Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 25 martie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată: "Pachetul de solidaritate, o datorie faţă de cei vulnerabili".

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, vineri, Legea bugetului de stat a fost votată în Parlamentul României. Momentul acesta este deosebit de important, esenţial, pentru că trasează direcţiile economice şi sociale pentru perioada următoare.

Ştim şi vedem în fiecare zi că România se confruntă cu realităţi sociale care nu pot fi ignorate. Avem pensionari care, după o viaţă de muncă, trăiesc din venituri mici. Avem persoane cu dizabilităţi, inclusiv copii, pentru care accesul la servicii şi tratamente este o adevărată luptă zilnică. Din aceste motive, decizia de a susţine amendamentul privind sprijinirea pensionarilor cu venituri mici şi a copiilor cu dizabilităţi, supus votului în Parlament de către Partidul Social Democrat, nu a fost un gest politic, ci un ajutor şi o alegere firească care defineşte direcţia în care dorim să mergem ca societate.

Cred cu tărie că echilibrul bugetar nu trebuie construit în detrimentul oamenilor, ci împreună cu aceştia, în folosul lor. Nu prin sacrificarea celor vulnerabili, nu prin indiferenţă socială!

Responsabilitatea fiscală şi responsabilitatea socială nu se exclud, dimpotrivă, ele trebuie să meargă mână în mână! Iar măsurile acestea răspund unor nevoi reale şi urgente! În contextul economic actual, în care costul vieţii continuă să apese asupra tuturor şi în special asupra celor mai vulnerabili, statul are datoria să intervină cu soluţii concrete, corecte, echitabile şi neîntârziate!

Sprijinirea pensionarilor cu venituri mici şi a copiilor cu dizabilităţi nu este o mutare politică, aşa cum au dorit unii să o prezinte, este o obligaţie morală, ne definim prin felul în care ne protejăm membrii cei mai vulnerabili.

De aceea, am susţinut fără rezerve acest amendament şi reafirm angajamentul ca politicile publice să rămână orientate către oameni, cu respect, solidaritate şi responsabilitate.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, Grupul parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Marius-Adrian Isac.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Ciunt:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Este o zi extrem de importantă astăzi, o zi în care lumea creştină sărbătoreşte Buna Vestire. Ne reamintim cu bucurie că în urmă cu peste 2.000 de ani, o tânără, o fecioară cu numele Maria a spus pentru viaţă şi a spus "Facă-se voia Ta!".

În această logică a lucrurilor, declaraţia mea de astăzi am intitulat-o "Familia creştină - rădăcina identităţii noastre ca popor".

Stimaţi colegi,

Există valori care, indiferent de vremuri, rămân temelia unei societăţi şi dau sens existenţei unei naţiuni. Una dintre aceste valori este, fără îndoială, familia creştină.

Familia este locul în care trebuie să învăţăm ce înseamnă credinţa, binele, respectul, bunătatea, răbdarea şi solidaritatea şi alte virtuţi şi sentimente asemenea celor amintite, care ne dau puterea de a merge mai departe chiar şi atunci când viaţa ne pune la încercare.

Dragi prieteni,

Într-o Europă creştină din ce în ce mai firavă, România trebuie să fie o voce puternică în apărarea valorilor fundamentale ale unei naţiuni - familia creştină, demnitatea umană şi protejarea vieţii încă din momentul concepţiei.

Într-o lume în care reperele morale devin tot mai fragile, această instituţie de drept divin, familia, rămâne locul în care ne găsim echilibrul, sprijinul şi sensul.

Constat cu îngrijorare că există o ofensivă aproape brutală asupra familiei creştine, asupra familiei întemeiate de un bărbat şi o femeie, iar avortul, divorţul şi abandonul copiilor sunt rănile sângerânde ale societăţii noastre.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Avem privilegiul să trăim într-o lume liberă şi e bine că lucrurile stau aşa. E important însă să înţelegem că libertatea nu înseamnă doar dreptul de a alege între bine şi rău, înseamnă şi dreptul de a-i spune răului "nu" în faţă.

Să spunem, aşadar, clar şi răspicat că familia nu poate fi o formulă cu "părinte 1" şi "părinte 2". Familia este o ţesătură adâncă, făcută din fire tari care nu se văd - din fire de sânge.

În anul 2026, Anul omagial al pastoraţiei familiei creştine, Biserica Ortodoxă Română transmite un mesaj puternic - acela că familia trebuie să rămână temelia societăţii româneşti şi o prioritate pentru viitorul acestei naţiuni.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Marius-Adrian Isac, Grupul PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Virgil Alin Chirilă.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

"Ariile protejate din Caraş-Severin: protecţie reală, nu blocaj administrativ"

Stimaţi colegi,

Caraş-Severin este, fără îndoială, unul dintre cele mai bogate judeţe ale României din punct de vedere natural. Vorbim despre parcuri naţionale, rezervaţii naturale şi ecosisteme de o valoare excepţională, care nu doar că definesc identitatea zonei, dar reprezintă şi o moştenire pe care avem datoria să o protejăm pentru generaţiile viitoare.

Dar trebuie să spunem un lucru esenţial, cu toată responsabilitatea: protecţia mediului nu trebuie să însemne blocaj administrativ.

Astăzi, în multe comunităţi din Caraş-Severin, investiţiile sunt întârziate ani de zile. Proiecte de infrastructură, iniţiative de dezvoltare turistică sau lucrări de modernizare locală rămân blocate între avize, interpretări ale legislaţiei şi proceduri greoaie. Şi asta nu pentru că oamenii sau autorităţile locale ar dori să distrugă natura, ci pentru că sistemul nu oferă reguli clare, coerente şi termene previzibile.

Această realitate produce efecte serioase, şi anume: proiecte amânate sau abandonate, comunităţi frustrate sau, poate cel mai grav, pierderea unor finanţări europene. România nu îşi mai permite acest tip de blocaj, mai ales într-un context în care fiecare oportunitate de finanţare europeană contează.

În acelaşi timp, trebuie să privim spre modelele funcţionale din Europa. Există suficiente exemple în care ariile protejate sunt administrate inteligent, unde protecţia naturii merge mână în mână cu dezvoltarea locală, cu turismul responsabil şi cu investiţiile sustenabile. Acolo unde există reguli clare, cooperare instituţională şi respect pentru comunităţi, rezultatele sunt vizibile.

Acesta trebuie să fie şi modelul nostru.

Avem nevoie de proceduri de avizare mai rapide şi mai clare, care să elimine ambiguităţile şi blocajele inutile. Avem nevoie de o coordonare reală între instituţiile de mediu, astfel încât deciziile să fie coerente şi predictibile. Este esenţial să oferim administraţiilor locale şi investitorilor reguli clare.

Dar, poate cel mai important, avem nevoie să implicăm comunităţile locale ca parteneri reali în acest proces. Oamenii din Caraş-Severin au trăit în echilibru cu natura cu mult înainte ca aceste zone să fie delimitate administrativ. Ei nu sunt adversarii protecţiei mediului - sunt, de fapt, cei mai direct interesaţi în conservarea lui.

Protejarea naturii este o responsabilitate. Dar blocarea dezvoltării nu este o soluţie.

Trebuie să avem curajul să simplificăm procedurile, să corectăm disfuncţionalităţile şi să folosim eficient oportunităţile europene. Trebuie să construim un sistem în care dezvoltarea şi protecţia mediului nu se exclud, ci se susţin reciproc.

Iar un stat responsabil nu pune natura împotriva oamenilor, ci le protejează pe amândouă.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Valeriu Munteanu, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor,

Domnilor,

Stimaţi colegi,

Dragi parlamentari,

PSD a reuşit să convingă partenerii de guvernare de importanţa susţinerii categoriilor sociale vulnerabile: familiile cu copii şi venituri reduse, minorii cu dizabilităţi şi vârstnicii cu pensii mici. Creşterea costului vieţii din ultimele luni impunea aprobarea rapidă a unor măsuri de protecţie. Urmează implementarea soluţiilor pentru reducerea preţurilor la benzină şi motorină, precum şi asigurarea stocurilor de carburant pe piaţa internă, conform propunerilor miniştrilor PSD.

Îi adresez domnului premier Bolojan un apel la responsabilitate privind scumpirea carburanţilor, proces care a generat deja o majorare a costurilor coşului zilnic pentru fiecare familie din România.

Stimaţi colegi de la PNL şi USR, vă solicit să nu blocaţi măsurile propuse de miniştrii PSD pentru reducerea preţurilor la pompă şi să vă daţi acordul pentru intrarea imediată în vigoare a actelor normative aflate pe masa Guvernului.

După cum bine ştiţi, motorina a depăşit deja pragul de 10 lei pe litru. Fiecare zi de inacţiune înseamnă mai puţini bani în buzunarele cetăţenilor, creşterea inflaţiei şi pierderi importante pentru economie. Soluţii concrete există! Sunt două proiecte de ordonanţe de urgenţă - unul elaborat de ministrul PSD al agriculturii, iar celălalt de ministrul PSD al energiei - care aşteaptă decizia premierului.

Acestea vizează stabilirea unui preţ maxim de 8,41 lei/litru la benzină şi de 8,86 lei/litru la motorină; o subvenţie de 0,25 lei/litru - inclusiv TVA - acordată comercianţilor; compensaţii de 1 leu/litru pentru transportatori până la finalul anului; eliminarea accizei şi a TVA-ului pentru motorina utilizată în agricultură; repornirea rafinăriei Lukoil de la Ploieşti.

Vă rog să nu tergiversaţi adoptarea acestora, aşa cum s-a întâmplat cu bugetul, care a fost transmis Parlamentului cu luni de întârziere. Luaţi în considerare apelurile publice ale PSD şi ale specialiştilor din domeniul energiei! Analizaţi exemplele statelor europene şi recomandările Comisiei Europene şi acţionaţi acum, până nu este prea târziu!

Demonstraţi că vă pasă de soarta cetăţenilor! Românii nu mai pot suporta creşteri de preţuri la alimente şi servicii, suprapuse peste povara inflaţiei şi a noilor taxe şi impozite.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Valeriu Munteanu, Grupul AUR.

