Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 3 iunie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi ai minorităţilor naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - Uniţi pentru România, un deputat neafiliat.

În continuare, permiteţi-mi să îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ion-Alin Tomoescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Educaţia nu poate fi reformată prin diminuarea respectului faţă de profesori".

În această perioadă, România dezbate viitoarea lege a salarizării unitare, un act normativ care va influenţa profund funcţionarea sistemului public pentru mulţi ani de acum înainte. În acest context, consider că orice măsură care vizează diminuarea veniturilor personalului din educaţie trebuie analizată cu maximă responsabilitate, deoarece efectele sale se vor răsfrânge direct asupra calităţii actului educaţional.

Îmi exprim îngrijorarea faţă de posibilitatea eliminării sporului de dirigenţie şi a sporului acordat personalului care lucrează în învăţământul special. Aceste drepturi salariale nu reprezintă privilegii, ci forme de recunoaştere a unor responsabilităţi suplimentare şi a unor condiţii de muncă specifice, care depăşesc atribuţiile obişnuite ale unui cadru didactic.

Eliminarea sporului de dirigenţie transmite un mesaj periculos: că această muncă suplimentară nu are valoare. Consecinţa directă ar putea fi diminuarea interesului profesorilor pentru asumarea rolului de diriginte, ceea ce va genera dificultăţi în organizarea activităţii şcolare şi va afecta sprijinul acordat elevilor şi familiilor acestora.

La fel de îngrijorătoare este perspectiva eliminării sporului pentru învăţământul special. Cadrele didactice care lucrează cu copii şi tineri cu dizabilităţi sau cerinţe educaţionale speciale desfăşoară o activitate de o complexitate deosebită, care presupune competenţe profesionale suplimentare, un consum emoţional ridicat şi o implicare permanentă în procesul de recuperare şi integrare socială a beneficiarilor.

România are nevoie de reforme reale în educaţie, însă acestea nu pot fi construite prin reducerea motivaţiei profesionale a celor care lucrează direct cu elevii. O societate care doreşte performanţă, incluziune şi dezvoltare pe termen lung trebuie să investească în educaţie şi să respecte munca celor care formează generaţiile viitoare.

Solicit factorilor de decizie să păstreze sporul de dirigenţie şi sporul pentru învăţământul special în forma viitoarei legi a salarizării unitare şi să trateze educaţia ca pe o investiţie strategică, nu ca pe un capitol bugetar din care se pot realiza economii facile.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Ion-Alin Tomoescu, Circumscripţia nr. 27 Mehedinţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ultima duminică a lunii mai, statul român marchează Ziua Românilor de Pretutindeni, un moment solemn dedicat tuturor celor care îşi asumă identitatea şi filonul cultural românesc.

Această zi ne obligă la o reflecţie profundă şi la asumarea unei datorii istorice pe care adesea am neglijat-o. Avem o obligaţie morală, politică şi spirituală faţă de fraţii noştri din comunităţile istorice, care duc o luptă zilnică, adesea tăcută, pentru a-şi păstra limba, şcoala şi credinţa. Drama lor trebuie rostită cu voce tare de la această tribună. Românii din Nordul Bucovinei, din Maramureşul Istoric şi din Sudul Basarabiei, alături de comunităţile din Valea Timocului, Banatul Sârbesc, Bulgaria sau Ungaria, se confruntă cu un proces dur de asimilare şi cu o limitare constantă a drepturilor identitare fundamentale. Toţi aceşti oameni au nevoie de noi, iar sprijinirea lor fermă şi neîntreruptă trebuie să devină o prioritate a statului român, prin salvarea şcolilor cu predare în limba maternă şi susţinerea presei de expresie românească.

Dincolo de diaspora istorică, ne confruntăm astăzi cu o dramă demografică naţională. Statisticile ne arată dimensiunea unui exod copleşitor, România înregistrând a doua cea mai mare emigraţie din lume, depăşită fiind exclusiv de Siria, o ţară devastată de război.

În ultimii 15 ani, aproximativ şase milioane de români au ales să părăsească ţara, goniţi de vulnerabilitatea economică şi de dorinţa unui trai decent. Consecinţele sunt vizibile şi extrem de dureroase acasă, unde satele au rămas aproape pustii, iar peste jumătate dintre oraşele ţării nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori. Cu toate acestea, românii plecaţi au rămas profund legaţi de ţară, transferând acasă zeci de miliarde de euro.

Plecând din ţară, aceşti oameni au luat cu ei tradiţiile şi credinţa străbună, ducând spiritualitatea noastră în întreaga lume. Biserica şi familia creştină au rămas pilonii principali de păstrare a limbii şi a identităţii naţionale, acţionând ca adevărate ancore de speranţă în comunităţile din diaspora. Datoria noastră ca parlamentari şi ca naţiune este să construim acasă o Românie prosperă, în care cei plecaţi să îşi dorească să revină, şi să oferim un sprijin real, palpabil, celor din regiunile istorice. Românul din Valea Timocului, căruia i se refuză slujba în limba maternă, şi medicul plecat în Vest pentru un viitor mai bun alcătuiesc, împreună cu noi toţi, aceeaşi naţiune.

Astfel, fac apel - avem datoria să îi protejăm şi să îi menţinem uniţi în jurul valorilor care ne definesc.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Ilie, Ilie, ce-mi faci tu mie! Nu mai pot să mai dorm noaptea din cauza ta.

Stăteam azi-noapte şi citeam din presa liberă a acestei ţări - foarte liberă, de altfel - că a apărut un contract celebru, un SAFE de 196 de milioane de euro. Cui să fie el atribuit şi pentru ce? Către cei de la Grupul Digi - Digi 24, Digi FM, Routere Digi, Contracte Digi şi aşa mai departe.

Pentru ce?

Că şi asta a fost o întrebare pentru care n-am mai putut să dorm. Large Language Models. Cu alte cuvinte, pentru un ChatGPT românesc. Ce să facă el? Cybersecurity, aşa cum ne-a anunţat domnul Rog, acel celebru general al Cyberint.

Întrebarea mea pentru dumneavoastră, domnule Ilie, e următoarea: l-aţi atribuit direct, aşa cum aţi făcut la Oradea, aţi lansat o licitaţie? Dacă nu, aveţi nişte răspunsuri de dat, şi anume:

Unde rămâne produsul ăsta după ce se termină contractul - la companie sau la stat?

Va funcţiona la fel ca ChatGPT-ul?

Vom avea un centru de baze de date în România? Dacă da, cât mai costă şi ăla?

Înţeleg, în perioada asta ne preocupă dronele, ne preocupă veritabilele atacuri ruseşti, de acord, da' hai să nu ne pitim în spatele acestui contract SAFE şi să nu facem atribuiri directe doar de dragul unor mari spaime.

Ce nu mi-a mai fost mie clar în noaptea asta, noaptea trecută, practic, cum aceeaşi firmă participă la o licitaţie SRI, alături de altă firmă, cel mai probabil cu conexiuni în SRI, Logic Digital SRL? Întreb, încă mă întreb, cum e posibil să dăm 200 de milioane de euro către un ChatGPT românesc, când avem atâtea alte modele open source şi când spun "open source", spun că pot fi modificate pentru cele mai înalte standarde de securitate, aşa cum e nevoie în NATO.

Dar dacă dumneavoastră consideraţi că trebuie să cumpăraţi publicitate la Grupul Digi din banii SAFE, înseamnă că amanta de la Antena 3 este foarte, foarte supărată. Şi mai înseamnă că în curând o să înceapă un mare sau un mic război în presă, la care nu veţi şti cum să răspundeţi. Da' nu ne mai ferim din atâta lucru.

Iarăşi, întreb să rămână aici, pe bandă, scris:

Mai avem înaltă trădare, în ţara asta, condamnată?

Mai avem legi din astea, în care acuzăm înalta trădare?

Dacă nu, spuneţi, fraţilor, şi nu ne mai interesează.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru Bordian.

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv.

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa.

Doamna deputat Ariadna-Elena Cîrligeanu.

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Domnul deputat Dumitru Tilea.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, colegi!

Declaraţia mea politică se referă la un eveniment care a avut loc acum câteva zile, şi anume: "Sărbătoarea de Rusalii, una dintre cele mai importante din calendarul religios al creştinătăţii".

