Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 7.59.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Cătălin Drulă:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 17 iunie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Vă aduc aminte că avem un algoritm adoptat anul trecut de Comitetul liderilor, cu care eu personal nu sunt de acord, dar asta este regula, algoritmul cu 4 deputaţi - PSD, 4 - AUR, 4 - PNL, 4 - USR, 3 - UDMR, 2 de la minorităţile naţionale, unul de la SOS, unul de la UPR şi un deputat neafiliat.

Acestea fiind zise, începem cu Grupul PSD şi dau cuvântul, pentru a-şi susţine declaraţia politică, domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Cultura ca punte între oameni, oraşe şi generaţii".

Cultura are puterea de a aduce oamenii împreună, de a da viaţă oraşelor şi de a crea legături între generaţii, comunităţi şi idei. Ea nu înseamnă doar spectacole, festivaluri sau evenimente, ci înseamnă emoţie, educaţie, identitate şi încrederea că o societate poate creşte frumos atunci când îşi respectă artiştii, publicul şi instituţiile culturale.

Cluj-Napoca este unul dintre oraşele în care se vede cel mai bine cum investiţia în cultură poate genera dezvoltare economică, atractivitate şi coeziune socială. De-a lungul anilor, Municipiul Cluj-Napoca a devenit un reper cultural important, un loc în care filmul, muzica, artele şi educaţia artistică au construit, într-adevăr, evenimente de succes, dar şi o stare de spirit.

Zilele acestea, oraşul nostru găzduieşte Festivalul Internaţional de Film Transilvania, care a ajuns deja la ediţia a 25-a. Sunt prezenţi, din nou, cinefili, artişti, profesionişti din industria filmului, tineri şi iubitori ai cinematografiei şi ai frumosului, în general. Clujul a redevenit un spaţiu al poveştilor, al întâlnirilor şi al dialogului, prin proiecţiile de film. TIFF este deja parte din identitatea Cluj-Napoca, şi nu numai, a crescut odată cu oraşul şi a contribuit la formarea unui public educat, curios şi apropiat de cultura cinematografică.

De aceea, invit cinefilii din întreaga ţară să vină la festival, să descopere filme, oameni, locuri şi o atmosferă culturală care face cinste României.

Şi, ca să rămânem tot la Cluj-Napoca, un alt moment important pentru viaţa culturală şi universitară a Clujului îl reprezintă finalizarea noului sediu al Academiei Naţionale de Muzică "Gheorghe Dima". Este un proiect care asigură spaţii moderne pentru studenţi şi profesori şi transmite în paralel un mesaj important: tinerii care aleg muzica, arta şi performanţa au nevoie de condiţii pe măsura talentului lor, pe care comunitatea şi statul au datoria să le ofere.

România are nevoie de astfel de exemple. Are nevoie de festivaluri puternice, de instituţii culturale moderne, de artişti sprijiniţi şi de tineri care să simtă că pot performa aici, acasă.

În aceeaşi linie, marile evenimente culturale naţionale, precum Concursul şi Festivalul Internaţional "George Enescu" sau Festivalul Naţional de Teatru, ne amintesc că România are o tradiţie culturală valoroasă, care generează responsabilitatea de a merge mai departe.

Pe de altă parte, nu pot să nu îmi exprim profunda mâhnire legată de imposibilitatea de a organiza o premieră corespunzătoare a filmului "Fjord", al lui Cristian Mungiu, proaspăt medaliat la Cannes. În Bucureşti încă nu avem un spaţiu care să primească un asemenea eveniment cultural.

Dragi colegi,

Cultura este una dintre investiţiile cele mai importante pe care le putem face într-o societate.

O ţară care investeşte în cultură investeşte în educaţie.

O ţară care investeşte în cultură investeşte în identitate.

O ţară care investeşte în cultură investeşte în viitor.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Se pregăteşte doamna deputat Chilat.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi este despre ziua victoriei Revoluţiei de la 1848, care a reprezentat fundamentul democraţiei româneşti.

Data de 11 iunie, instituită oficial prin Legea nr. 27/2023, reprezintă momentul în care voinţa unui popor de a fi liber a învins ezitările şi a impus dreptatea.

În această zi, în anul 1848, domnitorul Gheorghe Bibescu semna Proclamaţia de la Islaz, recunoscând astfel Guvernul Revoluţionar Provizoriu şi programul paşoptist care viza modernizarea societăţii româneşti. Această victorie de etapă a reprezentat scânteia care a transformat aspiraţiile nobililor, intelectualilor şi ale simplilor cetăţeni într-un proiect politic coerent, menit să scoată ţara din umbra protectoratelor străine şi să o aşeze pe harta naţiunilor europene moderne.

Paşoptiştii au fost acei oameni providenţiali care au înţeles că o naţiune nu poate prospera fără libertăţi cetăţeneşti, fără egalitate în faţa legii şi fără o identitate naţională asumată. Numele lor - Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Ion C. Brătianu, Avram Iancu, Andrei Şaguna sau C.A. Rosetti - sunt astăzi simboluri vii ale sacrificiului pentru democraţie. De asemenea, trebuie să cinstim memoria unor femei curajoase, precum Ana Ipătescu şi Maria Rosetti, care au demonstrat că lupta pentru drepturi şi afirmare naţională nu a cunoscut bariere de gen, ci a fost un efort comun al întregului popor.

Deşi flacăra revoluţiei a fost oprită temporar de forţele imperiale, idealurile paşoptiste nu au pierit. Ele au continuat să ardă mocnit în conştiinţa românilor, devenind, în timp, motorul marilor transformări care au urmat: Unirea Principatelor din 1859 şi obţinerea Independenţei de Stat din 1877. Tot ceea ce suntem astăzi ca stat european, instituţiile moderne, reformele şi unitatea statului român îşi au rădăcinile în acea vară a anului 1848, când românii au avut curajul să ceară dreptul la autodeterminare.

Sărbătorind Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848, reconfirmăm ataşamentul nostru faţă de valorile fundamentale ale democraţiei. Generaţia paşoptistă ne-a lăsat moştenire un stat, dar mai ales o stare de spirit: curajul de a inova, puterea de a ne uni în momente de cumpănă şi credinţa neclintită în viitorul României.

Este, aşadar, datoria noastră, ca reprezentanţi ai poporului, să păstrăm vie această flacără şi să demonstrăm că merităm sacrificiul înaintaşilor noştri, prin tot ceea ce decidem şi construim pentru generaţiile care ne vor urma.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Crina-Fiorela Chilat.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ţintă.

Doamna Crina-Fiorela Chilat:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Examenele naţionale - un test al elevilor, dar şi o oglindă a responsabilităţii statului faţă de educaţie"

Stimaţi colegi,

În aceste zile, mii de elevi din România trec prin emoţia şi presiunea celor mai importante examene din parcursul lor şcolar: Evaluarea Naţională şi Examenul de Bacalaureat. Aceste examene nu sunt simple teste de cunoştinţe, ci momente decisive care deschid drumuri către liceu, universitate şi viaţa profesională. Bacalaureatul reprezintă certificarea finalizării studiilor liceale şi oferă acces la învăţământul superior, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare.

Înainte de toate, trebuie să le transmitem elevilor un mesaj clar: nu sunt singuri. În spatele fiecărei lucrări de examen se află ani de muncă, sacrificiile familiilor, efortul profesorilor şi speranţele unor tineri care îşi construiesc viitorul.

Dar, în acelaşi timp, examenele naţionale reprezintă şi un test pentru sistemul de educaţie şi pentru noi, cei care avem responsabilitatea de a crea condiţii echitabile pentru fiecare copil, indiferent dacă învaţă într-un oraş sau într-o comunitate rurală. Nu putem cere performanţă acolo unde există încă diferenţe majore de acces la resurse educaţionale, infrastructură modernă şi sprijin de specialitate.

Un sistem de evaluare corect trebuie să însemne nu doar reguli clare şi transparenţă, ci şi şanse egale pentru toţi elevii. De aceea, trebuie să continuăm investiţiile în şcoli, în pregătirea cadrelor didactice, în programe de recuperare a decalajelor şi în sprijinirea copiilor care provin din medii vulnerabile.

Rezultatele de la Evaluarea Naţională şi Bacalaureat nu trebuie privite exclusiv prin prisma statisticilor. În spatele fiecărui procent există un copil care a reuşit, un copil care are nevoie de o nouă şansă şi o familie care aşteaptă sprijin şi înţelegere.

Astăzi, le doresc tuturor elevilor mult succes, încredere şi puterea de a-şi demonstra valoarea. Iar nouă, decidenţilor politici, ne revine obligaţia de a transforma educaţia într-o prioritate reală, nu doar într-o promisiune rostită la începutul fiecărui an şcolar.

Viitorul României se scrie astăzi în sălile de clasă şi în sălile de examen. Să avem înţelepciunea de a investi în cei care îl vor construi.

Vă mulţumesc.

Crina-Fiorela Chilat, deputat al PSD de Maramureş.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Ţintă nu este, aşa că trecem la Grupul AUR.

Dau cuvântul domnului deputat Velcescu.

Se pregăteşte domnul Negrea.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Little Nicky, zis şi Şahistul mascat, a reuşit reala performanţă de a-şi da şah în şapte dimensiuni, "veştejind" astfel partidele "proeuropene".

Dar nu mai e nimic de mirat aici!

În timp ce noi stăm captivi în mintea acestui şahist neînţeles, economia s-a prăbuşit, inflaţia a explodat şi - ce să vedeţi?! - ce ieri era o conspiraţie, astăzi a devenit realitate, şi anume, Pactul pentru migraţie aprobat la 12 iunie. Pentru fiecare migrant refuzat de România, trimis de către Comisia Europeană în România, vom plăti - nici mai mult, nici mai puţin - decât 20.000 de euro. Poate am fi putut plăti banii ăştia şi pentru români. Poate!

