de euro privind echipamente de supraveghere, drone, mobilitate, managementul situaţiilor de urgenţă şi securitatea cibernetică.

În comunicatele oficiale şi mass-media sunt folosite expresii ca "alocare", "beneficiază", "primeşte", "oportunitate rară". Este foarte importantă precizarea că nici nu "beneficiem" de banii respectivi, cum declară Guvernul, şi nici nu îi "primim", cum ne linişteşte Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Pur şi simplu îi împrumutăm pe 40 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani, astfel încât cele 16,68 de miliarde de euro sunt adăugate la muntele datoriei externe existente, spre a fi plătite de urmaşi. În timpul perioadei de graţie, dobânda este de 3%, adică 480 de milioane de euro pe an.

Ministrul apărării naţionale precizează că "se vor dezmorţi câteva segmente din industria naţională de apărare", că, pe lângă "relansarea unor capacităţi industriale", acestea să poată funcţiona şi după încheierea finanţării prin SAFE.

Nu este clar cum industria naţională de profil se va dezmorţi, având în vedere că sume imense sunt destinate achiziţiilor de armamente şi echipamente străine. Mai mult, Blocul Naţional Sindical afirmă că realitatea contrazice declaraţiile oficiale şi hotărârea CSAT.

Suntem în situaţia dependenţei cvasitotale de furnizori străini. A fost lăsată de izbelişte industria naţională de apărare, care dusese România în clubul select al marilor ... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ştefan Ţintă, din partea Grupului PSD.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am pornit, în această dimineaţă, cu declaraţia mea politică de la o altă declaraţie a ministrului politicilor sociale din Ucraina, domnul ministru Denys Uliutin, care a afirmat că de la 1 martie 2026 pensiile vor creşte în Ucraina cu 12%. De patru ori mai mult decât indicele de inflaţie din anul 2025.

Când auziţi aceste lucruri, nu vă strânge inima şi sufletul în vreun fel?!

Suntem de acord să ajutăm orice ţară aflată în nevoie, dar nu în detrimentul României şi al cetăţenilor români. Noi nu mai putem tolera finanţarea unui război nedrept, în timp ce întărim structura de rezistenţă a altor state.

Am intitulat declaraţia mea "Preţul unei false urgenţe: nesiguranţa familiilor şi destabilizarea administraţiei publice".

Nu lăsaţi oamenii fără locuri de muncă, în timp ce lucraţi pentru alte state, în mod nelegitim!

Aşa-numita reformă administrativă a Guvernului Bolojan, a Coaliţiei de guvernare, este doar o formă de presiune instituţională, pentru că finanţează conflicte militare armate în care România n-ar trebui să aibă nicio implicare.

Şi aici vreau să fac un apel. Să luăm exemplul statelor din jurul nostru, vecinii noştri, care îşi protejează cetăţenii şi refuză să suporte financiar un conflict perceput ca nedrept. Şi mă refer aici, relativ recent, la Slovacia şi Ungaria.

Vorbim acum de Ordonanţa de urgenţă privind reforma administraţiei publice, o ordonanţă abuzivă, nelegală, pentru că nu are curajul Guvernul să o treacă prin Parlament, aici, în templul dreptăţii, unde noi facem dezbateri. Este o ordonanţă vulnerabilă constituţional, o ordonanţă care trimite acasă cel puţin 13.000 de oameni din aparatul de stat.

Un stat, astăzi, poate fi uşor destabilizat şi uşor atacat, nu numai prin conflicte armate sau atacuri cibernetice, ci prin destabilizarea structurii de stat şi a aparatului administrativ.

Ce credeţi? Rolul instanţelor de judecată este deja supraaglomerat de la concedierile voastre. Primul termen de judecată la tribunal este în 2029, pentru că sistemul de repartizare aleatorie este supraîncărcat. Justiţia pe care o blamaţi în fiecare zi şi o atacaţi necontenit va rezolva aceste probleme pe care Guvernul le numeşte colaterale.

De asemenea, vreau să spun că această măsură cuprinde şi evaluarea funcţionarilor publici. Fac apel să faceţi aceste evaluări în mod obiectiv, nu pe interese politice. Un element-cheie, un principiu-cheie trebuie să fie în reforma administrativă separarea politicului de profesionalism, adică să nu trimitem acasă oameni competenţi, ci pe cei ineficienţi, dacă vrem o reformă cu adevărat administrativă.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Ţintă.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Ţintă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Românii au ajuns astăzi în zodia loviturilor succesive, iar viitorul nu pare deloc mai promiţător. Scumpirea costurilor de trai de către dreapta guvernamentală nu se mai termină, la fel şi disponibilizările şi diluarea alocărilor pentru domeniile prioritare. Guvernanţii de la PNL şi USR ne demonstrează, zi de zi, că ştiu doar să taie orice venit şi să majoreze taxe, dar nu ştiu să construiască nimic pentru generaţiile actuale şi viitoare. În schimb, pregătesc majorarea TVA la 24%, aşa cum şi-au dorit încă de la început.

