Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.04.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Hristos a înviat!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 15 aprilie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - POT, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ion-Alin Tomoescu, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Declaraţia mea politică se intitulează "Numirile în justiţie: realitatea legală versus retorica politică".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În contextul dezbaterilor publice recente privind numirile în funcţiile de conducere din sistemul judiciar, consider necesar să reafirm cu fermitate că aceste proceduri trebuie analizate exclusiv prin prisma criteriilor legale şi profesionale, nu prin filtrul intereselor politice de moment. Din informaţiile oficiale disponibile şi din modul în care au fost derulate etapele instituţionale, rezultă că selecţia a respectat cadrul normativ, principiile transparenţei şi standardele de competenţă impuse de lege.

În acest sens, poziţia Partidului Social Democrat este una clară şi consecventă: susţinem o justiţie independentă, funcţională şi stabilă, în care numirile se realizează pe criterii de merit, integritate şi experienţă profesională.

Din păcate, declaraţiile venite din partea Uniunii Salvaţi România nu sunt susţinute de dovezi concrete şi par a fi mai degrabă expresia unor nemulţumiri politice decât rezultatul unei analize obiective. A transforma fiecare procedură instituţională într-un pretext pentru acuzaţii generale de necorectitudine nu ajută nici sistemul judiciar, nici societatea. Dimpotrivă, astfel de poziţionări riscă să inducă neîncredere şi să afecteze percepţia publică asupra unor mecanisme care, în realitate, funcţionează în limitele legii.

România are nevoie de un climat de echilibru şi responsabilitate în discursul public. Critica este legitimă atunci când este fundamentată, dar devine nocivă atunci când se bazează pe speculaţii. În ceea ce priveşte aceste numiri, realitatea este că procedurile au fost respectate, iar orice afirmaţie contrară trebuie susţinută cu argumente solide, nu cu insinuări.

Ca reprezentant al Partidului Social Democrat, reafirm angajamentul pentru respectarea statului de drept, pentru protejarea independenţei justiţiei şi pentru menţinerea unui dialog public responsabil. Justiţia nu trebuie să devină teren de confruntare politică, ci să rămână un pilon de stabilitate şi încredere pentru întreaga societate.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Ion-Alin Tomoescu, Circumscripţia nr. 27 Mehedinţi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Hristos a înviat, domnule preşedinte de şedinţă!

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Fenomenul emigrării şi soluţiile concrete pentru stoparea declinului demografic".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Paştele ne-a adus din nou împreună. Pentru câteva zile, am văzut peste tot români întorşi acasă, în special în aeroporturi, dar şi în gări şi pe drumuri. Oameni care au venit din dor, să fie lângă familie, să simtă din nou că aparţin.

Am văzut mese pline, îmbrăţişări, bucurie sinceră. Şi ne-am amintit, poate, că indiferent de cât de departe ajungem, România rămâne acasă.

După sărbători, mulţi pleacă din nou.

Şi nu pentru că îşi doresc asta. Ci pentru că, din păcate, în alte locuri au găsit ceea ce aici încă lipseşte: stabilitate, respect pentru muncă, şanse reale.

În urma lor rămân părinţi care îşi conduc copiii la aeroport, bunici care îşi văd nepoţii doar prin telefon şi un gol pe care nu-l putem ignora.

Adevărul este că prea mulţi români trăiesc departe de casă pentru că nu au avut aici suficiente oportunităţi. În 2024, peste 229.000 de persoane au plecat din România - cu 13% mai mult faţă de 2022. Aproape 6 milioane de români trăiesc astăzi în afara graniţelor ţării. Şi în timp ce ţări precum Polonia au programe clare de repatriere, cu stimulente fiscale şi sprijin concret, noi nu avem încă o strategie naţională coerentă.

Trebuie să schimbăm asta.

Trebuie să construim o ţară în care oamenii aleg să rămână, nu să plece. O ţară în care ai o şansă corectă, în care munca ta contează şi în care nu simţi că trebuie să pleci ca să-ţi fie mai bine.

De aceea, adresez Guvernului o întrebare formală: există o strategie naţională cu obiective clare pentru oprirea acestui exod? Ce programe concrete de repatriere sunt pregătite? Ce rezultate au avut până acum măsurile pentru creşterea natalităţii?

La această întrebare aşteptăm cu toţii răspunsuri concrete, nu doar promisiuni.

România nu ar trebui să fie doar locul în care vii de Paşte sau de Crăciun acasă. Ar trebui să fie locul în care alegi să trăieşti zi de zi. Deocamdată, pentru această alegere avem nevoie de măsuri.

De noi depinde totul, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Virgil Alin Chirilă, Grupul parlamentar al PSD. Nu este.

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Adevărat a înviat!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este despre Vasile Stroescu. Au trecut deja 100 de ani de când a trecut în nefiinţă.

15 aprilie - o zi în care ne înclinăm frunţile în faţa memoriei uneia dintre cele mai luminate şi totodată discrete figuri ale istoriei noastre: Vasile Stroescu. Se împlinesc exact 100 de ani, astăzi, de când acest "titan al caracterului", aşa cum pe drept l-au numit contemporanii săi, a trecut în nefiinţă, lăsând în urmă o moştenire spirituală şi materială fără egal în panteonul românesc.

Nobil basarabean prin naştere, dar român dedicat prin vocaţie, Vasile Stroescu a fost arhitectul tăcut, însă extrem de eficient, al Marii Uniri. Într-o epocă marcată de presiuni imperiale şi ameninţări la adresa identităţii noastre, el a înţeles, cu o viziune rară, că unitatea unui neam nu se clădeşte exclusiv prin discursuri politice, ci prin fundamentul trainic al educaţiei şi al credinţei. A rămas în conştiinţa publică drept "Mecena românilor", fiind omul care şi-a pus întreaga şi colosala sa avere în serviciul şcolii şi al bisericii româneşti, întinzându-şi protecţia de la malurile Nistrului până la apele Tisei.

De la sprijinirea rezistenţei culturale a românilor din Transilvania în faţa legilor asupritoare ale vremii, până la onoarea de a fi ales, prin consens, primul preşedinte al Senatului României Mari, după ce s-a făcut Unirea, Vasile Stroescu a întruchipat modestia absolută. "Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea", spunea cel care a refuzat sistematic onorurile, preferând forţa faptei în locul zgomotului demagogic.

