Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.01.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 11 martie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Acestea sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm - deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi ai minorităţilor naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, permiteţi-mi să invit la cuvânt pe domnul deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Atât eu, cât şi colegii mei din PSD, vom vota exclusiv un buget care să cuprindă finanţarea tuturor măsurilor de susţinere pentru persoanele cu venituri reduse: vârstnicii cu pensii mici, mamele, copiii din familii defavorizate şi persoanele cu dizabilităţi - cei care au suferit cel mai mult din cauza inflaţiei.

De asemenea, vom vota pentru continuarea fiecărei investiţii la nivel local, indiferent dacă este vorba de Mehedinţi sau de oricare alt judeţ din România. Nu putem creşte nivelul de trai şi dezvoltarea economică fără a asigura accesul la drumuri moderne şi la sisteme de educaţie şi sănătate la standarde europene.

Fac un apel către toţi parlamentarii PNL şi USR să îşi convingă liderii politici să adopte cât mai rapid bugetul pentru acest an, incluzând toate măsurile de sprijin şi investiţiile propuse de PSD. Este imperativ să nu mai tergiverseze nicio secundă această stare de incertitudine care afectează fiecare cetăţean şi antreprenor român.

În contextul conflictului din Orientul Mijlociu, care pune presiune pe preţurile bunurilor de larg consum, cu efecte imediate şi în România, este esenţial ca Guvernul Bolojan să aloce fonduri pentru sprijinirea celor vulnerabili. Aceştia nu mai pot face faţă valurilor de scumpiri după austeritatea şi inflaţia de anul trecut.

Aşadar, este obligatoriu ca bugetul pentru anul 2026 să includă măsurile de sprijin pentru pensionarii cu venituri mici, pentru mame, pentru copiii din familii sărace şi pentru persoanele cu dizabilităţi, asigurând totodată finanţarea tuturor investiţiilor locale.

Stimaţi colegi de la PNL şi USR,

Guvernarea este pentru oameni, nu pentru cifre şi statistici pe hârtie. Coaliţia trebuie să pună românii pe primul loc!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Invit la cuvânt pe doamna deputat Crina-Fiorela Chilat.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar ales în judeţul Maramureş, aduc în atenţia Parlamentului un exemplu de maturitate politică şi responsabilitate administrativă care vine din nordul ţării. Recent, la invitaţia conducerii Consiliului Judeţean Maramureş, parlamentarii judeţului ne-am reunit pentru a stabili împreună un plan concret şi asumat privind cele mai importante proiecte de infrastructură ale Maramureşului. Nu a fost o întâlnire formală, ci un demers necesar, având două obiective clare, majore, care nu mai suportă amânare:

- să exercităm împreună o presiune instituţională fermă asupra Guvernului şi a premierului Ilie Bolojan pentru adoptarea hotărârii de Guvern necesară deblocării finanţării pentru Drumul Expres Baia Mare-Satu Mare şi demararea etapelor de implementare ale acestui proiect esenţial pentru conectarea Maramureşului la infrastructura naţională de transport;

- să susţinem, printr-un amendament la Legea bugetului de stat, alocarea fondurilor necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate al Axei de mobilitate Nord-Sud, Sighetu Marmaţiei-Baia Mare, ca prim pas pentru realizarea acestui proiect strategic care va contribui la dezvoltarea echilibrată a întregului judeţ.

Aceste proiecte sunt vitale pentru dezvoltarea judeţului, altfel Maramureşul rămâne izolat, investiţiile ne ocolesc, iar tinerii noştri continuă să plece.

Oamenii care ne-au trimis în Parlament şi în administraţie nu ne-au ales pentru a ne apăra partidele, ne-au ales pentru a le reprezenta interesele, care sunt clare: infrastructură, dezvoltare, şanse reale pentru viitor.

De aceea, haideţi să dezbrăcăm haina politică şi să acţionăm ca şi o echipă, să facem demersuri la Guvern, să vorbim pe o singură voce, să arătăm că Maramureşul ştie să fie unit atunci când este pus în joc viitorul său. Fiecare dintre noi poartă o responsabilitate personală în acest moment.

Haideţi să demonstrăm că avem curajul şi maturitatea de a lupta împreună pentru judeţul nostru!

Maramureşul nu are culoare politică atunci când vine vorba despre viitorul său.

Prin semnarea pactului pentru Maramureş, ne angajăm:

- să susţinem aceste proiecte la nivel guvernamental şi parlamentar;

- să colaborăm instituţional pentru promovarea intereselor judeţului Maramureş;

- să acţionăm unitar pentru realizarea proiectelor majore de infrastructură.

Prezentul demers reflectă angajamentul nostru că, dincolo de apartenenţa politică, vom lucra împreună pentru proiectele majore care pot schimba în bine viitorul judeţului nostru.

Împreună pentru Maramureş!

Crina Chilat, deputat al PSD, judeţul Maramureş.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Maricel Popa.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă şi la mulţi ani pentru luna martie!

Titlul declaraţiei politice de astăzi este "Creşterea nejustificată a preţurilor la carburanţi. Autorităţile competente trebuie să intervină!".

Stimaţi colegi,

Cred că aţi remarcat şi dumneavoastră creşterea accelerată a preţurilor la carburanţi din ultima săptămână. Trebuie spus că această creştere bruscă ridică întrebări serioase privind modul în care funcţionează piaţa combustibililor din România şi dacă aceste scumpiri sunt cu adevărat justificate de evoluţiile internaţionale.

Într-adevăr, există o legătură între preţul petrolului şi preţul benzinei sau al motorinei de la pompă. Însă această relaţie nu este una direct proporţională şi, mai ales, nu se transmite instantaneu, aşa cum cu toţii am văzut că s-a întâmplat în România. Între momentul în care petrolul este achiziţionat pe pieţele internaţionale şi momentul în care combustibilul ajunge în rezervoarele şoferilor există un lanţ economic complex: rafinare, transport, distribuţie şi stocare. De regulă, carburanţii care se vând astăzi la pompă au fost achiziţionaţi sau produşi cu cel puţin câteva săptămâni în urmă.

Aşadar, scumpirile rapide din ultimele zile ridică suspiciuni legitime. Dacă produsul aflat acum în depozite şi la pompă a fost cumpărat la preţuri semnificativ mai mici decât cele actuale de pe bursă, atunci majorările accelerate de preţ pot indica mai degrabă o ajustare speculativă decât una fundamentată pe costuri reale.

Este important să înţelegem că variaţiile cotaţiei petrolului se transmit doar parţial în preţul final al carburantului. În România, aproape jumătate din preţul plătit la pompă este format din taxe - accize şi TVA. Din acest motiv, o creştere a preţului barilului de petrol nu ar trebui să se reflecte automat şi integral în preţul final plătit de consumatori.

Analiştii pieţei energetice folosesc frecvent o regulă empirică: o creştere de aproximativ 10 dolari a barilului Brent se traduce, în medie, într-o scumpire de aproximativ 25-35 de bani pe litrul de carburant. În acest moment, însă, asistăm la scumpiri rapide, de ordinul zecilor de bani, într-un interval foarte scurt, fără ca această evoluţie să fie pe deplin explicată de dinamica reală a pieţei internaţionale sau de costurile de aprovizionare.

În plus, dacă ne uităm la contractele pentru petrol şi produse rafinate, tendinţa indicată de pieţe este una de stabilizare sau chiar de scădere în perioada următoare. Cu alte cuvinte, nu există în acest moment semnale structurale care să justifice o escaladare accelerată a preţurilor la pompă.

Experienţa recentă arată că astfel de situaţii pot fi corectate atunci când instituţiile statului îşi exercită atribuţiile. În 2022, în contextul crizei energetice şi al tensiunilor generate de războiul din Ucraina, România a ajuns temporar la preţuri de peste 9 lei pe litru. Ulterior, după intervenţia şi monitorizarea instituţiilor competente, preţurile au coborât.

Totodată, solicit acestor instituţii - Oficiului Concurenţei şi Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, stimată doamnă preşedinte.

"Domnule Bolojan, ţineţi minte o localitate: Bojila, comuna Mădârjac, judeţul Iaşi! Este locul în care indolenţa s-a întâlnit cu incompetenţa şi s-au întâmplat tragedii. Aţi fost primar şi preşedinte de consiliu judeţean. Câte vieţi s-au pierdut în comunităţile pe care dumneavoastră le-aţi condus, din cauza drumurilor impracticabile?"

În judeţul Iaşi au avut loc două tragedii care nu ar fi trebuit să se întâmple într-o ţară membră a Uniunii Europene, în anul 2026. Două ambulanţe s-au împotmolit pe un drum judeţean de pământ. Şi discutăm acum despre două paliere ale responsabilităţii. Unul este la nivel local, unde conducerea liberală de la consiliul judeţean a ignorat timp de 6 ani situaţia respectivului drum judeţean. Nu este posibil ca în anul 2026, când în România se construiesc autostrăzi prin munţi, la Iaşi ambulanţele să nu ajungă la pacienţi din cauza noroiului de pe un drum judeţean. Şi acest lucru să se întâmple de două ori, în decurs de doar două săptămâni. În ambele cazuri, medicii nu au avut ce să mai facă şi, din păcate, au declarat decesul pacienţilor, inclusiv al unui nou-născut.

Comuna Mădârjac, judeţul Iaşi, cel mai mare judeţ al României, nu este o comună mare, dar este o comună condusă de un primar responsabil care a anunţat din timp problemele cu care se confruntă, şi mai ales problemele de pe acest drum judeţean. Este o comună care a terminat anul 2025 fără datorii, dar care, iată, se confruntă cu tragedii din cauza incompetenţei celor care ocupă vremelnic funcţii de conducere la nivelul consiliului judeţean.

Cum este posibil ca după o primă tragedie să nu fie dispusă nicio măsură de a pune în siguranţă acel tronson de drum judeţean? Este o întrebare la care actualul preşedinte, PNL, al consiliului judeţean, poate să răspundă, dar nu o face.

Dincolo de indolenţa preşedintelui consiliului judeţean, PNL, se ridică însă o altă problemă. Câte astfel de cazuri vor fi la nivel naţional dacă dumneavoastră stopaţi investiţiile comunităţilor locale? Câte ambulanţe se vor bloca pe drumurile României şi nu vor ajunge la timp pentru ca medicii să îşi facă datoria?

Iată de ce este nevoie să continuăm, aşadar, investiţiile publice prin care se modernizează infrastructura pe toate tipurile de drumuri judeţene ale ţării. Nu este vorba despre un capriciu şi nici doar despre a spori condiţiile de trai ale românilor, ci, uneori, chiar despre a crea condiţiile pentru salvarea de vieţi omeneşti.

Primarii sunt cei care cunosc cel mai bine realităţile din comunităţile pe care le reprezintă.

De aceea, vă solicităm sprijin pentru toate comunităţile din mediul rural.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, domnul deputat Dumitru Tilea.

Domnul Dumitru Tilea:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, colegi!

Declaraţia mea politică se intitulează "Profesioniştii".

Stimaţi colegi,

Astăzi am să vă vorbesc despre nişte oameni speciali, oameni pe care doreşti să îi mai întâlneşti. Îmi este greu să aleg cu cine să încep. Dar voi risca, fără să consider că unii sunt primii şi ceilalţi următorii.

1. Platforma "Financial Intelligence" este specializată în ştiri economico-financiare şi analize, dar şi în organizarea de evenimente de business relevante pentru mediul economic, pentru mediul de afaceri şi decidenţii din diverse sectoare de activitate.