Stimaţi colegi,

În aceste zile binecuvântate de după Rusalii, una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii, doresc să transmit un gând de respect şi reflecţie către toţi românii, indiferent unde se află ei.

Rusaliile, sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh, reprezintă momentul în care credinţa, speranţa şi solidaritatea au dat naştere comunităţii creştine. Este o sărbătoare a comuniunii, a înţelegerii dintre oameni şi a puterii de a merge împreună înainte, chiar şi în vremuri dificile.

În tradiţia românească, Rusaliile nu sunt doar un moment religios, ci şi o expresie profundă a identităţii noastre naţionale, de la ramurile de tei puse la porţi şi la ferestre, până la Dansul Căluşarilor, toate aceste obiceiuri vorbesc despre continuitate, rădăcini şi respect pentru valorile moştenite de la generaţiile trecute.

Astăzi, mai mult ca oricând, societatea românească are nevoie de echilibru, de solidaritate şi de încredere. Trăim într-o perioadă în care oamenii sunt adesea dezamăgiţi, dezbinaţi şi preocupaţi de nesiguranţa zilei de mâine. Tocmai de aceea, marile sărbători creştine trebuie să rămână repere morale şi momente în care ne reamintim că responsabilitatea publică înseamnă, înainte de toate, grija faţă de oameni.

Numele de "Rusalii’’ provine de la latinescul "Rosalia", o veche sărbătoare romană dedicată morţilor şi trandafirilor. De-a lungul timpului, tradiţiile precreştine s-au împletit cu semnificaţia creştină a Cincizecimii.

În tradiţia populară românească se spune că în aceste zile nu se munceşte la câmp, nu se spală rufe, nu se merge în locuri izolate sau în păduri noaptea, oamenii merg la biserică pentru slujbe speciale şi în mai multe zone din sudul ţării se joacă Dansul Căluşarilor. De aceea, în aceste două zile de Rusalii şi după le doresc tuturor românilor sănătate, pace sufletească şi binecuvântare!

Deputat Dumitru Tilea, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Se spune că cea mai bună investiţie pe termen lung este cea făcută de o ţară în învăţământ şi în cercetare.

Stimaţi colegi,

Asistăm la o modificare a programului-cadru, aceasta fiind făcută printr-un ordin de ministru, anul trecut, în iunie 2025, urmând a fi implementată, se pare, din această toamnă.

Acest plan-cadru, aşa cum se vede, aşa cum sunt reacţiile din sistemul de învăţământ, aduce prejudicii sau bulversează total sistemul de învăţământ. Acest cadru vine să orienteze şi să aducă anumite organizări ale orelor pe discipline. Nu ne este clar dacă în acest context al modificărilor repetate în sistemul de învăţământ, privind mărirea normei, privind multe modificări şi îngheţarea posturilor în sistemul de învăţământ şi aşa mai departe, nu este clar dacă s-a făcut un studiu de impact riguros pentru fiecare disciplină în parte. Nu-mi este clar dacă au fost consultate, spre exemplu, pentru limba română, facultăţile de litere, nu-mi este clar dacă a fost consultată Academia Română. Nu-mi este clar ce se întâmplă cu un elev, dacă la 14 ani are el discernământul pentru a putea, în clasa a VIII-a, să aleagă un sistem de învăţământ sau altul, un liceu sau altul, pentru că, odată ce intri într-un astfel de sistem, orele sunt grupate şi există o aşa strategie, copilul nu mai poate să facă nimic şi este cumva forţat să urmeze un aşa sistem.

Or, noi trebuie să ne gândim foarte limpede că trebuie să organizăm un aşa sistem de învăţământ pe termen lung, un sistem de învăţământ care să ofere fiecărui copil o pregătire adecvată, culturală şi pentru tot ceea ce ţine de după cei 17-18 ani, când el, elevul, urmează o facultate, urmează o supraspecializare.

Or, lucrurile în ţară, în momentul de faţă, merg spre o direcţie greşită.

Şi cer Ministerului Învăţământului, Guvernului să amâne acest plan-cadru pentru alt an, pentru următorul an, pentru a putea fi executat, realizat în condiţii optime, pentru a fi agreat de sistemul de învăţământ, pentru a crea o direcţie şi o strategie bună şi adecvată, conform evoluţiei şi cerinţelor sistemul de învăţământ din România.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandru Bordian.

Domnul Alexandru Bordian:

Titlul declaraţiei: "După explozia dronei de la Galaţi, cine răspunde pentru siguranţa românilor?".

Stimaţi colegi,

Municipiul Galaţi a fost zguduit de un incident de o gravitate excepţională. O dronă s-a prăbuşit peste un bloc de locuinţe, făcând răniţi şi provocând pagube materiale. Potrivit raportului tehnic prezentat de autorităţi şi declaraţiilor preşedintelui Nicuşor Dan, drona de la Galaţi a fost de tip Geran-2 şi de provenienţă rusească, făcând parte dintr-un grup mai mare de drone lansate de ruşi, dar care a fost deviată spre România de apărarea antiaeriană din Ucraina.

Dincolo de concluziile tehnice ale anchetei, cetăţenii din Galaţi şi din întreaga ţară îşi pun o întrebare legitimă: cine răspunde pentru faptul că o astfel de ameninţare a ajuns să lovească un oraş românesc?

România este un stat membru NATO, iar cetăţenii săi au dreptul să se simtă în siguranţă în propriile locuinţe. Cu toate acestea, în ultimii ani, am asistat la numeroase incidente la graniţa de est. De fiecare dată am primit explicaţii, justificări şi promisiuni. Astăzi însă avem oameni răniţi - o mamă şi un copil - şi un bloc de locuinţe afectat.

Ca deputat de Galaţi, nu accept ca această tragedie să fie tratată ca un simplu accident inevitabil. Statul român avea obligaţia să prevină, să detecteze şi să neutralizeze orice ameninţare care pătrunde în spaţiul aerian naţional.

Cer Guvernului, Ministerului Apărării Naţionale, tuturor instituţiilor competente, să prezinte public şi complet cronologia incidentului: Când a fost detectată drona? Ce măsuri au fost luate? Ce proceduri au funcţionat şi care au eşuat? Şi, mai ales, ce garanţii au gălăţenii că un asemenea eveniment nu se va repeta?

România trebuie să-şi afirme hotărât interesele de securitate şi să ceară tuturor actorilor implicaţi în conflictul din vecinătate să respecte pe deplin integritatea noastră teritorială şi siguranţa cetăţenilor români.

Închei cu o veche vorbă românească: o pace strâmbă este mai bună decât un război drept!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Cea mai importantă avuţie a României sunt românii"

"România este singura ţară din lume înconjurată de propriul neam", spunea istoricul Nicolae Iorga, făcând apel la istoria noastră tumultoasă şi la faptul că milioane de români trăiesc şi simt româneşte în afara graniţelor ţării.

Pe lângă românii care se află astăzi în vechile comunităţi istorice, care se confruntă cu mari provocări în păstrarea identităţii lor româneşti, alte milioane de români formează una dintre cele mai mari comunităţi din Uniunea Europeană - diaspora românească.

Practic, sunt puţine locuri în Europa în care nu se vorbeşte limba română şi puţine state în care românii nu au avut o contribuţie importantă la dezvoltarea acelor ţări. Mai mult decât atât, diaspora românească reprezintă cel mai mare investitor pe care îl are economia noastră naţională. Anual, miliarde de euro obţinuţi prin muncă grea şi onestă sunt trimise de diaspora românească în România, către familiile care-şi aşteaptă părinţii, fraţii şi fiii să se întoarcă acasă.

Stimaţi colegi,

În ultimii ani, statul român nu a manifestat niciun fel de interes şi nu a acordat nicio atenţie reală problemelor cu care se confruntă românii din diaspora. Politicienii români au făcut frecvent promisiuni pe care nu le-au onorat. Astfel, serviciile consulare ale statului român au rămas de slabă calitate, drepturile românilor peste hotare nu sunt mereu respectate, iar vocea românilor din diaspora încă nu este ascultată.