Şi se pregăteşte doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Munteanu:

"27 martie 1918 - lecţia curajului naţional şi datoria reîntregirii României"

La 27 martie 1918, într-o zi de răscruce pentru destinul naţional, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat reunirea Basarabiei cu România. A fost un act de curaj, de luciditate politică şi de profundă responsabilitate istorică, prin care înaintaşii noştri au readus la sânul Patriei copilul smuls cu forţa şi ţinut, timp de mai bine de un secol, sub talpa ciubotei de iuft a imperialismului velico-rus.

Astăzi, există tentaţia de a privi acele momente într-o cheie romantică, aproape mitologică, ca şi cum Unirea s-ar fi înfăptuit într-o atmosferă idilică. Nimic mai fals. În realitate, anul 1918 a fost un timp al riscurilor existenţiale, al deciziilor asumate cu preţul vieţii. Oamenii politici de atunci, de pe ambele maluri ale Prutului, nu au ezitat să pună idealul naţional mai presus de confortul personal, mai presus de siguranţa proprie.

Se cuvine să le rostim numele cu respect şi recunoştinţă: basarabenii Pantelimon Halipa, Ion Pelivan, Ion Inculeţ, Ion Buzdugan, Pantelimon Erhan, Ştefan Ciobanu. Lor li se adaugă contribuţia decisivă a Regelui Ferdinand, a Reginei Maria şi a lui Alexandru Marghiloman, prim-ministrul României, care au înţeles miza istorică şi au acţionat cu viziune şi curaj.

Au urmat peste două decenii de Românie Mare - ani de afirmare, de construcţie şi de demnitate naţională. Însă istoria, nemiloasă, a lovit din nou: Basarabia a fost ruptă de la trupul Ţării de Rusia sovietică, în contextul unor conjuncturi tragice şi al slăbiciunii unor lideri politici incapabili să apere interesul naţional.

Astăzi, realitatea este încă dureroasă: Basarabia nu este acasă. Românii dintre Prut şi Nistru sunt ţinuţi într-o stare de insecuritate, de sărăcie şi de confuzie identitară, alimentată de propaganda rusă, dar şi de ideologia moldovenismului statalist, tot mai agresivă la Chişinău.

Mai grav este că, atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti, avem guvernanţi lipsiţi de curaj şi de viziune, care nu doresc să acţioneze în vederea realizării obiectivului reîntregirii naţionale. Frica de reacţiile externe, confortul personal şi inerţia politică nu pot justifica abandonarea unui ideal care ţine de însăşi fiinţa noastră naţională.

Ca şi în 1918, astăzi istoria ne oferă o nouă fereastră geopolitică favorabilă. Istoria este o doamnă capricioasă, care nu oferă la nesfârşit aceleaşi oportunităţi. Dacă vom rata acest moment, riscăm să condamnăm generaţiile viitoare la aceeaşi incertitudine şi dezbinare.

Reîntregirea naţională nu este un slogan politic. Este o datorie istorică.

Valeriu Munteanu, fiu al... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Andra-Claudia Constantinescu, Grupul AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dorel Vulpoiu.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Andra-Claudia Constantinescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Criza carburanţilor: Guvernul stă, AUR vine cu soluţii pentru români".

Stimaţi colegi,

România se află în faţa unei noi crize economice, iar semnalele sunt din ce în ce mai clare şi mai îngrijorătoare. Creşterea accelerată a preţurilor la carburanţi nu este doar o problemă punctuală, ci un factor declanşator pentru scumpiri în lanţ, care vor afecta fiecare român, fiecare familie şi fiecare afacere din această ţară.

În timp ce state europene precum Ungaria, Germania, Grecia, Cehia sau Spania au intervenit rapid pentru a limita impactul acestor scumpiri şi pentru a-şi proteja economiile, Guvernul Bolojan a ales inacţiunea. Au trecut deja zile bune de când preţurile la pompă cresc constant, motorina a depăşit pragul de 10 lei pe litru. Şi totuşi, nu avem nici măcar o direcţie clară, niciun plan concret, nicio măsură urgentă.

Trebuie spus foarte clar: scumpirea carburanţilor nu rămâne la pompă. Ea se transferă direct în preţul alimentelor, al produselor de bază, al serviciilor. Fermierii plătesc mai mult pentru lucrările agricole, transportatorii plătesc mai mult pentru fiecare kilometru parcurs, producătorii îşi cresc costurile, iar la final nota de plată ajunge tot la români.

Conflictul din Orientul Mijlociu şi explozia preţului petrolului nu sunt simple ştiri, ci lovesc direct în economia României. Tocmai de aceea era nevoie de reacţie rapidă şi măsuri ferme, nu de pasivitate.

AUR a venit deja cu soluţii concrete. Nu cu vorbe, nu cu promisiuni, ci cu un proiect legislativ clar: reducerea TVA la carburanţi la 5% pentru o perioadă de trei luni, urmată de stabilizarea cotei la 9%. Este o măsură aplicabilă imediat, fără birocraţie inutilă, care poate tempera creşterea preţurilor şi poate proteja atât consumatorii, cât şi mediul economic.

Această soluţie există. Este pe masa Parlamentului. Singurul lucru care lipseşte este voinţa politică.

România nu îşi permite să fie vulnerabilizată exact în momente de instabilitate internaţională. Nu îşi permite un guvern care reacţionează târziu sau deloc. Nu îşi permite politici care îi împing pe români spre sărăcie.

Românii nu mai pot suporta încă o criză gestionată prin nepăsare. România are nevoie de acţiune. Acum.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dorel Vulpoiu, Grupul AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Petre Puşcaşu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dorel Vulpoiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "O.U.G.-ul carburanţilor: risc de penurie, nu soluţie".

Stimaţi colegi,

Guvernul Bolojan vine din nou cu o ordonanţă de urgenţă prezentată drept "soluţie" pentru criza carburanţilor. În realitate, specialiştii o desfiinţează fără echivoc.

Potrivit Asociaţiei Energia Inteligentă, această ordonanţă "nu răspunde în mod real nevoilor consumatorilor" şi nu va duce la scăderea preţurilor, ba chiar riscă să destabilizeze piaţa.

Mai grav, experţii avertizează că intervenţiile propuse pot descuraja importurile şi distribuţia, ceea ce poate duce direct la probleme de aprovizionare şi chiar la penurie de carburanţi în perioada următoare.

Cu alte cuvinte, Guvernul nu doar că nu rezolvă problema, ci riscă să o agraveze.

În loc să vină cu măsuri clare, fundamentate şi discutate cu industria, Executivul merge pe improvizaţii: plafonări artificiale, control administrativ şi decizii luate fără analiză reală de impact. Rezultatul este previzibil - dezechilibre în piaţă şi costuri mai mari pentru români.

Aceasta este imaginea actualei guvernări: reacţii întârziate, măsuri luate în grabă şi politici care nu rezolvă nimic, dar creează probleme noi.

Românii nu au nevoie de experimente pe piaţa carburanţilor. Au nevoie de stabilitate, de preţuri predictibile şi de un stat care înţelege economia, nu o blochează prin decizii greşite.

Această ordonanţă trebuie oprită. În forma actuală, nu este o soluţie, ci un risc major pentru economie şi pentru fiecare român care depinde zilnic de preţul de la pompă.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dumitru Ţiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Accizele la carburanţi trebuie reduse - statul are obligaţia să protejeze economia românească".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Preţul carburanţilor creşte accelerat, barilul de petrol va depăşi 100 de dolari, iar Guvernul Bolojan are cu totul alte preocupări decât protejarea propriilor cetăţeni.

Prin această declaraţie politică vreau să trag un puternic semnal de alarmă şi să amintesc Coaliţiei PSD-PNL-USR-UDMR că, atunci când combustibilul se scumpeşte rapid, statul are datoria să intervină şi să reducă presiunea fiscală asupra cetăţenilor.

Pentru că şi alte state europene au făcut exact acest lucru!

Germania a redus accizele la carburanţi şi a scăzut taxarea benzinei, de la aproximativ 0,67 euro la 0,36 euro pe litru.

Belgia a diminuat accizele la combustibili cu 17,5 eurocenţi pe litru.

Irlanda a redus accizele cu 20 de cenţi pe litru la benzină şi cu 15 cenţi la motorină.

Franţa a acordat o compensare de aproximativ 15 cenţi pe litru pentru combustibil.

În total, peste jumătate dintre statele Uniunii Europene au introdus astfel de măsuri pentru a limita impactul scumpirilor asupra populaţiei.

În schimb, la noi, deja de o săptămână, Coaliţia de guvernare propune, discută, o să vadă...

Stimaţi colegi,

Ştiţi bine că inflaţia acumulată în urma scumpirilor succesive se resimte în buzunarele românilor care plătesc mai mult pentru fiecare zi de supravieţuire într-o ţară condusă de persoane care pun interesele de partid mai presus de interesele cetăţenilor.

Ştiţi bine că preţul combustibililor a devenit una dintre cele mai grele poveri pentru economie şi pentru fiecare român, pentru că atunci când combustibilul se scumpeşte, se scumpeşte tot: transportul, alimentele, materialele de construcţii, serviciile.

Guvernul trebuie să înţeleagă faptul că reducerea accizelor la combustibili va stabiliza preţurile, va reduce presiunea inflaţionistă şi va susţine milioane de români care depind de transport pentru muncă, agricultură sau afaceri.

Reamintesc, deci, Guvernului, că statul român are obligaţia să îşi sprijine cetăţenii şi îi solicit domnului prim-ministru Ilie Bolojan să înceapă să lucreze pentru români, şi nu pentru interesele de partid.

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Un buget corect, construit cu onestitate, va contribui la relansarea economică a României"

În primul rând, aş dori să le mulţumesc tuturor colegilor parlamentari care au dat dovadă de responsabilitate şi au votat pentru adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2026.