Cu ambiţie, perseverenţă, curaj, talent şi nu în ultimul rând foarte multă muncă, un grup de tineri talentaţi au creat şi organizează această platformă specializată în ştiri şi evenimente de business.

Aceste fete curajoase care s-au lansat pe această piaţă media sunt:

- Ancuţa-Carolina Stanciu - membru fondator şi redactor şef al publicaţiei;

- Adina Ardeleanu - membru fondator, specialist în jurnalism economic;

- Anca Iovan - membru fondator cu experienţă în marketing şi vânzări de publicitate;

- Geanina Vodă - membru fondator cu o bogată experienţă în presa economică.

Este o mare plăcere să participi la evenimente organizate de aceste fete minunate, inteligente şi pline de entuziasm. Şi, de la această tribună, le transmit: Felicitări, fetelor, şi la cât mai multe evenimente organizate!

Dacă vreodată veţi ajunge - ceea ce nu vă doresc, doar în calitate de vizitatori - la secţia de chirurgie a Spitalului Militar Central veţi întâlni, alături de alţii, doi medici dedicaţi în totalitate profesiei, oameni în slujba oamenilor, care te vindecă şi cu vorba, cu blândeţea, cu comportamentul.

Înainte de a le fi pacient, le eşti prieten, frate, soră sau părinte, le eşti acela pentru care ei au depus jurământul profesiei. Aceştia sunt doctorii chirurgi Prună Mădălina şi Mitru Cătălin.

Felicitări, domnilor doctori!

Dacă o să ajungi vreodată la Sanatoriul "Corpore Sano" din Techirghiol, judeţul Constanţa, vei găsi acolo două persoane, pe lângă multe altele, dedicate profesiei - organizare ireproşabilă, te fac să te simţi important în viaţă şi să te simţi mai bine înainte de începerea procedurilor.

Aceştia sunt: doctor Mihaela Mihai şi managerul Septimiu Bourceanu.

Sincere felicitări şi Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Aceştia sunt oamenii pe care doreşti să îi mai întâlneşti, aceştia sunt oamenii care s-au dedicat profesiei, aceştia sunt oamenii de care România are nevoie! Sunt adevăraţii profesionişti, în faţa cărora îmi ridic pălăria.

Mulţumesc.

Deputat Tilea Dumitru, Circumscripţia nr. 37 Teleorman.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Ramona Lovin.

Doamna Ramona Lovin:

Mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Salvaţi Ministerul Afacerilor Externe!".

În ultimele zile, sute de români rămaşi blocaţi în zonele de conflict din Orientul Mijlociu sau în proximitatea acestora au cerut ajutorul statului român pentru a se repatria. Şi nu vorbim doar despre turişti din Dubai, cărora li se pun etichete de bogaţi care vor să se repatrieze pe banii statului. Vorbim şi despre oameni care muncesc acolo, oameni aflaţi în tranzit, tineri la studii sau persoane trimise în delegaţii.

Ce spun aceşti oameni?

Spun că au sunat la telefoanele de urgenţă ale ambasadelor şi consulatelor, dar acestea erau mereu ocupate, că au transmis e-mailuri şi nu au primit niciun răspuns. Cei mai norocoşi dintre ei au primit mesaje automate sau formulare online. Iar atunci când, în sfârşit, au reuşit să ia legătura cu cineva, au fost trimişi de la o instituţie la alta. Au primit promisiuni că vor fi incluşi pe liste pentru zborurile de repatriere, iar apoi nu i-a mai contactat nimeni. Au primit informaţii contradictorii: ore diferite de evacuare, locuri diferite de întâlnire.

În astfel de situaţii de criză, în mod normal instituţiile statului organizează culoare de evacuare, programează zboruri, caută rute alternative, liniştesc cetăţenii şi caută soluţii.

Dar ce a făcut Ministerul Afacerilor Externe? A făcut un grup de WhatsApp. Atât! Un grup de WhatsApp în care oamenii s-au înscris, s-au plâns, au cerut ajutor, dar nu i-a băgat nimeni în seamă.

Cei mai mulţi dintre aceşti români s-au repatriat pe banii lor, cu zboruri comerciale găsite în ultimul moment, cu mari eforturi şi pentru care au plătit sume exorbitante.

Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe se laudă că i-a repatriat.

Ne-am mai lovit şi de un caz care a revoltat opinia publică: un copil căruia i s-a refuzat repatrierea, doar pentru că tatăl acestui copil este un oponent al partidului din care face parte ministrul de externe.

Până acum ne miram de primarii care ameninţau beneficiarii de ajutoare sociale că îi lasă fără indemnizaţie dacă nu votează PSD.

Uite că se poate şi mai rău! Să te lase Oana Ţoiu în bătaia puştii, dacă nu eşti din anturajul USR.

Vedem un Minister al Afacerilor Externe incapabil să gestioneze cu responsabilitate şi competenţă o situaţie de criză.

Vedem un sistem diplomatic care, în loc să funcţioneze pe criterii de profesionalism şi meritocraţie, a fost politizat ani la rând.

Un stat normal nu îşi abandonează cetăţenii.

Un stat normal nu face diferenţe între cetăţeni, în funcţie de simpatii sau antipatii politice.

Responsabilitatea politică pentru această situaţie aparţine ministrului de externe.

Din acest motiv, solicit demisia Oanei Ţoiu!

Românii merită un Minister al Afacerilor Externe profesionist, eficient şi capabil să pro... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Samuel-Virgil Miclău?

Doamna deputat Lidia Vadim-Tudor? Nu.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În această săptămână, Guvernul României urmează să aprobe bugetul de stat pentru anul 2026. Este momentul în care statul ar trebui să arate foarte clar ce consideră prioritar, într-o perioadă economică dificilă.

România intră în anul 2026 cu unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană, cu o datorie publică aflată într-o creştere accelerată şi cu o economie care dă semne evidente de încetinire. Aceste realităţi nu mai pot fi ignorate.

Întrebarea esenţială este unde alegem să corectăm aceste dezechilibre.

Din informaţiile apărute până în acest moment vedem că bugetul pentru educaţie este redus, deşi România se află deja printre ultimele state din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte finanţarea acestui domeniu, în contextul în care peste 47% dintre elevii de liceu sunt analfabeţi funcţional.

Aceasta este o decizie care ridică semne serioase de întrebare. Educaţia nu este un capitol bugetar oarecare. Este temelia pe care se construieşte viitorul unei ţări.

Românii văd că, în ciuda reformelor anunţate în administraţie, presiunea asupra finanţelor publice rămâne ridicată, iar consecinţele acestor dezechilibre sunt resimţite direct de populaţie.

În judeţul Suceava, aceste lucruri sunt poate şi mai vizibile. Comunităţile continuă să piardă tineri care pleacă în străinătate în căutarea unor oportunităţi, iar decalajele de dezvoltare dintre regiuni rămân semnificative.

România are nevoie de investiţii în educaţie, de investiţii în sănătate şi de politici publice care să ofere şanse reale regiunilor care au rămas în urmă.

Pentru că, în cele din urmă, bugetul unui stat nu este doar o listă de cheltuieli. Bugetul arată ce fel de viitor vrem să construim.

Iar o ţară care începe să economisească tocmai în educaţia copiilor săi şi în sănătatea cetăţenilor săi îşi asumă riscul de a plăti un preţ mult mai mare în anii care vor urma.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei?

Domnul deputat Ionel Gheorghe?

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui?

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman?

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv?

Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

România are nevoie în acest moment de stabilitate politică şi de un guvern curajos, care să asume deciziile necesare pentru dezvoltarea ţării! Nu de blocaje artificiale!

S-au împlinit recent 3 luni de când domnul Grindeanu a anunţat că PSD începe o analiză a guvernării. Motivul era că se împlineau - vezi Doamne! - 6 luni de la formarea acestei coaliţii.

Din 9 decembrie 2025 analiza nu se mai termină! Din contră, se ia mereu de la început, de parcă este munca lui Sisif!

Aş vrea să fac apel la PSD să se gândească mai mult la viitor, să vină cu soluţii pentru a reduce risipa banilor publici, pentru a atrage fondurile din PNRR şi pentru reaşezarea economiei pe baze sănătoase, chiar de anul acesta.

Datoria acestei Coaliţii - şi garantez că PNL o respectă 100% - este aceea de a oferi ţării stabilitate şi predictibilitate, într-un context internaţional complicat.

Vedem cum evoluează preţurile la energie, în această perioadă plină de incertitudine.

România nu îşi permite să dea tocmai acum semnale de blocaj în jurul bugetului, pentru că ar afecta percepţia internaţională asupra economiei româneşti. Ţara are nevoie de un buget realist, orientat spre creştere economică!

Soluţia responsabilă este ca PSD să nu mai tragă de coadă analizele privind participarea la guvernare şi să vină cu soluţii pentru viitorul ţării, cu respect pentru banii cetăţenilor!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Tinerii reprezintă o resursă valoroasă a României, care trebuie integrată în economie"

România înregistrează cel mai mare număr de tineri care nu sunt nici integraţi pe piaţa muncii şi nici nu studiază într-o formă de învăţământ acreditată. Unul din 5 tineri români se află astăzi într-o asemenea situaţie critică, faţă de o rată mult mai mică, de 1 la 10, la nivelul ţărilor membre în Uniunea Europeană.

Cauzele care au determinat agravarea acestui fenomen în România sunt multiple: mediul de rezidenţă al tinerilor poate fi marcat de lipsa locurilor de muncă, rata încă foarte ridicată a abandonului şcolar reduce şansele ulterioare la ocuparea unui loc de muncă, lipsa unor calificări de care au nevoie procesele productive, mobilitatea redusă şi, de ce să nu o recunoaştem, lipsa de experienţă practică a tânărului, care determină neîncredere în rândul angajatorilor.

Nici tinerii şi nici angajatorii nu au vreo vină pentru această tendinţă negativă, ci statul român care, până acum, nu a înţeles că, fără intervenţie publică şi susţinere financiară, lucrurile nu se rezolvă de la sine.

Stimaţi colegi,

Salut decizia pe care a luat-o săptămâna trecută Guvernul Bolojan, de a acorda o primă de stabilitate destinată tinerilor care accesează primul loc de muncă pe durată nedeterminată. Prima de stabilitate va fi în cuantum total de 27.000 lei net, nefiind impozitată şi nefiind purtătoare de alte obligaţii fiscale, precum contribuţiile sociale obligatorii. Suma aceasta se va acorda în două tranşe - 1.000 lei lunar, în primele 12 luni, şi 1.250 lei lunar, în următoarele 12 luni. Cred că acest pachet financiar, construit într-o perioadă de mari constrângeri bugetare, va stimula mediul de afaceri românesc să integreze cât mai repede şi cât mai mulţi tineri în câmpul muncii. Altfel spus, tinerilor li se dă o şansă, iar angajatorilor români li se pune la dispoziţie o resursă valoroasă, care poate fi utilizată, calificată şi fidelizată pe termen lung.

Cred cu toată forţa că România are nevoie de asemenea politici responsabile, orientate către viitor, nu de populisme ieftine, care au dus ţara în pragul colapsului economic.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa?

Domnul deputat Mircea Fechet?

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe?

Domnul deputat Adrian Cozma?

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Dumitru Văduva.

Domnul Dumitru Văduva:

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "O singură metropolă, un singur viitor - Bucureşti-Ilfov fără graniţe!".