Dacă ne dorim ca românii din diaspora să se întoarcă în ţară, atunci trebuie să-i convingem prin acţiuni concrete. Un prim pas a fost deja făcut săptămâna trecută, atunci când Guvernul a demarat Programul "Diaspora Investeşte Acasă", o platformă dedicată diasporei româneşti, care va avea un buget iniţial de 100 de milioane de euro pentru susţinerea financiară a celor care vor să se întoarcă în ţara natală şi să dezvolte o afacere.

Însă mai sunt foarte mulţi paşi de făcut până a le demonstra românilor din diaspora că merită să se întoarcă acasă. Reforma statului este, fără îndoială, cea mai importantă dintre ele. Mulţi români au plecat din ţară nemulţumiţi fiind de modul în care au fost trataţi de instituţii şi de calitatea slabă a serviciilor publice finanţate din banii cetăţenilor.

Fără reforme reale, care să facă vizibile schimbările din ţara noastră, nu vom putea face România atractivă nici măcar pentru cetăţenii noştri. Cred cu putere că cea mai importantă avuţie a ţării noastre sunt românii, iar statul român trebuie să facă tot ce-i stă în putere pentru a ţine românii aproape de România.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandrin Moiseev?

Domnul deputat Mircea Fechet?

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor colegi.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Studiul istoriei, fundamental pentru România".

Am fost uimit să aflu faptul că există o propunere prin care istoria nu va mai fi disciplină la bacalaureat pentru absolvenţii din zonele de filologie şi vocaţional. Mi se pare o eroare această propunere, şi o spun din perspectiva unui lucru foarte simplu: necunoaşterea istoriei nu face decât să ne arunce în beznă.

Faptul că studiul istoriei în România, de zeci de ani, îmi permit a spune, este tot mai marginalizat şi tot mai lăsat într-o zonă, să-i spunem, care nu mai permite esenţializarea unor elemente care nu sunt doar conceptuale ori identitare, ci sunt fundamentale pentru ceea ce înseamnă mersul democratic al României, reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru ceea ce înseamnă România, ca ţară liberă şi stabilă.

Şi mai am un lucru de amintit, acela că ar trebui să ne gândim tot mai mult cât de importantă e cunoaşterea istoriei românilor. Ea ne permite să ne ferim de ceea ce înseamnă dezinformare, propagandă, manipulare, război hibrid rusesc, în această perioadă, şi, în acelaşi timp, ne permite să înţelegem cine suntem, de unde venim, care sunt componentele fundamentale ale identităţii, istoriei, culturii şi personalităţii naţiunii române. Iar acest lucru mi se pare extrem de important, în nişte timpuri în care şi eu, personal, am văzut situaţii bizare. Există un curent de opinie care vine să ne explice, spre exemplu, că dacii foloseau laser, zburau cu OZN-urile, se plimbau prin tunelurile secrete din Bucegi.

Noi, evident, suntem "arinii din Valhala" şi ar trebui să ne conectăm la energiile sacre ascunse prin creierii munţilor. Există şi un alt curent care spune că nu există poporul român, n-au existat nici dacii, nici romanii. Noi suntem, aşa, un amestec bizar care a apărut, la un moment dat, pe aici, prin acest spaţiu, şi n-avem niciun merit în istorie, suntem cei mai nevolnici şi ultimii oameni din Europa. Toate aceste lucruri apar tocmai din pricina faptului că studiul istoriei este neglijat. Iar studiul istoriei, atunci când este neglijat, poate să nască monştri. Iar dezvoltarea unei conştiinţe, deopotrivă naţionale, democratice, capacitatea înţelegerii respectului faţă de celălalt, capacitatea unei bune proiecţii a ceea ce suntem noi în societate şi în lume porneşte de la studiul istoriei. Studiului istoriei înseamnă discernământ, înseamnă spirit critic şi spirit analitic. Şi cred că România are nevoie şi de altceva, nu doar de blockchain, ChatGPT, crypto ori nu ştiu ce tehnologie IA.

Istoria este fundamentală pentru România.

Avem nevoie de ştiinţă, de cultură, de cunoaştere.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Tanasă Ştefan, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Ştefan Tanasă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Românii s-au săturat să fie plimbaţi de la un ghişeu la altul, să stea la cozi şi să nu aibă nicio posibilitate reală de a se exprima simplu şi rapid atunci când sunt trataţi cu nepăsare.

În anul 2026 încă avem instituţii unde cetăţeanul trebuie să completeze hârtii peste hârtii, doar ca să reclame o problemă. Este inadmisibil. Dacă putem plăti facturi de pe telefon şi putem comunica instant în orice colţ al lumii, atunci putem să şi evaluăm serviciile publice printr-un simplu scan al unui cod QR.

Prin această iniţiativă legislativă facem ceva simplu, normal şi de bun-simţ. Fiecare instituţie publică va trebui să afişeze un cod QR, pe care cetăţeanul îl poate scana, pentru a spune imediat dacă a fost respectat, dacă a aşteptat prea mult sau dacă serviciul oferit a fost slab.

Nu mai vrem o administraţie care funcţionează doar pe hârtie, vrem o administraţie care ascultă oamenii.

Această lege nu este despre tehnologie, este despre respect - respect pentru timpul oamenilor, respect pentru contribuabilul care plăteşte taxe şi are dreptul la servicii decente.

Mai mult decât atât, acest sistem va pune presiune pe instituţii să îşi facă treaba mai bine. Când cetăţeanul poate evalua direct serviciile primite, indiferenţa şi bătaia de joc nu mai pot fi ascunse sub preş.

România are nevoie de mai puţină birocraţie şi mai multă responsabilitate. Statul trebuie să înţeleagă că este în slujba cetăţeanului şi nu invers. Iar această lege exact asta face: dă cetăţeanului o voce simplă, rapidă şi directă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Marius Alecsandru?

Domnul deputat Giureci-Slobodan Ghera, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se întitulează "Inaugurarea Centrului Cultural-Sportiv al Uniunii Croaţilor din România, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a Republicii Croaţia şi a Zilei Internaţionale a Copilului".

Stimate colege şi stimaţi colegi,

În zilele de 30 şi 31 mai 2026, în localitatea Caraşova, din judeţul Caraş-Severin, a avut loc inaugurarea oficială a Centrului Cultural-Sportiv al UCR - un simbol al identităţii, al viitorului şi al unităţii comunităţii croate.

Acest eveniment de o importanţă majoră a fost dublat de o semnificaţie simbolică profundă, fiind organizat cu ocazia Zilei Naţionale a Republicii Croaţia şi a Zilei Internaţionale a Copilului.

În aceste două zile, comunitatea croată din România a trăit unul dintre cele mai frumoase momente istorice care vor rămâne întipărite în memoria unei întregi comunităţi.

Acest centru nu a apărut întâmplător - este un proiect personal născut din dorinţa de a oferi generaţiilor de astăzi şi de mâine un spaţiu dedicat culturii, educaţiei şi sportului. Este rezultatul muncii dedicate, al viziunii şi al credinţei că investiţia în oameni, în special în tineri, reprezintă cea mai valoroasă investiţie pe care o putem face. Tocmai aici, în aceste spaţii, tinerii vor avea ocazia să înveţe, să creeze, să îşi dezvolte talentele şi să îşi construiască viitorul.

Pentru comunitatea croată din România această inaugurare reprezintă mult mai mult decât deschiderea unei clădiri, ea reflectă preocuparea noastră constantă pentru păstrarea identităţii, dezvoltarea comunităţii, prin promovarea valorilor culturale, educaţionale şi sportive care ne definesc.

Faptul că am ales să inaugurăm acest centru chiar de Ziua Naţională a Republicii Croaţia conferă evenimentului o semnificaţie aparte. Este un mod prin care reafirmăm legătura spirituală şi culturală dintre croaţii din România şi patria noastră de origine, precum şi respectul nostru faţă de valorile democratice şi europene pe care le împărtăşim.

În acelaşi timp, apropierea de Ziua Internaţională a Copilului transmite un mesaj clar: investiţiile în educaţie, cultură şi sport reprezintă investiţii în viitor. Copiii noştri sunt cei care vor duce mai departe identitatea comunităţii croate şi care vor contribui, prin talentul şi implicarea lor, la dezvoltarea societăţii româneşti.

Acest proiect demonstrează că atunci când există viziune, perseverenţă şi spirit de echipă, rezultatele nu întârzie să apară. Centrul Cultural-Sportiv din Caraşova reprezintă expresia muncii şi a preocupării constante pentru binele comunităţii noastre.