Avem astăzi datoria morală de a scoate din umbra nemeritată a uitării acest model de patriotism autentic şi sacrificiu de sine. În acest spirit al recunoştinţei, vreau să vă anunţ că vom depune o iniţiativă legislativă pentru instituirea anului 2026 ca "Anul Vasile Stroescu". Este un proiect naţional la care vă invităm cu toată deschiderea să vă alăturaţi în calitate de coiniţiatori, pentru a reda acestui mare român locul de cinste pe care îl merită, dincolo de orice bariere sau apartenenţe politice. Să învăţăm de la Vasile Stroescu că dăruirea pentru ţară este o misiune fără sfârşit.

Dumnezeu să-l odihnească şi pe noi să ne călăuzească!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească!

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petre Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Românii plătesc prea scump carburanţii!".

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vin, astăzi, în faţa dumneavoastră pentru a vorbi despre o palmă dată demnităţii fiecărui român, despre o realitate care sfidează orice logică economică şi orice urmă de respect faţă de poporul român: benzina şi motorina sunt mai ieftine în Bulgaria decât în România!

Cum este posibil ca Bulgaria, o ţară care nu are resursele naturale ale României şi nici capacitate de producţie şi rafinare ca a noastră, să ofere preţuri cu până la 2 lei mai mici pe litru? Cum se explică faptul că românii din Giurgiu, din Dolj sau din Constanţa sunt obligaţi să treacă graniţa ca să facă plinul, pentru că statul român i-a lăsat pradă speculei şi lăcomiei corporatiste?

Răspunsul este simplu şi dureros, stimaţi colegi: sărăcia românilor este profitul marilor corporaţii!

Pentru că, în timp ce noi avem petrol, avem gaze şi avem rafinării, suntem conduşi de o clasă politică îngenuncheată, care asistă pasiv la jaful din buzunarele cetăţenilor. În timp ce în Bulgaria preţul la pompă este de aproximativ 1,45 euro, în România, "Tigrul Europei" inventat de guvernanţi ne striveşte cu preţuri care sar de 10 lei pe litru!

Pe această cale, cer explicaţii oficiale prim-ministrului şi îl întreb:

1. Unde este suveranitatea noastră energetică? Pentru că avem resurse, dar ele nu ne aparţin nouă, ci multinaţionalelor care dictează preţuri de cartel sub privirea îngăduitoare a Consiliului Concurenţei.

2. De ce accizele rămân ridicate? Guvernul preferă să încaseze taxe mari pe spatele românilor, în loc să plafoneze preţurile sau să reducă povara fiscală, aşa cum au făcut alte state care îşi respectă cetăţenii.

Şi 3. Cine ne-a vândut independenţa? Pentru că este o umilinţă naţională ca un român să se simtă "mai liber" din punct de vedere financiar în Bulgaria decât în propria ţară.

Domnilor guvernanţi, "turismul de alimentare" la vecini este dovada eşecului vostru total! În timp ce voi vă mândriţi cu grafice în birourile de la Bucureşti, românul de rând socoteşte fiecare leu la pompă pentru a putea merge la muncă sau pentru a-şi duce copiii la şcoală!

AUR nu va acceptă această stare de fapt! Solicit de urgenţă o plafonare reală, nu una în bătaie de joc, a preţurilor la carburanţi şi o renegociere dură a modului în care resursele României sunt exploatate!

Reamintesc Coaliţiei de guvernare că petrolul românesc trebuie să servească bunăstării românilor şi nu profiturilor record ale companiilor străine!

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ionelia-Florenţa Priescu, Grupul parlamentar AUR.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Hristos a înviat!

Stimaţi colegi,

Vă supun atenţiei situaţia Grupului energetic nr. 5 de la Rovinari, întrucât incendiul care a avut loc zilele acestea şi care a afectat acest grup spune un adevăr dureros despre cum statul român înţelege să gestioneze patrimoniul energetic al acestei ţări, un patrimoniu de care depinde bunăstarea întregului popor român.

În 2024, la aproape 10 ani de când a intrat în proces de retehnologizare, Grupul energetic nr. 5 de la Rovinari a fost finalizat şi pregătit pentru conectarea la Sistemul Energetic Naţional.

Vorbim despre un proiect care a necesitat un efort de 10 ani şi un cost de peste 100 de milioane de euro.

La nici doi ani distanţă însă, vedem că un incendiu a izbucnit, iar Grupul energetic nr. 5, cel reabilitat cu peste 100 de milioane de euro, a fost afectat, impunându-se oprirea de urgenţă, ca măsură de siguranţă.

Această situaţie ridică întrebări importante, la care statul are obligaţia să răspundă!

Prima ar fi: în condiţiile în care angajamentele din PNRR prevăd trecerea Grupului energetic nr. 5 în conservare în cursul acestui an, cine răspunde pentru starea instalaţiilor în perioada de tranziţie?

A doua întrebare ar fi: avem în acest moment o autoritate a statului român capabilă să supravegheze un activ de peste 100 de milioane de euro destinat conservării?

⁠Şi ce garanţii oferă statul român că această conservare va fi conformă?

Stimaţi colegi, închiderea Grupului 5 de la Termocentrala Rovinari ne pune în faţa unui paradox instituţional fără precedent chiar şi pentru România: statul român a investit peste 100 de milioane de euro în retehnologizare şi acelaşi stat acceptă un calendar de decarbonizare care trimite grupul în conservare înainte ca investiţia să fie amortizată şi disponibilizează tocmai acei oameni care ar putea să o întreţină şi să o protejeze.

Concret: banii au fost cheltuiţi, munca a fost depusă, capacitatea energetică există, însă, cu toate acestea, o lăsăm să ruginească sau, mai rău, să ardă, în timp ce oamenii care o puteau administra sunt trimişi acasă de Guvernul României şi în timp ce România ştim cu toţii că împrumută din ce în ce mai multă energie la costurile cele mai mari din Europa.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea începe aşa: Până unde? Până când?

Citez din statistica INS - 2025, cel mai negru an din istorie privind sporul demografic.

De altfel, în februarie 2026, la fiecare nou-născut se înregistrau două decese.

Aşadar, un spor natural negativ, cu o tendinţă gravă - România va dispărea.

Ne uităm la starea spitalelor - majoritatea spitalelor sunt construite în anii 1900-1970. Câte oare s-au construit după anul 1990? Ba chiar sunt de la 1755, adică au 270 de ani. Vorbesc de Spitalul "Sfântul Spiridon" din Iaşi.

Mai sunt ele - aceste clădiri pot să răspundă la nivelul actual necesar al medicinei moderne, la cutremure, la atâtea probleme?

Dar vedem în spate o realitate mai cruntă. Vedem o stare de lentoare, vedem o incapacitate a statului şi a guvernelor care au precedat aceşti ani, care nu sunt şi nu pot să ia măsurile necesare.