Sute de mii de oameni trăiesc zi de zi absurdul unei graniţe invizibile. E graniţa dintre Bucureşti şi Ilfov. În viaţa reală, locuitorii din Bragadiru, Chiajna, Popeşti-Leordeni sau Voluntari trăiesc în acelaşi mare oraş, îşi duc copiii la aceleaşi şcoli, se tratează la aceleaşi spitale şi împart acelaşi trafic infernal.

Suntem, de fapt, un singur organism urban, dar pe hârtie vieţile noastre sunt tăiate în bucăţi de zeci de primării diferite, care nu comunică între ele şi nu au nicio viziune comună. Această fărâmiţare administrativă ne costă timp, sănătate şi bani.

În timp ce noi stăm blocaţi cu orele pe şosele, marile proiecte de infrastructură bat pasul pe loc. Un tren metropolitan, extinderea metroului, managementul integrat al deşeurilor sau finalizarea centurii se blochează constant în avize încrucişate şi în orgoliile unor administraţii paralele.

Avem în Capitală şapte primării, cu şapte bugete uriaşe şi zeci de mii de angajaţi, dar o lipsă cronică de coordonare. Până şi centrul oraşului e fragmentat administrativ.

Mai mult e o chestiune de dreptate. Zeci de mii de ilfoveni muncesc şi plătesc taxe în Capitală, dar aceşti bani nu se întorc proporţional în drumurile şi utilităţile de care au nevoie la ei acasă, în zona metropolitană.

A venit momentul să ştergem aceste bariere inventate. Nu mai putem funcţiona cu administraţii care se ignoră sau se sabotează reciproc. Soluţia nu este doar să redesenăm nişte linii pe hartă, ci să creăm o adevărată metropolă Bucureşti-Ilfov, cu o administraţie integrată. Avem nevoie de o viziune unică pentru transportul public, cu autobuze şi tramvaie care să lege firesc Capitala de localităţile din jur. Avem nevoie de un buget gestionat unitar şi inteligent pentru marile lucrări de infrastructură. Iar la nivel local e nevoie de o administrare de proximitate, care să se ocupe strict de nevoile de zi cu zi ale oamenilor, de la şcoala din cartier la parcul de lângă casă, fără să mai funcţioneze ca nişte primării independente, cu agende separate.

Această împărţire artificială foloseşte astăzi doar celor care stau comod în birouri, protejându-şi funcţiile, dar administraţia trebuie să fie despre cetăţean.

Bucureştenii şi ilfovenii au obosit să deconteze acest haos. Oamenii merită o metropolă care să respire la fel, să se dezvolte la fel şi să lucreze coerent pentru viitorul familiilor lor.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "PSD vrea guvernare fără reformă. De aceea vrea guvernare fără USR".

Stimaţi colegi,

În ultimele săptămâni asistăm la un spectacol politic bine cunoscut. PSD nu mai guvernează, PSD testează zilnic cum ar putea scoate USR din guvernare.

Metoda este simplă: atacuri publice, scandaluri fabricate, acuzaţii fără dovezi şi miniştri USR transformaţi în ţinte politice. În fiecare zi apare o nouă criză inventată, un nou conflict umflat artificial, o nouă declaraţie inflamatorie.

Dar românii trebuie să ştie adevărul: că aceste atacuri nu sunt despre greşeli de guvernare. Sunt despre frica PSD de reformă.

PSD nu suportă miniştri care spun "nu" reţelelor de partid, "nu" privilegiilor, "nu" risipei de bani publici. De aceea vedem această strategie repetată: întâi scandalul, apoi presiunea politică, apoi ideea că "USR trebuie scos de la guvernare". Asta vedem astăzi. O campanie continuă de uzură politică menită să împingă USR afară din Guvern.

Cu alte cuvinte, problema nu este guvernarea. Problema este reforma.

Pentru PSD, guvernarea ideală este una liniştită. Liniştită pentru sinecuri. Liniştită pentru contractele vechi. Liniştită pentru reţelele de influenţă. O guvernare în care nimeni nu deranjează sistemul, în care privilegiile rămân intacte şi în care reforma se discută frumos în conferinţe de presă, dar nu se aplică niciodată.

În loc să explice românilor de ce salariile rămân mici, de ce avem un deficit enorm, de ce administraţia rămâne supradimensionată sau de ce reformele se mişcă atât de greu, PSD preferă să arate cu degetul spre miniştrii USR. Este mai simplu să creezi zgomot decât să faci schimbare. Dar adevărul nu se schimbă prin comunicate şi nici prin atacuri televizate.

Stimaţi colegi,

USR este în această guvernare tocmai pentru că românii s-au săturat de politica veche: de sinecuri, de privilegii şi de decizii luate în spatele uşilor închise. Suntem aici pentru reformă, pentru transparenţă şi pentru responsabilitate. Şi tocmai de aceea deranjăm.

Guvernarea nu este o piesă de teatru în care rolurile se schimbă după interesul de moment al unui partid. Guvernarea este un contract cu cetăţenii. România are nevoie de reforme, de stabilitate şi de viziune. Dacă PSD preferă scandalul în locul reformei, atunci problema nu este USR. Problema este faptul că reforma începe să doară. Iar când reforma doare, înseamnă că funcţionează.

Dacă prezenţa USR în Guvern îi deranjează pe cei care s-au obişnuit să conducă fără să schimbe nimic, înseamnă că suntem exact acolo unde trebuie.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Marius Alecsandru.

Domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.

Domnul deputat Brian Cristian.

Domnul deputat Iulian Lőrincz.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Celebrarea zilei de naştere a poetului naţional al ucrainenilor, Taras Şevcenko, 9 martie, este o sărbătoare marcantă a culturii şi spiritualităţii ucrainene.

Taras Şevcenko a rămas şi astăzi ceea ce va fi fost încă de la începuturi - vocea paradigmatică a acestei culturi, expresia poetică cea mai înaltă a acesteia. Opera lui Taras Şevcenko creează fundamentul limbii literare ucrainene moderne, statuează o literatură autonomă, cu o largă capacitate de expresie, deschizând totodată porţile ei spre viaţa socială şi comunitară, spre introspecţii mai largi privind rolul în lume al poporului ucrainean şi al culturii acestuia. Opera sa apropie totodată literatura şi cultura ucraineană de Europa, o integrează fără efort în spaţiul marii literaturi şi culturi europene.

Pentru cultura şi pentru societatea ucraineană, opera lui Taras Şevcenko are roluri paradigmatice similare celor pe care le are Mihai Eminescu în literatura, cultura şi gândirea românească.

Şevcenko şi Eminescu sunt fondatori ai unor literaturi şi culturi naţionale moderne şi totodată facilitatori ai deschiderii europene a acestora. Ei creează limbaj poetic proaspăt, gândire poetică stilizată, de tip romantic, o literatură mare, bazată pe creativitate şi expresivităţi poetice irepetabile. Ei creează nu doar operă, ci şi limbaj; nu doar limbaj, ci şi identităţi. Oricât ar fi evoluat cultura naţională românească şi cea ucraineană în ultimul veac, ele nu se pot despărţi de geniile romantice care le-au însoţit şi facilitat naşterea. O întreagă devenire culturală şi identitară gravitează meteoric în jurul figurilor lor fondatoare. În anii aceştia de cumplit război de apărare a Ucrainei, recursul lui Şevcenko la poeziile sale, la lecţiile de curaj civic şi de demnitate încălzeşte lupta pentru libertate şi pentru ţară în tranşeele din sud şi din nord.

Dragostea culturală pentru Şevcenko a ucrainenilor i-a ţinut şi ea în picioare pe toate fronturile posibile ale acestui război, iar nouă, ucrainenilor din România, ne-a ţinut aprinsă lumina limbii noastre materne.

Pomenim netulburat numele său în glorioasa familie a celor liberi, aşa cum ne-a cerut prin testament, în cuvinte puţine, dar alinătoare şi liniştitoare, pentru că în casa lui stau adevărata forţă şi libertate a unui popor crud încercat de război.

Suntem siguri că în această casă libertatea va triumfa cândva, cel puţin pentru că aşa au visat şi au cântat poeţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ghervazen Longher.

Domnul deputat Ştefan Bouda.

Grupul parlamentar SOS România, domnul deputat Tudor Ionescu.

Domnul Tudor Ionescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimate colege şi colegi deputaţi,

În data de 10 martie, la Târgu Mureş, a avut loc comemorarea unor etnici secui executaţi în anul 1854 de armata austriacă. Iar ceea ce ar fi trebuit să fie un moment de comemorare şi de reculegere a fost din nou transformat, ca şi în anii precedenţi, într-o tribună pentru promovarea unor mesaje autonomiste, separatiste şi iredentiste.

Declaraţiile făcute cu această ocazie de Izsák Balázs, organizatorul acestei manifestări şi liderul unui ONG denumit pompos "Consiliul Naţional Secuiesc", depăşesc cu mult cadrul unei simple comemorări istorice şi intră în zona contestării directe a ordinii constituţionale din România.

Condamn, deci, cu cea mai mare fermitate aceste discursuri şi instigări care pun sub semnul întrebării caracterul naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil al statului român!

Şi asta cu atât mai mult cu cât realitatea demografică contrazice propaganda autonomistă. La recensămintele oficiale, toţi cei care invocă identitatea secuiască se declară, de fapt, maghiari. Nu există, din punct de vedere numeric şi juridic, o minoritate secuiască. Cu toate acestea, marota aşa-zisului "ţinut secuiesc" este folosită deliberat ca instrument politic de către UDMR şi de către structuri anti-statale precum Consiliul Naţional Secuiesc, pentru a justifica pretenţii de autonomie teritorială şi pentru a face presiuni politice asupra statului român şi asupra instituţiilor europene.

Condamn astăzi fără echivoc şi intervenţia oficială a Guvernului Ungariei, condus de Viktor Orbán, în sprijinul Iniţiativei Cetăţeneşti Europene privind autonomia aşa-zisului "ţinut secuiesc", iniţiată de acelaşi Consiliu Naţional Secuiesc şi aflată pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Consider că acest demers reprezintă un gest grav şi inacceptabil, prin care un stat membru al Uniunii Europene, în speţă, Ungaria, încearcă să oblige România la recunoaşterea autonomiei unei unităţi administrative inexistente şi fantasmagorice, sub denumirea de "ţinut secuiesc".

De aici, din Parlamentul României, transmit un mesaj clar: integritatea teritorială a României nu este şi nu va fi niciodată subiect de negociere!

Solicit Guvernului României, Preşedintelui României şi tuturor instituţiilor statului român să acţioneze ferm şi unitar pentru a respinge orice demers autonomist, separatist sau iredentist care pune sub semnul întrebării ordinea constituţională!

De asemenea, cer public UDMR să se delimiteze clar de aceste ONG-uri separatiste, de liderii acestor entităţi şi de declaraţiile lor!

România este şi va rămâne stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil! Iar noi, cei care am fost trimişi aici de cetăţenii români, avem datoria să apărăm România cu fermitate şi responsabilitate!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

Grupul parlamentar POT, domnul deputat Daniel Grofu.

Domnul Daniel Grofu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România nu trebuie transformată într-o ţintă nucleară!".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat recent că Franţa urmăreşte o strategie de "descurajare avansată", care presupune extinderea arsenalului nuclear, dislocarea temporară a forţelor nucleare în state aliate şi intensificarea cooperării militare în acest domeniu. În logica acestei doctrine, dacă oricare stat european ar fi atacat cu arme nucleare, Franţa ar putea răspunde nuclear împotriva agresorului, ca parte a strategiei continentale de apărare colectivă, de pe teritoriul statelor-gazdă, cum ar fi şi România.