În timp ce aceste lucruri se întâmplă, noi stăm să ne întrebăm cine cu cine face guvern, cine e prim-ministru, cine este ministru de justiţie, cine îl mai trădează pe Bolojan, cine a trecut în altă barcă. Dar nu stăm să ne întrebăm ce facem cu transporturile, ce facem cu rovinietele, ce facem cu agricultura. Astea nu mai sunt subiecte de interes pentru dumneavoastră. Înţeleg să nu vă mai pese, dar nu înţeleg să abandonăm cu totul discuţia serioasă din ţara noastră. Mâine-poimâine o să ne trezim că s-a făcut august şi că de vină pentru faptul că nu s-au accesat fondurile din PNRR - aţi ghicit! - sunt cei de la AUR sau, evident, alţi extremişti. Pentru că, mai nou, extremiştii ăştia, vedeţi dumneavoastră, s-au cam "spart" - unii votează guvernul, alţii nu!

Dar, iarăşi, şi asta e o discuţie care nu comportă necesitatea unei reale dezbateri în spaţiul public.

Am crezut că, odată cu venirea acestui preşedinte la Cotroceni, preşedinte interimar, cred - pentru că nu ne-am lămurit dacă el e plin, pe picioarele lui, sau ascultă de pădurea de la Băneasa sau pădurea de lângă Berlin - am crezut că odată cu venirea acestui preşedinte o să ne lămurim şi o să înţelegem şi noi care e treaba cu economia, care e treaba cu asigurările, care e treaba cu rovinietele. Insist, pentru că toate lucrurile astea se scumpesc, viaţa a devenit din ce în ce mai grea în România şi, prin Legea salarizării, noi dăm indemnizaţii mai mari către parlamentari. Înţelegeţi ridicolul? Înţelegeţi absurdul?

Nu vă miraţi că astăzi profesorii vin să protesteze? Nu vă miraţi că mâine medicii o să protesteze? Nu vă miraţi că lucrurile o s-o ia razna, în spaţiul public românesc? Pentru că toate lucrurile astea se întâmplă, în timp ce noi, toţi, suntem captivi în mintea acestui mare, mare preşedinte de ţară.

Încerc să înţeleg cât o să stăm aşa, dar sper, totuşi, că, la un moment dat, cei care astăzi sunt revoltaţi în PNL, vor găsi curajul necesar să iniţieze acea procedură de suspendare sau să semneze, alături de alţi extremişti, să avem o dezbatere publică în direcţia asta... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Negrea are cuvântul.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi ca astăzi, de la tribuna Parlamentului, să vă reţin atenţia cu o declaraţie care nu este neapărat una obişnuită, printre declaraţiile rostite aici.

Îmi doresc ca ceea ce urmează să spun să ajungă la inimile şi sufletele dumneavoastră.

Aşa cum bine se ştie, în data de 24 iunie, românii sărbătoresc Naşterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, precum şi Sânzienele sau Drăgaicele, una dintre cele mai frumoase sărbători ale tradiţiei româneşti.

La Suceava însă, de sute de ani, este prăznuit şi Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, protectorul judeţului Suceava, al Bucovinei şi al întregii ţări.

Moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava au fost aduse la Suceava în anul 1402 de către domnitorul Alexandru cel Bun, iar de atunci, an de an, această mare sărbătoare adună mii de pelerini din întreaga ţară şi de peste hotare, transformând Suceava într-un important centru al spiritualităţii ortodoxe româneşti.

Cei mai mulţi dintre pelerini vin pentru a participa la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie oficiată cu prilejul hramului Mănăstirii "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava. Ei vin cu speranţe, cu rugăciuni şi cu credinţă, căutând linişte sufletească şi puterea de a merge mai departe.

De aceea, doresc să vă invit la Hramul Sucevei şi la marea sărbătoare a bucovinenilor, să descoperiţi frumuseţea acestor locuri binecuvântate şi să simţiţi ospitalitatea sucevenilor.

Suceava, aşezată în inima frumoasei Bucovine, are multe de oferit: istorie, tradiţie, spiritualitate, credinţă, ospitalitate şi acea stare de linişte sufletească de care fiecare dintre noi are nevoie.

Vă invit să descoperiţi frumuseţea Bucovinei, să vă bucuraţi de atmosfera de sărbătoare şi de comuniune şi să fiţi alături de noi la această mare sărbătoare a credinţei.

Închei prin a vă adresa încă o dată invitaţia de a veni la Suceava, pentru a ne bucura împreună de Hramul Sucevei şi urez tuturor elevilor care, în această săptămână, încep examenele de capacitate şi de Bacalaureat, mult succes copiilor României.

Doamne-ajută tuturor!

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

De la Grupul AUR, domnul Gurlui?

Da, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul Tilea.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Am asistat, în săptămânile anterioare, din păcate, la efectul acelor drone asupra ţării noastre şi asta nu a demonstrat decât că suntem vulnerabili şi că situaţia geopolitică este tot mai complexă, mai ales spre teritoriul ţării noastre.

N-am să spun prea multe despre trecut şi ce a însemnat acest lucru şi de ce s-a ajuns aici. Eu o să mă focalizez pe viitor - ce trebuie să facem.

Vedem tot mai mult că aceste situaţii sunt tot mai complexe, iar nevoia unei armate înzestrate şi cu o tehnologie adecvată este una tot mai stringentă.

În condiţiile actuale se impun alte tehnologii, se impun alte strategii pentru România.

Am văzut, recent, o declaraţie la ANCOM, precum că România joacă un important rol şi cu bucurie, cumva, se spunea că: "Iată, partea spaţială este foarte bine văzută de companiile din Vest. Este adevărat! Dar nu pentru că există un interes în a investi, de fapt, în România, ci pentru a folosi resursele României şi, evident, pentru că România este o ţară mare, în această zonă, şi oferă un cadru de a putea fi investiţii mari.

Atrag atenţia că tehnologiile acestea, pentru a urmări astfel de drone sau pentru a avea un scut aerian, sunt unele care ţin mai mult şi tot mai mult, se reinvestesc în aşa ceva, în sisteme, în instalaţii laser Lidar, cu o optică adaptivă, în aşa manieră încât, de la zeci de kilometri să poţi să urmăreşti fie obiectul, fie traiectoria, fie urmele lăsate în atmosferă de turbulenţele unui obiect anume, astfel încât cu tehnologii din acestea şi cu inteligenţa artificială să poţi să urmăreşti, complementar cu datele radar, aceste valori şi să poţi să identifici, să distrugi sau să anihilezi obiectele din spaţiu.

Acestea sunt noile tehnologii spre care armata ar trebui să se îndrepte, ca exemplu, pentru că situaţiile sunt din ce în ce mai complicate, iar astfel de tehnologii vor putea fi montate şi vor fi mult mai eficiente, şi la sol, şi aeropurtate, şi din satelit.

Dacă este vorba să instalăm şi să vorbim despre spaţiul nostru şi de protecţie, trebuie să investim în aşa ceva. Este vorba să ţinem pasul cu tehnologia de mâine.

Vă mulţumim.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Tilea.

Şi apoi trecem la Grupul PNL.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, colegi!

Declaraţia politică de astăzi este "15 iunie, ziua morţii lui Mihai Eminescu, poetul nostru naţional".

La data de 15 iunie 1889 se stingea din viaţă Mihai Eminescu şi, cu această ocazie, doresc să aduc un omagiu celui care rămâne, peste generaţii, simbolul cel mai puternic al culturii şi spiritualităţii româneşti.

Despre Eminescu am putea vorbi ore întregi. Se ştie opera vastă pe care Mihai Eminescu a lăsat-o moştenire poporului român, începând de la "Luceafărul", de la "Pe lângă plopii fără soţ", de la scrisorile, scrierile istorice şi continuând cu prietenia lui Eminescu cu Ion Creangă. Se ştie că Eminescu a avut o contribuţie determinantă pentru Ion Creangă, în a scrie "Amintiri din copilărie".

Facem trimitere şi la iubirea pe care a avut-o pentru Veronica Micle.

Dar, ca un fapt dumnezeiesc, Mihai Eminescu a murit pe 15 iunie. Veronica Micle moare în acelaşi an, pe data de 3 august. Ion Creangă moare şi el pe 31 decembrie, tot în acelaşi an, 1889.

Eminescu nu este doar cel mai mare poet al nostru, el este conştiinţa unei naţiuni, vocea care a exprimat, cu o profunzime rar întâlnită, dorul, iubirea, credinţa, istoria şi aspiraţiile poporului român.

La 137 de ani de la trecerea sa în eternitate, mesajul lui Eminescu rămâne actual. El ne-a lăsat nu doar poezii nemuritoare, ci şi reflecţii despre identitate, responsabilitate publică, demnitate naţională şi respect faţă de valorile care ne definesc ca popor.

Să amintesc, aşadar, de cel ce a scris "Luceafărul", de gazetarul curajos, de patriotul profund ataşat destinului României şi să îl numim, pe bună dreptate, pe Mihai Eminescu - poetul naţional.

Dumnezeu să-l odihnească în pace pe Mihai Eminescu, iar memoria sa să rămână veşnic vie în sufletul românilor!

Vă mulţumesc.

Dumitru Tilea, deputat AUR.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul PNL.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea.

Se pregăteşte doamna Stănescu.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Misterul demiterii Guvernului Bolojan devine tot mai mare!"

Domnul fost prim-ministru desemnat, Eugen Tomac, ne-a surprins pe toţi atunci când a afirmat că Guvernul Bolojan a făcut lucruri foarte bune şi Programul de guvernare este cel de care România are nevoie.

Pentru autenticitate, vă rog să-mi permiteţi să vă citez: "Domnul Bolojan a început o serie de reforme importante. Ele trebuie continuate şi eu sunt pregătit să duc mai departe... acest drum pe care România merge în clipa de faţă".

De asemenea, noul prim-ministru desemnat, scos din pălărie de către preşedintele României, cu intenţia vădită de a diviza Partidul Naţional Liberal, promite oamenilor acelaşi lucru - că va duce mai departe reformele începute de Ilie Bolojan.