Vedem, spre exemplu, în România, anual, peste 35.000 de oameni care îşi pierd viaţa din cauza sau în legătură cu poluarea, atâtea cazuri de demenţă, atâtea cazuri de accidente cerebrale, atâtea cazuri induse de particule mici de poluare. Şi ne oprim, bineînţeles, mai ales în zona Iaşiului, de regulă, cel mai poluat oraş din România. Te întrebi adesea - oamenii respiră oxigen sau praf, atât cât este în Iaşi?

Este evident, este evident că în această stare, în această stare în care statul nu se îngrijeşte de populaţie, în această stare în care statul doreşte cu atât mai mult să câştige, iar cetăţenii sunt lăsaţi de izbelişte, vedem cazul acesta, acum, al creşterii preţului la motorină şi la benzină, în care din TVA statul câştigă 50-60 de milioane de euro pe lună, pe când românii pierd în fiecare lună câte un miliard de lei din creşterea acestor preţuri, vedem o stare de degradare accentuată, vedem o stare de degradare a învăţământului deopotrivă.

Până unde? Până când?

Silviu Gurlui, deputat AUR de Iaşi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Andra-Claudia Constantinescu, Grupul parlamentar AUR. Nu este prezentă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Populismul a ajuns la capăt de linie în Europa! Urmează România"

În ultimii ani, mai multe forţe politice apărute de nicăieri au iluzionat cetăţenii europeni cu false promisiuni de prosperitate şi cu soluţii miraculoase la toate problemele societăţii, reuşind să obţină rezultate electorale importante. În foarte scurt timp, toate acele iluzii s-au destrămat, iar multe state europene care au scăpat de populişti vor trebui să muncească din greu pentru a se relansa din prăpastia economică lăsată în urmă.

Din păcate, nici România nu a făcut excepţie. Vă aduc aminte că, până în iunie 2025, ţara a fost îngropată în datorii, încrederea în economie s-a prăbuşit, iar creşterea preţurilor a tăiat semnificativ din standardul de viaţă al populaţiei. Vinovatul pentru această situaţie este partidul care a condus România mai mult de 3 decenii din ultimii 36 de ani de democraţie şi care acum se pregăteşte să declanşeze o criză guvernamentală majoră, ale cărei efecte le vom resimţi cu toţii.

Stimaţi colegi,

Sunt foarte clare motivele de nemulţumire ale partenerilor socialişti din actuala Coaliţie de guvernare. Reformele! PSD nu vrea reforme în administraţie, PSD nu vrea reforme în companiile falimentare de stat, PSD nu vrea eliminarea privilegiilor, PSD nu vrea eliminarea risipei din banii publici, PSD nu vrea îmbunătăţirea condiţiilor pentru antreprenori, PSD nu vrea stabilitate financiară.

În loc să facă referendumuri interne şi să întreţină o stare permanentă de tensiune politică în ţară, liderii PSD ar fi trebuit să fie oneşti şi să spună oamenilor adevărul: că nu vor nici în ruptul capului ca România să devină un stat performant, transparent şi corect cu propriii cetăţeni. Nu Ilie Bolojan este problema PSD, ci reformele pe care acesta şi Partidul Naţional Liberal vor să le facă în România!

Am toată convingerea că, aşa cum s-a întâmplat recent în Ungaria, dar şi în alte state europene, populiştii şi demagogii vor primi o lecţie dură din partea oamenilor, la vot.

Am spus-o şi o mai spun: românii aşteaptă de la Guvern şi de la Parlament responsabilitate, reforme reale, seriozitate şi măsuri care să aducă bunăstare pentru toţi cetăţenii acestei ţări. Cine nu a înţeles aceste dorinţe ale poporului român va fi aspru sancţionat la următoarele alegeri.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Hristos a înviat!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Recuperarea tezaurului geto-dac, o veste care bucură România".

Între atâtea lucruri care se întâmplă în jurul nostru în timpuri tulburi, sunt şi lucruri care ne pot bucura. Iar faptul că autorităţile olandeze au reuşit să recupereze Coiful getic de la Coţofeneşti şi două dintre brăţările dacice de la Sarmizegetusa, care au fost jefuite la Muzeul "Drents" din Assen, la începutul anului 2025, este un lucru foarte important pentru ceea ce înseamnă patrimoniul cultural identitar istoric românesc, dar şi sub aspectul a ceea ce înseamnă felul în care noi ne definim ca naţiune în lume. Pentru că acest coif, despre care s-a vorbit foarte mult şi care are o vechime de 2.500 de ani, şi care, după toate elementele istorice, a aparţinut unei căpetenii getice din Muntenia, acum aproximativ 2.500 de ani, pe lângă faptul că reprezintă o capodoperă a artei antice din Epoca Fierului, înainte de antichitatea clasică însăşi, el este până la urmă un artefact care vorbeşte de primele atestări şi primele forme de expresie ale civilizaţiei strămoşilor noştri geto-daci. El poate a fost realizat într-un atelier al anticilor greci de pe malul Pontului Euxin, poate că pe el sunt şi elemente de influenţă ale culturii scitice, însă, în esenţă, el este, pe undeva, un act care dovedeşte continuitatea civilizaţiei geto-dacice în acest spaţiu şi vechimea strămoşilor noştri pe teritoriul României de azi.

După părerea mea, vorbim acolo despre o adevărată coroană, o coroană folosită în ritualuri. Despre ce ritualuri - aici s-au făcut multe speculaţii şi nu este cazul să facem şi noi acum.

De asemenea, brăţările dacice datează chiar din perioada Regelui Decebal, din secolul I. Poate acest mare rege al Daciei le-a văzut sau poate că el însuşi le-a atins cu mâna sa.

De aceea, brăţările dacice şi Coiful getic de la Coţofeneşti reprezintă nişte artefacte fundamentale pentru ceea ce înseamnă România, pentru ceea ce înseamnă cultura şi identitatea noastră. Trebuie să fim absolut responsabili cu aceste valori inestimabile şi trebuie să punem în valoare tot ceea ce ţine de moştenirea strămoşilor noştri, tot ceea ce ţine de acest bagaj de patrimoniu şi identitar, esenţial pentru înţelegerea a ceea ce suntem noi şi de unde venim noi, naţiunea română din zilele noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Salut cu responsabilitate şi speranţă rezultatele recentului scrutin parlamentar din Ungaria, care au revitalizat profilul european al ţării vecine. Aceste rezultate fac posibilă o Ungarie europeană mai puternică, mai asertivă, mai pragmatică şi capabilă să construiască din nou în Uniune politicile coezive de care Uniunea Europeană are vitală nevoie.