În acelaşi timp, nu trebuie să-i trecem cu vederea pe acei parlamentari, unii chiar membri ai Coaliţiei de guvernare, care au încercat, prin tertipuri politice ieftine şi meschine, să blocheze o lege esenţială pentru economia naţională, pentru investiţii şi dezvoltare, pentru societate şi pentru funcţionarea administraţiei publice locale.

Un mare câştig al dezbaterilor asupra bugetului de anul acesta îl reprezintă demascarea adevăratei coaliţii antireforme din Parlamentul României, care, de ani de zile, subminează orice încercare de modernizare şi de reformă. Mariajul din interes dintre cele două partide s-a creat pe baze populiste şi a cedat tot din motive populiste.

Stimaţi colegi,

România are anul acesta, după foarte mult timp, un buget realist, bazat pe estimări corecte de venituri şi cheltuieli, pe priorităţi investiţionale şi pe acoperirea tuturor cheltuielilor esenţiale ale statului, de la cheltuieli pentru protecţia persoanelor vulnerabile şi până la cheltuieli majorate semnificativ pentru înzestrarea Armatei Române. Este bugetul cu cea mai mare valoare financiară alocată investiţiilor publice, de peste 164 de miliarde de lei, bani care vor merge cu precădere către comunităţile locale, către şcoli, grădiniţe, spitale, drumuri, reţele de utilităţi şi alte elemente esenţiale de infrastructură.

Poate că unii se întreabă de ce PNL susţine cu toată forţa investiţiile publice. Este simplu! Investiţiile publice susţin milioane de locuri de muncă din economia privată, generează comenzi industriale către sute de mii de antreprenori români, stimulează creşterea economică şi aduc bani la bugetul de stat, pe care să-i putem întoarce către societate.

Da, din acest punct de vedere ne despărţim de viziunea unor colegi de guvernare care considerau că majorarea veniturilor doar din împrumuturi foarte costisitoare se va transforma peste noapte în autostrăzi, spitale, şcoli şi în bunăstare pentru toţi. Din păcate, România a testat acest model falimentar şi uite unde am ajuns astăzi.

Ca să trăim mai bine trebuie să investim, să muncim, să generăm valoare şi prosperitatea va veni de la sine.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Nemaifiind colegi în sală de la Grupul PNL, trecem la Grupul parlamentar al USR.

Şi dau cuvântul domnului deputat Iulian Lőrincz. Nu este.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică: "Râmnicu Vâlcea nu poate fi oraşul păcănelelor şi al nepăsării".

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să vorbesc despre ruşine publică, despre laşitate şi complicitate administrativă care costă vieţi.

La Râmnicu Vâlcea administraţia locală refuză să trateze cu seriozitate flagelul jocurilor de noroc. În loc să protejeze comunitatea, în loc să folosească pârghiile legale pentru a limita drastic acest fenomen, primarul Gutău ne spune că trebuie să ne gândim la locurile de muncă din această industrie.

După ani în care nu a fost în stare să aducă investiţii serioase, să dezvolte economia locală, să creeze locuri de muncă sănătoase şi durabile, primarul descoperă brusc că economia Râmnicului stă în păcănele.

După atâta timp la conducerea oraşului, să ajungi să aperi industria păcănelelor, în numele economiei locale, înseamnă, de fapt, să recunoşti că ai eşuat în a construi o economie reală şi că ai distrus un oraş.

Când nu aduci investiţii, ajungi să aperi dependenţa. Când nu creezi locuri de muncă sănătoase, ajungi să justifici locurile de muncă toxice.

Aceasta este drama Râmnicului de astăzi: în loc să vorbească despre fabrici, parcuri industriale şi dezvoltare, administraţia locală ajunge să ţină discursuri despre cum păcănelele mai ţin în viaţă nişte spaţii comerciale.

Domnule primar,

Un oraş nu se dezvoltă cu iluzii vândute la aparat.

Un oraş nu prosperă din disperarea oamenilor.

Un oraş nu poate fi administrat ca o sală de jocuri, în care primarul câştigă întotdeauna, iar cetăţeanul pierde.

Stimaţi colegi,

Păcănelele nu sunt dezvoltare. Nu sunt modernizare. Nu sunt investiţie. Sunt o boală socială care se hrăneşte din disperare, din fragilitate şi din lipsa de speranţă.

La Râmnicu Vâlcea, această tragedie are deja chip. Un tânăr şi-a dat foc în faţa unei săli de jocuri de noroc, vizavi de un liceu. Acesta este nivelul de gravitate. Şi, totuşi, administraţia locală nu vorbeşte despre urgenţă morală, ci despre complicitate cu industria toxică.

Domnule primar Gutău,

Nu puteţi ţine un oraş captiv între neputinţa economică şi cinismul păcănelelor. Nu puteţi cere respect pentru administraţie, în timp ce oferiţi protecţie unei industrii care trăieşte din disperarea oamenilor.

Râmnicu Vâlcea merită mai mult. Merită investiţii, nu iluzii luminoase în geam. Merită locuri de muncă reale, nu dependenţă vândută la colţ de stradă. Merită o administraţie care să apere comunitatea, nu să negocieze cu toxicitatea.

De aceea, solicit public Primăriei Râmnicu Vâlcea iniţierea unui referendum în privinţa... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, doamnă vicepreşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am deosebita plăcere de a saluta şi de la această tribună semnarea Declaraţiei de parteneriat strategic între România şi Ucraina.

Acest parteneriat generează pentru statul român exclusiv beneficii, iar beneficiile pe termen scurt, mediu şi lung pentru România sunt considerabile.

Parteneriatul consolidează şi multiplică instrumentele pe care România le are în relaţia bilaterală pentru a securiza politici şi practici europene în domenii de interes pentru ţara noastră, generează mai multă securitate şi stabilitate la Estul României şi, în general, în regiunea Mării Negre, consolidează cadrul de dialog şi consultare dintre ţările noastre, reconfirmă angajamentul părţilor în domenii de interes comun, printre care situaţia comunităţii româneşti din Ucraina şi cea a comunităţii ucrainene în România, creează un cadru de consultare bilaterală pentru toate temele de interes comun, inclusiv pentru cele sensibile sau în care există încă poziţii nearmonizate.

Principalul beneficiu strategic pentru România îl reprezintă consolidarea capacităţii sale de a-şi proiecta în regiune statutul de cea mai puternică ţară europeană din Sud-Estul Europei, obiectiv statuat explicit în actuala strategie naţională de apărare.

De asemenea, parteneriatul strategic dintre România şi Ucraina extinde capacitatea lor comună de a crea şi exploata oportunităţi de consolidare a relaţiilor în formatul trilateral România-Ucraina-Republica Moldova. Prin acest parteneriat, România va dispune de instrumente pe termen lung pentru a sprijini concret apropierea Ucrainei şi Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Aderarea acestora la Uniunea Europeană aduce beneficii directe României, stabilitate şi ieşirea noastră din provizoratul de a fi frontiera estică directă a Uniunii Europene în regiune.

Parteneriatul strategic cu Ucraina ne aduce un plus de securitate, un plus de predictibilitate, ne consolidează stabilitatea.

Comunitatea ucraineană din România şi comunitatea românească din Ucraina vor reprezenta fundamentul acestui parteneriat strategic şi vor juca un rol activ în implementarea cu bună-credinţă a acestuia.

Uniunea Ucrainenilor din România îşi anunţă întreaga sa disponibilitate de a implementa acest parteneriat strategic, la realizarea căruia a construit substanţial şi de reuşita căruia depind nu doar dezvoltări de calitate ale relaţiei dintre Ucraina şi România, ci şi viitorul şi stabilitatea întregii arhitecturi de securitate la Marea Neagră.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Cristian Cîmpan, Grupul parlamentar POT.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În fiecare an, pe 27 martie, cinstim o zi sfântă a istoriei noastre naţionale, momentul în care, acum 108 ani, înaintaşii noştri din Sfatul Ţării de la Chişinău au avut curajul şi responsabilitatea de a privi dincolo de graniţele vremelnice, votând Unirea Basarabiei cu Patria-Mamă România.

La mai bine de un secol de atunci, suntem însă o naţiune despărţită de o graniţă nedreaptă, trasată împotriva voinţei noastre. Deşi suntem fraţi de sânge, uniţi prin aceeaşi limbă, cultură şi identitate românească, am fost siliţi de marile puteri să trăim în două state diferite.

De aceea, 27 martie nu trebuie să fie doar o zi de aniversare, ci şi una de angajament pentru reunificare. Idealul unităţii naţionale este la fel de viu astăzi, ca şi în 1918, iar generaţia noastră de oameni politici are o datorie istorică: să vindece rana provocată de trecut şi să reunifice cele două state româneşti.

Responsabilitatea conducerii de la Chişinău şi Bucureşti este, aşadar, una uriaşă. Iar rolul preşedintei Republicii Moldova nu este să voteze "da" la un eventual referendum.

Istoria ne arată că atunci când Basarabia a fost smulsă din trupul ţării, în 1940 şi 1944, de către Uniunea Sovietică, nimeni nu a întrebat poporul dacă doreşte această despărţire. Nu a existat niciun vot, nicio consultare.

De ce ar fi necesar astăzi un referendum pentru a reface o unitate care a fost distrusă fără consimţământ?

Reunificarea nu ţine deci de proceduri birocratice, ci de voinţă politică, demnitate şi curaj. Aşa cum în 1918 Unirea a fost decisă prin vot parlamentar, la fel şi astăzi, Parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti, ca foruri reprezentative supreme, au legitimitatea de a lua această decizie istorică.

În prezent, majoritatea parlamentară de la Chişinău are capacitatea de a face pasul decisiv. Există un cadru politic necesar pentru iniţierea unui proces de reunificare prin vot legislativ, urmat de o decizie similară în Parlamentul României.

În sprijinul acestui demers, noi, parlamentarii Partidului SOS România, împreună cu doamna avocat şi eurodeputat Diana Iovanovici-Şoşoacă, am depus la începutul acestei sesiuni parlamentare un proiect de lege privind reunificarea celor două state româneşti, România şi Republica Moldova.

Noi am trecut, deci, de la vorbe la fapte. Istoria ne oferă rareori astfel de momente.