Păi, dacă lucrurile stau aşa, care au fost în realitate motivele pentru care Guvernul Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură? De ce a fost nevoie ca România să fie aruncată într-o criză guvernamentală total inutilă, cu consecinţe economice şi sociale uriaşe şi cu riscuri majore de a pierde miliarde de lei din fondurile europene nerambursabile?

Cine şi-a dorit cu adevărat ca România să deraieze de la traiectoria sa proeuropeană şi pe cine a deranjat cu adevărat procesele de reformă începute?

Stimaţi colegi,

Acum se vede foarte clar faptul că România este victima jocurilor politice de culise, profund nedemocratice! Cei care au dărâmat Guvernul nu îşi asumă răspunderea direct, ci vor să conducă noul Guvern prin interpuşi. Şi au găsit un interpus chiar în PNL - dar nu le va merge. Artizanii moţiunii de cenzură nu şi-au asumat răspunderea guvernării nici în iunie 2025, atunci când l-au împins de la spate pe Ilie Bolojan să preia guvernarea, cu speranţa ticăloasă că acesta va eşua sau va fugi de răspundere.

Ilie Bolojan, nici nu a eşuat, nici nu a fugit de răspundere! Dimpotrivă, a pus ţara din nou pe picioare, a recâştigat încrederea economică şi politică în România şi a creat toate premisele ca, în viitorul foarte apropiat, să punem bazele unui nou model de bunăstare, bazat pe muncă, investiţii, servicii de calitate şi respect pentru banul public.

Eu am speranţa că românii au văzut cu ochii lor că Partidul Naţional Liberal este partidul onest care vrea o Românie modernă, dezvoltată pe principii sănătoase şi care nu a făcut niciun pas în spate pentru a-şi asuma responsabilitatea guvernării. Mai sper că românii nu-i vor uita pe aceia care au împins România într-un haos politic inutil, doar pentru a-şi apăra privilegiile şi interesele lor personale sau de grup.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Stănescu.

Se pregăteşte domnul deputat Ciobanu.

Doamna Vetuţa Stănescu:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "PNL trebuie să rămână un partid al reformei, al demnităţii şi al respectului faţă de propriii membri!"

Partidul Naţional Liberal se află într-un moment în care trebuie să aleagă între consecvenţă şi compromis, între respectarea propriilor decizii şi acceptarea unor aranjamente politice care nu au fost validate de partid. Din punctul meu de vedere, alegerea corectă este una singură - rămânem fideli direcţiei de reformă, seriozitate şi responsabilitate începute de Ilie Bolojan.

Am votat împotriva susţinerii lui Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru, în acord cu decizia Partidului Naţional Liberal. Consider că Partidul Naţional Liberal a procedat corect atunci când a decis să nu continue colaborarea cu Partidul Social Democrat şi să nu susţină o formulă de guvernare care ignoră voinţa exprimată în interiorul partidului. Respectul faţă de partid, faţă de reguli şi faţă de oamenii care au avut curajul să înceapă schimbarea este esenţial.

Nu putem vorbi despre reconstrucţia PNL, dacă la prima încercare dificilă abandonăm principiile pe care ni le-am asumat. Nu putem cere românilor să creadă în seriozitatea noastră, dacă acceptăm ca deciziile partidului să fie ocolite prin înţelegeri făcute în culise. Un partid puternic nu se construieşte prin ambiţii personale, ci prin loialitate, consecvenţă şi respect faţă de direcţia votată de membrii săi.

Nominalizarea făcută de preşedintele Nicuşor Dan este una pe care nu o înţeleg şi care ignoră poziţia clar exprimată a Partidului Naţional Liberal. PNL nu a decis să susţină un guvern condus de Adrian Veştea şi nu a decis să intre într-o formulă de guvernare alături de PSD. De aceea, orice încercare de a prezenta această soluţie ca fiind una agreată de partid este profund greşită.

Am discutat cu primari, colegi din organizaţiile locale şi membri ai partidului, iar mesajul transmis este limpede: liberalii vor un PNL consecvent, demn şi puternic, nu un partid care îşi schimbă direcţia în funcţie de calcule de moment.

A fi alături de Ilie Bolojan înseamnă a fi alături de ideea unui PNL care nu îşi abandonează principiile la prima încercare. Înseamnă să susţinem deciziile partidului, să rămânem consecvenţi valorilor liberale şi să refuzăm formulele politice care nu au legitimitate în interiorul PNL.

România are nevoie de stabilitate, iar stabilitatea nu poate fi construită prin ignorarea partidelor şi prin promovarea unor soluţii care divizează. Stabilitatea reală se construieşte prin respectarea regulilor democratice şi prin asumare politică şi încredere.

Vetuţa Stănescu, deputat al PNL de Hunedoara.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ciobanu.

Se pregăteşte domnul Moiseev.

Domnul Adrian-Virgil Ciobanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Stimaţi colegi din PSD, terminaţi cu ipocrizia şi asumaţi-vă guvernarea!"

Timp de 36 de ani, PSD a făcut orice pentru a pune mâna pe putere. A forţat reguli, a sfidat instituţii, a trădat parteneri de guvernare şi a sacrificat interesul naţional, doar pentru a controla Executivul.

După ce, în 2025, a lăsat ţara într-un dezastru economic şi bugetar fără precedent, generat de ani întregi de iresponsabilitate, populism şi risipă, exact în momentul în care nota de plată a ajuns la scadenţă, PSD a dispărut strategic din prima linie.

În acel context extrem de complicat, Ilie Bolojan a fost singurul care a acceptat să preia funcţia de premier, a fost singurul politician care s-a angajat să ia deciziile dificile, dar necesare. Un an mai târziu, când România începe să se stabilizeze, încrederea investitorilor revine şi finanţele publice sunt repuse pe direcţia corectă, iar ţara totodată îşi recapătă credibilitatea, ce face PSD? Dărâmă un Guvern care funcţiona. Însă în continuare nu are curajul să îşi asume conducerea ţării, ci continuă cu aceleaşi şi aceleaşi jocuri de culise care i-au consacrat.

Ajunge! Ieşiţi în faţă şi guvernaţi! Asumaţi-vă deciziile, asumaţi-vă consecinţele şi încetaţi să mai conduceţi din umbră! Nu mai căutaţi instrumente politice prin alte partide şi nu mai încercaţi să transferaţi responsabilitatea propriilor eşecuri asupra altora! România nu mai are nevoie de păpuşari politici şi nici de calcule de partid, ci de un guvern plin.

Stimaţi colegi din PSD, întotdeauna aţi vrut puterea. Acum este momentul să demonstraţi că sunteţi capabili să o şi exercitaţi sau recunoaşteţi că nu puteţi şi lăsaţi-i pe alţii!

Vă mulţumesc mult.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Moiseev este? Nu.

Cine mai e de la Grupul PNL, prezent, acum? (Vociferări.)

Trecem, atunci, la Grupul USR.

Dacă este vreun coleg de la...?

A, domnul deputat Botez.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

A reuşit cineva, vreodată, să facă o casă sau o afacere fără un plan? Planul înseamnă să pui cap la cap o serie de acţiuni, cu logică între ele, care în cele din urmă să te ducă la un rezultat coerent. Dacă n-a reuşit nimeni să realizeze ceva relativ simplu fără un plan, de ce avem aşteptarea ca o ţară să fie guvernată fără un plan şi mai ales fără un plan pe măcar 5 ani care să fie aplicat de oricine ar guverna?

Nu putem evolua, dacă nu putem pune la cale un plan, care să reprezinte cel mai mic numitor comun pentru toate partidele care ar guverna România.

Singurul plan de ţară pe care România l-a avut în ultimii 36 de ani a fost PNRR. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un program cu reforme pentru România şi cu bani pentru dezvoltare. A fost elaborat în 2021 de ministrul USR Cristian Ghinea. A pus într-un singur document angajamente pe care România şi le asumase în faţa partenerilor europeni. A colectat obiective de dezvoltare şi nevoi din comunităţile noastre şi de la instituţiile din România. A gândit programe de finanţare care să rezolve probleme structurale ale României din educaţie, din sănătate, din economie, dar şi din administraţie. Esenţa a ceea ce îmi propun să demonstrez este că este mai probabil să obţii ceea ce îţi doreşti atunci când urmăreşti un plan coerent, decât atunci când doar rezolvi probleme urgente ca un pompier, aşa cum fac multe guverne.

Desigur, un plan bun, fără nişte oameni profesionişti şi determinaţi să-l implementeze e aproape degeaba. Experienţa după 5 ani de implementare ne-a arătat că, deşi am ratat unele obiective din PNRR, ne-a ţinut pe o direcţie coerentă şi trebuie să refacem atât experienţa de a-l scrie, dar mai ales să îmbunătăţim capacitatea de implementare.

Pe 31 august se va finaliza PNRR, dar ce punem în loc?

S-a redresat şi a devenit România mai rezilientă datorită acestui plan? Eu zic că da, dar trebuie să tragem repede concluziile şi să ne reapucăm de treabă. Scopul acestui plan era să lase în urmă instituţii care să funcţioneze mai bine, să servească mai bine cetăţeanul, să-l protejeze mai bine de viitoare şocuri economice sau sanitare ce vor putea apărea în viitor.

Unele reforme au fost mai mult mimate decât implementate coerent, iar asta ne va costa pe viitor. Dacă ne vom fura singuri căciula, tot noi vom plăti mai târziu, dar mai scump şi mai dureros pentru noi şi pentru cei care vin după noi.

România nu mai are timp de pierdut. Avem nevoie de un nou plan coerent de ţară şi avem nevoie de politicieni curajoşi, care să elimine corupţia atunci când o văd, care să ceară performanţă de la instituţiile publice şi companiile de stat şi care să creeze sisteme şi reguli clare şi funcţionale pentru prezent şi viitor, aşa cum au demonstrat miniştrii USR.

Se poate!

Vă mulţumesc mult.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă de la Grupul USR mai este cineva? Nu.