În ceea ce priveşte această "umbrelă nucleară a Franţei", preşedintele Nicuşor Dan a încercat să liniştească opinia publică spunând că, "în viitorul mediu", nu se pune problema găzduirii unor componente nucleare pe teritoriul României.

Realitatea este mult mai îngrijorătoare: Polonia discută deschis despre autonomie nucleară, Franţa îşi extinde strategia de descurajare, iar preşedintele României ne cere, practic, să stăm liniştiţi şi să credem că nimic nu ni se pregăteşte în culise.

Având în vedere versatilitatea bine cunoscută a poziţiilor domnului Nicuşor Dan şi relaţia sa privilegiată cu Parisul, suspiciunea legitimă este că decizia reală privind eventuale componente nucleare pe teritoriul României ar putea fi deja luată - fără consultarea Parlamentului şi fără informarea corectă a cetăţenilor.

Românii au tot dreptul să se întrebe dacă nu cumva ţara noastră urmează să fie transformată într-o ţintă nucleară strategică.

Consider că simpla idee a dislocării - chiar şi temporare - de componente nucleare pe teritoriul României reprezintă o aventură periculoasă de politică externă; dacă România devine platformă pentru arme nucleare, România devine automat şi ţintă nucleară.

În aceste condiţii, este absolut necesar ca Parlamentul României să se pronunţe clar şi fără echivoc: România nu are nevoie de arme nucleare pe teritoriul său!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi români,

"Acesta este bugetul pe anul 2026"

(Arată un document pe care îl rupe.)

Este o glumă proastă şi o bătaie de joc la adresa românilor.

Un buget construit pe taxe majorate şi tăieri de la nevoile esenţiale ale românilor.

Cum să îi daţi lui Nicuşor Dan peste 100 de milioane de lei, cu aproape 50% mai mult faţă de anul trecut? Pentru ce? Pentru excursii de lux, pentru privilegii, pentru maşini scumpe şi recepţii somptuoase, în timp ce el nu e prezent pe scena politică, în Coaliţie şi nu face nimic concret pentru ţară? Ba, mai mult, acolo unde merge ne face de ruşine! Este o insultă la adresa fiecărui român care munceşte din greu să supravieţuiască!

Cum să tăiaţi de la sănătate?

Cu 13% mai puţin pentru Ministerul Sănătăţii, când aţi îmbolnăvit ţara asta cu toate măsurile şi tăierile impuse? Când spitalele cad în ruină, medicamentele lipsesc din farmacii, iar pacienţii mor pe liste de aşteptare interminabile sau, din lipsa tratamentelor, medicii pleacă în masă din cauza epuizării şi a condiţiilor inumane?

Acesta nu e buget, e o condamnare la moarte lentă a milioanelor de români.

Aţi nenorocit ţara!

Cum să tăiaţi de la educaţie? O scădere de aproape 3 miliarde de lei! Cum? Când şcolile sunt dărăpănate, profesorii sunt subplătiţi, elevii învaţă în containere, fără manuale sau tablete, iar abandonul şcolar creşte zilnic?

Aţi condamnat generaţiile viitoare la ignoranţă şi sărăcie.

La Dezvoltare, bugetul scade cu 20%. Adică drumuri blocate, proiecte îngheţate, regiuni abandonate. Ministerul Muncii, care ar trebui să protejeze pensionarii şi familiile vulnerabile, pierde peste 3 miliarde de lei. Adică pensii îngheţate. Iar bunicii noştri dragi trebuie să aleagă între hrană şi medicamente.

Aţi golit România de tineri, i-aţi forţat să plece, ca să puteţi fura nestingheriţi. Ce veţi spune copiilor şi nepoţilor când vor plăti preţul incompetenţei voastre? Cum vă veţi uita în ochii lor, ştiind că le-aţi amanetat viitorul pentru nimicuri?

Românii merită un buget care să-i vindece, să-i educe şi să-i ridice, nu să-i îngroape de vii! Ce ne-aţi dat aici este o mizerie!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Vlad-Florentin Drinceanu.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia de astăzi este despre "Jertfa deţinuţilor politici - Memoria lor e deasupra ideologiilor şi tăvălugului istoric".

În data de 9 martie, sub semnul spiritual al Sfinţilor 40 de Mucenici, România îşi onorează martirii. Comemorăm "Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti", un moment care transcende politica de rând şi ne convoacă la o reflecţie profundă asupra demnităţii, credinţei şi rezistenţei în faţa răului absolut.

Regimul totalitar instaurat după 1944 nu a fost doar o eroare politică, ci un sistem de o violenţă dezumanizantă, care a urmărit programatic zdrobirea conştiinţei naţionale. În celulele de la Sighet, Aiud, Piteşti sau în lagărele de la Canal, sute de mii de români, elite intelectuale, preoţi, ţărani şi studenţi, au fost supuşi unui experiment de anihilare a identităţii. Jertfa lor este cu adevărat înălţătoare: au îndurat bătăi, torturi şi umilinţe de neimaginat pentru a-şi păstra valorile intacte, oferindu-ne o lecţie de verticalitate care nu poate şi nu trebuie să fie politizată.

Avem datoria morală de a fi vigilenţi. Nu putem îngădui repetarea acelor vremuri dureroase şi nici nu putem permite ca memoria acestor martiri să fie ştearsă sau deformată pentru a ne supune tăvălugului "corectitudinii politice". Respingem categoric dubla măsură în judecarea istoriei. Extrema stângă trebuie condamnată şi interzisă în aceeaşi măsură ca extrema dreaptă. Nicio tabără radicală nu îşi poate aroga o superioritate morală, ambele fiind la fel de vinovate pentru crimă, abuz şi distrugerea fibrei umane.

Libertatea de astăzi a fost plătită cu sângele şi suferinţa celor care au refuzat să tacă în faţa minciunii. Să nu cădem în capcana uitării sau a relativizării suferinţei lor, sub presiunea conformismului modern. Păstrarea memoriei curate a celor care au pătimit în închisorile comuniste este singura garanţie că nu vom mai permite niciodată ca un regim opresiv să calce în picioare demnitatea umană.

Fie ca amintirea lor să rămână vie în conştiinţa poporului român, ca un far de moralitate pentru generaţiile viitoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

"România trebuie să valorifice fiecare euro din PNRR"

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă una dintre cele mai importante oportunităţi de dezvoltare pentru România. Prin acest mecanism european, ţara noastră are acces la resurse financiare semnificative, care pot accelera modernizarea infrastructurii, dezvoltarea sistemului de sănătate, a educaţiei, digitalizării şi creşterea competitivităţii.

În acelaşi timp, trebuie să înţelegem că aceste fonduri europene nu îşi produc efectele prin simpla lor alocare. Fondurile trebuie transformate în investiţii concrete, în proiecte implementate şi în rezultate vizibile pentru comunităţile din România. Implementarea acestor investiţii presupune responsabilitate, coordonare instituţională şi capacitate administrativă reală.

Succesul acestui plan depinde de modul în care instituţiile statului reuşesc să implementeze reformele şi investiţiile asumate. Întârzierile administrative, blocajele procedurale sau lipsa unei coordonări eficiente între instituţii pot încetini proiectele şi pot diminua impactul acestor fonduri asupra dezvoltării economice şi sociale.

Fiecare întârziere în implementare înseamnă investiţii amânate, lucrări care nu încep la timp şi comunităţi care aşteaptă mai mult decât ar trebui beneficiile acestor finanţări.

De aceea, este nevoie de o implicare administrativă mult mai fermă şi de un plan concret de acţiune pentru fiecare domeniu finanţat prin PNRR. Implementarea proiectelor trebuie urmărită permanent, iar progresul trebuie monitorizat în mod transparent.

Nu mai este mult timp, nu avem ce aştepta, trebuie să fim mai eficienţi decât am fost până astăzi.

Pentru fiecare investiţie din PNRR trebuie să existe o monitorizare clară şi rapoarte de progres realizate periodic şi făcute publice. În acelaşi timp, ministerul responsabil trebuie să prezinte săptămânal situaţia implementării, întârzierile existente şi măsurile adoptate pentru accelerarea sau corectarea acestora.

Cu toţii avem interesul ca aceste fonduri să fie utilizate integral şi eficient, iar fiecare proiect finanţat prin PNRR trebuie urmărit cu responsabilitate până la finalizare.

România nu îşi poate permite să rateze această şansă. Resursele disponibile prin PNRR trebuie utilizate integral şi eficient, astfel încât fiecare euro să fie transformat în investiţii care contribuie la dezvoltarea reală a ţării.

Investiţiile finanţate prin PNRR trebuie să se regăsească în proiecte concrete în fiecare comunitate.

Implementarea acestui plan trebuie să se bazeze pe transparenţă, monitorizare atentă şi coordonare eficientă între instituţiile responsabile.

Doamnelor şi domnilor colegi,

PNRR este o oportunitate majoră pentru România, dar şi o responsabilitate. Succesul acestui plan nu se va măsura doar în sumele alocate, ci şi în investiţiile realizate.

România are nevoie de investiţii, de proiecte finalizate şi de rezultate concrete.

Vă mulţumesc.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Paul-Claudiu Cotîrleţ.

Domnul Paul-Claudiu Cotîrleţ:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică are ca subiect "Blocarea finanţării campusului pentru învăţământ dual din Bacău".

Stimaţi colegi,

România şi-a asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reforme majore în educaţie, iar una dintre cele mai importante vizează dezvoltarea campusurilor pentru învăţământ dual - proiecte menite să apropie educaţia de piaţa muncii şi să modernizeze formarea profesională. Un astfel de proiect este campusul integrat pentru învăţământ dual planificat de Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău, pentru care s-a semnat în anul 2024 un contract cu statul român, reprezentând o investiţie estimată la peste 129 de milioane de lei.

Din păcate, prin aplicarea Ordonanţei de urgenţă nr. 41/2025, Ministerul Educaţiei a decis suspendarea finanţării acestui proiect până la 31 decembrie 2026. Această decizie ridică o problemă serioasă de credibilitate a statului român. Universitatea a început deja implementarea proiectului. A investit aproximativ 5 milioane de lei din fonduri proprii pentru studii, avize şi documentaţii. Pentru realizarea campusului au fost demolate 10 construcţii, terenul fiind pregătit pentru dezvoltarea investiţiei. Cu alte cuvinte, universitatea şi-a îndeplinit componenta asumată prin contract. Statul, însă, pune proiectul pe pauză.

Amânarea proiectului până la final de 2026 generează o situaţie absurdă. Termenul limită impus de PNRR - 31 august 2026 - este mult prea scurt pentru construirea şi dotarea unui campus universitar integrat, un proces complex care implică planificare, achiziţii şi lucrări de infrastructură. Această întârziere afectează direct studenţii şi viitorii specialişti din învăţământul dual, împiedicând formarea practică modernă şi adaptată cerinţelor pieţei muncii, şi subminează scopul principal al planului: modernizarea educaţiei profesionale, respectiv creşterea competitivităţii economice.