Banca Naţională vine şi avertizează şi ea că rata anuală a inflaţiei va înregistra o nouă creştere în trimestrul al doilea al acestui an, pe fondul efectelor complexe, al evoluţiei cotaţiilor unor mărfuri şi - atenţie! - al eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Concret, românii vor resimţi din nou presiunea scumpirilor, după ce deja au fost loviţi de expirarea schemei de plafonare a energiei electrice şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor. Deşi este prea devreme, BNR estimează şi o corecţie descendentă abia spre finalul anului. Intrarea inflaţiei în intervalul ţintă este preconizată abia pentru mijlocul lui 2027. Dar până atunci? Până atunci cine va achita nota de plată a experimentelor voastre fiscale, stimaţi colegi de guvernare de la PNL şi de la USR? Fireşte că milioanele de familii de români vor suporta consecinţele deciziilor voastre fiscale, luate fără protecţie socială reală. PSD s-a luptat constant pentru creşterea protecţiei sociale, însă dreapta îşi arată "mărinimia" cel mult prin alocări operate cu pipeta.

Iar dacă în economie lucrurile sunt fragile, în educaţie situaţia devine dramatică. Întregul sistem de învăţământ este dirijat deliberat spre desfiinţare chiar de liberalii care ne promiteau o "Românie educată", iar acum ne-am trezit cu o Românie direct falimentată. Şi nu este o coincidenţă, ci este o opţiune politică de dreapta. Educaţia nu mai este o prioritate, ci o cheltuială de ţinut în frâu, decontată de elevi şi de profesori. Iar dacă astăzi inflaţia loveşte în nivelul de trai, mâine subfinanţarea educaţiei va lovi în şansele generaţiilor următoare. Şi ambele dezastre poartă aceeaşi semnătură politică: a PNL şi a USR.

Aşadar, nu putem vorbi despre corecţii bugetare fără să vorbim despre consecinţe sociale, nu putem invoca echilibre macroeconomice ignorând dezechilibrele umane. România nu riscă doar o perioadă de inflaţie fluctuantă, ci riscă să piardă încrederea cetăţenilor şi să-şi erodeze fundaţia, în speţă educaţia.

Se ştie foarte bine că o naţiune nu se prăbuşeşte atunci când rămâne fără bani. Orice popor se prăbuşeşte atunci când rămâne fără şcoală, fără profesori motivaţi şi fără şanse egale pentru copii.

De aceea, vă întreb, domnilor de la PNL şi de la USR, când veţi opri această austeritate fără discernământ, când veţi abandona calculele voastre eronate şi vă veţi întoarce cu faţa spre români ca să vedeţi că sunt la limita supravieţuirii?

Indiferent de intenţiile voastre, a venit timpul să punem oamenii înaintea cifrelor şi viitorul înaintea improvizaţiei, aşa cum a procedat dintotdeauna PSD.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu.

Şi se pregăteşte doamna deputat Crina-Fiorela Chilat.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Astăzi se împlinesc 4 ani de la 24 februarie 2022, ziua în care Federaţia Rusă a declanşat invazia pe scară largă împotriva Ucrainei, un moment care a schimbat profund arhitectura de securitate a Europei şi a afectat milioane de suflete. În faţa acestei realităţi nu vorbim doar despre geopolitică, ci despre oameni: familii despărţite, comunităţi distruse, copii privaţi de normalitate şi un cost uman pe care niciun discurs nu îl poate cuprinde pe deplin.

În aceşti patru ani, poporul ucrainean a demonstrat o capacitate de apărare remarcabilă, în condiţii extrem de dificile. Rezistenţa sa nu a fost un gest de bravură abstractă, ci o alegere repetată, zi după zi, de a-şi proteja viaţa, casele, instituţiile şi dreptul legitim de a-şi decide singur viitorul. Acest efort a presupus sacrificii omeneşti considerabile, iar fiecare pierdere rămâne o tragedie care obligă la responsabilitate şi la prudenţă în orice demers diplomatic orientat spre pace.

Trebuie amintit şi un adevăr istoric apropiat: încă din 2014, peninsula Crimeea a fost supusă unei preluări forţate, contestată pe scară largă la nivel internaţional, în contradicţie cu principiul integrităţii teritoriale a Ucrainei. Acea evoluţie a arătat că presiunile exercitate asupra Ucrainei nu au fost un episod izolat. Din păcate, apetitul pentru extinderea controlului teritorial nu s-a oprit atunci, iar escaladarea din 2022 a confirmat că miza depăşeşte orice "înţelegere" impusă prin forţă.

Ca deputat al României, reafirm angajamentul pentru stabilitate regională, pentru protejarea dreptului internaţional şi pentru sprijinirea eforturilor care pot conduce la o pace justă şi durabilă. O pace reală nu poate fi construită pe negarea suveranităţii unui stat şi nici pe normalizarea faptului împlinit prin violenţă, ea are nevoie de garanţii, de mecanisme credibile şi de respectarea principiilor care protejează toate statele, indiferent de mărime.

Vă mulţumesc.

Alin Tomoescu, deputat de Mehedinţi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat.

Şi se pregăteşte domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar ales în judeţul Maramureş aduc în atenţie, analiză şi dezbatere posibilitatea scutirii sau reducerii impozitului pe mijloacele de transport agricole pentru autovehiculele apicole omologate ca atare de Registrul Auto Român, utilizate exclusiv la transportul stupilor în activitatea de pastoral, în temeiul art. 469 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, articol prin care consiliile locale pot acorda scutiri sau reduceri ale acestui tip de impozit.