Astăzi, atât noi, cât şi colegii din Parlamentul de la Chişinău, avem şansa de a împlini destinul unei naţiuni. Un vot curajos la Chişinău, urmat de un gest fratern la Bucureşti, pot înlătura decenii de nedreptate!

Istoria nu va reţine promisiunile, ci faptele. Suntem un singur popor, o singură naţiune sub un singur drapel tricolor - roşu, galben şi albastru! Iar drumul început acum 108 ani nu s-a oprit şi a venit timpul să fie dus până la capăt.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Rodica Plopeanu, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Rodica Plopeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Titlul declaraţiei mele de astăzi este "Unde se întâlnesc dezvoltarea şi viaţa reală".

În orice discuţie serioasă despre economie şi administraţie, întrebarea esenţială nu este doar cum arată cifrele unui stat sau ale unei regiuni, ci cum se văd ele în viaţa de zi cu zi a oamenilor. Pentru că adevărul unei guvernări nu se măsoară doar în rapoarte, indicatori şi declaraţii tehnice, ci în portofelul omului obişnuit, în siguranţa unei familii, în liniştea cu care un pensionar îşi duce luna şi în şansa unui tânăr de a vedea un viitor în locul din care provine.

Aici se vede diferenţa dintre cele două moduri de a guverna: unul care pune în centru tabelele, deficitul şi disciplina bugetară, tratând cifrele ca pe un scop în sine, şi altul care porneşte de la realitatea concretă a oamenilor: salarii, servicii, pensii, costul vieţii şi stabilitatea socială.

O comunitate nu devine mai puternică atunci când i se cere permanent să reziste, ci atunci când statul şi administraţia creează condiţii pentru ca oamenii să poată trăi mai bine, mai demn şi cu mai multă încredere. Asta înseamnă servicii publice funcţionale, venituri mai suportabile, mobilitate mai bună, formare profesională şi o direcţie de dezvoltare care nu lasă în urmă exact oamenii care ţin comunitatea în picioare.

În acelaşi timp, trebuie să înţelegem că dezvoltarea nu înseamnă doar infrastructură şi execuţie tehnică. Înseamnă viziune. Înseamnă să ştii să vezi într-un loc nu doar o problemă de administrat, ci un potenţial de pus în valoare.

Cred că următorii ani trebuie să aducă o formă nouă de ambiţie publică: una care leagă investiţia de bunăstarea oamenilor, calitatea serviciilor de demnitatea comunităţii şi identitatea locală de o economie mai puternică.

Nu cred într-o dezvoltare rece, fără suflet, şi nici într-o politică care cere permanent răbdare celor mulţi, în timp ce protecţia socială este privită ca o povară. Cred într-o dezvoltare care ridică standardele fără să împovăreze nedrept, care creează oportunităţi fără să rupă comunităţile şi care pune în centru nu doar eficienţa, ci şi echitatea. Acolo se vede diferenţa dintre o administraţie care doar gestionează şi una care are curajul să deschidă un nou drum.

În cele din urmă, oamenii nu vor judeca guvernarea după cât de frumos sună un discurs tehnic, ci după cât de suportabilă face viaţa de zi cu zi şi după câtă speranţă redă unei comunităţi. Acolo se întâlnesc toate lucrurile care contează cu adevărat: dezvoltarea şi viaţa reală, solidaritatea şi viitorul, administraţia, demnitatea şi binele comun.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Cristian Cîmpan, din partea Grupului parlamentar POT.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică: "Votul care a deblocat România şi a restabilit funcţionarea statului".

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Săptămâna trecută, Parlamentul României a adoptat bugetul de stat pe anul 2026. Nu a fost un simplu vot. A fost un act juridic esenţial care a deblocat funcţionarea statului şi a restabilit predictibilitatea economică. Prin acest vot, am permis reluarea investiţiilor publice. Am asigurat finanţarea autorităţilor locale. Am creat cadrul legal pentru derularea contractelor publice şi pentru plata obligaţiilor statului. Fără acest vot, România rămânea într-un blocaj administrativ, cu efecte directe asupra economiei.

În absenţa bugetului, instituţiile nu pot angaja cheltuieli în mod eficient. Proiectele se suspendă. Investitorii amână deciziile. Costurile cresc. Aceste efecte nu sunt teoretice. Ele produc pierderi concrete şi afectează locuri de muncă.

Adoptarea bugetului a transmis un semnal clar. Statul român funcţionează. Parlamentul îşi exercită rolul constituţional. Economia are un cadru stabil. Mediul de afaceri are predictibilitate.

Acest vot a însemnat deblocare. A însemnat responsabilitate. A însemnat alegerea stabilităţii, în locul incertitudinii.

În exercitarea mandatului, ai obligaţia să iei decizii care produc efecte, nu decizii care creează blocaje. Rolul tău nu este să opreşti mecanismele statului, ci să le corectezi şi să le faci funcţionale.

Votul acordat nu înseamnă lipsă de exigenţă, înseamnă asumare.

Voi urmări execuţia bugetară.

Voi interveni acolo unde apar derapaje.

Voi susţine măsuri care cresc investiţiile şi care protejează echilibrul financiar.

România avea nevoie de această decizie.

România avea nevoie să iasă din blocaj.

Acesta este sensul votului dat săptămâna trecută.

Vă mulţumesc.

Cristian Cîmpan, deputat de Bihor.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Peste două zile vom sărbători un moment de o profunzime istorică aparte pentru naţiunea română: 27 martie 1918 - ziua în care Basarabia a revenit, prin voinţă democratic exprimată, în graniţele fireşti ale României.

Sfatul Ţării de la Chişinău nu a făcut atunci un simplu act politic. A făcut un act de dreptate istorică. După mai bine de un secol de ruptură forţată, românii dintre Prut şi Nistru au spus limpede - vrem să fim acasă, vrem să fim parte din aceeaşi limbă, să avem aceeaşi cultură şi acelaşi destin.

Acea decizie nu a fost uşoară. A fost luată într-un context complicat, într-o Europă frământată de război şi de prăbuşirea imperiilor. Dar a fost o decizie curajoasă, lucidă şi profund responsabilă, o lecţie pentru noi, cei de astăzi, că marile momente ale istoriei cer lideri care nu ezită atunci când interesul naţional o cere.

Din păcate, istoria nu a fost dreaptă până la capăt. Basarabia a fost din nou smulsă din trupul ţării în 1940, în urma unui ultimatum brutal. Au urmat decenii de ocupaţie, deportări, suferinţă şi încercări sistematice de deznaţionalizare. Şi totuşi, în ciuda acestor tragedii, identitatea românească nu a putut fi ştearsă.

Astăzi, Republica Moldova este un stat independent, iar cetăţenii săi îşi decid singuri viitorul. Dar legătura de suflet, de limbă şi de istorie rămâne vie. România are nu doar o responsabilitate morală, ci şi una strategică: să fim alături de fraţii noştri de peste Prut, să îi sprijinim pe drumul european, pe drumul democraţiei şi al stabilităţii.

Mai mult ca oricând, în contextul războiului din Ucraina şi al tensiunilor din regiune, este esenţial să înţelegem că securitatea României începe şi dincolo de Prut. Republica Moldova stabilă, europeană şi prosperă înseamnă mai multă siguranţă pentru noi toţi.

27 martie nu este doar o zi de comemorare. Este o zi de reflecţie şi de responsabilitate. Este o zi în care trebuie să ne întrebăm dacă suntem demni de curajul celor care, în 1918, au pus interesul naţional mai presus de orice.

Să nu uităm: Unirea Basarabiei cu România nu a fost un accident al istoriei, ci expresia unei voinţe profunde. Iar această voinţă nu dispare. Ea continuă să trăiască în conştiinţa românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Avem datoria să o respectăm, să o cultivăm şi să o ducem mai departe!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Nemaifiind colegi în sală din partea Grupului PSD, trecem la Grupul parlamentar AUR şi dau cuvântul doamnei deputat Elena Doboş.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Silviu Gurlui.

Doamna Elena Doboş:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele de astăzi: "Priorităţile Coaliţiei: Lupta cu AUR, nu cu preţurile şi criza energetică"

Luni-seară, a avut loc o şedinţă de coaliţie, foarte tensionată, la Vila Lac. Şi ghiciţi cine a fost subiectul principal acolo? Ghiciţi? Da, noi, cei de la AUR! Păi, cum altfel? Nu situaţia de criză energetică în care se află România, în care combustibilul ajunge la 12 lei pe litru, nu situaţia economică dezastruoasă în care este România, cu o inflaţie galopantă şi un deficit enorm. Nu au discutat nici despre repetatele mesaje publice date de oficialii din Iran, pe toate canalele, care ne ameninţă cu război, pentru că această Coaliţie a ales să se implice direct în conflict şi, mai nou, ia în calcul să intervină cu trupe în Strâmtoarea Ormuz. Bănuiesc că domnul ministru al apărării, Miruţă, a venit cu ideea. Nu mă miră, el trimite trupe oriunde, de parcă se joacă.

Nu au dezbătut cum să oprească sărăcia din România, preţurile care cresc de la o zi la alta, în timp ce nivelul de trai decent este deja un vis pentru mulţi români. Nu au dezbătut cum să oprească exodul românilor în străinătate, nu au discutat un mecanism prin care să scadă preţurile la energie şi gaze. Să-şi pună problema de ce se închid atât de multe afaceri, de ce multe fabrici îşi încetează activitatea, lăsând mii de lucrători pe drumuri. Nu au discutat de o soluţie pentru zona Tulcea şi pentru tulceni, care sunt terorizaţi de frica războiului de la graniţă, de dronele ruseşti care intră pe teritoriul nostru, iar frecvenţa acestor acţiuni a început să fie săptămânală.

Nu, dragi români, nu s-au adunat pentru voi! S-au adunat să ne facă proces de intenţie, nouă, să se acuze reciproc - ba că PSD face jocurile cu noi, ba că PNL ne ţine în braţe - de parcă AUR e miza lor, nu dezastrul în care au băgat România.