Exemplul de la Bacău nu este singurul. Situaţii similare apar şi în alte oraşe, inclusiv la proiectul de campus pentru învăţământ dual din Focşani. Acest lucru indică o problemă sistemică în implementarea componentei dedicate învăţământului dual din PNRR. Vorbesc despre acest proiect şi din perspectivă academică, fiind parte a corpului didactic universitar de la Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău. Cunosc astfel importanţa strategică a dezvoltării învăţământului dual şi eforturile reale făcute de universitate privind demararea construcţiei acestui campus. Instituţia a acţionat cu bună-credinţă şi a investit resurse semnificative pentru a respecta obligaţiile asumate prin contractul semnat în cadrul PNRR.

Învăţământul dual nu este doar un proiect administrativ. Este o investiţie în viitorul economiei româneşti, în formarea tinerilor şi în dezvoltarea comunităţilor locale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Vlad-Florentin Drinceanu.

Domnul Vlad-Florentin Drinceanu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

În ultimii ani am auzit, aproape obsesiv, aceeaşi formulă: educaţia este prioritate naţională. O auzim în programe de guvernare, în declaraţii oficiale, în conferinţe şi în dezbateri publice. Dar există un moment în care retorica trebuie confruntată cu realitatea. Iar realitatea se vede cel mai clar în buget.

Când analizăm propunerile bugetare şi măsurile fiscal-bugetare adoptate recent, constatăm un lucru simplu: educaţia este declarată prioritate, dar tratată ca o cheltuială de sacrificiu.

În loc să consolidăm sistemul educaţional, asistăm la o serie de măsuri de austeritate care lovesc direct în funcţionarea şcolii româneşti.

Prin Legea nr. 141/2025, au fost introduse o serie de măsuri justificate prin necesitatea menţinerii echilibrului bugetar. În realitate, aceste măsuri au însemnat:

- reorganizarea forţată a reţelei şcolare şi comasări de unităţi de învăţământ;

- creşterea normei didactice de predare pentru profesori;

- restrângerea sau amânarea aplicării unor drepturi prevăzute în legislaţia educaţiei;

- limitarea unor facilităţi acordate elevilor şi studenţilor.

Cu alte cuvinte, economisim exact acolo unde ar trebui să investim cel mai mult.

Ni se spune că aceste măsuri sunt necesare pentru stabilitatea bugetară. Dar apare inevitabil întrebarea: de ce, de fiecare dată, stabilitatea bugetară se construieşte pe spatele educaţiei?

Profesorii sunt chemaţi să muncească mai mult, cu resurse insuficiente.

Elevii sunt puşi în faţa unui sistem tot mai aglomerat şi mai tensionat.

Studenţii văd cum unele drepturi sau facilităţi promise sunt restrânse sau amânate.

Şi toate acestea într-o ţară care declară că educaţia este prioritatea sa.

Stimaţi colegi,

Educaţia nu poate fi tratată ca o linie de ajustare într-un tabel bugetar. Educaţia este infrastructura intelectuală a unei naţiuni. Este locul în care se formează medicii, profesorii, inginerii şi liderii de mâine.

Când reducem investiţia în educaţie, nu tăiem doar dintr-un buget. Tăiem din viitor.

Nu putem vorbi despre performanţă educaţională dacă în acelaşi timp creştem presiunea asupra profesorilor şi limităm resursele sistemului. Nu putem cere rezultate mai bune de la şcoli dacă politicile transmit un singur mesaj: austeritate.

România are nevoie de o decizie clară: ori educaţia este cu adevărat prioritate, ori rămâne doar o frază frumoasă în discursurile politice.

Pentru că viitorul unei naţiuni nu se construieşte prin tăieri bugetare.

Viitorul se construieşte în şcoli.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Samuel-Virgil Miclău.

Domnul Samuel-Virgil Miclău:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi români,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi, aş vrea să vă vorbesc despre un subiect ce ţine de spitalele României.

Din păcate, aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori, când vorbim despre sistemul de sănătate din România, trebuie să o facem în mod critic. Trebuie să recunosc că, datorită aprecierii faţă de profesia medicală, una dintre cele mai nobile din câte există, până acum m-am ferit cât am putut să fiu eu cel care trage semnale de alarmă pentru problemele din sistem.

Totuşi, datoria mea de ales al românilor mă obligă să iau atitudine, mai ales că despre ceea ce urmează să vă spun mi-au povestit tocmai cadre medicale.

Astfel, de curând am avut mai multe întâlniri cu medici din judeţele Caraş-Severin şi Timiş, care mi-au transmis, revoltaţi, mai multe nemulţumiri despre anumite aspecte ce ţin de activitatea din spitale. Printre multe altele, poate cel mai supărător subiect ţine de activitatea unor cadre medicale care, prin diferite metode, evită pur şi simplu să muncească.

Cum poate fi posibil aşa ceva, mai ales într-un sistem care suferă atât de mult şi din cauza căruia, din păcate, se întâmplă tragedii?

Am întâlnit medici care mi-au arătat, prin documente, că au activitate uneori de până la 10 ori mai multă, în comparaţie cu alţii. Aceste lucruri duc la epuizare pentru cadrele medicale dedicate, în timp ce anumiţi medici, de multe ori conectaţi la baronii politici locali, nu îşi fac treaba sau, mai rău, pur şi simplu nu vin la muncă în timpul programului.

Ceea ce vă spun nu sunt vorbe, sunt fapte documentate de mai multe instituţii. Ultima dată, în judeţul Caraş-Severin, preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate, în urma unor controale, a constatat lipsa medicilor din spitale. Preşedintele Casei a declarat, citez: "Lipsa unor medici de la program a devenit o obişnuinţă" - am încheiat citatul.

Domnule ministru Rogobete,

Cât va mai continua această lipsă de respect faţă de români şi faţă de majoritatea cadrelor medicale care fac tot ce pot, într-un sistem subfinanţat şi cu spitale care nu sunt dotate, mai ales că acest subiect este pe agenda publică de ani de zile?! Cum poate conducerea statului român să ceară mereu sacrificii din partea cetăţenilor români, când statul permite astfel de nereguli grave?

Eu voi continua să fac toate demersurile necesare, în calitate de deputat, pentru ca aceste practici să înceteze de urgenţă.

Cu respect, Samuel-Virgil Miclău, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 11 Caraş-Severin.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Lidia Vadim-Tudor.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

"România trebuie să urmeze exemplul altor state europene şi să introducă dreptul la numerar în Constituţia sa!"

Dragi colegi,

În timp ce în România ni se spune că viitorul trebuie să fie complet digital, alte state europene fac exact ceea ce ar trebui să facă orice democraţie serioasă - îşi apără libertăţile.

În aceste zile, cetăţenii din Elveţia au votat, prin referendum, pentru introducerea în Constituţie a garantării numerarului. Peste 73% dintre oameni au spus un lucru simplu şi limpede: banii cash trebuie să rămână.

De ce? Pentru că libertatea nu se plăteşte cu cardul.

Numerarul este singurul mijloc de plată care nu te transformă într-un cod, într-o bază de date.

Când plăteşti cu cardul, sistemul ştie unde eşti, ştie ce cumperi, ştie când cumperi, ştie cât cheltuieşti.

Când plăteşti cash, eşti doar un cetăţean liber.

Nu întâmplător, alte state europene au înţeles acest lucru înaintea noastră. Ungaria, Slovacia şi Slovenia au introdus deja dreptul la numerar în constituţiile lor.

Aceste ţări au înţeles ceva esenţial: tehnologia este utilă, dar libertatea este vitală.

În România, însă, Guvernele se comportă ca şi cum libertatea ar fi un detaliu. Se vorbeşte obsesiv despre digitalizare, dar nimeni nu vorbeşte despre riscul unei societăţi în care fiecare gest este monitorizat.

Pentru că adevărul este simplu: într-o lume fără numerar, banii tăi nu mai sunt doar ai tăi.

De aceea, întreb astăzi: dacă Elveţia poate, dacă Ungaria, Slovacia şi Slovenia pot... România de ce nu poate?

România când va introduce dreptul la numerar în Constituţia sa?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Maramureşul, ocolit de autostrăzi şi izolat de restul ţării"

Dragi colegi,

Maramureşul a fost prea mult timp judeţul ocolit de marile proiecte de infrastructură ale României. În timp ce alte zone au primit autostrăzi, centuri ocolitoare şi conexiuni rapide, Maramureşul a rămas blocat în promisiuni, studii şi planuri care nu s-au materializat.

Am participat la întâlnirea organizată la Consiliul Judeţean Maramureş, alături de parlamentarii judeţului şi de conducerea consiliului judeţean, unde am discutat despre câteva dintre proiectele majore de infrastructură de care Maramureşul are nevoie de foarte mulţi ani.

Am fost prezent acolo pentru că, dincolo de diferenţele politice, există subiecte care nu mai suportă amânare, iar infrastructura este unul dintre ele.

Trebuie spus clar: Maramureşul este un judeţ rămas mult în urmă, din punctul de vedere al conectivităţii. Nu avem autostradă, nu avem drum expres, nu avem centuri ocolitoare, nu avem legături rapide cu restul ţării. Baia Mare nu are nici astăzi o centură ocolitoare funcţională, iar Sighetu Marmaţiei are aceleaşi probleme de mobilitate şi acces.

În timp ce în regiunea de Nord-Vest s-au făcut investiţii majore în jurul unor centre precum Cluj-Napoca sau Oradea, Maramureşul a rămas în afara marilor coridoare de transport. Astăzi, vedem cum investiţiile se concentrează masiv şi în regiunea de Nord-Est, pentru a facilita conexiunile rapide cu Republica Moldova şi cu Ucraina.

Este important ca România să îşi dezvolte aceste legături, dar trebuie spus la fel de clar: şi Maramureşul este judeţ de graniţă cu Ucraina şi are nevoie de aceleaşi investiţii strategice.

Fără infrastructură modernă, Maramureşul rămâne izolat. Iar când un judeţ rămâne izolat, pierd oamenii, pierd firmele, pierd tinerii care nu mai văd perspective şi aleg să plece. Nu este întâmplător că Maramureşul este unul dintre judeţele din care au plecat cei mai mulţi români la muncă în străinătate.

Aceeaşi problemă se vede şi în turism. Maramureşul are un potenţial extraordinar. Este cunoscut pentru tradiţiile sale, pentru identitatea sa şi pentru frumuseţea sa. Dar turiştii ajung mult mai greu aici, tocmai din cauza infrastructurii deficitare. Nu este suficient să avem potenţial, dacă nu avem şi drumuri bune către el.

În acest context, am semnat Pactul pentru infrastructura Maramureşului, prin care parlamentarii judeţului îşi asumă susţinerea unor proiecte importante, precum Drumul Expres Baia Mare-Satu Mare şi axa de mobilitate Nord-Sud Sighetu Marmaţiei-Baia Mare. La fel de important rămâne Proiectul Autostrada Nordului, o investiţie despre care se vorbeşte de ani de zile şi care trebuie să devină realitate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ionel Gheorghe.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Inflaţia şi puterea de cumpărare".

Stimaţi colegi,

Milioane de români resimt în fiecare zi efectele inflaţiei. Preţurile cresc mai repede decât veniturile, iar oamenii simt pe pielea lor cum fiecare leu cheltuit trebuie cântărit cu mare grijă. Familiile fac sacrificii greu de imaginat pentru a-şi asigura cele necesare traiului de zi cu zi, iar pensionarii şi cei cu venituri fixe sunt cei mai afectaţi.

Există riscul real ca preţurile să explodeze din nou, iar inflaţia să treacă de 10%. Şi asta în condiţiile în care economia încetineşte. În mod normal, când economia încetineşte, preţurile tind să scadă. Oamenii cumpără mai puţin, firmele reduc preţurile ca să vândă. Dar acum nu se întâmplă asta.