Aceste autovehicule utilizate în activitatea de pastoral apicol au un regim de exploatare strict profesional, fiind folosite pentru transportul stupilor între vetrele permanente şi zonele de cules, având deci o destinaţie unică şi clar definită, indispensabilă desfăşurării activităţii apicole. Transportul stupilor pentru pastoral se realizează eficient prin pavilioane apicole mobile, remorci specializate sau autovehicule dotate cu sisteme de ventilaţie, securizare, iluminare şi frânare funcţionale pentru drumurile publice, precum şi sisteme de încărcare-descărcare a stupilor.

Din punct de vedere funcţional aceste autovehicule au o destinaţie similară altor mijloace de transport agricole, fiind echivalente, ca rol economic şi utilizare, cu tractoarele, remorcile sau alte vehicule folosite în mod direct în activitatea agricolă. Mai mult, gradul lor de utilizare este redus şi cu un rulaj anual mic, determinat de caracterul sezonier al activităţii apicole, nu pot fi folosite în alt scop, ceea ce confirmă faptul că nu pot fi asimilate mijloacelor de transport utilizate în afara domeniului agricol, respectiv apicol.

Apicultura este recunoscută în mod expres ca activitate agricolă, fiind încadrată în codul CAEN 0149 - creşterea altor animale, cod care include explicit activitatea de creştere a albinelor şi producţia apicolă. Astfel, toate activităţile auxiliare indispensabile desfăşurării apiculturii, inclusiv transportul stupilor, reprezintă activităţi agricole conexe, fără de care exploatarea agricolă apicolă nu poate funcţiona în parametri normali. În plus, activitatea de pastoral contribuie direct la polenizarea culturilor agricole, la menţinerea biodiversităţii şi la susţinerea producţiei agricole locale. În acest context, sprijinirea apicultorilor, prin măsuri fiscale la nivel local, reprezintă o politică legitimă şi coerentă, în deplină concordanţă cu spiritul şi litera legii.

Activitatea apicolă deja traversează o perioadă foarte dificilă, începând cu anul 2022 se confruntă cu o concurenţă neloială din partea produselor extracomunitare, a produselor contrafăcute, a schimbărilor climatice, o mortalitate de peste de 50% a efectivului de albine.

Să nu uităm, albinele înseamnă viaţă, mierea înseamnă sănătate!

Mulţumesc.

Crina Chilat, deputat al PSD.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Alexandru Bordian, din partea Grupului AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Patru ani de sânge - Rusia criminală, Ucraina în prima linie a libertăţii"

Ieri s-au împlinit patru ani de la declanşarea unui război care nu ar fi trebuit să existe niciodată, patru ani de când Federaţia Rusă, sub conducerea criminală a lui Vladimir Putin, a ales să calce în picioare dreptul internaţional, să bombardeze oraşe, să ucidă civili şi să transforme teroarea în politică de stat.

Să nu ne ascundem după cuvinte diplomatice: acesta nu este doar un război, este o campanie sistematică de distrugere, o expresie brutală a unui regim care dispreţuieşte libertatea, viaţa şi demnitatea umană. Rusia nu apără nimic, Rusia invadează, ocupă, torturează şi ucide.

În faţa acestei barbarii, Ucraina a răspuns cu o forţă morală care a surprins lumea. Iar în fruntea acestei rezistenţe, Preşedintele Volodimir Zelenski a refuzat să fugă atunci când i s-a spus că totul este pierdut. A ales să rămână. A ales să lupte. A ales să fie liderul unui popor care nu îngenunchează.

Soldatul ucrainean nu este doar un militar. Este simbolul viu al luptei pentru libertate. În tranşeele îngheţate, sub ploaia de rachete, în oraşe transformate în ruine, aceşti oameni ţin piept uneia dintre cele mai agresive maşinării de război din lume. Iar adevărul este unul incomod pentru unii: Europa are nevoie de experienţa soldatului ucrainean. Are nevoie de curajul, disciplina şi lecţiile învăţate cu sânge pe frontul acestui război. Pentru că securitatea Europei nu se mai discută teoretic, se apără concret, zi de zi, în Ucraina.

Acest război nu este doar despre Ucraina. Este şi despre noi toţi. Este despre ce fel de lume alegem să lăsăm în urmă: una a legii sau una a forţei brute, una a democraţiei sau una a dictaturii.

De aceea, sprijinul nostru nu este negociabil. Este o obligaţie. Economic, umanitar, noi românii trebuie să fim acolo. Nu din generozitate, ci din responsabilitate. Pentru că dacă Ucraina cade, următoarea linie de front va fi mai aproape decât vrem să credem.

Şi trebuie să spunem răspicat: în România, cei care aleg să susţină Rusia sau să îi minimalizeze crimele nu sunt "neutri". Sunt complici morali. Sunt cei care, prin tăcere sau propagandă, legitimează agresiunea. Istoria îi va consemna exact aşa cum merită: de partea greşită, de partea ruşinii.

Astăzi nu este loc de ambiguităţi. Este momentul adevărului.

Ori eşti de partea libertăţii, ori eşti de partea crimei.

Slavă Ucrainei!

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandru Bordian, din partea Grupului AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Bordian:

Stimaţi colegi,

La 24 februarie s-au împlinit patru ani de la declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care a zguduit securitatea europeană şi a provocat suferinţe uriaşe. România a condamnat fără echivoc această încălcare gravă şi rămâne solidară faţă de Ucraina, oferindu-i sprijin politic, sprijin umanitar şi militar.