Cetăţenii maghiari au întors faţa ţării lor din nou spre Europa, iar votul lor a fost copleşitor şi clar. Prin aceste alegeri, Ungaria reia o lungă şi frumoasă tradiţie de a participa activ şi constructiv la elaborarea şi implementarea politicilor sectoriale ale Uniunii Europene. Prin aceste alegeri, Ungaria probează că are suficiente resurse interne spre a reconstrui credibilitatea partenerilor săi europeni în ceea ce priveşte sprijinul maghiar pentru politica de extindere a Uniunii, în particular, sprijinul pentru parcursul european al Ucrainei şi al Republicii Moldova.

Prin aceste alegeri se conturează premisele necesare adoptării în perioada imediat următoare a deciziei politice a Uniunii Europene de iniţiere a negocierilor pe clustere ale Ucrainei şi Republicii Moldova, decizie îndelung aşteptată la Kiev şi Chişinău.

Prin aceste alegeri, poporul maghiar îşi reconfirmă capacitatea de a sprijini valorile şi principiile Uniunii Europene şi de a fi garantul acestora în Europa Centrală şi totodată coarhitect al avansului acestora spre Est, pe măsura speranţelor ţărilor şi popoarelor din estul Europei de a deveni parte a întregii familii europene şi ca răspuns legitim al Uniunii la speranţele respective.

Prin aceste alegeri, relaţia bilaterală dintre România şi Ungaria primeşte şansa unei relansări în domenii precum securitatea regională şi politica externă şi de securitate a Uniunii Europene. Ungaria redevine relevantă în procesul de consolidare a interesului şi acţiunii politice a Uniunii Europene la estul continentului, în eforturile actuale şi viitoare ale Uniunii de a construi o arhitectură de securitate regională pe continent, mai ales în zona estică a acestuia.

Prin aceste alegeri, Ungaria redevine partenerul predictibil şi responsabil de care ne era dor, de care are nevoie o întreagă construcţie europeană spre a rezista provocărilor geopolitice în creştere din afara acesteia.

Veştile bune din Ungaria ne dau speranţa că se poate, mai ales din perspectiva altor procese electorale relevante din Europa, care vor avea loc în lunile şi anii ce vor veni.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Subiectul declaraţiei mele politice este "12 aprilie 1989 - ziua în care România nu mai avea datorii".

Pe 12 aprilie 1989, Ceauşescu anunţa în cadrul plenarei Comitetului Central, un fapt istoric, pe care niciun alt stat din lume nu l-a mai putut rosti vreodată cu fruntea sus: lichidarea integrală a datoriei externe a României: "pentru prima dată în istoria sa îndelungată, Romania nu mai are nicio datorie externă, nu mai plăteşte tribut nimănui, şi este cu adevărat independentă şi economic şi politic".

S-au împlinit 37 de ani de la acel discurs. Să fie clar, nu fac apologia unei epoci şi nu confund libertatea cu dictatura. Dar am obligaţia să spun adevărul istoric şi adevărul economic: a existat un moment în care România nu mai era îngenuncheată, nu era dependentă de împrumuturi şi nu stătea cu mâna întinsă la alţii ca să-şi poată plăti cheltuielile.

Acel moment a fost însă şi ultimul.

Fără să se ştie, atunci, în aprilie 1989, se încheia nu doar o datorie, ci şi un capitol de suveranitate economică. După acel prag, a început era în care sacrificiul uriaş al părinţilor şi bunicilor noştri a fost şters cu buretele. Tot ce s-a strâns cu muncă, lipsuri, raţionalizări şi suferinţă a fost risipit de guverne iresponsabile, de trădări succesive şi de o clasă politică incapabilă să construiască, dar foarte pricepută la a împrumuta, a vinde şi a subordona.

România de astăzi nu mai este România care îşi hotăra singură destinul economic. Am ajuns să avem mai mulţi români în afara ţării decât în interiorul ei. Am ajuns o ţară în care statul nu mai produce aproape nimic strategic, dar taxează tot. O ţară în care românul munceşte, iar alţii încasează. O ţară în care resursele pleacă, profiturile pleacă, iar nota de plată rămâne aici, pe masa cetăţenilor români.

Părinţii şi bunicii noştri au strâns cureaua ca România să nu mai fie datoare nimănui. Clasa politică de după '89 a făcut exact contrariul: a îndatorat din nou ţara, a dezmembrat economia naţională şi a transformat independenţa într-un cuvânt gol.

Şi poate cel mai grav este altceva: ni s-a furat până şi memoria. Ni s-a interzis să mai comparăm, să mai gândim, să mai punem întrebări. Oricine vorbeşte astăzi despre independenţă economică este imediat redus la tăcere. De parcă dorinţa ca România să nu fie datoare, să nu fie controlată şi să nu mai fie umilită ar fi o vină.

La 37 de ani de la acel moment, nu trebuie să idealizăm trecutul. Dar nici nu avem voie să minţim despre prezent. Iar prezentul este dureros: România este din nou prinsă în lanţul datoriei, dependentă şi vulnerabilă. Adevărata întrebare de astăzi nu este ce s-a întâmplat în '89, ci cum e posibil ca un popor care a plătit tot să ajungă azi mai împovărat şi mai dator ca niciodată. Cine răspunde pentru faptul că, după 37 de ani, nu mai putem vorbi despre independenţă, ci doar despre dependenţă? Cine răspunde pentru transformarea României dintr-un stat fără datorii într-un stat care trăieşte doar pe credit? Un popor care uită ce înseamnă independenţa ajunge să accepte dependenţa ca normalitate.

Dacă vrem să rămânem o naţiune, atunci trebuie să avem curajul să spunem că România trebuie scoasă din logica umilinţei, a datoriei perpetue şi a obedienţei economice. Pentru că o ţară care plăteşte tribut nu este o ţară liberă şi o ţară care nu mai luptă pentru independenţa ei nu mai are viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mihai-Adrian Ţiu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Hristos a înviat!

Binecuvântat popor român,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Nedreptate pe umerii românilor".

Ceea ce vedem astăzi, în urma investigaţiei declanşate de Consiliul Concurenţei încă din anul 2022, nu poate fi trecut cu vederea. Nu este vorba doar de o simplă analiză tehnică a pieţei bancare, ci despre o acţiune gravă: aceea că românii ar fi fost împovăraţi intenţionat, printr-o posibilă înţelegere între bănci, pentru a creşte artificial ROBOR-ul.