La final, doresc să adresez sincere mulţumiri tuturor participanţilor, liderului grupului GPMN şi colegilor mei deputaţi, doamnelor ambasadoare a Republicii Croaţia şi a României în Croaţia, oficialităţilor, FRF, HNS, jucătorilor generaţiei de aur al fotbalului românesc, preşedintelui Congresului mondial din Austria, profesorilor şi directorilor din Croaţia, dar şi celor care, prin implicare, profesionalism şi dăruire, au contribuit la realizarea acestui proiect deosebit pentru întreaga comunitate şi în mod special comunităţii prezente la acest moment de sărbătoare.

Fie ca acest nou centru să rămână un loc al unităţii, al dialogului, respectului şi al păstrării identităţii noastre culturale, iar generaţiile viitoare să găsească aici inspiraţia de a construi punţi între tradiţie şi modernitate, între trecut şi viitor.

La mulţi ani, Croaţia!

La mulţi ani, România!

La mulţi ani, dragi copii!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Subiectul declaraţiei mele politice: "Acel 10 perfect politizat".

Stimaţi colegi,

Suntem în anul Nadiei Comăneci, 50 de ani de la acel 10 perfect. Nadia este dovada că această ţară a fost cândva capabilă să producă excelenţă la cel mai înalt nivel. Copilul plecat din Oneşti, judeţul Bacău, al cărui deputat sunt, care a schimbat istoria gimnasticii mondiale, a făcut ca numele României să fie rostit cu admiraţie peste tot, iar evenimentele organizate la Oneşti au fost foarte importante.

Din păcate, tocmai un asemenea moment, care trebuia să unească, a fost atins de reflexele politice mărunte ale administraţiei locale. Spun acest lucru cu regret - acel 10 perfect a fost politizat. Şi dacă tot vorbim de 10, Bacăul are 10 deputaţi, şi, fie că unora le place sau nu, eu sunt unul dintre ei. Din păcate, acel primar din Oneşti, care e fix de formă acolo, sau oamenii din spatele lui, a considerat că trebuie invitaţi doar anumiţi reprezentanţi ai unor partide. În schimb eu, singurul deputat din opoziţie şi din zonă, ales de cetăţeni şi trimis în Parlament să îi reprezinte, nu am fost invitat la aceste manifestaţii. Şi nu este vorba despre mine ca persoană şi nici despre o nemulţumire personală, ci despre respectul datorat cetăţenilor din judeţul Bacău, pe care îi reprezint, mai exact cel puţin 25.000, dacă ne raportăm la rezultatele alegerilor parlamentare. Un parlamentar nu participă la astfel de manifestări în nume propriu, ci în numele oamenilor care i-au acordat încrederea lor. O administraţie matură ar fi trebuit să înţeleagă acest lucru.

Gafe au existat şi la cel mai înalt nivel al statului, atunci când preşedintele a formulat ideea că Nadia a rămas "o persoană vie". Această gafă m-a deranjat enorm de mult, dar m-a pus şi pe gânduri. Am realizat că România încă trăieşte din gloria unor campioni pe care i-a creat acum 50 de ani în era comunismului, care, ştim cu toţii, e aspru criticat.

După 36 de ani de alternanţă rotativă la putere, ne întrebăm a cui este vina că România nu a mai dat lumii o altă Nadia Comăneci? A cui este vina că sportul de performanţă a fost abandonat? A cui este vina că bazele sportive au dispărut, că antrenorii au plecat, că tinerii talentaţi nu mai sunt sprijiniţi? A cui este vina că trăim doar din amintiri?

În perioada comunistă, cu toate lipsurile şi neajunsurile ei, sportul, educaţia, cultura erau tratate ca priorităţi naţionale. Copiii erau selectaţi, pregătiţi, susţinuţi, iar România câştiga medalii după medalii. Exista o mândrie reală când spuneai că eşti român. Astăzi, copii talentaţi există, antrenori dedicaţi există, părinţi care fac sacrificii există, dar statul lipseşte prea des.

România duce lipsă de viziune şi de conducători care să înţeleagă că excelenţa nu apare din ceremonii, ci din muncă, investiţii şi continuitate.

Cel mai mare omagiu pe care i-l putem aduce astăzi Nadiei Comăneci este să reconstruim o ţară care să poată crea din nou campioni.

România nu are nevoie doar să-şi decoreze vechii campioni, ci să-i creeze pe cei de mâine. Până atunci, acel 10 perfect va rămâne doar o amintire frumoasă, folosită prea des de o clasă politică ce nu a fost în stare să construiască un prezent pe măsura trecutului.

Vă mulţumesc.

Nini Pascalini, deputat de Bacău.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Călin-Florin Groza, Grupul parlamentar Uniţi pentru România.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Câte tragedii mai trebuie să vedem până să înţelegem că o trotinetă electrică nu este o jucărie?

Încă un copil se află între viaţă şi moarte, în urma unui accident cu o trotinetă electrică. În spatele fiecărei astfel de ştiri se află o familie care trăieşte momente de disperare şi un copil care plăteşte un preţ mult prea mare pentru lipsa unor măsuri eficiente de prevenţie.

În calitate de secretar al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, am susţinut reguli mai stricte privind utilizarea trotinetelor electrice: vârsta minimă de 16 ani, purtarea obligatorie a căştii de protecţie şi circulaţia în condiţii care să garanteze siguranţa utilizatorilor şi a celorlalţi participanţi la trafic.

Fac un apel către părinţi să privească aceste vehicule cu responsabilitatea pe care o impun. O trotinetă electrică nu este o jucărie, iar o secundă de neatenţie poate schimba o viaţă pentru totdeauna.

În acelaşi timp, fac un apel către colegii mei parlamentari, indiferent de apartenenţa politică, precum şi către Ministerul Educaţiei şi instituţiile responsabile, să tratăm această problemă cu maximă seriozitate. Pe lângă măsurile legislative necesare, trebuie să investim mai mult în educaţia rutieră a copiilor şi tinerilor.

Într-o perioadă în care trotinetele electrice şi alte mijloace moderne de mobilitate sunt tot mai prezente în viaţa de zi cu zi, cunoaşterea regulilor de circulaţie şi a riscurilor asociate trebuie să devină o componentă importantă a procesului educaţional. Siguranţa copiilor trebuie să fie deasupra oricăror calcule politice. O oră de educaţie rutieră poate preveni o tragedie şi poate salva o viaţă.

Siguranţa copiilor trebuie să fie deasupra oricăror calcule politice. Avem datoria să adoptăm măsuri care să prevină tragediile, nu să reacţionăm doar după ce ele se produc.

Viaţa unui copil nu poate fi recuperată prin regrete. De aceea, trebuie să acţionăm rapid.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Raisa Enachi, neafiliat.

Doamna Raisa Enachi:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Subiectul declaraţiei politice: "Guvernul îşi protejează funcţiile de conducere, în timp ce sănătatea şi educaţia rămân la coada legii-cadru a salarizării".

Stimaţi colegi,

Legea-cadru a salarizării ar fi trebuit să fie un act de dreptate. Ar fi trebuit să corecteze dezechilibre şi să arate respect pentru profesiile fără de care statul nu poate funcţiona.

Din păcate, proiectul aflat în discuţie transmite exact contrariul.

Preşedintele României are coeficientul 8.

Premierul, cu dublă indemnizaţie, şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului ajung la coeficientul 7, iar miniştrii, care cumulează şi indemnizaţia mandatului de parlamentar, au coeficientul 6,26.

În schimb, un asistent medical este încadrat la coeficientul 1,81, o infirmieră la 1,37, iar un profesor debutant la 1,77.

Aceste cifre spun o realitate dureroasă. Statul valorifică mai mult poziţia şi biroul decât omul aflat în prima linie.

Estimările vorbesc despre pierderi de aproximativ 1.500 de lei pentru o asistentă medicală, 1.200 de lei pentru o infirmieră şi până la 2.000 de lei pentru un medic ATI. Pentru aceşti salariaţi nu vorbim despre tabele şi coeficienţi, vorbim despre asistenta care lucrează în ture de noapte, despre infirmiera care îngrijeşte bolnavii atunci când nimeni altcineva nu o vede, de profesorul care intră în clasă în fiecare dimineaţă şi poartă pe umeri responsabilitatea formări unei generaţii. Pentru aceste profesii înseamnă rate, chirii, medicamente, facturi şi siguranţa zilei de mâine.