Această solidaritate este însoţită de preocuparea noastră legitimă pentru situaţia minorităţii române din Ucraina, de peste 500.000 de persoane, din peste 300 de localităţi, foste teritorii ale României anexate de URSS în 1940, care se confruntă cu dificultăţi majore în păstrarea identităţii naţionale, lingvistice şi religioase cauzate de regimul Zelenski.

Reforma educaţională ucraineană afectează grav învăţământul în limba română. Din 120 de şcoli româneşti pe care le aveam în Ucraina, în 1991, astăzi au mai rămas doar 57, o situaţie mai proastă decât în timpul URSS.

Noua lege a dublei cetăţenii, intrată în vigoare în ianuarie 2026, exclude România de pe lista statelor acceptate, în pofida sprijinului pe care-l acordăm.

De un an şi jumătate Kievul refuză înregistrarea juridică a "Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina", parte a Patriarhiei Române, încălcând brutal dreptul românilor de a avea propria lor organizaţie religioasă, aşa cum prevede Tratatul bilateral din 1997.

Sprijinul nostru pentru Ucraina trebuie să fie însoţit de respectarea deplină a drepturilor minorităţii române, conform standardelor europene. Ucraina nu va putea câştiga războiul împotriva Rusiei şi nici nu se va putea integra în Uniunea Europeană atâta timp cât luptă împotriva minorităţii române din cuprinsul său.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, din partea Grupului AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Propaganda guvernamentală ne explică de câteva zile că recesiunea economică în care a fost împinsă România, prin măsuri greşite şi fără sens, face bine economiei naţionale şi românilor de rând. Ceva mai absurd chiar că nu s-a auzit până acum! Cine poate să creadă o asemenea mistificare a adevărului, câtă vreme mii de firme româneşti intră lunar în faliment sau în insolvenţă, angajaţii nu-şi pot plăti facturile la întreţinere, iar pensionarii fac împrumuturi la CAR ca să cumpere alimente? În fiecare săptămână auzim că Guvernul a mai pedepsit câte o categorie socială, în special persoane vulnerabile, tăindu-le din drepturi, excluzându-le de la servicii publice şi impunând biruri mai mari.

Stimaţi colegi,

Trag astăzi un puternic semnal de alarmă în privinţa falimentului anunţat al industriei ospitalităţii din România, în care activează sute de mii de antreprenori şi angajaţi români. Pensiuni, hoteluri şi restaurante sunt ameninţate cu dispariţia, din cauza TVA-ului mare, a impozitelor locale absurde şi a creşterii necontenite a preţurilor. Guvernanţii se fac că nu ştiu că HoReCa este unul dintre cei mai mari clienţi ai produselor româneşti şi că spre acest sector se îndreptă o parte esenţială din producţia fermierilor şi a industriei alimentare româneşti.

Falimentul HoReCa înseamnă o lovitură cruntă dată şi fermierilor mici şi mijlocii care nu vor mai avea cui să vândă produsele, înseamnă totodată pierderi majore pentru procesatori, transportatori, producători de băuturi, furnizori de servicii, dar şi pentru bugetul de stat, prin reducerea încasărilor din taxe şi contribuţii.

Falimentul HoReCa nu este un eveniment izolat, ci declanşatorul unui efect de domino în economia reală.

Poate că aşa vrea Guvernul să ne facă pe toţi să consumăm produse din import, însă cu buzunarele golite de impozite dublate sau triplate românii nu vor mai trece pragul unui restaurant şi nici nu îşi vor mai planifica vacanţe în ţară. Dacă avertismentul meu nu este suficient, poate Guvernul ia în seamă măcar semnalul de alarmă tras de Banca Naţională a României.

Guvernatorul Mugur Isărescu a recunoscut public că există pericolul major al unei crize în HoReCa şi comerţ, generată de restrângerea cererii de consum, în special în acest sector. Avertismentul vine chiar din partea instituţiei responsabile cu stabilitatea financiară a ţării, ceea ce demonstrează gravitatea situaţiei.

Solicit Guvernului României să prezinte de urgenţă un pachet de măsuri pentru salvarea industriei ospitalităţii, reducerea TVA pentru HoReCa, plafonarea temporară a taxelor locale, scheme de sprijin pentru capital de lucru şi suspendarea penalităţilor fiscale pentru firmele aflate în dificultate.

Prin politica tăierilor şi a taxării excesive, Guvernul nu doar că nu va evita criza, ci o construieşte pas cu pas.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Patricia-Simina-Arina Moş, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Şi se pregăteşte domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Acordul din cadrul Coaliţiei de guvernare cu privire la reforma administraţiei publice şi la pachetul de relansare economică reprezintă un pas necesar pentru corectarea greşelilor.

Prin decizia în unanimitate, liderii politici au recunoscut că România nu poate progresa dacă redistribuie sărăcia, cum s-a făcut mulţi ani în urmă, 20-30 de ani, nici cu traiul pe datorie încercat mai recent de acest stat scump şi greoi.

Ce avem de făcut?

Reformele Guvernului Ilie Bolojan schimbă vechile politici care au îngropat finanţele ţării cu plata unor dobânzi astronomice.

În domeniul administraţiei publice trebuie ca statul să nu mai risipească banii oamenilor, să fie eficient, să ofere servicii publice de calitate, să respecte cetăţenii, nu interesele birocratice, să pună oamenii pe primul loc.