Trecem la Grupul UDMR. Nu este nimeni.

La Grupul minorităţilor, dacă este prezent domnul Petreţchi?

Aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Feodor.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule vicepreşedinte.

Actuala situaţie geopolitică de pe plan regional şi global, dar şi situaţia politică actuală din România şi din Europa ne obligă să aducem în centrul atenţiei publice tema rezilienţei împotriva războiului hibrid, ale cărui victime directe suntem.

Actualul război hibrid se dezvoltă prioritar prin ample campanii propagandistice şi de dezinformare ale unor actori statali şi non-statali ostili. În general, acestea se derulează prin reţele de socializare, cu ajutorul unor mecanisme sofisticate de influenţare a opiniei. Populaţia din România este foarte puţin pregătită pentru războiul hibrid actual. În particular, este foarte puţin pregătită pentru a sesiza fake news-urile şi pentru a sesiza şi înţelege aceste campanii de dezinformare. Există, astfel, în România şi nu doar, un uriaş spaţiu pentru propagarea rapidă şi de impact a unor naraţiuni şi mesaje de intoxicare, de dezinformare, propagandistice etc. Succesul acestora se produce pe fondul deteriorării constante a capacităţii populaţiei de a avea încredere în instituţii, în lideri, în autorităţi. În mod evident, iresponsabilităţile politice şi conduitele oamenilor politici neconforme alimentează atunci când se produc nemulţumirile şi frustrările publice.

O selecţie mai riguroasă în promovarea în instituţii, în partide, în spaţii publice, precum şi o asumare a unei etici individuale şi colective în spaţiul public ar diminua o parte din aceste frustrări şi ar reduce spaţiul pentru manipulare şi dezinformare.

Un al doilea element favorizant îl reprezintă degradarea treptată a capacităţii noastre reflexive, a capacităţii noastre de judecată, a abilităţilor noastre individuale de a analiza viaţa noastră socială publică, politică. Experţii menţionează aici semne evidente ale creşterii rapide a gradului de analfabetism funcţional, pe baza impactului devastator pe care ura, violenţa, defăimarea, agresivitatea din reţelele de socializare îl au asupra comportamentului nostru individual şi colectiv.

În acest domeniu, esenţiale sunt politicile educaţionale preventive ale statului, care pot contrabalansa influenţa în creştere a modelelor negative şi agresive în societate.

Un al treilea element favorizant îl reprezintă campaniile de dezinformare generate şi derulate de actori ostili, pe fondul absenţei unor capacităţi relevante de comunicare strategică ale instituţiilor. Şi aici soluţiile sunt evidente: o comunicare strategică de tip preventiv şi permanent a instituţiilor statului în diferite domenii, prioritar în domeniile: apărare, securitate, politică externă, ar reduce considerabil riscurile unei dezinformări masive.

În acest sens, incidentele cu drone de la Galaţi şi Constanţa sunt elocvente. Dincolo de comunicarea strategică şi de comunicare la criză, este nevoie de politici publice şi de campanii de educare a spiritului nostru civic, cu evidenţierea unor rutine necesare.

România trebuie să se perfecţioneze continuu. Este momentul să începem să construim serios.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnule deputat Feodor, aveţi cuvântul.

Şi apoi trecem la Grupul SOS. Se pregăteşte domnul Ionescu.

Domnul Silviu Feodor:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Fiecare pungă de sânge donat înseamnă o şansă la viaţă".

Stimaţi colegi,

Pe data de 14 iunie a fost marcată Ziua Mondială a Donatorului de Sânge. Aducem un omagiu tuturor celor care aleg să ofere, în mod voluntar şi altruist, unul dintre cele mai preţioase daruri - şansa la viaţă.

Donarea de sânge este un gest de solidaritate umană care nu poate fi înlocuit de nicio tehnologie şi nu poate fi produs în niciun laborator. În fiecare zi, mii de pacienţi depind de existenţa rezervelor de sânge: victime ale accidentelor, pacienţi oncologici, persoane care suferă intervenţii chirurgicale complexe, mame aflate în situaţii medicale dificile şi copii care luptă cu boli grave.

România are nevoie de campanii permanente de informare, de facilitarea accesului la centrele de transfuzie şi de măsuri care să încurajeze implicarea cetăţenilor în acest act de generozitate şi responsabilitate civică.

Datele aferente anului 2024 demonstrează că, atunci când statul şi societatea sprijină donarea de sânge, românii răspund cu solidaritate şi responsabilitate.

Potrivit informaţiilor publice, ponderea donatorilor de sânge a crescut la aproximativ 2,12% din populaţia ţării, iar gradul de acoperire a necesarului de sânge pentru unităţile sanitare s-a îmbunătăţit considerabil, apropiindu-se de nivelul optim necesar funcţionării sistemului medical. Această evoluţie confirmă eficienţa campaniilor de conştientizare şi a măsurilor adoptate pentru stimularea donării.

Datele şi raportările preliminare disponibile în anul 2026 indică menţinerea acestei tendinţe pozitive. Numeroase centre de transfuzie sanguină din ţară continuă să raporteze un interes crescut pentru donarea de sânge şi o consolidare a comunităţii donatorilor fideli. Aceste rezultate ne arată că există disponibilitate, responsabilitate şi spirit civic, iar rolul autorităţilor este să susţină şi să dezvolte acest efort colectiv.

În acelaşi timp, această zi reprezintă un prilej de recunoştinţă faţă de personalul medical şi faţă de toţi profesioniştii care contribuie la funcţionarea sistemului naţional de transfuzie sanguină. Munca lor discretă, dar esenţială salvează vieţi în fiecare zi.

Fiecare donare de sânge înseamnă speranţă. Fiecare donator poate salva mai multe vieţi. Fiecare dintre noi poate deveni, la un moment dat, beneficiarul generozităţii unui necunoscut.

Chiar dacă numărul donatorilor este în creştere, România rămâne încă sub media europeană în ceea ce priveşte donarea voluntară de sânge. De aceea, responsabilitatea noastră este să transformăm solidaritatea ocazională într-o cultură permanentă a donării, astfel încât niciun pacient să nu sufere din cauza lipsei de sânge.

Fiecare pungă de sânge donat înseamnă o şansă la viaţă, iar fiecare donator, în mod real, este un salvator de vieţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Tudor Ionescu.

Se pregăteşte Grupul UPR apoi.

Domnul Tudor Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

La Camera Deputaţilor a ajuns un proiect de lege al PNL care, sub titulatura comică "reglementarea şi protecţia activităţilor de natură sexuală", urmăreşte de fapt legalizarea prostituţiei în România. Este o iniţiativă profund incompatibilă cu demnitatea persoanei umane, cu morala creştină, cu valorile constituţionale ale statului român şi cu obligaţiile internaţionale asumate de ţara noastră. În numele Partidului SOS România, declar cu fermitate că respingem categoric această propunere legislativă!

Prostituţia nu este şi nu poate fi o "meserie". De cele mai multe ori este o formă modernă de sclavie, în care sclavul este femeia vulnerabilă, săracă, fără educaţie sau sprijin. Prin legalizare, statul român ar deveni garantul acestei sclavii, legitimând ideea că persoana umană poate fi cumpărată şi folosită ca obiect.

În ţările în care prostituţia a fost legalizată, consecinţele asupra familiei sunt devastatoare - rata divorţurilor a crescut, iar bărbaţii care apelează la astfel de "servicii" ajung să transfere această mentalitate de posesiune şi obiectivare asupra soţiilor şi partenerelor lor. Se creează astfel o generaţie de tineri care învaţă că relaţia intimă este un act de consum. Familia - fundamentul societăţii - este astfel subminată din interior.

Patriarhia Română, care desfăşoară programe concrete de protecţie a femeilor împotriva traficului şi de susţinere a familiilor distruse de prostituţie, şi-a exprimat deja îngrijorarea şi dezaprobarea faţă de orice iniţiativă de legalizare a prostituţiei, considerând-o "incompatibilă cu învăţătura de credinţă ortodoxă şi cu respectarea demnităţii persoanei umane".

Promotorii legalizării prostituţiei susţin că prin controale se va reduce riscul de transmitere a bolilor cu transmitere sexuală - o afirmaţie falsă, demonstrată de numeroase studii. Din contră, legalizarea creşte numărul de clienţi, care percep prostituţia ca "sigură", iar bolile ajung în familii, provocând drame şi costuri imense pentru sistemul de sănătate.

Legalizarea prostituţiei nu elimină nici prostituţia ilegală şi nici traficul, dimpotrivă, le oferă acoperire şi le dezvoltă. După cum demonstrează experienţa nefastă a altor state, precum Germania şi Olanda, zonele unde se practică prostituţia devin focare de infracţionalitate, trafic de droguri şi recrutare permanentă de noi victime. Statul care legalizează prostituţia devine, în mod cinic, factor principal în amplificarea acestor flageluri şi părtaş la degradarea moralei publice, la distrugerea familiilor şi periclitarea generaţiilor viitoare.

Pe cale de consecinţă, dragi colege şi colegi, în loc să legalizăm răul, să combatem cauzele lui! Să susţinem familia în loc să o subminăm! Să apărăm demnitatea femeii române, unitatea familiei, sănătatea publică şi valorile creştine ale poporului român!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Dacă este prezent domnul Groza, de la UPR?

Aveţi cuvântul.

Şi apoi trecem la deputaţii neafiliaţi, doamna Simu, dacă este prezentă.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

România traversează o perioadă de provocări politice şi economice care necesită maturitate, responsabilitate şi o abordare bazată pe dialog. Nu putem construi stabilitate economică în absenţa unei stabilităţi politice solide, iar efectele actualei crize se resimt în fiecare instituţie a statului, în mediul de afaceri şi, mai ales, în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor.

În faţa acestor dificultăţi, cetăţenii aşteaptă de la clasa politică mai puţine conflicte şi mai multe soluţii. Acesta este momentul în care interesul naţional ar trebui să primeze, iar deciziile pe care le luăm trebuie să fie ghidate de responsabilitate, echilibru şi viziune pe termen lung.