Suspiciunea că un "cartel" de 10 bănci ar fi acţionat pentru a creşte ROBOR-ul nu este doar o temă economică, reprezintă o lovitură directă dată milioanelor de români care au credite şi care au fost forţaţi să suporte rate de două ori mai mari. Când inclusiv guvernatorul BNR, domnul Mugur Isărescu, recunoaşte că "băncile au sărit calul", este clar că nu vorbim despre o piaţă liberă, ci despre un dezechilibru grav, care ridică suspiciuni legitime de abuz.

Dacă aceste suspiciuni sunt confirmate, nu mai vorbim doar despre simple erori de piaţă. Vorbim despre un sistem care a scăpat de sub control şi, mai grav, despre un sistem care a fost folosit împotriva propriilor cetăţeni. Economia reală a fost sufocată, iar România nu mai poate fi ţara în care cetăţenii plătesc nota de plată pentru înţelegeri obscure, din spatele uşilor închise.

Domnule premier Bolojan,

Ce face statul român când cetăţenii lui sunt nedreptăţiţi?

Ar fi trebuit să vorbim astăzi despre o responsabilitate a autorităţilor statului român. Au fost afectaţi oameni care au văzut cum ratele lor s-au dublat peste noapte, familii care au fost împinse la limita sărăciei, familii executate silit şi antreprenori care au fost sufocaţi de dobânzi.

De ce românii sunt lăsaţi singuri împotriva unui sistem financiar uriaş?

În acest sens, SOS România va susţine în Parlamentul României un proiect de lege prin care toţi românii afectaţi să poată recupera dobânzile plătite în mod abuziv în perioada 2022-2026.

Românii trebuie să-şi primească banii înapoi. Toţi românii care au fost afectaţi de creşterea artificială a ratelor trebuie să fie despăgubiţi. Nu peste ani sau prin procese interminabile, ci printr-un cadru legal care să permită recuperarea dobânzilor plătite nejustificat, fără birocraţie excesivă şi fără umilinţă.

Nu mai acceptăm ca românii să fie trataţi ca o masă de manevră pentru profituri uriaşe!

Nu mai acceptăm ca românii să fie victime într-un joc financiar!

Dacă băncile au greşit, atunci băncile trebuie să plătească, nu românii!

România are nevoie de dreptate! Dreptatea nu se negociază, iar românii trebuie să-şi primească fiecare leu înapoi.

Un popor unit nu poate fi învins!

Cu respect, din Parlamentul României, deputat SOS România, judeţul Olt, Mihai-Adrian Ţiu.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ne aflăm în Săptămâna Luminată a Sărbătorii Învierii Domnului nostru Iisus Hristos şi am convingerea că pentru un om politic creştin Parlamentul nu trebuie să fie doar un spaţiu al dezbaterilor sterile şi al intereselor divergente, ci un loc al slujirii aproapelui, al adevărului şi al dreptăţii.

Un politician creştin trebuie să fie, înainte de toate, un model de onestitate. Promisiunile făcute românilor trebuie respectate, iar deciziile trebuie să urmărească binele comun, nu interesele conjuncturale sau de grup.

De asemenea, dialogul şi respectul reciproc trebuie să domine activitatea parlamentară. Ura şi dezbinarea pot fi depăşite, iar oamenii politici creştini au datoria de a construi punţi, nu ziduri, şi de a căuta consensul, nu conflictul.

Credinţa trebuie să ne inspire curajul apărării valorilor morale autentice, chiar şi atunci când acest lucru nu este popular. Adevărul nu se negociază şi nu poate fi relativizat. De aceea, un om politic creştin nu poate aproba sub nicio formă măsuri care lovesc familia. Şi, totuşi, majoritatea parlamentarilor au girat impozitarea veniturilor obţinute din indemnizaţiile de creştere a copiilor.

Un om politic creştin nu poate iniţia sau vota proiecte de lege care urmăresc legalizarea aşa-ziselor parteneriate sau căsătorii homosexuale sau a adopţiilor de copii de către cuplurile homosexuale. Şi, totuşi, sunt înregistrate la Camera Deputaţilor mai multe proiecte de lege care vizează legalizarea de parteneriate civile între persoane de acelaşi sex.

Un om politic creştin nu poate iniţia sau vota proiecte de lege care urmăresc legalizarea prostituţiei. Şi, totuşi, un astfel de proiect de lege este înregistrat la Senat.

Un om politic creştin trebuie să se situeze întotdeauna de partea păcii şi nu poate vota pentru participarea României, sub nicio formă, la un război care distruge Creaţia Divină, un război împotriva unui stat care nu ne-a atacat.

Şi, totuşi, am fost doar 18 parlamentari, majoritatea de la SOS România, care am votat contra utilizării bazelor militare din România în războiul pornit de SUA şi Israel împotriva Iranului.

România, dragi colegi şi colege, nu este o ţară laică, aşa cum repetă unii, confundând probabil România cu Franţa. România este o ţară creştină prin istorie, prin tradiţie şi prin realitatea Anului Domnului 2026, când toate măsurătorile sociologice organizate la nivel naţional, european şi mondial, arată că noi, românii, suntem cel mai religios popor din Europa şi unul dintre cele mai religioase popoare din lume.

Avem Crucea aici, în sala de plen a Camerei Deputaţilor, şi o frumoasă Catedrală Naţională ridicată aici, în curtea Palatului Parlamentului, printr-o decizie a Camerei Deputaţilor. Avem un Imn Naţional care vorbeşte despre "preoţi cu Crucea-n frunte", iar majoritatea dintre noi am depus jurământul de credinţă faţă de ţară şi popor cu mâna pe Biblie, rostind formula: "Aşa să mă ajute Dumnezeu!".

Ceea ce ne lipseşte este o clasă politică care să-şi asume creştinismul şi în fapte, nu doar în vorbe.

Lumina Învierii să ne... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Adevărat a înviat, domnule deputat!

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Dumitriţa Albu, de la neafiliaţi. Nu este.

Atunci, în continuare, voi da cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă, de la neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România decide, nu cere voie: redeschidem Rafinăria Petrotel Lukoil pentru că vrem noi şi nu avem nevoie de niciun aviz de la Washington!".

Redeschiderea rafinăriei Petrotel reprezintă o măsură importantă pentru consolidarea securităţii energetice naţionale.

România mea nu are nevoie de derogări şi nu cere voie nimănui pentru a-şi apăra interesele economice şi energetice. Decizia de redeschidere a acestei rafinării aparţine exclusiv statului român şi trebuie luată în funcţie de nevoile reale ale economiei naţionale, şi nu în funcţie de aprobări informale sau presiuni externe.