E de o ipocrizie fără margini. Ne acuzaţi pe noi că facem rău ţării, din opoziţie? Noi, care v-am pus pe masă un buget alternativ, soluţii clare pentru criza energetică, scheme de sprijin pentru fermierii care îşi închid solariile? Voi nu vreţi soluţii, voi vreţi doar ţapi ispăşitori!

Pe toate canalele noastre oficiale am transmis: votăm orice lege, indiferent cine o propune, dacă ea vine în favoarea românilor. V-am expus mai sus ce trebuie să dezbateţi, nu pe noi! Noi mereu am venit cu soluţii: cu buget alternativ, cu planuri despre cum să putem scăpa de criza energetică şi de inflaţie.

Şi ca să fie clar pentru toată lumea, că văd că vă place să inventaţi "pacturi" prin birourile voastre capitonate: AUR nu face alianţe cu cei care au pus România pe butuci! (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu voi expune astăzi despre cât de multă poluare, cât de mult praf este în plămânul ieşenilor.

În aceste zile, Iaşiul din nou este în topul naţional privind cantitatea de praf masivă din aerul respirabil. Sunt episoade nu întâmplătoare, sunt episoade care se produc foarte frecvent în Iaşi. Sunt episoade care sunt cauzate de o gestiune proastă a şantierelor, de o ventilaţie proastă sau ineficientă a Iaşiului, de o gestiune dificilă sau ineficientă a vegetaţiei. Toate acestea, peste episoade meteorologice care devin din ce în ce mai grave pentru România, în special, din cauza unui fenomen meteorologic, unui fenomen natural care are o aşa intensitate de după 2010. Este vorba despre un curent de aer de mare altitudine, aşa-numit jet stream, care are influenţă asupra ţării noastre, asta însemnând o stagnare a aerului, mai mult, inversiuni termice şi un rezultat aşa cum îl vedem în momentul de faţă.

Ce e de făcut? E un lucru simplu - să investim în tehnologii, în aşa manieră încât să controlăm acest efect şi să redăm cetăţenilor un aer mai curat. Există astfel de posibilităţi, există astfel de măsuri în ţări civilizate, există studii, avem cercetători, avem oameni care pot să investească şi în acest domeniu.

Aerul reprezintă, alături de apă şi hrană, domenii strategice de securitate naţională.

Or, la nivelul ţării, deopotrivă, în Bucureşti, în Iaşi cu atât mai mult, în Cluj, sau în Timişoara, sau în Ploieşti, sau în oraşele unde există astfel de vârfuri de poluare, toxice pentru sănătatea oamenilor, statul nu investeşte nimic. Ne amăgim că măsurăm, ne amăgim că venim cu prognoze, dar, de fapt, rezultatul este acesta - zeci, sute, mii de oameni care îşi pierd viaţa din cauza poluării, mii de oameni care suferă şi cresc incidenţa şi numărul celor care suferă în spitale.

O situaţie tragică, cu atât mai mult pentru Iaşi.

Vă mulţumesc frumos.

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Vă rog să-mi permiteţi şi mie să citesc o declaraţie politică.

(Coboară la tribună.)

Declaraţia mea politică de astăzi - "Uşor, uşor, «Fabricat în România"» nu mai există!".

V-am văzut certându-vă pe buget, dar singura soluţie pe care aţi găsit-o este aceea de a creşte taxe şi impozite. Nicio viziune, nicio strategie reală pentru mediul de afaceri românesc.

În timpul dezbaterilor pe buget, aţi vorbit despre responsabilitate, dar nu am înţeles, responsabilitate faţă de cine? Faţă de străini? Că faţă de români, în niciun caz!

În acest context, firmele din afara ţării vin şi vând competitiv pe piaţa noastră, iar producătorii români sunt sufocaţi de costuri, birocraţie şi lipsă totală de sprijin din partea Guvernului. Nu există facilităţi reale, nu există programe serioase de dezvoltare, nu există protecţie pentru ceea ce se produce aici, în România.

Cum este posibil ca statul să ceară tot mai mult de la antreprenorii români, dar să ofere tot mai puţin în schimb? Cum să reziste producătorii locali, când singura "politică economică" a Guvernului pare să fie taxarea?

România nu poate deveni doar o piaţă de desfacere pentru alţii. Avem nevoie de măsuri concrete pentru producătorii români: reducerea poverii fiscale, acces real la finanţare, susţinerea producţiei locale şi politici clare, care să încurajeze "fabricat în România".

Altfel, ne îndreptăm spre o economie dependentă de importuri, în care românii nu mai produc, ci doar consumă.

Aţi predat încet-încet România intereselor străine. Mă întreb şi vă întreb:

Ce aveţi de gând cu ţara noastră?

Ce aveţi de gând cu mediul de afaceri şi cu producătorii români?

Ce planuri aveţi pentru români, pentru cetăţenii ţării noastre?

Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate - un cuvânt pe care v-am auzit să-l folosiţi frecvent în dezbaterea pe buget. Nu există predictibilitate pentru mediul de afaceri în România!

Românii nu mai pot fi competitivi nici măcar în propria ţară!

Vă spun încă o dată: mediul de afaceri românesc este sufocat. Românii sunt sufocaţi de taxe şi impozite.

Soluţia reală pentru dezvoltarea economiei nu este creşterea de taxe şi impozite! Soluţia reală este aceea prin care dumneavoastră trebuie să veniţi cu măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc.

Mulţumesc.

Gianina Şerban, deputat de Ilfov.

(Revine la prezidiu.)

Doamna Gianina Şerban:

Trecem la Grupul parlamentar al PNL şi dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

"Unirea - la timpul viitor"

La 27 martie se împlinesc 108 ani de la Unirea Basarabiei cu Ţara-mamă, România, un act istoric pe care românii l-au împlinit în timpuri deosebit de vitrege şi în condiţii teribile pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.

Dar ceea ce trebuie să învăţăm noi despre acest moment şi despre curajul înaintaşilor noştri de la 27 martie 1918, cei care au votat în Sfatul Ţării Unirea cu Ţara-mamă şi totodată de curajul României de atunci, condusă de Regele Ferdinand, de a trece la acest pas al Unirii, reprezintă în primul rând un îndemn pentru prezent şi pentru viitor.

Ar trebui să înţelegem cu toţii că reîntregirea naţională este un ideal, un ideal sfânt pentru toţi românii.

Şi astăzi, când vedem ceea ce se întâmplă în jurul nostru - chiar recent am văzut că Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc, este grav afectată de războiul din Ucraina şi de atacurile Rusiei împotriva Ucrainei şi vă dau două exemple: bombardamentul asupra unei hidrocentrale din Ucraina, care a creat un dezastru ecologic pe râul Nistru şi a afectat grav alimentarea cu apă a cetăţenilor din Republica Moldova; iar chiar acum, bombardamentul asupra liniei de alimentare cu energie electrică dintre Isaccea şi Vulcăneşti, pe tronsonul aflat pe teritoriul Ucrainei - trebuie să înţelegem că în Republica Moldova sunt complet îndeplinite acele condiţionalităţi în baza cărora cred că statul de pe celălalt mal al Prutului are toate argumentele de a cere unirea cu Ţara-mamă, pentru că, în mod clar, Republica Moldova este pusă în faţa unor riscuri majore de securitate, de integritate, de siguranţă şi de libertate din partea Kremlinului şi din partea agresiunii ruseşti care se manifestă aici, în Europa de Est.

Nu cred că trebuie să ne ferim să ne asumăm câteva lucruri simple - să ne asumăm că Republica Moldova este stat românesc, că moldovenii sunt români, iar că Basarabia a fost ruptă din trupul ţării printr-un act criminal.

Cred că astăzi trebuie să privim unirea ca fiind cea mai înaltă chemare pe care o avem noi, românii, de împlinit în aceşti ani.

Să acţionăm pragmatic, să acţionăm realist şi să înţelegem că libertatea, democraţia şi viitorul Europei sunt garantate şi de unirea Republicii Moldova cu Ţara-mamă, cu România!

Să facem unirea!

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Fechet:

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Avem la îndemână un test foarte simplu, prin care putem să înţelegem dacă o decizie strategică e bună pentru România: trebuie doar să urmărim propaganda rusă. Dacă tună şi fulgeră, înseamnă că lucrurile merg în direcţia bună pentru noi.

Anunţul că România va produce drone, în cooperare cu Ucraina, a aprins butonul de panică la Kremlin. În peste două sute de articole apărute într-un interval foarte scurt în presa putinistă, ţara noastră apare exclusiv în contexte de securitate şi conflict, fiind descrisă, într-un registru alarmist, ca o "platformă militară occidentală", ca un hub logistic pentru Ucraina sau ca o verigă vulnerabilă a NATO.

Pentru Rusia, o Românie slabă este convenabilă. România indecisă, dependentă de alţii şi paralizată de dezbateri interne este uşor de influenţat. În schimb, România care investeşte în tehnologie militară, care îşi dezvoltă industria de apărare şi devine un furnizor de securitate pentru regiune este o problemă strategică pentru Putin şi pentru putinişti.

Acordul între România şi Ucraina, semnat după vizita, la Bucureşti, a preşedintelui Volodimir Zelenski, este un parteneriat care ne aduce la aceeaşi masă pe probleme de apărare şi care dă startul producţiei de drone pe teritoriul ţării noastre.

Războiul declanşat de Rusia în Ucraina ne-a arătat că tehnologia dictează acum regulile conflictului, iar dronele - echipamente accesibile şi rapid de produs - schimbă raportul de forţe pe câmpul de luptă. Pot supraveghea teritorii întinse, pot lovi infrastructuri critice şi pot neutraliza echipamente militare de zeci de mii de ori mai scumpe decât costul unei singure drone.

Dragi colegi,

Parteneriatul cu Ucraina ne permite să avem la noi acasă expertiza cea mai căutată astăzi, nu doar în Europa, ci şi în alte regiuni tensionate ale lumii, cum e Orientul Mijlociu. Prin proiecte finanţate inclusiv cu fonduri europene, România va putea să valorifice experienţa acumulată de inginerii ucraineni în ultimii patru ani, direct pe câmpul de luptă, unde îşi apără libertatea, dar apără şi stabilitatea întregii Europe.