Este necesar să depăşim diferenţele politice şi să demonstrăm disponibilitate pentru un dialog sincer între partidele politice şi grupurile parlamentare. Doar prin colaborare şi prin construirea unui consens responsabil putem asigura României stabilitatea, predictibilitatea şi direcţia de care are nevoie pentru a răspunde provocărilor viitorului.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc.

Doamna Simu este prezentă?

Aveţi cuvântul.

Şi apoi revenim la Grupul PSD, dacă e cineva, şi în ordine, în continuare.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"România, la câţiva metri de dezastru. Cine ascunde adevărul?"

Pe 5 iunie, România a fost la un pas de una dintre cele mai grave tragedii din ultimele decenii. Nu este o exagerare. Este realitatea pe care autorităţile încearcă să o împacheteze în comunicate seci şi explicaţii convenabile.

Drona militară care a ajuns în Portul Constanţa şi a explodat, după ce fusese observată încă din primele ore ale dimineţii, a explodat la doar câteva sute de metri de cele 900 de tone de azotat de amoniu, o substanţă care, în cantităţi mari, poate provoca dezastre de proporţii. Dacă ceva mergea prost, astăzi nu mai vorbeam despre un incident. Vorbeam despre o catastrofă naţională. Un oraş era ras de pe faţa pământului.

Şi acum apar întrebările pe care Guvernul, Ministerul Apărării, chiar şi Compania "Starling" şi toate instituţiile implicate ar trebui să le lămurească cât mai repede:

Cine a controlat în realitate drona? Şi cine are acces la sateliţii prin care aceasta a fost operată?

Cum a reuşit să traverseze sute de kilometri şi cum a ajuns în interiorul celui mai important port al României?

Cum este posibil ca o dronă de şapte-opt metri să pătrundă într-o zonă strategică, fără să fie oprită la timp, şi totuşi pe un pescar îl găsiţi repede?

Ce au făcut sistemele de supraveghere pentru care statul român a cheltuit milioane şi milioane de euro ca să ne apere?

Şi poate cea mai importantă întrebare: cine garantează că mâine nu se va mai repeta?

Pentru că românii nu au nevoie de poveşti, s-au săturat de ele. Nu au nevoie de comunicate liniştitoare, le ştiu pe dinafară. Nu au nevoie de explicaţii scrise pentru televiziuni, au obosit.

Au nevoie în schimb de adevăr. Au nevoie să ştie dacă infrastructura strategică a României este protejată sau dacă securitatea naţională funcţionează doar în conferinţe de presă şi pe hârtie.

Pentru că aţi îndatorat viitorul copiilor noştri, ca să ne apăraţi şi totuşi eşuaţi.

Când o dronă încărcată cu explozibil ajunge într-un port strategic, problema nu mai este doar a armatei. Este a fiecăruia dintre noi.

Iar dacă statul nu este capabil nici măcar să explice clar ce s-a întâmplat, cine răspunde şi ce măsuri au fost luate, atunci cea mai mare vulnerabilitate probabil nu este drona, ci lipsa de transparenţă a celor care conduc România şi incompetenţa lor.

Adresez, astăzi, o scrisoare deschisă Ministerului Apărării, Comisiilor pentru apărare din Parlament, domnului ambasador al Statelor Unite, Companiei "SpaceX" şi "Starling", să ne lămurească toate aspectele cerute mai sus.

Deputat Tasica Simu, preşedintele Partidului UNIT.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă de la Grupul PSD mai e cineva în acest moment? Nu.

De la Grupul AUR, doamna Doboş?

Se pregăteşte doamna Cîrligeanu.

Doamna Elena Doboş:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele de astăzi - "Moartea unui copil de 2 ani: oglinda unei ţări care şi-a abandonat copiii!".

Încep această declaraţie cu o durere în glas şi o rugăciune pentru sufletul copilului mort, în mod tragic, de foame, într-un apartament din Galaţi. Îmi este greu să rostesc aceste cuvinte, întrucât simt o amestecătură de tristeţe, furie, neputinţă şi dezamăgire, pe care nu ştiu cum să le mai despart unele de altele.

În România anului 2026, copiii mor de foame! Asta e realitatea crudă în care am ajuns. O ţară care se vrea modernă, dezvoltată şi membră a Uniunii Europene, în care copiii se culcă flămânzi, sunt malnutriţi şi trăiesc într-o sărăcie extremă, iar în cel mai rău caz, mor de foame. Asta e realitatea în care trăim. Nu vreau să politizez nimic prin acest discurs, nu vreau să dau vina pe nimeni, chiar dacă aş putea, dar ce folos? Viaţa copilului nu se va mai întoarce niciodată. Un copil care nu a apucat nici să vorbească, nici să se joace, nici să se bucure prin ochii lui curioşi şi plini de viaţă, pentru că soarta a avut un alt destin pentru el.

Aş vrea doar să spun un singur lucru: nu vreau ca acest caz să fie muşamalizat sau trecut cu vederea de către autorităţi. Este momentul unui T-0, un moment de reflecţie, un moment în care neglijenţa, nepăsarea, superficialitatea şi demagogia din politica românească trebuie să se schimbe. Vorbim despre moartea unui copil de 2 ani, mort de foame, cu un părinte care a plecat de lângă el, la muncă în străinătate. România nu a putut să-i ofere un trai mai bun, pentru că nu a putut să-i ofere şansa de a-şi creşte copilul, de a fi lângă el. Şi asta l-a costat. A costat viaţa unui prunc. Asta este România, guvernată de atâta amar de timp de "oameni politici", şi o spun cu ironie, de oameni care au contribuit, încet, zi de zi, lună de lună, an de an, la sărăcia acestei ţări - crize, inflaţie, recesiune, migraţie, subdezvoltare, lipsă de management. Şi aş putea continua. Dar mă opresc aici.

Voi, care aţi adus ţara în această situaţie, nu trebuie să vă enumăr, ştiţi foarte bine cine sunteţi şi ce aţi făcut, cu bună ştiinţă, cinic, doar pentru bunăstarea voastră şi a clientelei voastre, într-un hedonism prost înţeles de voi. Pentru că la voi nu a existat niciodată altceva decât propriul interes; nu ţara, nu oamenii, nu copiii. Doar voi!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna Cîrligeanu? Nu este.

Domnul Muşat? Nu este.

Doamna Vadim-Tudor, aveţi cuvântul.

Doamna Lidia Vadim-Tudor:

"Raportul privind anularea alegerilor, o promisiune nerespectată"

Unde este raportul privind anularea alegerilor, pe care preşedintele Nicuşor Dan a promis că îl va face public?

Unde sunt ruşii? Cum l-au ajutat ei pe Călin Georgescu, în noiembrie 2024? În ce au constat probele în baza cărora Curtea Constituţională a anulat alegerile şi i-a interzis lui Călin Georgescu să mai candideze?

Dar toate documentele desecretizate din acea perioadă - nu interpretări ulterioare, nu altceva.

De ce nu sunt date publicităţii aceste documente? Pentru că, în realitate, nu există probe? Pentru că toate acuzaţiile s-ar prăbuşi ca un castel de joc? Pentru că s-ar demonstra lovitura de stat şi faptul că Nicuşor Dan este un preşedinte ilegitim? Pentru că ar da cu toţii, inclusiv judecătorii de la CCR, socoteală în faţa poporului român?

La începutul lunii decembrie a anului trecut, Nicuşor Dan a indicat luna ianuarie ca termen pentru prezentarea acestui raport. Apoi, pe 5 iunie, a revenit, spunând că va fi prezentat "într-un termen rezonabil", ceea ce arată că trage de timp, se face că plouă. Speră că românii vor uita că democraţia a fost pusă între paranteze şi votul lor aruncat la gunoi, că vor merge mai departe, pur şi simplu.

Lucrurile nu pot sta însă aşa. În primul rând, ceea ce s-a întâmplat a fost extrem de grav şi nimeni nu a răspuns până astăzi pentru lovitura de stat. Apoi, principial, trebuie să i se facă dreptate lui Călin Georgescu - cel care a candidat şi nu a fost lăsat să ajungă la cârma ţării. Astăzi vorbim despre el, dar mâine ar putea păţi un asemenea abuz orice alt român.

Şi cât mai contează votul, voinţa liber exprimată a românilor? Acum există o mare neîncredere în procesul electoral.

De aceea, Nicuşor Dan este dator să desecretizeze toate documentele din acea perioadă, inclusiv şedinţa CSAT în care s-a discutat despre alegeri, şi apoi, dacă mai are un dram de obraz, să îşi depună demisia de onoare. Să se retragă din fruntea statului şi să permită, astfel, organizarea rapidă de noi alegeri prezidenţiale, fără a mai declanşa procedura suspendării sale din funcţie.

Poporul român are dreptul să afle adevărul în legătură cu cele întâmplate atunci!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Avrămescu.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Titlul declaraţiei din această dimineaţă: "Moţiunea de cenzură a demascat criza regimului politic, nu a creat-o".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În ultimele săptămâni am auzit aceeaşi acuzaţie repetată în mod obsesiv de reprezentanţii puterii, că moţiunea de cenzură ar fi provocat haos, instabilitate şi criza politică pe care o traversăm astăzi.

Doar că, nimic mai fals!

Moţiunea de cenzură nu a creat criza, ci doar a demascat ipocrizia politică a celor de la putere. România nu a intrat în criză în ziua în care Guvernul Bolojan a fost demis. România era deja în criză: economică, socială, de încredere şi, mai ales, o criză profundă a sistemului politic.

Moţiunea de cenzură nu a făcut altceva decât să ridice vălul de pe o realitate pe care milioane de români o vedeau deja: actuala formulă de putere nu mai poate guverna România.