Luăm act de poziţiile exprimate de partenerii noştri strategici, inclusiv de autorităţile din Statele Unite ale Americii, însă acestea nu pot şi nu trebuie să condiţioneze deciziile strategice ale României. Consultarea nu înseamnă subordonare!

România este stat membru al Uniunii Europene şi îşi respectă toate obligaţiile derivate din acest statut, obligaţii privind mediul, privind concurenţa şi piaţa internă. Dar aceste reguli nu anulează suveranitatea naţională a statului român.

Articolul 345 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene este foarte clar: regimul proprietăţii şi controlul asupra resurselor şi capacităţilor energetice rămân la latitudinea statelor membre.

Prin urmare, este fals şi inacceptabil să se inducă ideea că România trebuie să aştepte un aviz de la Washington pentru a-şi redeschide o rafinărie. Nici Uniunea Europeană, nici Statele Unite ale Americii şi niciun alt stat nu pot decide când şi cum îşi foloseşte România resursele sau îşi reporneşte capacităţile de producţie, cum exploatează România petrolul, gazele sau alte resurse naturale.

Articolul 135 din Constituţia României obligă statul să se asigure că exploatarea resurselor are loc în concordanţă cu interesul naţional.

În acest cadru în care trăim vremuri de excepţie, trebuie să aplicăm măsuri de excepţie. Războiul mondial stă la uşă, iar statele deştepte, care îşi valorifică sursele de energie, primesc putere, securitate energetică şi devin elemente esenţiale ale stabilităţii şi dezvoltării.

Trebuie şi noi să acţionăm rapid, ferm şi în interes naţional, să dezvoltăm rapid producţia internă, să creştem stocurile de energie şi să repornim orice capacitate esenţială de care avem nevoie pentru energie şi pentru salvarea naţiunii române.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ştefan Ţintă, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ştefan Ţintă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Sunt încântat să vă regăsesc bucuroşi şi sănătoşi după aceste Sărbători de Paşte.

Pe lângă tradiţionalul salut de "Hristos a înviat!", mă văd obligat să vă adresez şi întrebarea dacă dumneavoastră ştiţi sau v-aţi gândit măcar o dată, în răstimpul acestei minivacanţe, la cum au petrecut românii Paştele. Pentru că Paştele ar fi trebuit să fie o perioadă a liniştii şi a apropierii dintre oameni, nu un moment în care românii şi-au calculat cu febrilitate fiecare leu şi s-au întrebat dacă îşi mai permit să respecte o sărbătoare milenară, pe care PNL şi USR au plasat-o în spectrul unei austerităţi negre.

Da, în 2026, masa de Paşte a devenit un lux pentru prea mulţi români, nu o normalitate.

Este total nedrept şi revoltător ca, în prezent, să existe cetăţeni care se văd constrânşi să facă împrumuturi sau credite ca să se bucure de un minim de produse tradiţionale de Paşte.

Şi această realitate dureroasă nu este efectul vreunei catastrofe sau al vreunui conflict armat cu implicarea directă a României. Această situaţie groaznică, pe care o trăim azi, este strict rezultatul unor decizii politice greşite ale partidelor guvernamentale de dreapta. PNL şi USR nu doar că ne confirmă din nou că au pierdut contactul cu realitatea de zi cu zi, dar se avântă şi vorbesc despre reforme şi echilibre macroeconomice tot pe spatele cetăţenilor, ignorând total dezechilibrul real din buzunarele oamenilor.

De aceea, am mai spus-o şi o voi mai repeta până când liderii PNL şi USR vor înţelege că inflaţia aproape că anulează orice venit. Iar discursurile tehnocrate nu ţin loc de mâncare de pus pe masă, nici zilnic şi cu atât mai puţin de sărbători.

Pentru mine, ca social-democrat, este de-a dreptul strigător la cer ca oamenii să ajungă să se împrumute ca să cumpere ouă, carne sau cozonac. La fel de anormal este şi ca pensionarii să aleagă între medicamente şi o masă de Paşte. Şi cu atât devin mai inacceptabile ridicările din umeri şi explicaţiile abstracte, trimise de la Palatul Victoria, mai ales că rolul şi obligaţia unui guvern sunt de a asigure un trai decent. Asta ar însemna politici care cresc veniturile reale, care controlează costul vieţii şi care protejează categoriile vulnerabile nu doar pe hârtie, ci cu efecte clare în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Economia trebuie să lucreze în beneficiul oamenilor, nu să fie angajată împotriva lor.

Dacă actualii decidenţi continuă să refuze să înţeleagă asta, atunci problema nu mai este doar una de factură economică. Pentru că ea ţine, de fapt, de responsabilitate şi de voinţa politică a liberalilor şi a USR-iştilor. Iar România poate mai mult pentru cetăţenii săi. Românii merită stabilitate, respect şi şansa să trăiască mereu fără grija zilei de mâine. Acesta trebuie să devină şi obiectivul PNL şi al USR, nu doar al nostru, al tuturor celor de la PSD!

Îmi doresc, din ce în ce mai mult, ca acest lucru să se întâmple cât mai repede cu putinţă. Până atunci, sunt alături, cu respect şi solidaritate, de fiecare român care poartă în tăcere greutăţile vieţii, care se ridică zi de zi şi care alege să rămână credincios şi demn, în ciuda acestor încercări inutile.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ştefan Bouda, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan Bouda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Săptămâna trecută, Timişoara a fost gazda unui eveniment de o importanţă simbolică şi academică deosebită - Olimpiada naţională de limbi materne slave.

Elevi din întreaga ţară s-au reunit pentru a demonstra că diversitatea culturală a României nu este doar o moştenire a trecutului, ci o realitate vie şi performantă.

Vreau să folosesc această tribună pentru a adresa mulţumiri pline de recunoştinţă dascălilor şi îndrumătorilor. Dumneavoastră sunteţi cei care, cu o dăruire exemplară, păstraţi aprinsă flacăra limbilor materne. Nu predaţi doar gramatică sau literatură. Dumneavoastră sunteţi gardienii unui patrimoniu imaterial care face România mai bogată. Fără efortul dumneavoastră adesea tăcut, identitatea acestor comunităţi s-ar pierde în vâltoarea globalizării.

De asemenea, felicitări tuturor participanţilor!

Şi mai ales, dragi elevi, indiferent de premiul obţinut, faptul că aţi ales să studiaţi şi să concuraţi în limba părinţilor şi bunicilor voştri este în sine o victorie a demnităţii. Voi sunteţi ambasadorii comunităţilor voastre şi dovada că multiculturalismul românesc are un viitor solid.