Faptul că ţara noastră nu va mai fi doar un spaţiu de tranzit pentru securitatea regională, ci o parte importantă din infrastructura care produce securitate este semnalul că am început, în sfârşit, să ne aşezăm în istorie pe locul unde trebuia să fim demult: printre participanţi, şi nu printre spectatori.

Într-o lume în care tehnologia redefineşte echilibrul strategic, statele care produc securitate sunt cele care se pot apăra cel mai bine. Iar dacă reacţia Kremlinului este furioasă, mai înseamnă ceva: că România e de partea bună a istoriei.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş? Nu este în sală.

Trecem la Grupul USR.

Domnul Iulian Lőrincz? Nu.

Domnul Marius Alecsandru? Nu.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, dau cuvântul doamnei deputat Biró Rozália-Ibolya.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Familiile monoparentale, în focusul atenţiei"

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Ziua de 21 martie, dedicată familiilor monoparentale, este mult mai mult decât un moment simbolic. Este un moment de responsabilitate politică şi instituţională, în care suntem datori să recunoaştem o realitate evidentă.

În România, numărul familiilor unde un singur părinte îşi creşte copiii este în continuă creştere, de la 144.000, în 2022, la 160.000, în 2025. În cazul în care ne focusăm şi pe familiile "funcţional" monoparentale, adică familiile unde unul dintre părinţi este plecat la muncă în străinătate, atunci ajungem la aproximativ 210.000 de familii de facto monoparentale.

Totodată, România se află sub media Uniunii Europene în ceea ce priveşte rata fertilităţii. Deşi nu suntem în cea mai critică situaţie, aşa cum se întâmplă în state precum Italia sau Spania, tendinţa este una de scădere accentuată, iar numărul de naşteri a ajuns la un istoric minim.

Ne confruntăm simultan cu o natalitate scăzută şi cu o emigraţie masivă.

În prezent, sprijinul acordat acestor familii, în România, este unul limitat şi fragmentat. Principalele forme de suport sunt condiţionate de venit şi se înscriu în logica asistenţei sociale minime. Ajutoarele financiare sunt, de regulă, cuprinse între câteva sute de lei şi, în cazuri mai favorabile, pot ajunge la aproximativ 1.200 lei lunar. Aceste măsuri, deşi necesare, nu sunt suficiente şi nu răspund nevoilor reale ale familiilor.

Prin comparaţie, experienţa altor state membre arată că rezultatele sunt diferite acolo unde politicile sunt coerente şi integrate.

Franţa, de exemplu, menţine una dintre cele mai ridicate rate ale natalităţii din Uniunea Europeană, datorită unui sistem stabil de alocaţii, servicii de îngrijire accesibile şi concedii parentale bine susţinute.

Germania şi Suedia reuşesc să stabilizeze echilibrul demografic, prin politici sociale solide şi prin integrarea eficientă a serviciilor pentru familie.

În Ungaria, funcţionează un sistem pronatalist integrat, care include alocaţii universale, facilităţi fiscale semnificative, programe de sprijin pentru locuinţe şi mecanisme flexibile de muncă pentru părinţi.

Sunt convinsă că este necesară o schimbare de viziune. Nu este suficient să intervenim doar acolo unde există sărăcie. Este nevoie de politici universale, familiile monoparentale au nevoie de politici sociale eficiente: alocaţie diferenţiată pentru familii în risc mai mare, after-school generalizat cu masă caldă şi sprijin educaţional, sprijin pentru bunici, indemnizaţie şi servicii sociale, educaţie parentală, consiliere gratuită şi schimbări legislative conform cărora o familie monoparentală sau "funcţional" monoparentală este eligibilă pentru beneficii suplimentare.

Vă mulţumesc mult.

Deputat Rozália Biró, UDMR, Circumscripţia electorală nr. 5.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Dragoş Gabriel Zisopol.

Şi se pregăteşte domnul deputat Bouda Ştefan.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Ziua de 25 martie, Ziua Naţională a Greciei, reprezintă unul dintre cele mai încărcate de semnificaţie momente din istoria elenismului - începutul Războiului de Independenţă elen din1821.

Sub deviza "Eleftheria i Thanatos - Libertate sau moarte", expresie a voinţei colective formate de-a lungul secolelor de rezistenţă culturală şi religioasă a grecilor de pretutindeni, sacrificiul eroilor revoluţiei elene de la 1821 a devenit temelia statului grec modern.

Izbucnirea revoluţiei în aceeaşi zi cu marea sărbătoare creştină a Bunei Vestiri nu a fost întâmplătoare, Biserica fiind păstrătoarea limbii şi tradiţiilor greceşti, în perioada dominaţiei otomane.

În 1821, poporul grec a găsit, în memoria strămoşilor săi şi în credinţa ortodoxă, puterea de a se ridica împotriva tiraniei, demonstrând lumii întregi că libertatea nu este un dat, ci o moştenire câştigată cu sânge.

Importanţa Revoluţiei de la 1821 a depăşit graniţele Greciei.

Diplomatul şi gânditorul François-René de Chateaubriand sintetiza dimensiunea continentală a acestui moment istoric în sintagma "Cauza Greciei este cauza Europei". Ea a inspirat mişcările de emancipare naţională din întreaga Europă, a trezit solidaritatea intelectualilor şi a popoarelor care au recunoscut în cauza elenă o cauză a libertăţii universale. Numeroşi filoeleni - scriitori, artişti, militari şi oameni de cultură - au sprijinit lupta grecilor, considerând că renaşterea Greciei înseamnă renaşterea valorilor care au stat la baza civilizaţiei europene: libertatea şi demnitatea.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Războiul de Independenţă elen rămâne până astăzi una dintre cele mai puternice lecţii ale istoriei: libertatea este rezultatul voinţei şi al sacrificiului celor care au curajul să o apere.

În acest context, la 205 ani de la declanşarea Revoluţiei din 1821, membrii Uniunii Elene din România sunt datori să păstreze veşnic în memorie spiritul elenismului.

Cu aceste gânduri, Uniunea Elenă din România a organizat până în prezent şi organizează în perioada următoare ample manifestări culturale şi comemorative, menite să le cinstească memoria tuturor celor care au luptat până la sacrificiul suprem pentru binele umanităţii.

Sărbătoare a poporului elen, Ziua Naţională a Greciei reprezintă o celebrare a prieteniei istorice româno-elene, întemeiată pe aceleaşi idealuri care continuă să ne unească şi să ne inspire.

În acest context, în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, îmi revine deosebita onoare să le urez un călduros la mulţi ani grecilor şi filoelenilor de pretutindeni.

La mulţi ani, Grecia!

La mulţi ani prieteniei... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Bouda Ştefan, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Se pregăteşte domnul deputat Ionel Goidescu.

Vă rog.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vin azi în faţa dumneavoastră pentru a anunţa un succes major pentru una dintre cele mai vechi şi loiale comunităţi din ţara noastră, comunitatea cehă din România.

În urma procesului bugetar, am reuşit să securizez o serie de amendamente esenţiale, direcţionând cea mai mare parte a fondurilor către proiecte de infrastructură.

De ce infrastructură? Pentru că satele cehe din Banatul montan, deşi bijuterii culturale, se confruntă cu un declin demografic şi economic cauzat de izolarea geografică şi de accesul foarte dificil.

Fără drumuri sigure, fără reţele de apă şi canalizare moderne şi fără infrastructură energetică rezilientă, identitatea culturală nu poate fi păstrată la capitolul muzeu, ci trebuie trăită într-o comunitate vibrantă şi conectate.

Pilonii principali ai lucrărilor pentru acest an sunt conectivitate şi accesibilitate. Fondurile vor merge direct către reabilitarea drumurilor care leagă comunităţile izolate de centrele urbane. Aceasta nu este doar o chestiune de asfalt şi de acces la servicii medicale de urgenţă, la educaţie şi la pieţe de desfacere pentru producătorii locali.

Revitalizarea patrimoniului construit. O parte din sume sunt destinate consolidării clădirilor cu valoare istorică, transformându-le în puncte de sprijin pentru turismul sustenabil, singura cale prin care aceste localităţi pot genera venituri proprii pe termen lung.

Stimaţi colegi,

Investiţia în infrastructură este cea mai sinceră formă de respect pentru o minoritate naţională. Nu oferim doar subvenţii pasive, ci construim punţi reale către viitor.

Aceste amendamente transformă promisiunile politice în şantiere reale care vor schimba viaţa de zi cu zi a oamenilor din aceste sate.

Vă asigur că implementarea acestor proiecte va fi urmărită cu maximă rigurozitate, pentru ca fiecare euro investit în infrastructură să se traducă în stabilitate şi prosperitate pentru comunitatea cehă.

Permiteţi-mi, la sfârşitul declaraţiei, să le doresc un sincer la mulţi ani prietenilor şi colegilor din comunitatea elenă, cu ocazia Zilei Naţionale a Greciei.

La mulţi ani, Grecia!

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Goidescu. Nu este în sală.

Dau cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Mîndroc.

Doamna Mariana Vârgă:

În timp ce întreaga lume îşi dezvoltă capacităţile de producţie şi energetice, România pare să meargă în direcţia opusă: le închide.

Sub pretextul tranziţiei energetice, mii de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia sunt împinşi spre şomaj şi spre subzistenţă, începând cu 1 aprilie 2026.

Vorbim despre tranziţia energetică, un proces prin care societatea românească renunţă treptat la combustibilii fosili (cărbune, petrol, gaze naturale), în favoarea unor surse de energie mai curate şi sustenabile. Scopul principal, aşadar, este reducerea poluării aerului şi protejarea mediului.

Cu toate acestea, apare un paradox: în paralel, se investeşte masiv în industria de armament, considerată una dintre cele mai poluante, din cauza emisiilor ridicate şi a eliberării de metale grele şi alte substanţe nocive.

Suntem de acord să ne înarmăm în scop de apărare, nu de atac, însă nu pentru a închide sursele de supravieţuire.