Ceea ce vedem astăzi este dovada clară că moţiunea a scos la suprafaţă o adevărată metastază politică, o reţea de interese, contradicţii, orgolii şi jocuri de culise care a paralizat capacitatea statului de a lua decizii şi de a răspunde problemelor reale ale românilor.

Această metastază nu poate fi rezolvată nici de preşedintele Nicuşor Dan, nici de PSD, PNL, USR şi nici de UDMR, pentru că ei sunt parte din problemă, nu parte din soluţie.

De săptămâni întregi asistăm la un spectacol politic absurd: consultări fără rezultat, negocieri fără concluzii, întâlniri peste întâlniri, iar formula guvernamentală se schimbă de la o zi la alta, se negociază funcţii, ministere şi influenţă, în timp ce România rămâne fără direcţie.

Acum am ajuns la nominalizarea domnului Veştea pentru funcţia de prim-ministru. Ni se prezintă această nominalizare ca fiind o soluţie. În realitate, este doar o nouă încercare de a conserva acelaşi sistem politic care a produs criza. Practic, se schimbă numele, persoanele, etichetele, dar este păstrată aceeaşi direcţie greşită.

Românii nu au cerut o simplă rotaţie de cadre şi nu au cerut să fie schimbat premierul ca o piesă într-un mecanism defect. Au cerut schimbarea direcţiei de guvernare, au vrut competenţă în locul improvizaţiei, dezvoltare în locul austerităţii, respect în locul aroganţei.

Din păcate, preşedintele României continuă să ignore acest mesaj. În loc să faciliteze un dialog real între toate forţele politice şi să caute o soluţie legitimă, a ales să transforme Palatul Cotroceni într-un centru de comandă politică. În loc să medieze, acesta încearcă să impună, iar în loc să construiască prin consens, el adânceşte conflictul.

Problema României nu este moţiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. Problema reală sunt cei care au condus ţara până acum şi au demonstrat că nu mai sunt capabili nici măcar să îşi gestioneze propriile contradicţii.

Moţiunea de cenzură nu a creat haosul politic, ci a demonstrat că haosul exista deja, că actuala putere nu mai are nici legitimitatea, nici capacitatea de a conduce România.

Cu cât încearcă preşedintele Nicuşor Dan mai mult să prelungească această stare de fapt, cu atât devine mai evident că soluţia nu poate veni de la cei care au creat problema.

România are nevoie de o nouă direcţie, de o guvernare legitimă şi de respectarea voinţei cetăţenilor.

Niciun stat nu poate fi reconstruit pe improvizaţie, iar nicio democraţie nu poate funcţiona atunci când voinţa populară este ignorată.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul Muşat.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Neamul românesc, în pericol"

De-a lungul istoriei, poporul român s-a confruntat cu numeroase pericole. În tot acest timp, s-au ridicat şi au căzut imperii, însă noi am rămas tot aici.

De această dată, însă, lucrurile sunt mult mai grave. În 2024 s-au născut cei mai puţini copii din ultimii o sută de ani, în timp ce peste 5 milioane de români au ales să părăsească ţara. Toate acestea, coroborate cu o situaţie economică şi politică instabilă, cu sisteme de sănătate şi educaţie aflate în dificultate, cu o datorie publică ce a ajuns la aproximativ 250 de miliarde de euro şi cu un aparat bugetar de circa 1,3 milioane de angajaţi, îi fac pe mulţi români să se întrebe dacă, în aceste condiţii, mai merită să muncească şi să plătească taxe şi impozite în România.

Care sunt soluţiile oferite de actualii guvernanţi la această problemă existenţială?

- Au majorat TVA pentru locuinţe de la 5% la 21% pentru prima locuinţă, o măsură care descurajează întemeierea de noi familii şi afectează natalitatea;

- Au introdus contribuţia la sănătate (CASS) pentru indemnizaţiile de creştere a copilului;

- Continuă să împrumute ţara prin programe de spoliere a ţării, precum SAFE;

- Au făcut ca mediul antreprenorial să fie tot mai împovărat, iar majoritatea companiilor româneşti să se confrunte cu dificultăţi majore;

- Au majorat cotele de TVA pentru alimente şi cota generală de TVA;

- Nu au realizat reformele necesare în administraţia publică, iar sistemul continuă să fie supradimensionat şi puternic politizat;

- Nu au îmbunătăţit semnificativ sistemul educaţional, iar România continuă să se confrunte cu un nivel ridicat al analfabetismului funcţional.

Este imperios necesar să reparăm cât mai multe dintre aceste probleme şi să încercăm, prin toate mijloacele disponibile, să consolidăm economia României. O economie puternică, susţinută de o clasă politică responsabilă şi dedicată interesului naţional, poate crea condiţiile necesare pentru rezolvarea multor dintre dificultăţile cu care ne confruntăm astăzi şi pentru asigurarea unui viitor mai bun generaţiilor următoare.

AUR la guvernare!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Are cuvântul doamna deputat Csép Éva-Andrea.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aduc, astăzi, în atenţia Parlamentului României o problemă deosebit de gravă care afectează direct peste 1,2 milioane de cetăţeni, şi anume, întârzierea plăţii tichetelor sociale pentru produse alimentare şi mese calde.

Vorbim despre un sprijin de 250 de lei pentru anul 2026, acordat în două tranşe de câte 125 de lei, destinat persoanelor defavorizate. Aceşti bani au fost promişi, reglementaţi şi asumaţi prin acte normative pe perioada 2024-2027.

125 de lei poate părea o sumă mică, dar pentru un pensionar cu venit redus, pentru o persoană cu dizabilităţi, pentru o familie aflată în dificultate, pentru un copil care depinde de sprijinul statului sau pentru o persoană care trăieşte din ajutorul de incluziune aceşti bani pot însemna mâncare pentru câteva zile, o masă caldă sau posibilitatea de a cumpăra lucruri strict necesare.

În spatele fiecărui card social nu se află o simplă statistică, ci un om - un om care aşteaptă, un om care are nevoie de sprijinul statului, un om pentru care întârzierea nu este o problemă administrativă abstractă, ci o dificultate concretă, resimţită în viaţa de zi cu zi.

De aceea, problema nu este doar întârzierea unei plăţi. Problema este că oamenii vulnerabili nu mai ştiu dacă se pot baza pe propriul stat.

Când statul promite ajutor celor mai vulnerabili oameni, statul nu are voie să întârzie. Cine promite prin lege, trebuie să livreze la timp. Nu putem cere răbdare de la oamenii care trăiesc deja la limita răbdării.

România nu înseamnă doar Bucureşti. Deciziile se iau la Bucureşti, dar consecinţele se simt în sate, în oraşe mici, în familii care numără fiecare leu şi care aşteaptă ca statul să îşi respecte propriile promisiuni.

Vocea comunităţilor locale trebuie ascultată. De aceea, aduc şi eu în faţa dumneavoastră, stimaţi colegi, această problemă. În aceste comunităţi, acest sprijin nu este un privilegiu, ci o necesitate.

În calitate de parlamentar al UDMR, consider că datoria noastră este să reprezentăm vocea cetăţenilor, mai ales atunci când cei mai vulnerabili dintre ei sunt afectaţi de întârzieri care puteau şi trebuiau evitate.

Programul de Incluziune şi Demnitate Socială 2021-2027 este principalul instrument prin care România finanţează măsuri destinate combaterii sărăciei, sprijinirii persoanelor vulnerabile şi promovării incluziunii sociale. Tocmai de aceea, funcţionarea lui trebuie să fie prioritară, predictibilă, transparentă şi eficientă.

Solicit public Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene să comunice Parlamentului şi opiniei publice, fără întârziere, data exactă la care banii vor fi încărcaţi pe carduri, cauzele concrete ale întârzierii şi măsurile luate pentru ca această situaţie să nu se repete.

Demnitatea socială nu se declară, se respectă!

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Trecem la Grupul PNL.

Domnul Moiseev a venit cumva? Nu.

Are cuvântul doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Se pregăteşte domnul deputat Fechet.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş:

Mulţumesc frumos, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cui au folosit toate aceste "acrobaţii" politice şi ce caută Adrian Veştea în arenă? Nu are şi nu a avut în spate nicio majoritate. Este o improvizaţie. Nici vorbă să poată aduce stabilitate politică în această criză generată de adoptarea iresponsabilă a moţiunii de cenzură PSD-AUR.

Partidele proeuropene refuză să îl susţină. PSD şi AUR girează Guvernul Veştea.

Au fost ignorate reguli elementare ale democraţiei parlamentare, a fost ignorat dialogul politic şi cred că s-a văzut că românii "nu servesc" aşa ceva.

Faţă de toate acestea, PNL a dovedit că este un partid matur, care îşi asumă propriile decizii, respectă mandatul primit de la electorat şi nu poate fi destabilizat. Acrobaţia nu le-a ieşit bine. Cred că singura cale este reluarea consultărilor politice cu respectarea principiilor de funcţionare a democraţiei, iar PNL este pregătit să contribuie la identificarea unei soluţii stabile, transparente şi care să ofere garanţia că reformele vor fi continuate.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legitimitatea unui Parlament se măsoară în funcţie de cât de fidel oglindeşte voinţa oamenilor. Pentru că Parlamentul nu aparţine partidelor, aşa cum greşit cred unii, aparţine românilor care ne-au trimis aici să confirmăm încrederea pe care ne-au acordat-o şi să o înmulţim, în aşa fel încât să lucreze pentru ţară.

Caznele prin care trece politica românească de peste 40 de zile seamănă mai degrabă cu o campanie de faulturi pentru trimiterea în offside a premierului Ilie Bolojan, decât cu un efort de a construi pentru România, într-o perioadă care cere turaţie maximă înainte de linia de finiş a Planului Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă.

În fiecare zi, însă, apar faulturi din ce în ce mai grave, sunt trimişi în teren jucători cu alte mize, iar mutările sunt halucinante. Nu mai departe de ziua de duminică, am asistat la un episod de preluare ostilă a Partidului Naţional Liberal, o operaţiune pregătită în paralel cu "diversiunea Tomac", chiar de către preşedintele României.