Stimaţi colegi,

Succesul acestor tineri ne obligă şi nu putem să ne limităm doar la felicitări festive, în timp ce comunităţile din care aceşti copii provin se confruntă cu realităţi economice dure. Identitatea se păstrează prin şcoală, dar comunităţile supravieţuiesc prin condiţii de viaţă demne.

Nu putem cere performanţa acolo unde infrastructura educaţională este lăsată în urmă sau unde familiile acestor elevi sunt copleşite de costuri de trai insuportabile, precum preţurile actuale la energie, care apasă greu asupra gospodăriilor din zonele rurale.

Este datoria noastră, a celor care decidem, de la această tribună, să ne asigurăm că sprijinul pentru minorităţi - fie că vorbim despre comunitatea cehă, slovacă, sârbă - se traduce în: investiţii constante în şcolile din mediul rural şi din micul urban; subvenţii şi protecţie reală în faţa crizei energetice pentru consumatorii vulnerabili din aceste zone, modernizarea infrastructurii care să lege aceste comunităţi de restul ţării.

Vă invit să fim alături de aceşti tineri şi de dascălii lor, nu doar prin cuvinte, ci prin politici publice care să le garanteze un viitor acasă, în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vreau să cred că în România toată lumea este respectată şi consider că trebuie să facem în fiecare zi mai mult pentru iubire, pentru respect reciproc între noi.

În continuare, voi da cuvântul domnului deputat Biro Daniel, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Răzvan Biro:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

A trecut mai bine de un an de când problema Combinatului Azomureş se află pe masa Guvernului şi, cu toate acestea, nu s-a întâmplat nimic. Nu am văzut soluţii, nu am văzut decizii, nu am văzut asumare. În schimb, am văzut o lipsă de interes faţă de un obiectiv strategic pentru România. Căci, atunci când vorbim despre Azomureş, nu vorbim despre o oarecare societate comercială, ci vorbim despre cel mai important şi cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, vorbim despre un pilon vital pentru agricultura românească şi vorbim despre unul dintre cei mai mari angajatori din judeţul Mureş.

De mai bine de un an, combinatul funcţionează la capacităţi reduse. Astăzi se află în conservare, iar de la 1 mai, peste 2.500 de români, de la chimişti, ingineri, specialişti şi până la operatori, riscă să ajungă fără locuri de muncă. 2.500 de familii, 2.500 de destine, 2.500 de motive pentru care statul trebuie să intervină şi, totuşi, nu o face!

Atât angajaţii, cât şi fermierii, s-au săturat să aştepte.

S-au săturat să vadă că se găsesc bani pentru a sprijini înarmarea Ucrainei.

S-au săturat să vadă că se găsesc resurse pentru a sprijini energetic Republica Moldova.

S-au săturat să vadă cum sunt irosite sute de milioane de euro pentru vaccinuri inutile, iar pentru un domeniu esenţial al industriei naţionale nu se găsesc soluţii şi industria chimică este lăsată să moară.

Trebuie să înţelegem că acest combinat are capacitatea să producă îngrăşăminte de o foarte bună calitate şi la un preţ accesibil pentru fermierii români.

Trebuie să înţelegem că acest combinat poate contribui la producţia agricolă şi la securitatea agroalimentară a României.

În final, fac un apel către Guvernul României să acţioneze de urgenţă pentru a salva Combinatul Azomureş.

Nu mai este timp de negocieri, nu mai este timp de calcule, nu mai este timp de dezbateri.

Este nevoie de acţiune imediată, este momentul deciziei.

Guvernul trebuie să spună clar: salvează Azomureş sau îşi asumă distrugerea unui nou pilon industrial al României?

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Un abuz rămâne un abuz, indiferent de pretextele pe care le invocă abuzatorul. Aşa se întâmplă şi cu abuzurile de mediu, iar Pădurea Băneasa este exemplul viu că un colţ de natură nu dispare din conştiinţa publică nici atunci când anumiţi decidenţi îi semnează din pix condamnarea la moarte.

După 10 luni de S.O.S.-uri şi presiuni, semnale în presă, dezbateri în Comisia pentru mediu din Parlament şi controale în teren, lucrurile încep să revină pe făgaşul normal. Contractul care a transformat un drum forestier de la marginea Capitalei într-un culoar rutier pentru mii de maşini a fost denunţat unilateral de Romsilva, cu un preaviz de 60 zile.

Este primul gest al Regiei Romsilva în direcţia corectă. Însă cronologia acestui abuz arată limpede vicii şocante de responsabilitate, pe întregul lanţ de decizie.

Contractul semnat în martie 2025, între Direcţia Silvică Ilfov şi un dezvoltator imobiliar care a uitat să-şi îndeplinească promisiunile faţă de beneficiari, a deschis o cutie a Pandorei în ceea ce priveşte ocolirea legii. Bariera a fost ridicată înainte de termen, fără ca toate condiţiile legale să fie respectate, iar din septembrie 2025 pădurea a devenit o şosea urbană tranzitată de mii şi mii de autoturisme, în fiecare zi. O oază verde şi de linişte a fost confiscată de un rechin imobiliar, cu încălcarea expresă a noului Cod silvic şi cu acordul scris al celor care ar fi trebuit să o protejeze.

Preţul la care a fost vândută Pădurea Băneasa a fost primul indiciu că bătaia de joc la adresa naturii a fost oficială, pe faţă şi fără ruşine: 10 bani pentru fiecare autoturism.

Un al doilea indiciu, mai grav, a fost descoperit de Corpul de control de la Ministerul Mediului, care mi-a dat dreptate: tot ce s-a întâmplat în Pădurea Băneasa a fost o pungăşie. Practic, o şosea a apărut în pădure fără să existe juridic, iar pentru această improvizaţie statul a plătit, generând prejudicii din bani publici.

Dragi colegi,

În ultimele 10 luni, Pădurea Băneasa a fost tratată ca o anexă a unui proiect imobiliar privat, iar legea, ca o recomandare opţională. Asta, în ciuda reacţiilor civice vehemente, care au expus abuzul în cele mai mici detalii şi au presat o decizie din partea conducerii Ministerului Mediului, decizie pe care nu o avem nici până astăzi.

Până atunci, suntem în situaţia de abuz şi îmi doresc foarte mult ca Pădurea Băneasa să fie salvată.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dacă mai avem colegi care au fost înscrişi şi au ajuns mai târziu? Nu mai sunt.

În continuare, voi da cuvântul subsemnatului pentru o declaraţie politică.

(Coboară la tribună.)

Stimaţi colegi,

Zilele trecute s-a întâmplat o... o zi importantă, să zic, în vecinătatea noastră, în Ungaria - alegerile care au avut loc; sigur că ne interesează.