România susţine, la nivel european, tranziţia energetică graduală şi echilibrată.

În realitate, însă, la nivel naţional, asistăm la un proces dezechilibrat şi profund nedrept: închideri accelerate de capacităţi de producţie, fără alternative economice viabile, disponibilizări masive fără protecţie socială reală şi subfinanţarea unor companii strategice.

La discuţiile cu partenerii de dialog social, prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, a spus că nu are nicio soluţie pentru disponibilizaţi şi a motivat că România şi-a asumat angajamente în faţa Comisiei Europene, angajamente pentru care a primit finanţare şi care au stat la baza acestor restructurări.

Înţelegem, domnule prim-ministru, dar cum rămâne cu angajamentul faţă de români?

Cum se aplică art. 47 din Constituţia României, care obligă statul român să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială?

Respectăm angajamentele externe, dar cu românii ce facem?

Vă somez, domnule preşedinte şi domnule prim-ministru, în contextul actual, în care războiul mondial stă să se declanşeze şi fiecare stat urmăreşte să-şi sporească puterea prin energie, să redeschideţi capacităţile de producţie şi să reînnoiţi contractele de angajare cu oamenii de la Combinatul Oltenia sau, dacă nu puteţi, acordaţi compensaţii salariale corecte şi suficiente pentru cei care nu îşi vor putea continua activitatea.

Nu putem accepta ca povara transformărilor şi restructurărilor din societate să fie suportată exclusiv de oameni care au muncit o viaţă întreagă în sectorul energetic şi s-au jertfit la propriu.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Cătălin-Viorel Mîndroc, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Cătălin-Viorel Mîndroc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Contextul de securitate în care se află Europa este unul fundamental diferit faţă de cel de acum câţiva ani.

Războiul din Ucraina, intensificarea competiţiei geopolitice globale şi ameninţările hibride au determinat statele europene să accelereze investiţiile în domeniul apărării.

Pentru România, stat membru al NATO şi al Uniunii Europene, aflat pe flancul estic al Alianţei, această realitate impune nu doar consolidarea capabilităţilor militare, ci şi dezvoltarea unei baze industriale şi tehnologice de apărare, solide şi competitive.

În acest context, iniţiativele europene recente, inclusiv Programul SAFE, reprezintă o oportunitate importantă pentru statele membre de a accelera procesele de înzestrare militară şi de a consolida cooperarea industrială în domeniul apărării.

Pentru România, cheia succesului nu constă doar în accesarea acestor fonduri sau instrumente de finanţare, ci mai ales în modul strategic în care ele sunt utilizate.

Obiectivul nostru trebuie să fie unul foarte clar. Resursele mobilizate prin programe europene trebuie să contribuie atât la modernizarea Armatei României, cât şi la dezvoltarea industriei naţionale de apărare, astfel încât investiţiile realizate să genereze valoare economică, tehnologică şi strategică în România.

Acest lucru presupune integrarea companiilor româneşti în lanţurile europene de producţie, dezvoltarea capacităţilor de cercetare şi inovare în domeniul apărării, construirea unor relaţii puternice cu aliaţii noştri.

Din perspectiva Parlamentului, rolul nostru trebuie să fie unul foarte clar: să urmărim ca aceste programe să fie implementate transparent, eficient şi în interesul strategic al României.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională acordă o atenţie deosebită acestor evoluţii, deoarece deciziile pe care le vom lua noi astăzi vor influenţa nu doar nivelul de securitate al României, ci şi capacitatea noastră de a construi o industrie de apărare competitivă în următoarele decenii.

În final, cred că trebuie să privim aceste programe nu doar ca pe un instrument de finanţare, ci ca pe o oportunitate strategică de dezvoltare pentru România.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ionel Gheorghe, din partea grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Preţul carburanţilor şi taxele din buzunarul românilor"

Stimaţi colegi,

Sursele oficiale ne spun aproape zilnic că benzina şi motorina se scumpesc din cauza războiului sau a contextului internaţional. Este, desigur, o explicaţie comodă. Dar românii ştiu foarte bine că şi atunci când nu era război, iar preţul barilului de petrol era scăzut, la noi, preţurile la pompă aveau aceeaşi tendinţă - creşteau.

Astăzi, însă, nu mai putem vorbi doar despre context internaţional, putem vorbi şi despre deciziile Guvernului, pentru că realitatea este simplă şi greu de ignorat: atunci când un român alimentează maşina, plăteşte mai întâi statul şi abia apoi carburantul. Aproape 60% din preţul unui litru de benzină sau motorină reprezintă taxe şi accize care ajung direct la bugetul de stat.

Guvernul preferă să dea vina pe factori externi, dar evită să vorbească despre propriile decizii fiscale, despre faptul că statul este principalul beneficiar al fiecărei scumpiri la pompă, despre faptul că această guvernare nu a venit cu nicio măsură reală pentru a reduce povara asupra românilor.

Carburanţii nu sunt doar un preţ pentru şoferi. Ei influenţează direct preţul transportului, al alimentelor, al serviciilor şi, în final, nivelul de trai al fiecărui român. Când carburantul se scumpeşte, se scumpeşte aproape totul.

În acelaşi timp, vedem că alte state din regiune încearcă să îşi protejeze cetăţenii, în perioade dificile. Unele au recurs la plafonarea temporară a preţurilor sau la alte mecanisme de intervenţie, pentru a reduce presiunea asupra populaţiei. În România, în schimb, guvernarea se limitează la explicaţii şi justificări.

Treaba statului, în vremuri complicate, este să găsească linişte în furtună, nu doar explicaţii pentru furtună. Iar această guvernare are obligaţia să acţioneze, nu doar să observe cum creşte povara asupra românilor.

Politica economică trebuie să aibă în centru cetăţeanul. Iar responsabilitatea celor care conduc este să îi sprijine pe cei care muncesc, produc şi contribuie la economia acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Ionel Gheorghe, deputat în Circumscripţia nr. 17 Dolj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Buna dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Câciu, Ponta, şovinismul şi mojicia nu salvează social-democraţia!".

În ultima perioadă, am fost martorii unor derapaje nemaiîntâlnite ale unor personaje din PSD.

Dacă eram obişnuiţi deja cu astfel de derapaje din partea unor reprezentanţi ai extremiştilor, gândindu-mă acum la luările de poziţie reprobabile ale lui Dan Tanasă, care instiga la violenţă şi din cauza căruia un livrator imigrant chiar a fost agresat fizic, nu mă aşteptam să existe chiar aşa AUR strălucitor şi în PSD.

Se pare că şi "Pelicanul" AUR-ist, cel care avea îndemnuri naziste la adresa USR-iştilor, le-a suflat în gura unor personaje din PSD, cu mari pretenţii de oameni de stat, de altfel.

Domnul Dumitru Pelican, pe care îl respectam pentru activitatea sa profesională, a avut o ieşire foarte agresivă la adresa unui coleg din USR, exprimându-se la modul "Împuşcaţi-vă!".

Prin simpatie, ca de la extremist la extremist, domnul Câciu de la PSD a avut un comportament plin de ură şi de şovinism la adresa aceluiaşi coleg de la USR şi, respectiv, asupra unui coleg parlamentar de la UDMR.

Domnul Câciu demonstrează de multe ori că suferă şi de amnezie, uitând cine a guvernat timp de aproape 35 de ani, cine a fost ministrul finanţelor 2 ani şi ministrul proiectelor europene în Guvernul Ciolacu, Guvern care a îndatorat ţara într-un an cât toate guvernele din ultimii 15 ani.

Mai mult decât atât, domnul Câciu a avut un comportament total deplasat şi agresiv şi asupra colegei senator Gabriela Horga, de la PNL.

Nu mai zic şi de alt personaj năstruşnic, Victor Ponta, zis şi Victor Potop, cel care inunda România pentru a-l face scăpat în Serbia pe prietenul său, infractorul Sebastian Ghiţă, proprietarul mult nocivei televiziuni care îl tot promovează în ultimul timp, în ideea că va fura voturi din segmentul extremist şi astfel să fie noul lider al mult iubitei construcţii PSD-AUR, el fiind mare pretendent la câştigarea premiului de cel mai nociv personaj politic de după '89. Tot el este cel care a avut iarăşi derapaje de-a dreptul naziste la adresa ministrei Oana Ţoiu şi la adresa USR-iştilor, numindu-ne "neoameni" sau "antihrişti"!

Este de-a dreptul revoltător!

Eu ştiu că sunt un om cu frică de Dumnezeu, care merge deseori la biserică şi ajută de fiecare dată când are ocazia, şi îl întreb pe Victor Ponta: cu ce au greşit cele două fete ale mele, încât să fie agresate de aceste emanaţii naziste ale sale?

Ce trebuie să mai zică şi să mai facă aceste personaje pentru a determina Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării să-şi facă treaba? CNA-ul mai există în România?

Există oare instituţii ale statului care să ia măsuri, aşa încât să nu mai ajungem să ne agresăm între noi?

Mulţumesc.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul doamnei deputat Dumitriţa Albu, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Vă rog să-i porniţi microfonul doamnei deputat. (Se adresează staffului tehnic.)

Doamna Dumitriţa Albu:

"Ipocrizia USR nu o întrece nimeni!"

După ce ani întregi ne-au spus că rezolvă problema dependenţilor de droguri, după ce ne-au bombardat cu mesaje, cu filmări, cu discursuri despre cât de grav este fenomenul şi cât de urgent trebuie să acţionăm, realitatea este că, atunci când au ocazia să facă ceva concret, mint cu neruşinare şi nu doar că nu fac nimic, dar blochează exact schimbarea despre care vorbesc.

Astăzi, România nu mai este o ţară de tranzit, România este o ţară de consum, o ţară în care drogurile sunt peste tot - în şcoli, în licee, în cluburi, în oraşe mari şi în oraşe mici şi, mai nou, producătoare de droguri, ceea ce înseamnă că fenomenul nu doar că a crescut, ci a scăpat de sub control, iar peste 1,2 milioane de români sunt astăzi consumatori. Nu mai vorbim despre excepţii, ci despre o realitate care loveşte direct în societate şi în viitorul acestei ţări.