Profesorii riscă să piardă drepturile care recompensează responsabilităţile reale: dirigenţia, suprasolicitarea sau performanţa profesională, şi asta într-un sistem în care deficitul personal creşte, iar presiunea asupra cadrelor didactice este tot mai mare.

Ani la rând, sănătatea şi educaţia sunt chemate să compenseze lipsurile statului, sunt obligate să funcţioneze cu resurse limitate şi cu promisiuni amânate. Iar atunci când se caută economii tot aici se caută.

Reforma autentică nu începe prin diminuarea veniturilor celor care îngrijesc pacienţi şi îi educă pe copii. Reforma începe cu reducerea privilegiilor, cu eliminarea sinecurilor şi cu eficientizarea instituţiilor care consumă resurse, fără rezultate vizibile.

O lege a salarizării care lasă jos sănătatea şi educaţia nu repară o nedreptate, o transformă în regulă.

Iar dacă statul român îşi subevaluează profesorii şi personalul medical, riscă să plătească mult mai mult decât diferenţa dintre doi coeficienţi salariali, riscă să-şi piardă oamenii de care depinde ... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv, Grupul parlamentar AUR?

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa?

Doamna deputat Ariadna-Elena Cîrligeanu.

Doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am văzut că a ajuns în presa din România declaraţia lui Lukaşenko. A mai existat o astfel de poziţie şi din partea ambasadorului Rusiei, când insinua că noi, moldovenii din România, am fi sub ocupaţie.

Domnule ambasador,

Să ştiţi că nu avem nevoie să fim eliberaţi.

Sunt moldoveancă, sunt româncă. Şi moldovenii şi ardelenii şi muntenii sunt români. Nu avem nevoie să vină şi să ne spună alţii ce ar trebui să simţim, cine suntem sau care este ţara noastră. Moldovenii sunt pe ambele maluri de Prut. Îl avem pe Ştefan cel Mare şi la Iaşi, şi la Suceava, şi la Vaslui, şi la Vrancea. În '40, când ne-aţi rupt satele, nu ne-aţi mai întrebat ce ne dorim.

Nu ştiu câţi dintre voi aţi fost prin satele din Republica Moldova, dar Moldova are nevoie de această unire, cum şi România are nevoie de această unire. La bază nu stau doar argumente emoţionale, ci şi argumente logice. Mereu naţiunea română a fost mult mai puternică atunci când a fost unită. Asta este, de fapt, frica lor, pentru că şi când eram România Mare, grija multora era că suntem prea uniţi şi devenim prea puternici.

Trăim un moment istoric şi vreau să vă mai spun că pe noi, românii, frica niciodată nu ne-a caracterizat şi nu trebuie să ne fie frică de acest moment, şi, când va veni ziua, unirea trebuie să se facă.

În încheiere, vreau să vă mai spun că Basarabia e România şi trebuie să luptăm pentru conştiinţa românească de peste Prut, care nu este pierdută, ci, din contră, de la zi la zi este în creştere. N-am întâlnit niciun primar sau preşedinte raional în prezent care să-mi spună că nu se simte român şi pentru asta trebuie să luptăm în fiecare zi şi mai mult, şi mai curajoşi, şi mai încrezători, indiferent de ce ne spun alţii.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman.

Domnul deputat Alexandrin Moiseev, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Agresiunea Rusiei nu se opreşte la graniţele Ucrainei"

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Lovirea unui bloc de locuinţe din Galaţi de către o dronă rusească reprezintă încă o dovadă că războiul declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei generează riscuri directe pentru statele europene şi pentru cetăţenii României.

În loc să îşi asume responsabilitatea pentru agresiunea pe care a declanşat-o, regimul de la Moscova continuă să promoveze ameninţări şi propagandă. Dmitri Medvedev vorbeşte despre posibilitatea ca drone ruseşti să cadă peste casele cetăţenilor europeni, iar propaganda oficială rusă recurge tot mai des la declaraţii agresive şi ofensatoare la adresa statelor membre ale Uniunii Europene şi NATO, inclusiv la adresa României.

În acelaşi timp, Vladimir Putin încearcă să convingă lumea că Rusia se află într-o poziţie de forţă. Realitatea este însă că Moscova încearcă să compenseze prin intimidare ceea ce nu reuşeşte să obţină pe câmpul de luptă. Ameninţările la adresa Europei nu sunt semne de putere, ci semne ale disperării unui regim care înţelege că nu şi-a atins obiectivele strategice.

România trebuie să rămână fermă. Nu putem accepta ca un stat agresor să dicteze viitorul Europei prin şantaj, teroare şi încălcarea sistematică a dreptului internaţional. Securitatea României este strâns legată de securitatea Ucrainei, iar sprijinul acordat poporului ucrainean este o investiţie în pacea şi stabilitatea întregii regiuni.

Totodată, este necesar ca instituţiile statului român să reacţioneze ferm ori de câte ori reprezentanţi ai Federaţiei Ruse promovează discursuri ostile la adresa României şi a cetăţenilor săi. Respectul reciproc este fundamentul relaţiilor diplomatice, iar propaganda agresivă nu poate fi tolerată.

Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să transmitem un mesaj clar: România nu va fi intimidată. România va rămâne alături de aliaţii săi, alături de valorile democratice şi alături de poporul ucrainean în lupta sa pentru libertate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă adresez în special parlamentarilor PSD şi AUR din judeţul Bihor, care doar declarativ ne spun că susţin judeţul Bihor; în realitate nu se întâmplă. Vă spun de ce.

Am căzut de acord cu toţii că vom susţine un proiect pentru a dezvolta Bihorul şi, când să ajungem să-l votăm, aceşti colegi au uitat că reprezintă judeţul Bihor.

Proiectul iniţiat de noi, de toţi parlamentarii, de la toate partidele, a rămas la sertar.

Iniţial, ne-am pus cu toţii de acord că vom sprijini Bihorul prin transferul a peste 53 de hectare înspre municipiul Oradea, de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, în patrimoniul municipiului Oradea, pentru a crea un parc industrial, însă, repet, proiectul este la sertar.

Noi ne dorim să creăm locuri de muncă, noi ne dorim să susţinem investitorii, ne dorim să dezvoltăm comunitatea, însă pentru investitori e nevoie să le creăm condiţii.

Ce s-a întâmplat între timp? Parlamentarii PSD şi AUR s-au încolonat, din păcate, la comanda unui lider iresponsabil şi blochează proiectul. Tăcerea nu o să fie o scuză.

Cred că acest blocaj este o comandă politică, iar parlamentarii noştri bihoreni nu au curaj să susţină un proiect care va continua dezvoltarea judeţului Bihor.

Pe dumneavoastră, stimaţi colegi parlamentari, vă vor întreba bihorenii de ce aţi blocat proiectul. Voi călcaţi în judeţul Bihor. Ei, unii dintre voi călcaţi pe acolo, că alţii... nu prea treceţi pe acolo. Nu o să-l întrebe nimeni pe politrucul care a blocat o ţară, cot la cot cu voi, ce s-a întâmplat cu acest proiect.

Veţi răspunde în faţa oamenilor, în faţa bihorenilor, nu în faţa şefilor de la Bucureşti!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Porumbelul de la Antena 3 se tot credea albit, dar reacţia la Ambrozie altceva a dovedit!".

În ultima perioadă, mai ales după parafarea cumetriei haosului PSD - AUR care a dat jos Guvernul, Cătălina Porumbel de la Antena 3 se pare că a avut ordin de serviciu să atace şi să intimideze miniştrii USR, căci teama este mare, ca nu cumva sinecurile PSD-iste să fie demufate de la banii publici, doar aşa s-au obişnuit de 35 de ani, mai ales acum, că vor veni mulţi bani prin programele SAFE şi PNRR!

Porumbelul gri, mânjit cu ulei de Varan, a încercat mai întâi să-l atace pe Radu Miruţă, ministrul apărării, întrebând la modul isteric câţi bani din Programul SAFE se întorc în România, dar uitând să întrebe şi despre achiziţia celor 92 de trenuri de la CFR, contractul fiind semnat când Grindeanu era ministrul transporturilor, în cazul acelui proiect oare de ce nu există absolut nimic fabricat în România, nici măcar un şurub?