Politica îi schimbă pe unii oameni, îi face să ridice ziduri împrejurul unor alianţe sau tabere pe care să le folosească în nume propriu, în timp ce românii aşteaptă de la politicienii lor să construiască punţi, pe care să le folosim cu toţii, spre binele colectiv.

Dragi colegi,

Mai bine un adevăr dureros decât o sută de minciuni. Mai reflectă formula parlamentară de acum opţiunile românilor?

În ultima lună şi jumătate am primit aceleaşi răspunsuri din partea băcăuanilor cu care m-am întâlnit în mai multe colţuri ale judeţului - alegeri anticipate!

Aici ne-au adus toate transferurile şi toate înţelegerile din umbră din Parlament, la fel şi toate compromisurile de la guvernare care au îndepărtat politica de oameni.

Între timp, provocările dau năvală: la graniţa României continuă un război care a pus în gardă toată Europa, iar mai departe, conflictul extins din Golf produce efecte în serie, care se văd în buzunarele românilor. Incertitudinea politică se transformă şi ea într-o taxă plătită de fiecare familie şi de fiecare antreprenor.

Există momente în care o ţară are nevoie de negocieri. Există şi momente în care are nevoie de un verdict. Iar eu cred că am ajuns în acel punct.

Sunt pentru alegeri anticipate.

Românii trebuie întrebaţi din nou cine merită să guverneze, cine are legitimitatea de a lua decizii dificile, cine poate conduce cu România alături.

Cea mai responsabilă decizie este aceea de a nu mai irosi timpul României şi de a ne întoarce la singurul arbitru credibil: votul românilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL mai este cineva, în acest moment? Nu.

Atunci trecem la Grupul USR.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghiu.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Linia roşie a PSD este frica de reformă"

Stimaţi colegi,

Sorin Grindeanu a spus că PSD are o linie roşie: fără USR la guvernare. Nu este o surpriză. Nici hoţului nu-i place când se aprinde lumina pe scară. Adevărul este că linia roşie a PSD este reforma şi transparenţa.

Pentru PSD, un ministru care verifică este un pericol. Un ministru care taie sinecuri este o ameninţare. Pentru că PSD nu vrea guvernare. PSD vrea linişte - linişte pentru reţele, linişte pentru contracte, linişte pentru sinecuri, linişte pentru baroni.

Domnule Grindeanu, înţelegem panica. Când ai construit ani de zile un sistem pe pile, combinaţii şi privilegii, orice ministru reformist este duşman. Când ai ţinut statul român ca pe o şandrama sprijinită de proptele politice, orice reformă pare cutremur.

Dar România nu mai poate fi "cârpită" la nesfârşit cu minciuni, amânări şi tencuială electorală. Reformele nu sunt un moft. Reformele sunt nota de plată a guvernărilor care au tratat bugetul ca pe portofelul partidului.

Sunt nota de plată a companiilor de stat căpuşate, a instituţiilor umplute cu oameni plantaţi politic, a concursurilor aranjate, a banilor pierduţi, a administraţiei în care competenţa a fost alungată ca un musafir incomod. Şi această notă de plată nu mai poate fi ascunsă sub preş.

Adevărul este că PSD se teme de ceea ce a demonstrat USR că se poate face în ministere: controale reale, transparenţă, curăţenie administrativă şi curajul de a deranja reţelele care au ţinut România captivă.

Când Grindeanu spune "fără USR", de fapt spune: fără oameni care verifică, fără miniştri care pun întrebări, fără reforme care taie din privilegii, fără lumină aprinsă în încăperile în care PSD s-a obişnuit să lucreze pe întuneric.

Dar România nu mai poate fi guvernată după regula liniştii pentru clientelă şi a poverii pentru cetăţean. România are nevoie de un stat care lucrează pentru oameni, nu pentru partide, de instituţii care servesc cetăţeanul, nu baronul, de bani publici cheltuiţi pentru şcoli, spitale, drumuri şi servicii decente, nu pentru sinecuri, pile şi combinaţii politice.

De aceea, linia roşie a României nu trebuie să fie prezenţa USR la guvernare. Linia roşie a României trebuie să fie risipa. Linia roşie trebuie să fie corupţia. Linia roşie trebuie să fie impostura. Linia roşie trebuie să fie orice politician care crede că statul este moşia partidului.

Domnule Grindeanu, România nu mai este camera obscură a PSD. Iar lumina, odată aprinsă, nu se mai stinge. Romanii au văzut că se poate guverna şi altfel.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Marius Alecsandru.

Se pregăteşte domnul Ţiu.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Dragi colegi,

Tema declaraţiei de astăzi: "Ursul nu este animal de companie, el poate provoca adevărate drame!".

Am fost prezent la evenimentul de anul trecut, de la Braşov, organizat de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", atunci când specialiştii de la acest institut au comunicat oficial rezultatele studiului efectuat în câţiva ani prin metode academice de estimare a numărului populaţiei de urs brun din România.

Am aflat atunci că numărul populaţiei de urs brun din România este foarte mare, respectiv între 10.400 şi 12.800 de exemplare, ceea ce înseamnă că este cu mult peste numărul de 3.000 de exemplare considerat optim pentru o gestionare eficientă a fondului cinegetic din România.

Precizez faptul că au fost perioade în care populaţia de urs brun a fost în jur de 1.500-2.000 de exemplare, între anii 1947-1980, în anul 2005 populaţia de urs brun fiind de aproximativ 2.500 de exemplare şi astfel erau foarte rare interacţiunile urs-om.

În ultimul timp au fost multe interacţiuni, mai ales în intravilanul localităţilor, ba chiar au fost situaţii când ursul a intrat în pensiune şi a căutat în frigider hrană, aşa cum s-a întâmplat în Braşov, sau când a intrat şi a devastat 7-8 case, aşa cum s-a întâmplat în judeţul meu, Buzău, în comuna pitorească Bisoca.

Au fost multe situaţii în judeţul Buzău, ca mai în toată ţara, când ursul a atacat gospodăriile oamenilor, provocând daune majore şi fiind o ameninţare pentru viaţa localnicilor, aşa cum ne-au sesizat cetăţenii panicaţi din multe comune buzoiene.

În ultimul timp am văzut şi multe atacuri ale ursului asupra omului, unele, din păcate, ducând la pierderea de vieţi omeneşti.

Aş vrea să precizez faptul că se poate interveni în baza O.U.G. nr. 81/2021 şi ale ei completări şi modificări, ordonanţă care stabileşte procedurile de intervenţie în cazul în care urşii îşi fac apariţia în intravilanul localităţilor.

De asemenea, de câteva luni, O.U.G. nr. 81 a fost modificată de către Ministerul Mediului şi acum primarul, ca şi conducător al echipei de intervenţie, poate lua o decizie mult mai simplu şi rapid, aşa încât vieţile oamenilor să nu mai fie puse în pericol.

În plus, ordonanţa a fost modificată, aşa încât echipa de intervenţie să poată lua decizii şi printr-o consultare online sau telefonică a primarului, iar durata în care ursul poate fi căutat a crescut la 24 de ore.

Aşadar, suport legislativ există, în ceea ce priveşte intervenţia directă asupra urşilor ajunşi în intravilan sau habituaţi. Ceea ce trebuie să se întâmple este ca primarul localităţii să ia decizia adecvată şi să pună viaţa omului pe primul loc.

Mulţumesc.

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ţiu.

Se pregăteşte doamna Vârgă.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Binecuvântat popor român,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Noi motive pentru suspendarea lui Nicuşor Dan. Jocurile politice, mai presus de Constituţia României"

Asistăm, astăzi, la un precedent extrem de periculos pentru statul de drept.

Desemnarea lui Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru reprezintă un act grav, o decizie care încalcă Constituţia României şi regulile democratice care ar trebui să stea la baza formării unui Guvern.

Preşedintele României încearcă să impună un premier fără susţinere politică validată şi fără respectarea procedurilor constituţionale obligatorii.

Vedem din nou cum interesele politice sunt puse deasupra interesului naţional.

Domnule Nicuşor Dan, Constituţia României este foarte clară. Articolul 103 prevede explicit faptul că preşedintele desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidelor reprezentate în Parlamentul României, nu în urma unor înţelegeri ascunse şi nu prin decizii luate într-un cerc restrâns de interese politice.

Ca preşedinte al României, nu puteţi pretinde că respectaţi Constituţia atunci când mimaţi dialogul democratic şi luaţi decizii înaintea consultărilor reale. Preşedintele ţării nu poate desemna un premier după bunul-plac, după propriile calcule politice sau în baza unor înţelegeri de culise, ignorând consultările reale cu partidele politice.

În loc să existe dialog, transparenţă şi respect, asistăm la improvizaţie politică şi la încercări disperate de a conserva puterea prin înţelegeri făcute împotriva românilor.

România traversează astăzi o criză politică majoră, iar ţara are nevoie de transparenţă şi de respectarea legilor fundamentale. Iar această desemnare nu face decât să adâncească actuala criză politică şi să arunce statul român într-o nouă perioadă de instabilitate şi conflict instituţional.

Domnule Nicuşor Dan, vă solicit public să ne comunicaţi ce partide parlamentare i-au propus candidaţi pentru funcţia de prim-ministru pe domnii Eugen Tomac şi Adrian Veştea.

În baza art. 146 din Constituţia României, solicit public preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului să conteste la Curtea Constituţională a României desemnarea lui Adrian Veştea pentru funcţia de prim-ministru. Nu vom accepta încă o încălcare a Constituţiei României.

Pentru că astăzi, România nu mai este condusă după Constituţie, ci după interese şi înţelegeri de culise.

Statul român nu mai poate funcţiona după reguli schimbate peste noapte la ordin politic!

Cu respect, din Parlamentul României, deputat... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Doamna Vârgă este prezentă? Nu.

Domnul Pîclişan? Nu.

Are cuvântul doamna Dumitriţa Albu. Nu e?