Dar la fel de important este un nou model de creştere economică: folosirea fondurilor europene, un aparat de stat corect în relaţia cu mediul de afaceri, disciplină în ceea ce priveşte impozitele şi taxele locale şi învingerea sărăciei prin singura metodă care dă rezultate pe termen lung: atragerea oamenilor pe piaţa muncii, creşterea salariilor şi a productivităţii.

Aceste reforme nu ar fi avut loc fără perseverenţa premierului Ilie Bolojan.

Prioritatea de acum este adoptarea rapidă a unui buget sănătos pentru anul 2026.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Inteligenţa artificială - o provocare pentru omenire".

Au fost multe momente de transformări profunde în istoria umanităţii, însă niciuna dintre generaţiile anterioare nouă nu a mai cunoscut ceea ce astăzi putem defini în această nouă revoluţie în evoluţia lumii - apariţia şi nu doar apariţia, ci şi dezvoltarea pe scară largă a inteligenţei artificiale. O putem compara, pe undeva, cu descoperirea agriculturii, cu descoperirea roţii, cu descoperirea scrisului. Este o transformare mult mai profundă decât Revoluţia industrială, decât momentul în care omenirea a cunoscut beneficiile energiei electrice ori decât apariţia radioului şi a televiziunii, în această perioadă a istoriei noastre contemporane.

Cred că cu toţii trebuie să înţelegem un aspect: că multe dintre lucrurile care păreau în anii '80-'90 ştiinţifico-fantastice şi erau prezentate în filme de anticipaţie drept ipostaze al unui viitor îndepărtat faţă de cel pe care îl trăim noi astăzi, când, iată, am păşit într-un viitor pentru omenirea de acum 50-60 de ani, toate aceste lucruri care păreau îndepărtate, iată, ele deja fac parte din prezentul nostru. Iar, după cum ştim cu toţii, omenirea a traversat o serie de transformări accelerate în ceea ce priveşte acest câmp al lumii informatice - automatizarea, digitalizarea, creşterea rolului societăţii multimedia şi a reţelelor de socializare -, şi toate acestea pun o mare presiune, atât la nivel socioeconomic, dar şi la nivel psihologic, moral, ori chiar cognitiv. Iar inteligenţa artificială are un impact cognitiv uriaş.

Inteligenţa artificială este o transformare care nu are doar acest impact al presiunii asupra locurilor de muncă, al transformării unor profesii, al apariţiei ori dispariţiei unor profesii, al schimbării stratificării economico-sociale. Nu, ea duce la transformări majore de ordin psihologic, moral, cognitiv, am spus, intelectual, dar chiar şi cultural, identitar. Şi trebuie să fim pregătiţi pentru toate aceste lucruri. Şi trebuie să înţelegem că umanitatea nu poate să păşească într-o lume din care să-şi piardă principalele sale resorturi fundamentale.

Şi cred că este esenţial să avem în România o reglementare strictă a uzului, funcţionării şi utilizării inteligenţei artificiale. Asta, ca să ne protejăm pe noi în sine.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, din partea Grupului parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Şi din Lacul Meledic a ieşit un peşte mic, iar pe coada lui scria: «Marcele, nu m-afecta!»".

Cam acesta este mesajul de disperare al biodiversităţii din Aria protejată a Lacului Meledic din judeţul Buzău!

Ce este cu Lacul Meledic? Păi, este o raritate la nivel mondial, pentru că este un lac de apă dulce format pe un masiv de sare, şi asta datorită stratului de argilă de pe fundul lacului.

Aflat pe Platoul Meledic, lacul este inclus în reţeaua siturilor Natura 2000 şi face parte din Geoparcul Internaţional UNESCO "Ţinutul Buzăului"!

Ce se întâmplă? Păi, se întâmplă că preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Marcel Ciolacu, să aibă subaltern pe poziţia de director tehnic un domn care nu ştie ce gestionează, care nu ştie că barajul de potabilizare de la Cireşu este deţinut de către CJ Buzău.

Care este legătura cu Lacul Meledic din Aria protejată?

Păi, CJ Buzău a delegat utilizarea barajului de la Cireşu către Compania de Apă Buzău şi urmează să se efectueze lucrări de retehnologizare la acest baraj de potabilizare, în cadrul unui proiect cu investiţii prin fonduri europene, însă problema cea mai mare este că pe perioada lucrărilor, de minimum trei săptămâni, autorităţile din Buzău, respectiv Prefectura, consiliul judeţean, CJSU, se gândesc că o variantă alternativă ar fi să alimenteze cu apă potabilă comunele de pe Valea Slănicului din Lacul Meledic.

Au mai avut o astfel de încercare în septembrie 2025, dar au renunţat la idee din cauza revoltei cetăţenilor, iar acum această temă s-a reactivat, întrucât se pare că este dificil să se realizeze alte variante şi autorităţile buzoiene sus-menţionate nu doresc să facă investiţii în captări de izvoare în comuna Lopătari, la Terca şi la Lunci, captări care ar conferi volumele necesare, continuitate şi ar ajuta şi pe termen lung, ci preferă o soluţie alternativă "de urgenţă", cu alimentare din Lacul Meledic, din zona protejată UNESCO, pentru că este mai puţin costisitoare!