Aş dori să menţionez, pentru a lămuri lucrurile, că pentru a putea executa comenzile din contract, Rheinmetall a anunţat că îşi va extinde semnificativ capacităţile industriale în România.

Peste 200 de subcontractori urmează să fie parteneri în lanţul de producţie şi se vor crea astfel câteva mii de locuri de muncă.

Printre parteneriatele locale merită amintite cele cu Uzina Automecanica Moreni, cu Interactive Software, cu MarcTel-SIT, iar producţia celor 300 de blindate Lynx aflate în contract se va face la unitatea Rheinmetall Automecanica din Mediaş.

Cele patru nave militare care apar în contract vor fi construite la Şantierul Naval Mangalia - 2 Mai, care va fi preluat de către Rheinmetall, în cooperare cu compania elveţiană MSC şi care se doreşte a fi pe viitor un hub european dual de producţie de nave.

România va fabrica şi muniţie de calibru mediu, în timp ce producţia de pulberi se va realiza la Uzina Victoria, unde compania Rheinmetall va asigura tehnologia şi pentru o nouă fabrică de polipropilenă.

Aşadar, se confirmă faptul că doamna Porumbel vorbeşte păsăreasca PSD, acest personaj încercând deunăzi să-l intimideze şi pe Irineu-Ambrozie Darău, ministrul economiei. Dar, ghinion, această categorie a Porumbeilor gri mânjiţi cu ulei de Varan s-a dovedit a fi alergică la ambrozie, ministrul Ambrozie Darău răspunzându-i la intimidări cu realitatea argumentată, demonstrând că interesele doamnei Porumbel erau ascunse în tot felul de încrengături politice cu dosare penale!

Doamne-ajută, la cât mai multă ambrozie în politica din România!

Mulţumesc.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ana-Marcela Baş, Grupul parlamentar SOS România.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ultimele zile, opinia publică a fost zguduită de informaţiile privind prăbuşirea unei drone pe teritoriul României, în judeţul Galaţi, incident care, potrivit informaţiilor apărute în spaţiul public, s-a soldat cu victime omeneşti.

În acest context grav, declaraţiile ministrului afacerilor externe, doamna Ţoiu Oana-Silvia potrivit cărora drona ar fi de provenienţă rusească, reprezintă o afirmaţie de o importanţă excepţională, cu implicaţii majore atât pentru securitatea naţională, cât şi pentru poziţionarea României în plan internaţional.

Dacă această informaţie este confirmată de datele oficiale, atunci ne aflăm în faţa unui fapt de o gravitate fără precedent: un aparat de provenienţă rusească a pătruns pe teritoriul României şi a provocat victime. Într-o asemenea situaţie, cetăţenii români au dreptul să primească explicaţii complete, fără ambiguităţi şi fără încercări de cosmetizare politică.

Guvernul pare incapabil să vorbească pe o singură voce într-un moment în care România are nevoie de claritate, fermitate şi autoritate.

Dacă ministrul de externe afirmă că drona este de provenienţă rusească, atunci Guvernul trebuie să răspundă imediat la câteva întrebări fundamentale:

Care sunt dovezile care susţin această concluzie?

Când au fost ele obţinute?

Cine a fost informat?

Şi ce măsuri au fost luate pentru protejarea populaţiei?

Şi, mai ales, de ce statul român nu a reuşit să prevină o tragedie petrecută pe propriul teritoriu?

Mai grav este faptul că, în loc să vedem o reacţie fermă şi demnă, observăm o preocupare excesivă pentru gestionarea impactului politic al situaţiei.

Parcă mai importantă este protejarea imaginii Guvernului decât aflarea adevărului şi asumarea responsabilităţii.

Opoziţia nu va accepta această atitudine.

Cerem prezentarea urgentă în faţa Parlamentului a tuturor concluziilor anchetei privind provenienţa dronei.

Cerem informarea completă a cetăţenilor şi asumarea răspunderii politice de către cei care au gestionat acest incident.

Cerem măsuri concrete pentru ca asemenea tragedii să nu se mai repete.

România nu poate fi condusă prin ezitări atunci când sunt în joc vieţi omeneşti şi siguranţa naţională.

Astăzi, în numele cetăţenilor care aşteaptă răspunsuri, solicităm adevăr, responsabilitate şi respect pentru interesul naţional.

Pentru că adevărul poate fi incomod pentru cei aflaţi la putere, dar este singura fundaţie pe care se poate construi încrederea într-un stat democratic.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ioana Grosaru, neafiliat.

Doamna Ioana Grosaru:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Când vorbim despre gimnastică, vorbim despre Nadia Comăneci. Iar în 2026 nu bifăm o simplă aniversare, ci ne întoarcem la clipa în care o fată de 14 ani, plecată din Oneşti, a schimbat pentru totdeauna istoria acestui sport. La Montreal, Nadia nu a luat doar cea mai mare notă, a ajuns acolo unde nici sistemul nu fusese pregătit să ajungă - tabela electronică a afişat 1, pentru că nu putea arăta 10. Detaliul acesta a rămas în istorie, fiindcă spune totul. Perfecţiunea venise mai repede decât se aştepta lumea. Şi venise printr-un copil din România, un copil român. În spatele lui au fost ani de muncă, repetiţii, oboseală, rigoare şi renunţări pe care puţini le văd atunci când privesc doar imaginea de pe podium. Nadia nu a intrat în istorie pentru o poveste frumoasă, ci pentru mii de ore petrecute în sală, până când fiecare mişcare a ajuns să pară firească.

Tocmai de aceea, anul care îi poartă numele nu ar trebui să rămână doar despre trecut. Ar trebui să facă să privim spre copiii care intră astăzi în săli, în bazine, pe terenuri sau în alte locuri unde performanţa începe fără camere, fără aplauze şi fără garanţii. Un copil nu merge mai departe doar pentru că are voinţă. Are nevoie de o familie care poate duce costurile, de un antrenor care are unde lucra, de o sală deschisă, de aparate sigure şi de un stat care nu aşteaptă medalia ca să observe că acel copil există. Înainte ca un sportiv să ajungă la performanţă, există aproape întotdeauna un om care îl vede primul - profesorul de sport, antrenorul, cel care îi observă mişcarea, curajul, disciplina şi îi spune că poate mai mult. Mulţi nu ajung să creadă singuri în ei. Au nevoie de cineva care să le deschidă drumul, care să-i pregătească, să îi ţină aproape de sport şi să nu-i lase să renunţe după primele căderi.

Nadia Comăneci a arătat lumii ce poate da gimnastica românească, dar tocmai această moştenire ne obligă să nu lăsăm sportul de bază pe umerii părinţilor sau ai câtorva antrenori care trag înainte cu resurse puţine. Din acele săli mici pot pleca viitorii campioni sau se pot pierde înainte ca cineva să afle cât talent aveau.

Anul 2026 trebuie să fie şi despre începutul drumului, nu doar despre gloria ajunsă deja în manuale. Despre fata sau băiatul care nu are încă medalie, nu are un nume cunoscut, nu este chemat pe scenă, dar munceşte, cade, se ridică şi are nevoie să fie văzut la timp.

La 50 de ani de la primul 10, Nadia Comăneci are dreptul la tot respectul nostru. Iar respectul adevărat nu stă numai în aplauze şi ceremonii, ci în felul în care România îi sprijină pe copiii care fac sport azi.

O ţară care se mândreşte...

Ca profesor de sport, ca om care a pregătit copii pentru acest drum, ştiu cât de greu se construieşte o performanţă şi cât de uşor se poate pierde un talent... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Tema declaraţiei politice: "De ce legalizarea parteneriatului civil este nocivă".

Săptămâna trecută, mai multe organizaţii de promovare a homosexualităţii, printre care MozaiQ şi Accept, au cerut Parlamentului României legalizarea parteneriatului civil. Periodic ne confruntăm cu astfel de acţiuni, parte dintr-un proces de durată, în care argumentaţia conţine foarte multă minciună şi dezinformare.

Aceste organizaţii invocă, aparent, o serie de motive pertinente: probleme legate de moştenire, de regimul bunurilor comune, de coasigurarea medicală şi aşa mai departe.