Nu putem privi această situaţie pasiv. Inflaţia nu trebuie să fie o scuză pentru lipsa de acţiune. Este nevoie de politici coerente şi eficiente, care să asigure că oamenii pot face faţă costurilor tot mai mari, fără să fie nevoiţi să aleagă între alimente, medicamente sau facturi.

România are nevoie de viziune şi de investiţii strategice care să reducă vulnerabilitatea cetăţenilor faţă de fluctuaţiile economice. Trebuie să susţinem mediul de afaceri, să stimulăm investiţiile şi inovaţia, să investim în infrastructură şi digitalizare, astfel încât România să depăşească această provocare economică şi pentru ca fiecare român să aibă siguranţa că munca şi efortul său sunt răsplătite corect.

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia electorală nr. 17 Dolj. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aflu cu mâhnire, uitându-mă la proiecţia de buget pentru acest an, ce dezastru avem la Capitolul "Cercetare". Se prefigurează un buget de aproximativ 0,13% din Produsul Intern Brut. Asta, în condiţiile în care, conform cutumei, anual, aproximativ 40%-50% din bugetul cercetării vine din fonduri externe, din fonduri europene.

Aşadar, contribuţia României pentru un aşa buget ar fi undeva în jur de 0,08, poate 0,09%. Asta înseamnă cu atât mai mult cu cât, peste toate acestea, Guvernul intenţionează să reducă fondurile pentru salarii cu 10%, în acest an.

Această stare de fapt este una de o gravitate probabil nemaiîntâlnită în România, pentru că în acest timp pierdem cercetătorii, pierdem oamenii care aduc inovare în ţară, pierdem oamenii de calitate, pierdem oamenii care aduc plusvaloare acestei ţări; pentru că vorbim despre iniţiative şi cercetare în domeniul aerospaţial, vorbim despre cercetare în domeniul laserilor, vorbim despre mentenanţa acestor echipamente şi platforme din ţară, care au fost cu investiţii atât de mari şi aceste investiţii nu pot merge mai departe şi vor fi supuse unei degradări, pentru că oamenii vor pleca din ţară, din acest segment.

Stimaţi colegi,

Acest buget al cercetării nu este o statistică. Este vorba despre condiţia cercetătorilor din această ţară, despre inovare, despre copiii noştri, despre viitorul copiilor noştri, să aleagă inovarea aici, în ţară, şi să nu fie obligaţi să plece peste hotare.

Fiecare leu investit în cercetare, sau pierdut, mai degrabă, din cercetare, înseamnă o aripă frântă copiilor noştri, în viitor.

Să reţinem un lucru: ţările care au investit în cercetare şi au un procent de măcar 2%-3% din PIB, au şcoli de calitate, au un sistem universitar de calitate, au un sistem sanitar de calitate, au o siguranţă în plus.

Vă mulţumesc.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România traversează unul dintre cele mai tensionate momente de securitate din ultimii ani. La graniţa de Est avem războiul ruso-ucrainean, iar la 3.000 de kilometri depărtare, în Orientul Mijlociu, conflictul din Iran a aprins un nou focar regional.

Într-un asemenea context, fiecare cuvânt rostit în numele României contează. Sunt semnale de stat urmărite de partenerii noştri, de aliaţi, de milioane de români, dar mai ales de adversari. De aceea, este greu de înţeles lejeritatea cu care ministrul USR al apărării, domnul Radu Miruţă, a ales să vorbească despre o chestiune extrem de sensibilă.

Când discuţi despre creşterea nivelului de vigilenţă, într-un sistem strategic precum Deveselu, care face parte din arhitectura antirachetă a NATO, în termeni de "militarii se uită mai des la monitor şi verifică portbagajele la intrarea în baza militară", nu faci altceva decât să duci instituţia pe care o reprezinţi în derizoriu. Iar derizoriul este exact ceea ce nu îţi permiţi, într-un domeniu cum este apărarea.

Comparaţiile făcute "într-un limbaj popular", aşa cum justifică domnul ministru în declaraţia sa, au coborât o instituţie critică la nivelul unei parcări păzite, când, de fapt, Baza militară de la Deveselu a activat nivelul de alertă "BRAVO", care indică o ameninţare previzibilă de activitate ostilă.

Domnule Miruţă, Deveselu este un element critic al apărării colective. Acolo se monitorizează ameninţări aeriene ce pot veni inclusiv din zone de conflict precum Iran. Sistemele de acolo nu funcţionează după logica "ne uităm mai des pe ecran", ci după protocoale militare, după standarde NATO şi după proceduri de securitate extrem de stricte.

Dragi colegi,

Nu e prima oară când vedem că domeniul apărării este tratat - să-i spunem - cu lejeritate. Domnul Miruţă este al doilea ministru, din partea aceluiaşi partid, care pare mai preocupat de exerciţiile de imagine decât de gravitatea funcţiei.

Armata Română este una dintre puţinele instituţii care încă se mai bucură de încrederea românilor şi s-a menţinut la cote ridicate prin profesionalism, disciplină şi respect pentru importanţa misiunii.

În condiţii de tensiune geopolitică, ministrul apărării are de transmis trei lucruri: competenţă, calm şi rigoare. Pentru că, în apărare, cuvintele cântăresc aproape la fel de mult ca deciziile. Iar când le foloseşti superficial şi dai explicaţii care banalizează chestiuni de importanţă strategică, slăbeşti exact ceea ce ar trebui să întăreşti: credibilitatea României.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Adrian Cozma.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

România trebuie să fie mai solidă, mai pregătită şi mai rezilientă în faţa oricărui tip de criză.

Din păcate, cei care se opun şi astăzi reformelor sunt tot aceia care ne-au adus în situaţia de a îndeplini mai puţin de jumătate din ţintele asumate. Chiar dacă PNRR a fost rezultatul unei crize pandemice, din anul 2020, România a traversat ultimii 5 ani marcaţi şi de alte crize: criză militară la frontiera de Nord, criza gazelor naturale, criza inflaţionistă şi, recent, o criză severă a ţiţeiului, generată de conflictul din Golful Persic.

Ne-am fi aşteptat ca, după atâtea şocuri, statul român să acţioneze altfel. Să aibă pregătite răspunsurile la orice situaţie-limită. Să ştie, de pildă, cum să-şi repatrieze cetăţenii, în siguranţă şi rapid, din zone marcate de riscuri militare.

Am fi aşteptat ca instituţiile noastre să nu privească pe fereastră, după perdea, aşa cum face actualul ministru al energiei, cum se majorează necontenit preţul carburanţilor la pompă. Era firesc să avem stocuri de ţiţei, să avem surse alternative de aprovizionare şi o producţie internă majorată, care să ne asigure independenţa energetică naţională.

Aşteptăm de la statul român să aibă programe clare şi investiţii precise în protecţia civilă a populaţiei. Copiii, elevii, adulţii şi seniorii ar fi trebuit să fie bine instruiţi cum să acţioneze în orice situaţie de risc, de la veşnicele inundaţii care se produc în ţara noastră, an de an, şi până la posibile riscuri militare, pe care le trăiesc unii români din apropierea frontierei cu Ucraina, cărora le trec resturi de drone ruseşti pe deasupra caselor.

Stimaţi colegi,

Avem nevoie de mai puţine vorbe, de mai puţine contre politice sterile şi de multă acţiune în reformarea statului român.

Câţi dintre politicieni susţin cu onestitate reforma statului român? Prea puţini!

Personal, nu sunt deloc mulţumit de modul de răspuns pe care îl dau instituţiile statului român la cele mai mici provocări. Ne trebuie reguli simple, responsabilităţi clare şi sancţiuni pe măsură.

Pentru siguranţa oamenilor, pentru siguranţa economiei naţionale, pentru siguranţa ţării nu mai vreau să aud "Lasă că merge şi aşa!".

Dumnezeu să binecuvânteze România şi să ne dea putere să trecem peste orice tip de încercare!

Doamne-ajută!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Marius Alecsandru.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Strâmtoarea Ormuz, blocată după declaraţiile lui Victor Ponta! Au îngheţat apele pe sute de kilometri, din cauza minciunilor sale".

Aşa titrează un cunoscut website umoristic şi, lăsând gluma la o parte, se pare că Victor Ponta nu se dezminte nici de această dată. Chiar îşi doreşte cu ardoare să câştige premiul pentru politicianul cel mai nociv de după anii '89, la mare concurenţă cu Liviu Dragnea şi cu Adrian Năstase.

Victor Ponta a uitat că a inundat în mod intenţionat gospodăriile românilor din sud-vestul ţării, pentru a-l putea face scăpat în Serbia pe prietenul său, infractorul Sebastian Ghiţă, proprietarul mult nocivei televiziuni care, în mod normal, dacă CNA funcţiona ca în orice stat civilizat, ar fi trebuit să fie închisă de mult timp, la cât fake news a injectat în minţile românilor.

Victor Ponta a uitat de situaţia de la "Colectiv" şi de multe alte nocivităţi pe care le-a întreprins la adresa României - vezi şi cazurile prietenului său, Şova.

Pe lângă faptul că minte aşa cum respiră, domnul Ponta îşi dorea să facă nişte combinaţii, aşa încât, fata dânsului de 17 ani să prindă locul în avion, în defavoarea altor copii, mai mici ca vârstă, fata nefiind nici măcar pe lista MAE.

Am avut şi noi o colegă deputat care a fost prinsă în contextul evenimentelor din Dubai şi, cu toate că era împreună cu copilul său de 5 ani, nu a beneficiat de nicio facilitate şi nu a încercat nicio secundă să fenteze procedura celor de la MAE, ci a găsit rezolvarea cu ajutorul companiei aeriene la care a avut rezervarea, aceasta reprogramându-i zborul în câteva zile şi rezolvând astfel situaţia. Nu a fost nevoie de nicio cursă europeană umanitară. Aşa putea proceda şi Victor Ponta, în situaţia fiicei sale, înţelegând că aşa s-a şi rezolvat până la urmă, mai ales că deţin şi un apartament în Dubai, unde fiica putea înnopta prea bine.

Însă Victor Ponta este obişnuit să fenteze şi să facă numai combinaţii, susţinând, ca de obicei, o minciună, cum că mai erau locuri în avion, realitatea fiind alta, numărul pasagerilor pentru România fiind limitat la 30 de locuri.

De data asta nu i-a mers, pentru că ministra afacerilor externe, Oana Ţoiu, nu a cedat presiunilor şi a insistat ca procedurile să fie respectate.

O felicit, pe această cale, pe Oana Ţoiu, ministra afacerilor externe, pentru că a arătat tratament egal pentru toţi românii şi a demonstrat, o dată în plus, că miniştrii USR au toleranţă zero la combinaţii şi sunt cei care vor să vină întotdeauna cu soluţii în reformarea statului român.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Marius-Felix Bulearcă.

Domnul Marius-Felix Bulearcă:

Bună dimineaţa!

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi parlamentari,

Dragi români,

În politică se poate negocia aproape orice, dar noi, USR, nu vom negocia niciodată principiile. Toţi cetăţenii României trebuie să se bucure în mod egal de sprijinul statului. Nu este normal ca unii "jmekeri" să creadă că li se cuvine să se bage în faţa celor care stau la rând. Iar când regulile încep să li se aplice şi lor, se simt abuzaţi. În realitate, abuzul este atunci când unii se bucură de privilegii nemeritate, în timp ce pentru restul, nu poate rezolva tăticu’ problema, cu un telefon.