Specialiştii Geoparcului atrag atenţia că orice extragere de apă din lac riscă să afecteze grav stabilitatea solului şi să ducă la secarea completă a lacului, cu efecte catastrofale asupra biodiversităţii şi turismului din zonă!

Ţinând cont că proiectul de retehnologizare a Lacului Cireşu este finanţat prin PDD şi că el nu respectă principiul de a nu aduce prejudicii semnificative mediului, fac apel la autorităţile buzoiene responsabile să nu distrugă situl protejat UNESCO al Lacului Meledic, ci să adopte varianta de alimentare alternativă cu apă din foraje pentru a avea soluţie pe termen lung sau, in extremis, varianta cu alimentare din rezervoare de stocare dedicate.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Bouda, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Şi se pregăteşte domnul deputat Vlad Vidra, de la SOS România.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Salut constituirea Grupului interparlamentar de prietenie Republica Cehă - România în cadrul Camerei Deputaţilor din Parlamentul Republicii Cehe şi alegerea doamnei Barbora Urbanová în funcţia de preşedinte al acestui grup.

Relaţiile dintre România şi Republica Cehă au o bază solidă, construită pe o prietenie istorică autentică, pe legături culturale profunde şi pe valori comune. Apartenenţa noastră la Uniunea Europeană şi la NATO consolidează acest parteneriat şi îi conferă o dimensiune strategică, cu atât mai importantă într-un context internaţional marcat de provocări complexe. Comunităţile româneşti din Republica Cehă şi comunitatea cehă din România reprezintă punţi vii între societăţile noastre şi merită toată susţinerea noastră. Ele dau substanţă relaţiei bilaterale şi transformă cooperarea instituţională într-un dialog autentic între oameni. În acest cadru, diplomaţia parlamentară are un rol esenţial. Grupurile de prietenie sunt instrumente concrete prin care putem aprofunda dialogul politic, încuraja schimburile de bune practici şi susţine iniţiative comune în beneficiul cetăţenilor ambelor state.

În calitate de preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Cehă din Parlamentul României, îmi exprim întreaga disponibilitate pentru o colaborare activă şi constantă. România rămâne un partener solid şi un prieten de încredere al Republicii Cehe.

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Vlad Vidra, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Şi se pregăteşte domnul Cristian Popa, din partea Grupului POT.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vlad-Andrei Vidra:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Articolul 16 din Constituţia României consacră un principiu fundamental: egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

În practică, însă, asistăm la o realitate care contrazice acest principiu. Plângeri penale temeinic motivate, susţinute de probe clare, inclusiv înscrisuri oficiale înregistrate în registre publice precum REVISAL sau ONRC, rămân nesoluţionate, în timp ce alte cauze sunt instrumentate cu o celeritate remarcabilă.

Această diferenţă de tratament nu este o simplă problemă administrativă. Este o vulnerabilizare a statului de drept.

Codul de procedură penală stabileşte clar obligaţia organelor de urmărire penală de a asigura aflarea adevărului şi de a administra probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea persoanei cercetate. Procurorul nu are o competenţă facultativă, ci are o obligaţie legală de a dispune efectuarea urmăririi penale atunci când există indicii privind săvârşirea unei infracţiuni.

Tergiversarea nejustificată a cauzelor în care probele sunt evidente nu poate fi acceptată sub pretextul volumului de activitate. Justiţia selectivă echivalează cu o formă de inechitate instituţionalizată.

Mai grav este însă faptul că există situaţii în care cetăţeni care sesizează fapte aparent ilegale ajung să fie descurajaţi, intimidaţi sau chiar supuşi unor presiuni indirecte. Acest lucru nu transmite exercitarea dreptului de a sesiza autorităţile.

Într-o democraţie funcţională, legea nu se aplică preferenţial, prioritizarea cauzelor trebuie să fie obiectivă şi transparentă, iar răspunderea profesională trebuie să funcţioneze atunci când apar derapaje.

Justiţia nu trebuie să protejeze prin pasivitate şi nici să sancţioneze curajul civic.

Justiţia trebuie să fie imparţială, egală pentru toţi.

Statul de drept nu se proclamă. Se aplică.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Popa, din partea Grupului parlamentar POT.

Şi se pregăteşte domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, de la neafiliaţi.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Ce facem cu anularea alegerilor? Este întrebarea pe care o primesc de la aproape fiecare cetăţean.

La Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, l-am avut invitat pe domnul Jim Ferguson, fost membru al Parlamentului din Marea Britanie, o figură internaţională, recunoscut pentru susţinerea suveranităţii naţiunilor. Împreună cu acesta urma să dezbatem şi să clarificăm motivele pentru care alegerile din 2024 s-au anulat. Dar cu cine? Cu 6 membri prezenţi? Pentru că 13 parlamentari de la PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi au dat bir cu fugiţii. Şedinţa a fost anulată, la fel ca şi alegerile din 2024.

Mai mult, Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Interne au fost invitate la dezbatere. Au refuzat să vină.

Domnului preşedinte Nicuşor Dan i s-a cerut continuu de către POT desecretizarea şedinţei CSAT de anulare a alegerilor, dar el continuă să ne ignore.

Dovezile pentru anularea alegerilor din 2024 nu le-a văzut nimeni. Iar despre raportul privind anularea alegerilor, raportul SUA, ce să zici? Nici urmă de intervenţie externă. Sfidarea la adresa poporului român este la cote maxime.