Realitatea este că un simplu drum la notar rezolvă mare parte din aceste probleme.

Însă, dacă privim cu atenţie toate aceste motive, constatăm un lucru esenţial: ele sunt, fără excepţie, drepturi conferite deja de căsătorie. Iar dacă le-am reglementa printr-un parteneriat civil, am obţine o instituţie cu profil juridic extrem de asemănător, aproape identic cu căsătoria. Doar forma ar fi diferită; conţinutul ar fi acelaşi.

Practic, am avea tot o căsătorie, doar că i-am spune parteneriat civil.

Iar consecinţa ar fi limpede: o redefinire a căsătoriei. O definiţie nouă, care de această dată ar include, cel mai important, şi uniunea între persoane de acelaşi sex. Pe uşa din dos, am legaliza căsătoria homosexuală.

Nu este o speculaţie. În aproape toate ţările unde parteneriatul civil a fost introdus, într-un număr de ani a fost legalizată căsătoria între persoane de acelaşi sex şi implicit dreptul la adopţia copiilor.

De aici ajungem la întrebarea de fond: de ce ne-am opune căsătoriei între persoane de acelaşi sex şi adopţiei de copii, de către acestea?

Pe de o parte, prin redefinirea căsătoriei, aceasta ar fi erodată şi relativizată, dar cel mai important, pe de altă parte, la cuplurile de bărbaţi homosexuali infidelitatea este norma, iar fidelitatea excepţia - o excepţie doar teoretică - practic nu există fidelitate în homosexualitate.

Până la 80% dintre aceste cupluri au relaţii deschise, iar fidelitatea este definită doar ca un angajament emoţional, iar nu trupesc. Infidelitatea, ca normă, rezultă în relaţii efemere, care generează certuri, violenţă domestică, abuzuri fizice şi psihice, agresiuni sexuale, chiar pedofilie şi incest, nu de puţine ori stare materială precară, instabilitate emoţională, adică un mediu extrem de nociv pentru copiii noştri.

Aceasta să fie "familia" pe care noi o dorim, o oferim unui copil? Acesta să fie, oare, mediul în care să crească un copil orfan sau abandonat? Cu siguranţă, răspunsul este nu.

Vom apăra familia normală între un bărbat şi o femeie.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv?

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman?

Domnul deputat Tudor Ionescu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noua lege a salarizării aruncă România în haos.

Protestele salariaţilor din justiţie, şcoli, spitale şi poliţie sunt strigătul oamenilor care au aşteptat prea mult şi au primit prea puţin.

Legea salarizării, pe care Guvernul demis o prezintă drept soluţia aşteptată, este elaborată fără dialog şi fără respect faţă de milioanele de salariaţi.

Şi, dincolo de cifre, există oameni.

Profesorul care, după 20 de ani la catedră, calculează dacă îşi poate plăti factura la căldură în luna în care vine şi rata la bancă.

Medicul şi asistenta care lucrează 12 ore în şir, de multe ori şi în ture de noapte, uneori şi weekendurile, şi care la final de lună se întreabă de ce au rămas în ţară.

Poliţistul care pleacă dimineaţa la serviciu fără să ştie ce îl aşteaptă, cu un salariu care se micşorează în fiecare an, în raport cu preţurile.

Grefierul şi angajatul din justiţie, care ţine în funcţiune statul de drept şi care e tratat de Guvernul demis ca o linie de cheltuială într-un tabel Excel.

Şi mai sunt milioanele de români care nu lucrează în aceste sisteme, dar care plătesc preţul când ele se blochează.

Noi, Partidul SOS România, spunem răspicat: nu vom vota această lege a salarizării în forma propusă. Noi susţinem o lege a salarizării care să fie corectă, clară şi previzibilă. Dar o lege dreaptă nu se scrie împotriva oamenilor, se scrie împreună cu ei.

România are nevoie de profesori care să nu plece peste graniţe, de medici care să aleagă să rămână, de poliţişti trataţi cu demnitate, de un sistem de justiţie care să funcţioneze.

Cei care protestează astăzi nu cer favoruri de la nimeni. Cer să fie respectaţi. Cer stabilitate. Cer ce li se cuvine.

Iar un guvern responsabil nu îi ignoră şi nu îi tratează ca pe un inconvenient. Îi ascultă şi acţionează.

Pentru că nu e vorba doar de salarii. E vorba de omul care se trezeşte în fiecare dimineaţă şi alege să servească această ţară. E vorba de familia lui.

România, dragi colegi şi colege, nu se poate construi împotriva celor care o ţin în picioare.

România se poate construi doar împreună cu românii.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliat.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Nicuşor Dan încalcă din nou Constituţia României şi pentru asta trebuie suspendat!"

Nu putem să mai tolerăm acest teatru absurd, în timp ce ţara este lăsată în derivă, blocată de un guvern interimar de mai bine de o lună de zile.

Dar haideţi să privim dincolo de perdeaua de fum! Cine a băgat, de fapt, România în haos? O majoritate toxică, formată din PSD şi AUR, două partide care au paralizat instituţiile statului prin populism şi iresponsabilitate. Iar Nicuşor Dan, în loc să fie garantul neutralităţii, face un joc politic mizerabil. El vrea cu tot dinadinsul să numească un premier tehnocrat. De ce?

Nu din dorinţa de stabilitate, ci pentru a spăla imaginea PSD-ului! Vrea să pună un paravan tehnocrat în faţa Guvernului, pentru ca PSD să poată guverna din umbră, fără să-şi asume dezastrul economic în care ne-au îngropat.

Ni se flutură pe la nas lozinci despre un guvern "proeuropean şi pro-occidental", dar este doar o demagogie ieftină. În realitate, asistăm la o complicitate toxică. Pe de o parte, PSD şi AUR strigă în gura mare că reprezintă milioane de voturi, iar pe de altă parte, Nicuşor Dan le întinde o frânghie de salvare prin acest tehnocrat de paie, ascunzând responsabilitatea celor care au provocat această criză. Dacă totul se reduce la negocieri de culise şi la spălarea imaginii unor partide iresponsabile, atunci de ce mai organizăm alegeri? De ce mai chemăm românii la urne, dacă votul lor devine doar o monedă de schimb, într-un teatru politic murdar?

România nu este moşia voastră! Constituţia este încălcată, iar ţara este aruncată în haos pentru ca PSD şi Nicuşor Dan să-şi împartă sferele de influenţă.

Solicit declanşarea de urgenţă a procedurilor de suspendare!

Românii s-au săturat de jocurile voastre de culise!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

De un an de zile angajaţii din sectorul public sunt arătaţi în mod nedrept cu degetul şi făcuţi vinovaţi pentru toate erorile guvernelor de până acum.

Cu o întârziere de peste 3 ani, Guvernul s-a trezit că trebuie să facă o reformă a salariilor şi aruncă în spaţiul public o lege dezastruoasă şi inechitabilă.

Niciun guvern nu a mai reuşit până acum să nemulţumească în acelaşi timp toţi angajaţii din sectorul public, aşa cum a reuşit Guvernul Bolojan.

O adevărată reformă a salarizării ar fi trebuit să aducă salarii respectabile pentru educaţie, pentru sănătate, pentru poliţişti sau militari, pentru funcţionarii din administraţie care îşi fac datoria.

Ce ni se propune în schimb? O lege care taie din salariile profesorilor, elimină sporurile pentru muncă, sporurile pentru munca de noapte şi de weekend şi pentru personalul medical şi descurajează orice tânăr care ar fi visat la o carieră în poliţie sau în armată.

Singurele salarii care cresc cu adevărat sunt cele ale miniştrilor, ale parlamentarilor şi ale altor câteva categorii de demnitari.

Ca să se justifice pentru aceste noi tăieri, ni se spune că aşa e scris în PNRR şi că românii ar fi câştigat salarii prea mari.

Cât oare vor să mai taie din veniturile oamenilor, atâta timp cât în ultimul an au tot tăiat atât din veniturile nete, cât şi indirect, prin TVA majorat, prin accize crescute, prin carburaţi mai scumpi cu peste 35%, prin impozite locale dublate sau chiar triplate.

Aşadar, Guvernul pare că are un singur obiectiv: să-i sărăcească pe români şi să-i umilească pe profesori, pe medici, pe asistenţi, pe poliţişti sau funcţionari, adică pe toţi cei care muncesc şi îşi fac datoria.