Şi pentru că au fost nişte declaraţii ale premierului ales al Ungariei privind anumite acte de corupţie ale Guvernului Viktor Orbán, cred că nu pot fi trecute cu vederea.

Eu, ani la rând, am atras atenţia despre acţiuni reprobabile ale Guvernului ungar în Transilvania.

Am urmărit cu maximă atenţie şi seriozitate declaraţiile prim-ministrului ales al Ungariei, atât din timpul campaniei electorale, cât şi pe cele formulate în seara victoriei şi următoarele declaraţii.

Consider că instituţiile statului român - Guvernul, Preşedintele şi Parlamentul - au datoria de a trata cu responsabilitate orice semnal public privind posibile fapte de corupţie cu implicaţii transfrontaliere.

În acest sens, apreciez că România trebuie să răspundă deschis şi constructiv oricăror solicitări venite din partea autorităţilor ungare privind investigarea şi clarificarea unor astfel de situaţii.

Există indicii şi suspiciuni legitime că fostul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orbán, ar fi avut parteneri în România, în cadrul unor operaţiuni economice semnificative. Achiziţiile realizate în ultimii ani - de la clădiri monument istoric, imobile şi hoteluri, până la branduri din industria alimentară, companii multinaţionale din energie sau chiar echipe de fotbal - ridică serioase întrebări privind provenienţa fondurilor utilizate, în condiţiile în care locuitorii Ungariei se confruntă cu o scădere a nivelului de trai.

Dacă aceste investiţii au fost realizate din surse ilicite sau surse supuse sancţiunilor internaţionale instituite urmare a agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, ne aflăm în faţa unei probleme deosebit grave, sens în care invităm autorităţile de la Budapesta să denunţe aceste fapte şi să sesizeze Guvernul României şi instituţiile internaţionale.

Totodată, în lumina informaţiilor difuzate de presa maghiară privind susţinerea de către Ministrul Afacerilor Externe al Ungariei, condus de Péter Szijjártó, a unor activităţi în favoarea Rusiei, considerăm amical şi prietenesc, ca între doi aliaţi în cadrul UE şi NATO, ca noul Guvern să verifice existenţa şi să oprească eventuale acţiuni ale serviciilor de informaţii ungare pe teritoriul României, dacă acestea există.

De asemenea, în situaţia în care se va dovedi că anumite... (I se întrerupe microfonul.)

(Revine la prezidiu.)

Mulţumesc.

Vedeţi? Dacă timpul s-a terminat, se termină pentru fiecare... egal.

Da.

Dacă nu sunt alţi colegi care au fost înscrişi la cuvânt pentru a citi declaraţii, atunci voi da citire declaraţiilor depuse în scris. (Vociferări.)

Dacă a venit la fix...

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţie politică

Stimaţi colegi,

În calitate de parlamentar ales în judeţul Maramureş, aduc în atenţie gestionarea migraţiei la frontiera de nord - o responsabilitate pentru statul român şi pentru Europa.

Judeţul Maramureş se află azi în prima linie a unei realităţi complicate generate de războiul din Ucraina.

În ultimii ani, tot mai multe persoane au încercat să treacă graniţa prin zonele montane ale judeţului, în condiţii extreme, riscându-şi viaţa pentru a ajunge pe teritoriul României, şi de aici mai departe în Europa.

Munţii Maramureşului au devenit o rută periculoasă, dar intens circulată de bărbaţii ucraineni, care încearcă să evite încorporarea în armata ucraineană. Aproape 15.000 de bărbaţi ucraineni au trecut ilegal graniţa în România, prin zona Maramureşului, mulţi riscându-şi viaţa, traversând crestele înalte ale munţilor.

Traseul prin Munţii Maramureşului este extrem de riscant, mai ales în condiţii meteo nefavorabile. Zeci de ucraineni au fost găsiţi decedaţi sau au necesitat intervenţie specializată. Aceste situaţii pun o presiune reală pe instituţiile statului din teritoriu. Echipele Salvamont Maramureş, împreună cu Poliţia de Frontieră Română şi serviciile de urgenţă sunt implicate constant în operaţiuni dificile de salvare în munţi, uneori în condiţii meteorologice extreme. Aceşti oameni îşi riscă viaţa pentru a salva alte vieţi, iar efortul lor trebuie recunoscut şi susţinut.

Realitatea este că Maramureşul nu este doar o zonă turistică sau culturală, ci şi o frontieră externă a Uniunii Europene. Prin urmare, gestionarea fenomenului migraţiei nu poate rămâne doar responsabilitatea autorităţilor locale sau a structurilor din judeţ. Este nevoie de o strategie clară la nivel naţional şi european. Avem nevoie de investiţii mai mari în infrastructura de supraveghere a frontierei, de dotări moderne pentru echipele de intervenţie şi de mecanisme mai eficiente de cooperare internaţională. În acelaşi timp, trebuie să găsim un echilibru între securitatea frontierelor şi respectarea valorilor umanitare care definesc societatea europeană.

Maramureşul a demonstrat, de-a lungul timpului, solidaritate şi responsabilitate, dar această responsabilitate trebuie împărţită. Statul român şi instituţiile europene trebuie să sprijine mai mult comunităţile de frontieră, pentru ca acestea să poată gestiona corect provocările generate de migraţie.

Gestionarea migraţiei la frontiera de nord nu este doar o problemă locală, este o problemă de securitate, de solidaritate şi de responsabilitate naţională şi europeană.

Vă mulţumesc.

Crina-Fiorela Chilat, deputat al PSD, Maramureş.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, voi da citire declaraţiilor politice depuse în scris.

Grupul parlamentar al PSD: Marius-Constantin Budăi, Romeo-Daniel Lungu, Remus-Gabriel Lăpuşan, Nicolae-Adrian Bara, Ion Samoilă.

Declaraţii depuse în scris de către Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Radu Fabian-Cristian, Andrei-Cosmin Guşă, Doru-Lucian Muşat, Dorel Vulpoiu, Nicolae Mîndrescu, Cristina-Emanuela Dascălu.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Bogdan-Iulian Huţucă, Simona-Geanina Pistru-Popa, Sebastian-Ioan Burduja.

Declaraţii depuse în scris de către Grupul parlamentar SOS România: Vasile Nagy, Andreea-Petronela Cîmpianu, Florin Caragaţă, Sorin-George Oltenaşu, Nini-Alexandru Pascalini, Mihai-Adrian Ţiu.

Neafiliaţi - Raisa Enachi.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată declaraţiilor politice.

Vă doresc spor şi sănătate!