Şi, în acest context, în care orice stat responsabil ar acţiona imediat, USR refuză de peste şase luni de zile să-şi numească omul la conducerea Agenţiei Naţionale pentru Politici Publice şi Coordonare în Domeniul Drogurilor şi al Adicţiilor, adică exact persoana care trebuie să coordoneze prevenţia, combaterea şi strategia naţională, ceea ce înseamnă că România este ţinută, intenţionat, fără direcţie, într-o criză majoră.

Ce face USR nu este doar o greşeală sau întârziere, este sfidare. Pentru că, în timp ce ne vorbesc despre responsabilitate, refuză să şi-o asume, în timp ce ne cer soluţii, tocmai ei blochează instituţia care trebuie să le aplice, iar în timp ce se prezintă ca salvatori, în realitate devin un obstacol.

Astăzi, USR nu doar că nu rezolvă problema, USR o întreţine. Pentru că atunci când ştii cât de grav este fenomenul şi alegi să nu pui în funcţiune mecanismul care trebuie să-l combată, devii parte din el.

Mulţumesc.

Dumitriţa Albu.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul Ciprian Ciubuc.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"România are o comoară de gaze în Marea Neagră"

Este una dintre puţinele resurse pe care ţara noastră o mai are - o energie accesibilă şi ieftină pentru dezvoltarea ei economică, dar şi siguranţă energetică, în contextul crizelor provocate de războaiele fierbinţi şi cele ideologice.

Cu toate acestea, ce veste ne-a lovit în moalele capului, pe toţi?

Gazul care va fi extras din perimetrul Neptun Deep va fi depozitat în Ucraina, ca şi cum România n-ar avea depozitele sale, care acum sunt aproape goale, pentru că le-am golit ca să-l ajutăm pe Zelenski.

Dar cine a luat decizia de a depozita gazul în Ucraina? A luat-o cel mai nepopular şi iresponsabil preşedinte din câţi au fost.

Pe cine a consultat şi cui a cerut acordul acest năuc care nu ştie pe ce lume e şi se împiedică pe drumul drept? Pentru că românii nu au fost întrebaţi şi, de fapt, nici nu mai contează pentru coaliţia sărăcirii şi umilirii noastre.

La fel şi Parlamentul a fost nesocotit, pentru că jalnicul Nicuşor ştie a face doar operaţiuni de scădere, la fel ca şi cinicul Bolojan.

Guvernările iresponsabile ale României n-au acţionat şi n-au făcut nimic pentru ca gazul din Marea Neagră să fie folosit pentru dezvoltarea şi prosperitatea României. Deloc nu s-au gândit că acest gaz trebuie să rămână în ţară şi să fie folosit pentru a reporni combinatele de îngrăşăminte chimice. Fiindcă deşi am avut atâtea combinate, asasinii economici le-au închis pe toate.

Planul a fost, încă de la început, să trimitem gazul în Austria, Germania, Ungaria şi Ucraina. Aşa se explică această nepăsare de ani de zile.

Mai mult, ni se spune acum că vom produce drone în parteneriat cu Ucraina, drone care vor ajunge, inevitabil, într-un conflict care nu este al nostru. Iar, în schimb, noi ce primim? O zi a limbii române în Ucraina. Atât!

În timp ce, la vârf, se negociază gazul pentru alţii şi arme pentru războaiele altora, realitatea din casele oamenilor este cu totul alta. Sunt familii care îşi opresc căldura, pentru că nu au bani să plătească facturile. Sunt pensionari care stau cu geaca pe ei în casă, pentru că energia a devenit un lux.

Aşadar, întrebarea este simplă: aceste decizii sunt luate pentru români sau pentru interesele altora?

Resursele ţării trebuie să-i servească pe români şi tot ei trebuie să hotărască, prin Parlament, cine decide ca gazul nostru să plece în alte ţări, în timp ce românii caută disperaţi bani să-şi plătească facturile, ca să nu îngheţe în propria casă, precum şi bieţii bătrâni din Timişoara.

De la tribuna Parlamentului cer cu fermitate coaliţiei sărăcirii şi înrobirii românilor:

Opriţi-vă, asasini economici şi unelte ale genocidului social!

Aţi făcut destul rău şi aţi adus prea multă sărăcie şi disperare!

Plecaţi de la conducerea ţării! Acum!

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ciprian Ciubuc.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Atacul SUA şi Israel asupra Iranului şi impactul pentru România"

Donald Trump va intra în istorie nu ca preşedintele care a făcut America mare, din nou sau America First, ci ca primul preşedinte american care a încălcat nu doar legislaţia internaţională, ci şi legea în SUA, în mai multe rânduri.

Nu este o speculaţie. Este o concluzie juridică simplă, inevitabilă, bazată pe evenimentele catastrofale declanşate în 28 februarie 2026. Bariera imunităţii prezidenţiale s-a prăbuşit definitiv, pentru că ceea ce a făcut Donald Trump în Iran nu poate fi mascat sub eticheta de act oficial.

Transformarea armatei Statelor Unite într-o forţă de execuţie privată. Pe 28 februarie, sub pretextul unor ameninţări voalate şi încă nedovedite, Trump a lansat Operaţiunea "Epic Fury". A făcut-o fără să aibă o declaraţie de război din partea Congresului american. A făcut-o ignorând complet War Powers Resolution.

Ordinul direct de asasinare a liderului suprem al Iranului, Ali Khamenei, reprezintă o execuţie politică extrajudiciară. Ordinul executiv 12.333 interzice clar asasinatul politic. Când un preşedinte încalcă propria legislaţie internă pentru a lichida un şef de stat străin, în afara unui război declarat, el iese din zona imunităţii prezidenţiale.

Trădarea lui Trump faţă de poporul american este totală. Pe 17 martie 2026, Joe Kent, directorul naţional pentru contraterorism, a demisionat. Scrisoarea sa a aruncat în aer minciunile Administraţiei Trump. Joe Kent a declarat clar că Iranul nu reprezenta o ameninţare iminentă. Înaltul oficial a spus că războiul a fost pornit exclusiv din cauza presiunii exercitate de Benjamin Netanyahu şi de lobby-ul israelian.

Când cel mai important oficial american responsabil cu detectarea ameninţărilor teroriste spune că preşedintele a minţit pentru a vărsa sânge, situaţia devine extrem de gravă. Trump a aplicat un pretext de război şi a trimis soldaţi americani să moară într-un conflict care nu serveşte America, ci premierului israelian Netanyahu.

Se află preşedintele Trump în dosarele Epstein? Cele trei milioane de pagini au confirmat legătura dintre Jeffrey Epstein şi Mossad. Documentele arată că Epstein colecta materiale compromiţătoare despre elita americană, iar Trump ar fi fost şantajat.

Benjamin Netanyahu ar fi deţinut arhiva neagră a lui Epstein. Un preşedinte care îşi vinde politica externă a ţării pentru a-şi proteja trecutul este un trădător. Vizita unor agenţi Mossad la Mar-a-Lago, pe 15 februarie, şi atacul asupra Iranului pe 28 februarie nu este întâmplătoare. Este prezentată ca proba unei conspiraţii criminale. Trump ar fi devenit un activ controlat de o putere străină - Israel.

Războiul lui Trump şi al lui Netanyahu a aruncat omenirea într-o criză energetică, implicit România, preţul petrolului explodând.

Între timp, Coaliţia de la Bucureşti, care îl detesta la un moment dat pe Trump, acum l-a îmbrăţişat, devenind pe placul ei.

În acest context, este esenţial ca instituţiile de securitate ale statului român şi membrii CSAT să analizeze cu maximă responsabilitate situaţia regională şi implicaţiile strategice.

România trebuie să îşi protejeze interesele naţionale, stabilitatea economică şi securitatea cetăţenilor săi, evitând decizii pripite şi acţiuni... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD s-au mai înscris pentru a susţine declaraţii politice oral: doamna deputat Crina-Fiorela Chilat - nu este; doamna deputat Ariana-Oana Bucur.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Cosmin-Ion Corendea.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Iulian Lőrincz.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Silviu Feodor.

Din partea Grupului parlamentar SOS, domnul Ionel Goidescu.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Dumitru Coarnă.

Doamna deputat Monica Ionescu?

Domnul deputat Radu-Mihail Ionescu?

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan?

Aceştia nefiind în sală, declaraţiile dumnealor rămân la "scrise".

Şi acum vă rog să-mi permiteţi să citesc lista deputaţilor care au depus declaraţii politice în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ion-Alin Tomoescu, Ana-Smaranda Rinder, Marius-Constantin Budăi, Mirela Elena Adomnicăi, Romeo-Daniel Lungu, Ştefan Ţintă, Mircea-Vasile Govor, Remus-Gabriel Lăpuşan, Ion Samoilă, George-Adrian Popa, Rodica Nassar, Liviu-Bogdan Ciucă; Mirela Furtună, Nicolae-Adrian Bara, Petru-Bogdan Cojocaru, Răzvan-Iulian Ciortea.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Daniel-Răzvan Biro, Gabriel-Florinel Florea, Sorin-Titus Muncaciu, Fabian-Cristian Radu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Daniel-Cătălin Ciornei, Cristina-Emanuela Dascălu, Doru-Lucian Muşat, Lidia Vadim-Tudor, Ramona Lovin, Nicolae Mîndrescu, Eduard-Virgil Koler, Andrei-Cosmin Guşă.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Bogdan-Iulian Huţucă, Simona-Geanina Pistru-Popa, Cristian Buican şi Alexandru Popa.

Din partea Grupului parlamentar al USR nu au fost depuse declaraţii în scris.

Din partea Grupului parlamentar al SOS România: Vasile Nagy, Sorin-George Oltenaşu, Ana-Marcela Baş, Florin Caragaţă, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Nini-Alexandru Pascalini, Verginia Vedinaş, Mihai-Adrian Ţiu, Elena-Laura Toader.

Şi din partea neafiliaţilor: Raisa Enachi.

Nemaifiind colegi înscrişi la cuvânt, declar şedinţa închisă.