Mii de români se află locaţi în Orientul Mijlociu, din cauza conflictului militar din zonă. Ce face Oana Ţoiu? La Ministerul Afacerilor Externe se lucrează zi şi noapte, în ciuda personalului insuficient. Dintre cei peste 10.500 de cetăţeni care au solicitat asistenţă pentru revenirea în ţară, peste 5.500 au fost aduşi acasă. În regiune mai sunt vreo 12.500 de români, iar personalul ministerului lucrează de 11 zile non-stop, pentru ca toţi să se poată întoarce în siguranţă. Echipele consulare din regiune au fost mobilizate, suplimentate cu personal diplomatic, iar la Bucureşti s-a creat o celulă de criză. Cetăţenii se pot înscrie pe platforma eConsulat, s-a creat un canal de WhatsApp dedicat celor aflaţi în zonă, s-au pus la dispoziţie numere de telefon suplimentare. Celula de criză funcţionează 24 de ore din 24, iar criza nu s-a terminat încă.

Unii români au găsit soluţii de revenire, pe cont propriu sau prin agenţiile de turism sau transport. Ministerul i-a sprijinit cu asistenţă consulară şi a colaborat cu operatorii disponibili pentru o organizare eficientă. Alţi români au fost aduşi înapoi pe bani publici. Pentru aceştia, criteriile de prioritate au fost clare şi egale pentru toată lumea de la început: au prioritate grupurile şcolare de copii şi cazurile medicale cu grad ridicat de risc. Iar dacă există locuri libere, acces egal pentru toţi românii din zona de risc, fără favoruri speciale.

Familia unora nu este mai importantă decât familia unui cetăţean obişnuit. Oana Ţoiu a avut integritatea şi curajul să trateze copiii cetăţenilor de rând cu aceeaşi măsură cu care statul nostru tratează beizadelele elitei de carton, respectând procedurile şi priorităţile anunţate transparent pentru toţi cetăţenii. Aceleaşi criterii pentru toţi, fără favoruri speciale pentru privilegiaţii de partid şi de stat.

Deputat Marius-Felix Bulearcă, Circumscripţia electorală Prahova.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ghervazen Longher.

Domnul Ghervazen Longher:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În data de 5 martie, am avut onoarea de a face parte din delegaţia oficială a preşedintelui României, Nicuşor Dan, în cadrul vizitei oficiale desfăşurate la Varşovia, la invitaţia preşedintelui Republicii Polone, Karol Nawrocki.

Această vizită a avut loc într-un moment cu o puternică semnificaţie simbolică pentru relaţiile dintre România şi Polonia, în contextul Zilei solidarităţii româno-polone, celebrată la 3 martie - o zi care marchează alianţa istorică dintre cele două state şi prietenia profundă dintre popoarele noastre.

În cadrul întâlnirilor oficiale au avut loc discuţii cu reprezentanţi de cel mai înalt nivel ai statului polonez: preşedintele Republicii Polone, Karol Nawrocki, prim-ministrul Donald Tusk, mareşalul Seimului Republicii Polone, Włodzimierz Czarzasty, precum şi mareşalul Senatului, Małgorzata Kidawa-Błońska. Temele abordate au vizat în mod prioritar securitatea europeană, cooperarea în cadrul NATO şi al Uniunii Europene, consolidarea relaţiilor economice şi stimularea investiţiilor bilaterale.

În acest context, au avut loc întâlniri şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri din Polonia şi România, dedicate identificării unor noi oportunităţi de cooperare economică între Polonia şi România. Dialogul cu investitorii şi antreprenorii polonezi şi români a evidenţiat interesul tot mai mare pentru extinderea prezenţei economice în cele două ţări, în domenii precum infrastructura, energia, industria de apărare, IT, agricultura şi industria alimentară.

România şi Polonia au economii dinamice şi complementare, iar potenţialul de cooperare este mult mai mare decât nivelul actual al schimburilor comerciale. În acelaşi timp, dezvoltarea proiectelor comune între companiile româneşti şi cele poloneze poate întări concurenţa economică a regiunii noastre în cadrul pieţei europene.

Totodată, în cadrul discuţiilor a fost subliniat rolul important al comunităţii poloneze din România, o comunitate activă care contribuie la consolidarea relaţiilor culturale, economice şi sociale dintre cele două state şi care reprezintă o veritabilă punte de legătură între popoarele noastre.

Am fost onorat să pot reprezenta România şi comunitatea poloneză pe care o reprezint în cadrul acestor întâlniri importante pentru viitorul relaţiilor româno-polone.

Vă mulţumesc.

Deputat Ghervazen Longher.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Bouda.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România de pe malul Dunării - soba cu lemne la etajul VI, un eşec al infrastructurii, în 2026".

Stimaţi colegi,

Vă vorbesc astăzi despre o realitate care pare desprinsă dintr-un alt secol, dar care se petrece sub ochii noştri, în judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi. În timp ce în forurile europene dezbatem digitalizarea, mii de cetăţeni din Moldova Nouă şi Orşova trăiesc un paradox dureros - sunt vecini cu Dunărea, dar sunt condamnaţi să care lemnele cu spatele până la etajul VI. Situaţia cea mai gravă este la Moldova Nouă. Aici, în blocuri-turn, oamenii fac focul în sobe improvizate. Burlanele care ies prin ferestre nu sunt doar o pată pe obrazul urbanismului, ci o bombă cu ceas. Aceste blocuri nu au fost proiectate cu coşuri de fum pentru combustibil solid, iar riscul de incendiu şi asfixiere este imens.

De ce batem pasul pe loc? Problema este lipsa infrastructurii de transport. Proiectul magistralei Orşova-Caransebeş, vital pentru această zonă, a fost de ani de zile captiv în birocraţie. Vorbim despre aproximativ 160 de kilometri de conductă, care ar trebui să lege aceste comunităţi de magistrala naţională. Fără această investiţie a Transgaz, orice reţea de distribuţie locală, începută prin Programul "Angel Saligny", unde există proiecte depuse de peste 40 de milioane de lei, rămâne o investiţie moartă, o reţea de ţevi în pământ prin care nu curge nimic. Impactul este devastator.

Sărăcie energetică. Preţul lemnului a explodat, iar un pensionar din Moldova Nouă ajunge să plătească mai mult pe încălzire decât un locuitor dintr-o vilă din Bucureşti.

Eşecul dezvoltării. Niciun investitor serios nu va veni într-un oraş unde nu poţi asigura agent termic pentru o fabrică sau pentru angajaţi.

Solicitarea mea urgentă este:

Cer Ministerului Energiei să prezinte un calendar clar şi accelerat pentru finalizarea magistralei de transport în zona Clisurii Dunării. Nu mai putem accepta ca în anul 2026 confortul urban să însemne tăiatul lemnelor în faţa blocului.

Cetăţenii din Moldova Nouă şi Orşova sunt plătitori de taxe egali cu noi toţi. Este timpul ca statul să le ofere siguranţa şi demnitatea de a nu mai fi dependenţi de sobă la etajul VI şi la alte etaje.

Vă mulţumesc.

Bouda Ştefan, minorităţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna deputat Andreea-Petronela Cîmpianu.

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Austeritate - nu, soluţii pentru România - da".

Austeritatea există pentru cei care nu doresc să dezvolte România şi să investească în viitor. Vă expun aici câteva măsuri care ar fi putut fi implementate de la ultimele alegeri şi care ar fi putut aduce o schimbare pe termen lung.

- Pentru diaspora se puteau stabili programe de granturi pentru repatriere antreprenorială, scutiri de impozit pentru specialiştii reveniţi, platforme naţionale de recrutare a diasporenilor, programe de investiţii pentru diaspora.

- Iar pentru România, reindustrializarea este cel mai important şi complex punct pentru dezvoltare. Prin crearea unui fond naţional de industrializare, prin modernizarea marilor platforme industriale, dezvoltarea parteneriatelor în industriile strategice şi un program bine pus la punct de dezvoltare a exporturilor, România putea cunoaşte un început de dezvoltare economică substanţială. Dezvoltarea industriei metalurgice, petrochimice, farmaceutice, prin redeschiderea sau modernizarea punctelor deja existente, extinderea industriei de apărare, asigurarea prioritizării în circuitul intern sunt alte aspecte care ar fi trebuit luate în considerare.

- România trebuia să dezvolte programe energetice preferenţiale pentru industrie, iar gazele din Marea Neagră sunt avantajul nostru strategic naţional. Puteam dezvolta capacităţi hidroenergetice şi de stocare.

- Măsurile fiscale ar fi trebuit să prevadă anumite scutiri pentru industriile majore, să stimulăm produsele fabricate în România, să oferim stabilitate fiscală pe o perioadă de câţiva ani.

- Prin investiţii în infrastructură şi prin modernizarea ei, se puteau crea condiţii optime pentru dezvoltarea unor centre logistice regionale. Dezvoltarea Portului Constanţa, ca punct strategic de ieşire la Marea Neagră, ar fi trebuit de asemenea să fie o prioritate.

Care ar fi fost rezultatele estimate pe o perioadă de 10 până la 14 ani? Vă spun eu: crearea a peste un milion de locuri de muncă, ridicarea PIB-ului la peste 30%, reducerea deficitului şi creşterea importurilor şi ceea ce este mai important - repatrierea a cel puţin un milion de români din diaspora.

Veţi spune că toate acestea sunt doar estimări. Nu sunt doar estimări. Sunt programe pe care alte state europene le-au aplicat cu succes şi care au dat rezultatele expuse anterior.

Dar în România "tovarăşii" noştri guvernanţi nu doresc acest lucru. De ce? Pentru că este mai uşor... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Călin Georgescu este nevinovat, iar voi, voi toţi, sunteţi de vină pentru batjocura adusă la adresa românilor!"

Curtea de Apel Bucureşti a spus clar că probele pe care le-aţi aruncat în spaţiul public cu atâta zgomot nu se susţin, iar o parte dintre ele au fost eliminate din dosar.

După luni întregi de spectacol mediatic, după luni întregi de acuzaţii aruncate cu o uşurinţă revoltătoare, adevărul începe să iasă la suprafaţă.

Dar cine răspunde pentru ceea ce aţi făcut în tot acest timp?

Cine răspunde pentru anul în care aţi terorizat populaţia României la televiziuni, cu scenarii apocaliptice, cu poveşti despre "vin ruşii", cu ameninţări inventate şi cu o campanie de frică menită să sperie o ţară întreagă?

Cine răspunde pentru manipularea prin care aţi încercat să justificaţi anularea alegerilor şi batjocorirea democraţiei în România?

Aţi anulat alegeri, aţi călcat în picioare voinţa oamenilor şi aţi transformat instituţiile statului în instrumente de război politic. Iar în tot acest timp aţi hărţuit o familie întreagă. V-aţi bătut joc de Cristela Georgescu, v-aţi bătut joc de domnul Călin Georgescu şi aţi încercat să distrugeţi public un om, înainte ca instanţa să se pronunţe.

Aţi construit o atmosferă de linşaj mediatic, aţi alimentat o isterie colectivă şi aţi aruncat România într-o mocirlă de neîncredere şi manipulare. Astăzi începe să se vadă adevărul. Iar adevărul este dureros pentru voi. Nu Călin Georgescu a fost ameninţarea pentru această ţară.