Guvernul demis trebuie să plece acasă, pentru că nu mai reprezintă pe nimeni, iar un nou guvern, după ample dezbateri cu organizaţiile sindicale, trebuie să propună Parlamentului o nouă lege a salarizării, care să respecte munca, să aprecieze calificările şi performanţa şi să atragă în sistemul public cei mai valoroşi oameni, căci cu toţii ne dorim cel mai bun profesor pentru copilul nostru, cel mai bun medic atunci când mergem într-un spital de stat, cel mai competent poliţist care să ne apere casa şi familia şi cel mai bine pregătit funcţionar public atunci când trecem pragul unei instituţii publice.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Voi prezenta lista doamnelor şi domnilor deputaţi care au depus declaraţii politice în scris.

Grupul parlamentar al PSD: domnul deputat Maricel Popa, Ştefan Ţintă, Remus-Gabriel Lăpuşan, Rodica Nassar, Răzvan-Iulian Ciortea, Petru-Bogdan Cojocaru, Oana Matache, Nicolae-Adrian Bara, Romeo-Daniel Lungu, Ion Samoilă, Liviu-Bogdan Ciucă.

Grupul parlamentar AUR: Ciprian-Constantin Paraschiv, Silviu-Titus Păunescu, Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Cosmin Hristu, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Fabian-Cristian Radu, Lidia Vadim-Tudor, Dorel Vulpoiu, Tiberiu-Claudiu Barstan, Cristina-Emanuela Dascălu, Daniel-Cătălin Ciornei, Petre Puşcaşu.

Grupul...

(Domnul deputat Mircea Fechet solicită să ia cuvântul.)

Da, acum, dacă doriţi.

Grupul parlamentar al PNL.

Voi continua apoi cu lista colegilor care au depus declaraţii politice în scris.

A sosit colegul nostru, domnul deputat Mircea Fechet, şi îi dau cuvântul pentru prezentarea declaraţiei politice verbal.

Vă rog.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc pentru amabilitate, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi se referă la copii şi la siguranţa lor.

Siguranţa copiilor noştri nu are preţ şi, chiar de Ziua Copilului, am primit încă o dovadă că statul român are de luat mult mai în serios un fenomen periculos, care continuă să facă victime în fiecare an. Un copil de 12 ani din Târgu Neamţ s-a electrocutat după ce s-a urcat pe un vagon de tren staţionat, ca să-şi facă un selfie, a suferit arsuri grave şi a ajuns în stare critică la spital.

Cazul nu este, din păcate, o excepţie, iar frecvenţa tragediilor în care sunt implicaţi copii şi tineri care fac surfing pe vagoane de tren şi locomotive reprezintă un semnal de alarmă. În judeţele din Moldova, dar nu numai, astfel de accidente se înscriu în rutina sumbră a ştirilor locale. În Iaşi, mai mulţi adolescenţi s-au ales în ultimii patru ani cu arsuri severe după ce s-au urcat pe vagoane. În Roman şi Târgu Neamţ au existat astfel de incidente repetate, soldate cu răni extrem de grave. În Focşani, un adolescent de 16 ani şi-a pierdut viaţa, iar în Suceava un băiat de 14 ani a ajuns în comă.

Toţi sunt copii pe care curiozitatea şi teribilismul i-au atras spre pericol. Unii s-au trezit într-o secţie de terapie intensivă, în timp ce alţii au sfârşit carbonizaţi. Pentru că, deşi mulţi cred că riscul apare doar dacă atingi firele electrice, adevărul este mult mai dur: deasupra vagoanelor trece o reţea alimentată la aproximativ 27.000 de volţi. Iar la o asemenea tensiune se poate forma un arc electric prin aer, ceea ce înseamnă că este suficient să te apropii pentru ca pericolul să fie mortal.

Dragi colegi,

Se apropie vacanţa de vară, când ştim că mulţi copii şi tineri îşi petrec mare parte din zi nesupravegheaţi de părinţi, riscurile cresc şi îi împing pe unii dintre ei către gesturi pe care le regretă mai târziu.

Campaniile de informare sunt necesare, trebuie continuate şi extinse, însă rezultatele lor ne arată că, dacă ne oprim la acţiuni de conştientizare vom continua să numărăm cazurile care ajung la limita dintre viaţă şi moarte. Este nevoie şi de măsuri care reduc efectiv accesul în zonele periculoase din gări.

De aceea, solicit CFR să elimine breşele de siguranţă cunoscute ca fiind folosite de copii pentru a ajunge pe vagoane. Împrejmuirea zonelor feroviare vulnerabile unde au avut loc astfel de accidente, în ultimii ani, este o soluţie care poate să funcţioneze dacă este dublată de instalarea unor bariere fizice care să blocheze accesul facil, dar şi de montarea sistemelor de supraveghere cu camere video şi senzori.

Pentru un copil, un selfie de pe plafonul unei locomotive poate părea o distracţie inofensivă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Continuăm cu lista declaraţiilor depuse în scris.

Partidul Naţional Liberal: domnul deputat Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Simona-Geanina Pistru Popa, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Bogdan-Iulian Huţucă, Vetuţa Stănescu, Radu-Marin Moisin.

Grupul parlamentar al USR: Marius-Felix Bulearcă.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale: Adrian-Miloslav Merka.

Grupul parlamentar SOS România: Florin Caragaţă, Sorin-George Oltenaşu, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Verginia Vedinaş, Elena-Laura Toader, Vasile Nagy.

Şi colegi neafiliaţi: doamna Aurora-Tasica Simu.

Şi acum urmează ultima declaraţie, verbal, din partea doamnei deputat Mariana Vârgă.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dragi cetăţeni,

Vă cer sprijinul să susţineţi orice orientare politică ce favorizează pacea, stabilitatea şi apărarea intereselor naţionale. Susţineţi dialogul, diplomaţia şi toate demersurile menite să prevină escaladarea conflictelor şi să păstreze România în afara războiului. Trăim o perioadă de incertitudine politică, pentru că încă nu avem un Guvern investit cu puteri depline.

Sursele publice indică faptul că principalele partide negociază diferit formule de guvernare, iar preşedintele statului român a declarat că îşi doreşte formarea unui guvern pro-occidental.

În acelaşi timp, România se confruntă cu presiuni economice semnificative, într-un context în care securitatea la graniţa estică a ţării rămâne una tensionată, din cauza războiului din Ucraina.

Cetăţeni români,

Susţineţi cu tărie orice forţă politică dedicată prevenirii conflictelor!

Lăsaţi la o parte partidele mari şi partidele cu procente electorale scăzute, modeste şi cu reprezentare redusă în Parlamentul României, care-şi împart în continuare prada politică, iar dumneavoastră să susţineţi orice parlamentar şi orice partid politic care luptă împotriva atragerii României în război!

Incidentul de la Galaţi ne-a arătat ce înseamnă să nu te preocupe ţara şi naţiunea mai mult decât interesul politic sau financiar.

În spaţiul public au apărut şi informaţii, în sensul că România ar fi avut la dispoziţie un sistem anti-dronă performant, pe care ulterior generalii Armatei Române l-au restituit. Ar trebui investigat acest lucru.

Dacă aceste informaţii sunt corecte, cred că autorităţile statului au datoria să explice public motivele pentru care s-a restituit acest sistem anti-dronă şi am pierdut această capacitate fundamentală de apărare.

În încheiere, fac apel să înceteze orice formă de dezinformare. În perioade de tensiune şi de conflict manipularea informaţiilor poate avea consecinţe grave pentru societate.

Cetăţenii României trebuie informaţi corect şi protejaţi, să nu ajungă să creadă orice conţinut înşelător, să nu fie influenţaţi să susţină sau să se implice în conflicte care nu servesc interesul lui public.

Să apărăm ţara, să evităm orice confruntare nucleară, orice formă de război!

Să apărăm şi să sprijinim naţiunile vecine şi statele membre ale Europei, dar să evităm cu orice preţ, stimaţi cetăţeni, intrarea naţiunii române într-un conflict armat!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Încheiem aici prima parte a şedinţei, dedicată susţinerii declaraţiilor politice.

Ne revedem la ora 10.00, pentru şedinţa dedicată dezbaterilor proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.