Am cerut doamnei preşedinte de la comisie să convoace şedinţă după şedinţă, dezbaterea privind anularea alegerilor, până când vom avea cvorum şi vom putea discuta despre acest subiect în mod efectiv. Absenţa intenţionată a unor parlamentari nu poate bloca la nesfârşit o temă de interes public major.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Popa Cristian, deputat de Braşov, Partidul Oamenilor Tineri.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Nicuşor Dan s-a dus la Washington ca să îi spună preşedintelui Trump că se poate baza pe România"

Dar românii, românii, domnule preşedinte, când se pot baza pe România?

Când pot să se bazeze pe un stat care nu îi jupoaie prin taxe şi impozite inventate peste noapte? Când pot să se bazeze pe un ANAF care colectează TVA de la marile companii, nu doar de la firmele mici pe care le sufocă?

Când pot să se bazeze pe o justiţie reformată cu adevărat, nu pe minciuni repetate?

În Statele Unite ale Americii aţi promis reconstrucţia Poliţiei, a Justiţiei şi a Administraţiei din Gaza. Dar acasă, aici, în România, nu suntem în stare să reformăm propriile instituţii. Vorbiţi despre expertiză instituţională, dar ţara noastră este campioană la deficit, la evaziune şi la birocraţie.

Aţi vorbit şi despre leadership, dar conduceţi un stat care pierde miliarde prin incompetenţă şi neputinţă.

Spuneţi că putem salva o mie de copii din afara ţării. Este un gest umanitar pe care nimeni nu îl contestă.

Dar pe copiii României cine îi salvează de şcoli închise, de profesori plătiţi prost şi de un sistem care le-a tăiat alocaţiile şi bursele?

Aţi mers să oferiţi echipamente şi experţi pentru reconstrucţia altora.

Între timp, spitalele noastre cer donaţii, ambulanţele sunt vechi, iar românii plătesc tot mai mult pentru servicii tot mai slabe.

Domnule Nicuşor, aţi pozat în arhitect al păcii mondiale, dar nu sunteţi în stare să faceţi ordine acasă.

Aşadar, dacă puteţi reconstrui instituţiile altora, începeţi cu ale noastre. Dacă puteţi salva sisteme în criză, salvaţi România. Până atunci, promisiunile din America rămân doar vorbe frumoase. Iar românii s-au săturat de vorbe.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ciprian Ciubuc, din partea neafiliaţilor.

Şi se pregăteşte domnul deputat Robert Alecu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ciprian Ciubuc!

Domnul Ciprian Ciubuc:

Declaraţia mea politică se intitulează "Rezoluţia Adunării Naţionale a Crescătorilor de Ovine - 2026".

În data de 21 februarie 2026, la Jina, în judeţul Sibiu, APC, împreună cu crescătorii de ovine din întreaga ţară s-au adunat şi au transmis un mesaj clar: sectorul ovin din România este împins la limită.

Nu mai vorbim despre profit, stimaţi colegi, ci despre supravieţuire.

Oierii din România nu cer privilegii, ci cer reguli corecte şi aplicabile. Cer respect.

În ceea ce priveşte păşunile, solicităm atribuirea acestora strict în funcţie de numărul real de animale, redevenţe şi taxa pe păşune corelate cu realitatea economică şi diferenţiate pe zone - şes, deal, munte. Nu putem accepta transformarea izlazurilor în parcuri fotovoltaice şi nici dubla concesionare a păşunilor pentru păşunat şi fond de vânătoare pe aceeaşi suprafaţă. De asemenea, cerem modificarea prevederilor din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 care interzic păşunatul în perioada 6 decembrie - 24 aprilie, fără a ţine cont de realităţile din teren.

La capitolul sprijin financiar, fermierii cer programe corecte, fără obligativităţi abuzive şi fără finanţarea unor registre care nu respectă legislaţia europeană. Instituţiile vizate - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - trebuie să răspundă transparent şi rapid.

În domeniul sanitar-veterinar, solicităm modificarea cadrului stabilit de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, astfel încât fermierii să îşi poată alege medicul veterinar concesionar pe principiul cum alegem medicul de familie, iar despăgubirile să nu mai fie blocate abuziv pe coduri de exploataţie.

Încetaţi să omorâţi oile!

În raport cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, cerem transparenţă totală privind relocarea urşilor şi posibilitatea păşunatului controlat în păduri bătrâne, contra-cost.

Pe lanţul de valorificare, este esenţial ca plata mieilor să fie garantată la predare prin certificat de producător, iar neplata să fie sancţionată clar. Fermierii trebuie să ştie preţurile reale la export, nu mafia mieilor şi mafia oieritului care fac export să facă preţul.

Sectorul ovin înseamnă tradiţie, stimaţi colegi, economie rurală, tradiţie de mii de ani, locuri de muncă şi identitate naţională. Dacă dispare oieritul... (Vociferări.)

Nu, nu dispare ciobanul român, niciodată, cu toate greutăţile lui.

...dispare o parte din România profundă.

Solicităm un răspuns oficial din partea ministerelor avizate şi soluţii concrete într-un termen rezonabil. În lipsa acestora, crescătorii de animale, ciobanii şi oierii îşi rezervă dreptul la acţiuni legale şi proteste.