Ameninţarea a fost modul în care aţi folosit frica, propaganda şi instituţiile statului pentru a controla jocul politic.

Şi totuşi, dragi colegi, cine răspunde pentru această batjocură la adresa democraţiei şi la adresa poporului român?

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul Alexandrin Moiseev, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

"Botoşani - judeţ de frontieră, judeţ strategic pentru securitatea României"

Judeţul Botoşani nu este doar un judeţ din nordul Moldovei. Este o zonă de frontieră a României şi a Uniunii Europene, aflată la contactul direct cu două realităţi geopolitice sensibile: Republica Moldova şi Ucraina.

În contextul războiului declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei şi al presiunilor constante exercitate asupra Republicii Moldova, regiunile de frontieră capătă o importanţă strategică pe care statul român trebuie să o trateze cu maximă responsabilitate.

Botoşaniul este una dintre aceste zone. Este locul unde România trebuie să fie mai prezentă, mai puternică şi mai bine pregătită. Vorbim despre infrastructură modernă, puncte de trecere a frontierei eficiente, investiţii în economie şi sprijin real pentru comunităţile locale.

Un judeţ de frontieră nu trebuie privit ca o periferie a ţării, ci ca o linie de contact şi o punte de legătură.

De la Botoşani pleacă drumurile spre Republica Moldova. De aici se construiesc relaţiile economice, culturale şi umane dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Tot aici se simt, uneori mai devreme decât în alte părţi ale ţării, tensiunile şi riscurile generate de instabilitatea din regiune.

În curând, Parlamentul României va avea de votat bugetul de stat. Este momentul în care trebuie să privim cu responsabilitate şi spre judeţele de frontieră ale ţării. Investiţiile în infrastructură, în punctele de trecere a frontierei, în dezvoltarea economică a Moldovei nu sunt simple cheltuieli bugetare. Sunt investiţii în securitatea şi stabilitatea României.

Dezvoltarea judeţelor de frontieră nu este doar o chestiune de politică regională. Este o chestiune de securitate naţională.

Botoşaniul merită să fie văzut nu ca un judeţ îndepărtat de centru, ci ca un punct strategic al României în estul Europei.

Iar atunci când vorbim despre securitatea României şi despre viitorul relaţiei noastre cu Republica Moldova şi Ucraina, trebuie să înţelegem un lucru simplu: frontiera de la Botoşani este, de fapt, frontiera Europei.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

România nu are o criză a resurselor. România are o criză a deciziilor greşite.

Preţul combustibililor a devenit una dintre cele mai grele poveri pentru economie şi pentru fiecare român. Când combustibilul se scumpeşte, se scumpeşte tot: transportul, alimentele, materialele de construcţii, serviciile. Practic, fiecare litru de carburant mai scump se transformă într-o taxă ascunsă pe viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.

Astăzi, statul român încasează sume uriaşe din accize şi TVA aplicate combustibililor. Dar această strategie fiscală pe termen scurt loveşte direct în economie. Costurile de transport cresc, competitivitatea firmelor româneşti scade, iar inflaţia este alimentată artificial.

Ministrul energiei ne asigura că, în actualul context din Orientul Mijlociu, România nu va fi afectată de eventuale creşteri ale preţului la combustibili. Cu toate acestea, preţurile combustibililor la pompă au crescut. Aparent, o creştere minoră, dar care are un impact major asupra preţurilor tuturor produselor. Factura este plătită, evident, de fiecare cetăţean român, afectat şi de celelalte măsuri economice de austeritate. Şi, din nou, Guvernul României nu are nicio soluţie!

O soluţie ar putea fi reducerea accizelor la combustibili. Şi nu este demers populist. Este o măsură economică raţională.

Preţuri mai mici la carburanţi înseamnă transport mai ieftin, lanţuri de aprovizionare mai eficiente, costuri mai mici pentru producători şi, implicit, preţuri mai mici pentru consumatori. Toate aceste lucruri nu înseamnă nimic altceva decât oxigen pentru economie.

România este una dintre ţările europene care îşi poate permite această decizie. Suntem producători de petrol şi gaze, avem rafinării şi infrastructură energetică. Este absurd ca românii să plătească combustibili scumpi într-o ţară care produce energie.

Statul trebuie să înţeleagă un lucru simplu: nu poţi taxa excesiv motorul economiei şi să te aştepţi ca economia să accelereze.

Reducerea accizelor la combustibili ar stabiliza preţurile, ar reduce presiunea inflaţionistă şi ar sprijini direct milioane de români care depind zilnic de transport pentru muncă, agricultură sau afaceri.

Românii nu cer privilegii. Cer doar ca statul să nu le golească rezervorul înainte să ajungă la destinaţie.

Este timpul ca Guvernul să aleagă: mai multe taxe sau o economie care funcţionează.

Noi alegem economia reală.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"Respect pentru o legendă!"

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

O zi minunată în Comisia pentru tineret şi sport a Camerei Deputaţilor! Am fost onoraţi ca marele Ilie Năstase să fie alături de noi, după ce mi-a acceptat invitaţia pe care i-am adresat-o în calitate de preşedinte al comisiei şi iniţiator al Proiectului de Lege "2027 - Anul Ilie Năstase în România".

Jovial, cu acelaşi spirit cuceritor, ne-a oferit o veritabilă pildă de modestie! Tocmai el, Ilie Năstase, personalitate-reper pentru diplomaţia sportivă a României, dincolo de performanţele lui sportive uriaşe! A oferit autografe pe mingi de tenis, a umplut cu emoţie şi cuvinte speciale o sală arhiplină, deopotrivă recunoscător şi nerăbdător ca un puştan să începem anul viitor seria de evenimente în care va fi implicat, pentru a onora un simbol sportiv al României, dar şi pentru a promova cum trebuie ţara noastră şi sportul nostru, prin blazonul lui Ilie Năstase!

După ce Senatul a adoptat iniţiativa legislativă pe care am elaborat-o, acum ea a fost votată şi în comisiile reunite, Comisia pentru tineret şi sport şi Comisia pentru administraţie publică, din Camera Deputaţilor. Luni, la fel ca în Senat, s-au abţinut doar politicienii USR.

Nu-i judec, fiecare după cât poate, înţelege şi simte. Dar am o singură rugăminte, fierbinte:

Începând de azi, de fiecare dată când mai scoateţi capul prin lume, indiferent de ţara în care veţi ajunge, iar cineva o să vă recunoască poate limba şi o să vă abordeze - "Sunteţi din România, ţara lui Ilie Năstase?", vă rog din tot sufletul să vă abţineţi. Aşa cum aţi făcut-o la vot.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Călin-Florin Groza.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Europa traversează o perioadă dificilă în domeniul energiei, iar volatilitatea preţurilor afectează direct economia şi nivelul de trai al cetăţenilor.

România are însă un avantaj important - dispune de resurse energetice semnificative - gaze naturale, hidroenergie şi energie nucleară -, care pot asigura stabilitatea pieţei interne şi pot consolida rolul ţării noastre în regiune.

Este esenţial ca aceste resurse să fie gestionate responsabil, astfel încât preţul energiei să rămână stabil pentru populaţie şi mediul economic.

Am solicitat Ministerului Energiei clarificări privind capacitatea reală a României de a menţine stabilitatea preţurilor şi de a valorifica resursele energetice în interesul cetăţenilor.

România nu trebuie să fie doar un consumator de energie, ci un actor regional puternic, capabil să contribuie la stabilitatea energetică a Europei.

Energia nu este doar o resursă economică, ci o componentă esenţială a securităţii naţionale.

Vă mulţumesc.

Călin Groza, deputat de Maramureş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ciprian Ciubuc.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Şedinţa CSAT de astăzi, de la ora 9.30...

Adică a început de 30 de minute.

...privind situaţia din Orientul Mijlociu şi implicaţiile pentru România".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Astăzi nu discutăm doar despre geopolitică. Discutăm despre suveranitatea României şi despre dreptul poporului român de a decide dacă această ţară intră în război sau nu.

În ultimele zile au apărut informaţii şi temeri legitime că în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-ar putea lua decizii care să permită folosirea bazelor militare din România pentru operaţiuni militare de război împotriva statului Iran.

Vreau să vă spun un lucru foarte clar, de la această tribună - România nu poate fi târâtă într-un război, printr-o hotărâre administrativă a CSAT. Niciun organism executiv, niciun guvern, niciun consiliu nu poate decide peste Parlamentul României atunci când este vorba despre pace şi război. Acest lucru este stabilit, fără echivoc, în Constituţia României.

Parlamentul este instituţia care reprezintă poporul român şi care decide dacă această naţiune intră într-un conflict militar.

România este membru al NATO, România are un partener strategic solid cu Statele Unite ale Americii, dar alianţele nu înseamnă că renunţăm la dreptul nostru fundamental de a decide asupra propriei securităţi. Dacă pe teritoriul României vor decola avioane care să bombardeze un stat suveran, atunci - trebuie să spunem adevărul poporului român - în acel moment, acele baze militare devin ţinte legitime în logica războiului, conform Convenţiei de la Geneva şi principiilor stabilite.

Cu alte cuvinte, România ar putea deveni ţintă într-un război şi într-un conflict în care nu a decis să intre.

Cine îşi asumă acest risc?

Cine îşi asumă să transforme infrastructura militară a României într-o platformă de război, fără mandatul poporului?

Nu putem accepta ca deciziile cu consecinţe istorice pentru această ţară, pentru România, să fie luate în spatele uşilor închise.

Dacă există intenţia de a folosi aceste baze militare, cum e Baza Kogălniceanu, pentru operaţiuni de atac într-un conflict internaţional, atunci, stimaţi colegi, această chestiune trebuie discutată aici, în faţa naţiunii, în Parlamentul României.

România trebuie să fie un aliat serios, dar nu un stat care renunţă la suveranitatea sa.

România trebuie să fie un stat responsabil, dar nu un stat care îşi expune cetăţenii riscurilor unui război, fără dezbatere democratică.

În numele respectului faţă de Constituţie şi faţă de poporul român, cer transparenţă, responsabilitate şi respectarea rolului Parlamentului. Pentru că într-o democraţie adevărată, războiul nu se decide în şedinţe administrative ale CSAT, ci se decide aici, în Parlament, cu reprezentanţii poporului, reprezentanţi legitimi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să dau citire listei colegilor care au depus declaraţii politice în scris: Ştefan Ţintă, Marius-Constantin Budăi, Liviu-Bogdan Ciucă, Răzvan-Iulian Ciortea, Mirela Elena Adomnicăi, Mircea-Vasile Govor, Rodica Nassar, Mihai Weber, Ion Samoilă, Romeo-Daniel Lungu, Nicolae-Adrian Bara, Mirela Furtună, Silviu-Titus Păunescu, Daniel-Răzvan Biro, Valeriu Munteanu, Sorin-Titus Muncaciu, Fabian-Cristian Radu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Andrei-Cosmin Guşă, Dorel Vulpoiu, Petre Puşcaşu, Cristina-Emanuela Dascălu, Elena Doboş, Doru-Lucian Muşat, Eduard-Virgil Koler, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Bogdan-Iulian Huţucă, Alexandru Popa, Sebastian Burduja, Ştefan Stoica, Corina Atanasiu, Vasile Nagy, Florin Caragaţă, Sorin-George Oltenaşu, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Laura Toader, Verginia Vedinaş, Mihai Ţiu şi Raisa Enachi.

Încheiem prima parte a şedinţei.

Continuăm la ora 10.00.