Oierii României nu cer favoruri, stimaţi colegi. Cer corectitudine. Cer echitabilitate. Cer dreptul de a munci şi de a trăi din munca lor în România.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Robert Alecu, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Robert Alecu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Coerenţa legii şi drepturile celor care au lucrat în condiţii grele".

În România există mii de pensionari care au activat în minerit, siderurgie, petrochimie, energie, transport feroviar şi alte ramuri ale industriei grele, unde activitatea a fost încadrată în condiţii deosebite sau condiţii speciale de muncă. Sunt oameni care au lucrat zeci de ani în medii cu risc profesional ridicat şi care au avut contribuţii frecvent majorate la bugetul asigurările sociale. O parte dintre ei nu au ajuns să beneficieze de pensie, iar alţii au avut o perioadă de pensionare scurtă, după decenii de muncă în condiţii care le-au afectat sănătatea. Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii prevede că perioadele suplimentare acordate pentru aceste activităţi constituie stagii de cotizare în condiţii normale de muncă.

Ulterior, prin Normele metodologice de aplicare ale aceleiaşi legi, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 181/2024, aceste perioade sunt calificate drept necontributive.

Această diferenţă de calificare produce efecte dramatice în modul de determinare a stagiului valorificat şi în aplicarea mecanismului punctelor de stabilitate.

Pentru persoane cu 30 sau 35 de ani de activitate în astfel de condiţii, perioada suplimentară poate însemna încă 10-15 ani adăugaţi la vechime. În practică, aceasta poate genera diferenţe semnificative în cuantumul pensiei.

În cazul unor pensii oricum modeste, o astfel de diferenţă reprezintă o parte consistentă din venitul lunar şi ar influenţa favorabil nivelul de stabilitate financiară al familiilor respective.

Dimensiunea administrativă este clară - Casele Teritoriale de Pensii aplică normele metodologice la emiterea deciziilor de pensionare şi de recalculare a pensiei. Calificarea introdusă în normă produce efect imediat asupra drepturilor stabilite prin act administrativ. Dacă există necorelări între lege şi normele de aplicare, consecinţa se reflectă automat în cuantumul pensiei individuale.

În cazul în care beneficiarul contestă decizia, trebuie să parcurgă procedura administrativă şi, eventual, cea juridică. Pentru persoane aflate la vârsta pensionării acest demers presupune timp şi incertitudine. În materie de pensie, incertitudinea nu este doar un detaliu, ci reprezintă un factor de stres care afectează încrederea în sistem.

Am solicitat ministrului muncii clarificări privind temeiul juridic al acestei calificări, impactul numeric asupra beneficiarilor şi implicaţiile bugetare.

Sistemul public de pensii trebuie să funcţioneze pe baza coerenţei normative, a predictibilităţii administrative şi a respectării principiului contributivităţii. Discutăm despre generaţii care au dus greul în industria românească şi au contribuit constant la bugetul public. Clarificarea legii şi consecvenţa aplicării ei reprezintă garanţia respectului faţă de contribuabili, iar respectul faţă de românii care au contribuit la bugetul public de stat este o măsură de... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog să îmi permiteţi să citesc lista colegilor deputaţi înscrişi pentru a susţine declaraţii politice oral. Nefiind în sală, declaraţiile lor vor rămâne la declaraţii scrise.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Cristina-Irina Butură şi Ionelia-Florenţa Priescu.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Mircea Fechet, Robert-Ionatan Sighiartău.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Oana Ţoiu, Iulian Lőrincz, Andrei Plujar, Dumitru Văduva, Marius-Felix Bulearcă.

Din partea neafiliaţilor: Aurora-Tasica Simu, Dumitru Coarnă, Florin Groza, Monica Ionescu, Radu-Mihail Ionescu.

Aceşti colegi au depus declaraţii pentru a le susţine oral; nefiind în sală, rămân la scrise.

Şi vă rog să-mi permiteţi să vă citesc şi lista cu colegii înscrişi la declaraţii depuse în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Remus-Gabriel Lăpuşan, Virgil Alin Chirilă, Marius-Constantin Budăi, Petru-Bogdan Cojocaru, Vlad-Florentin Drinceanu, Mircea-Vasile Govor, Ionel Ciunt, Romeo-Daniel Lungu, Ion Samoilă, Rodica Nassar, Răzvan-Iulian Ciortea, Nicolae-Adrian Bara, Georgeta-Carmen Holban, Mirela Furtună şi Angel Tîlvăr.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Daniel-Răzvan Biro, Elena Doboş, Valeriu Munteanu, Sorin-Titus Muncaciu, Fabian-Cristian Radu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Guşă, Nicolae Mîndrescu, Dorel Vulpoiu, Petru-Gabriel Negrea, Ramona Lovin, Lidia Vadim-Tudor, Cosmin-Teodor Iosub, Andra-Claudia Constantinescu, Cristina-Emanuela Dascălu şi Doru-Lucian Muşat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Simona-Geanina Pistru-Popa, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei şi Bogdan-Iulian Huţucă.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor: Dragoş Gabriel Zisopol.

Din partea Grupului parlamentar SOS România: Florin Caragaţă, Simona-Elena Macovei Ilie, Nini Pascalini, Mihai Ţiu, Elena-Laura Toader, Verginia Vedinaş, Cîmpianu Andreea-Petronela şi Vasile Nagy.

Din partea...

Atât.

Nemaifiind colegi înscrişi pe ordinea de zi, declar şedinţa închisă.