Doamna Grosaru?

Doamnă Grosaru, aveţi cuvântul.

Doamna Ioana Grosaru:

Domnule preşedinte,

Declaraţia mea de azi se intitulează "Un medicament de 8.518 lei, un raport favorabil şi pacienţi lăsaţi în aşteptare".

Mavacamten, medicamentul Camzyos, are raport favorabil de la ANMDMR şi costă 8.518,32 lei pentru 28 de capsule, dar pacienţii care depind de acest tratament îl primesc încă printr-un program temporar de donaţii.

Medicamentul este indicat pentru adulţii cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă simptomatică. În România, peste 205 pacienţi se află în acest program, apropiat de final. Pentru ei, trecerea Camzyos pe lista medicamentelor compensate stabileşte dacă tratamentul continuă prin sistemul public sau dacă fiecare familie trebuie să caute lunar banii pentru o cutie.

ANMDMR a finalizat raportul de evaluare, la 25 februarie 2025. Documentul arată că Mavacamten întruneşte punctajul pentru includerea necondiţionată pe lista medicamentelor compensate. După această etapă, responsabilitatea se mută la Ministerul Sănătăţii şi la CNA, dosarul trebuie adus la final, protocolul terapeutic trebuie aprobat, iar pacienţii trebuie să afle data de la care primesc tratamentul compensat.

Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă este o boală cardiacă rară, cu urmărire medicală atentă şi tratament stabilit de medic. Pentru pacient, întreruperea tratamentului poate însemna pierderea controlului asupra bolii, consultaţii mai dese şi presiune pe familie, deşi raportul ANMDMR arată că medicamentul întruneşte punctajul pentru includere necondiţionată.

Calculul făcut la preţul din raportul ANMDMR trece de 1,7 milioane de lei pe lună pentru pacienţii aflaţi acum în Programul de donaţii şi ajunge aproape la 21 de milioane de lei pe an. Aceste cifre explică de ce plata directă de către pacient nu poate fi soluţia pentru majoritatea celor diagnosticaţi.

Programul de donaţii a acoperit o perioadă accesul la tratament, însă durata lui limitată obligă instituţiile să clarifice continuarea. Tratamentul este deja folosit în România, pacienţii sunt identificaţi, evaluarea există, iar preţul arată limpede că familiile nu pot prelua singure costul în momentul în care donaţiile se opresc.

Ministerul Sănătăţii şi CNAS sunt instituţiile care pot răspunde unde se află dosarul Camzyos, ce document mai lipseşte, cine mai are de semnat, când se aprobă protocolul terapeutic şi de la ce dată pacienţii cu cardiomiopatie hipertrofică obstructivă vor primi Mavacamten compensat.

Ioana Grosaru, deputat, minoritatea italiană.

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Mulţumesc.

Revenim la Grupul PSD.

Domnul Ţintă? Nu este.

Grupul AUR.

Doamna Cîrligeanu? Nu este.

Domnul Ciornei?

Domnule Ciornei, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Cu ce obraz, domnule Veştea?"

"Cu cât eşti mai prost, mai imoral, mai linguşitor, mai grobian, mai ticălos, mai curvă şi obligatoriu corupt, ai şanse să devii politician de top" - a declarat, în 2018, cel care îl susţine pe Adrian Veştea, premierul numit duminică de Nicuşor Dan.

Adrian Veştea, 30 de ani în PNL, fost primar la Râşnov, fost ministru, trei mandate ca şeful Consiliului Judeţean Braşov, omul sistemului, prezentat acum omul care va continua reforma, la virgulă, a Guvernului Bolojan.

Numai că Braşovul lui Veştea nu este o poveste de succes. E dosar penal. DNA a trimis în judecată toată conducerea PNL Braşov, acuzată că a format un grup infracţional organizat ca să pună mâna pe banii Companiei "Apa Braşov". Şi nu vorbim despre oameni la întâmplare. Vorbim despre Şerban Todorică, omul de încredere al lui Veştea, cel pe care chiar el l-a pus să-i ţină locul la Consiliul Judeţean cât timp a fost ministru. Omul e acum sub control judiciar. Lângă el, alţi membri ai PNL acuzaţi de mită şi trafic de influenţă. Şi ca tabloul să fie complet, tot la Braşov, un primar al PNL a fost condamnat definitiv, cu executare, pentru trafic de droguri.

Asta este curtea din care vine omul propus să conducă România. Oamenii pe care Veştea i-a ridicat şi i-a pus în funcţii ajung, unul după altul, în faţa instanţei.

Şi nimeni nu a spus nimic. Nu Veştea, nu PNL. Tăcere completă. Colegii lui din Braşov erau arestaţi, puşi sub control judiciar şi trimişi în judecată. Şi acum vine să ne vorbească despre reformă, despre seriozitate, despre un guvern care să scoată ţara din criză.

Cât tupeu! Câtă nesimţire! Politician de top.

Îi cerem lui Adrian Veştea să răspundă public, aici, în Parlament, ce relaţie are cu cei cercetaţi, de ce a tăcut atât de mult timp şi de ce ar trebui românii să aibă încredere într-un om care n-a avut curajul să spună un cuvânt despre corupţia din Braşov?

România nu are nevoie de încă un guvern corupt, construit pe combinaţii politice şi pe protejarea găştilor de partid.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Hristu? Nu este.

Domnul... (Vociferări.)

Este?

Vă rog.

Domnul Cosmin Hristu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă vorbesc astăzi nu doar în calitate de deputat de Constanţa, ci mai ales de fiu al unui oraş care a obosit să mai fie tratat drept o "zonă de risc acceptabil".

Ceea ce s-a întâmplat zilele trecute la Constanţa, prin ieşirea în stradă a lucrătorilor din port, dar şi a cetăţenilor speriaţi, care au protestat în faţa Prefecturii, nu mai este un simplu semnal de alarmă, este teama reală de o tragedie.

Este strigătul de revoltă al unor oameni lăsaţi la voia întâmplării, după ce o dronă a explodat chiar în incinta Portului Constanţa.

Prin acest protest legitim, muncitorii ne-au transmis un mesaj dureros, acela că ei nu merg la muncă pe front, ci merg să îşi câştige cinstit traiul de zi cu zi.

Cei peste 15.000 de angajaţi refuză, pe bună dreptate, să devină victime colaterale al unui război care nu este al nostru.

Este clar că teama s-a instalat adânc în rândul locuitorilor, care trăiesc acum cu frica unei noi deflagraţii.

Nu putem construi apărarea unei comunităţi pe speranţa oarbă că data viitoare vom avea mai mult noroc.

Dincolo de panică, această pasivitate are consecinţe economice imediate şi devastatoare.

Portul Constanţa este inima economică a ţării, însă pieţele internaţionale funcţionează pe bază de predictibilitate, pe calcule serioase de management al riscului, nu pe vorbe goale.

Asigurătorii maritimi deja recalculează primele de risc, iar transportatorii logistici vor alege să ocolească România dacă siguranţa nu este garantată.

Niciun operator major nu va mai investi într-o infrastructură lăsată la voia întâmplării!

Dacă portul este îngenuncheat economic, nota de plată o vor plăti mii de familii de constănţeni, prin locuri de muncă pierdute, afaceri falimentate şi scăderea nivelului de trai. Nu cred că ne dorim aşa ceva.

Răbdarea constănţenilor a expirat! Ei nu cer privilegii, cer protecţie!

De aceea, solicit oficial Guvernului României, Ministerului Apărării şi Ministerului Transporturilor prezentarea de urgenţă a unui plan real de securizare militară a portului, implementarea de sisteme de apărare active şi un protocol transparent de informare a populaţiei.

Lăsaţi jocurile politice! Apăraţi Constanţa înainte ca această nepăsare să se transforme într-o tragedie naţională!

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Domnul Coman?

Şi doamna Cîrligeanu este prezentă? Nu.

Domnule Coman, haideţi un pic mai repede, că suntem ca la schimbarea din teren la fotbal, când încercăm să păstrăm scorul.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa!

55%, 44%, 37%, 13%, 11% - acestea sunt cifrele care descriu costul vieţii pentru milioane de români: energia mai scumpă cu 55%, chirii mai mari cu 44%, motorină mai scumpă cu 37%, servicii mai scumpe cu 13% şi o inflaţie care a urcat din nou la aproape 11%.

Stimaţi colegi,

Institutul Naţional de Statistică a prezentat realitatea economică a României. Nu vorbim despre percepţii şi nici despre dispute politice. Vorbim despre cifre oficiale care arată că milioane de români sunt obligaţi să suporte costul unor decizii pe care nu ei le-au luat şi pentru care nu ei sunt responsabili. Creşterea preţurilor la energie, carburanţi şi alimente produc efecte în lanţ în întreaga economie. Atunci când costurile de producţie şi de transport cresc, toate celelalte preţuri urcă după ele. Iar pentru cetăţeanul obişnuit, această realitate se traduce prin facturi mai mari, cumpărături mai puţine şi un nivel de trai aflat sub presiune permanentă.

Nici serviciile nu au fost ocolite de acest val al scumpirilor. Chiriile au ajuns la un nivel greu de suportat pentru tot mai multe familii şi tineri aflaţi la început de drum. În acelaşi timp, mediul de afaceri este obligat să funcţioneze într-un climat marcat de costuri tot mai ridicate şi de o fiscalitate tot mai apăsătoare.

Aceste evoluţii reprezintă bilanţul economic al actualei guvernări. Ele se regăsesc în fiecare factură, în fiecare bon fiscal şi în fiecare familie care constată că veniturile nu mai ţin pasul cu scumpirile. Şi pentru ca presiunea asupra cetăţenilor să fie şi mai mare, Guvernul a ales să crească taxele şi impozitele, să reducă anumite venituri şi să transfere tot mai multe costuri către populaţie şi către mediul privat. La nivel declarativ, se vorbeşte despre competitivitate şi dezvoltare economică. În practică, însă, tot mai mulţi români simt că muncesc mai mult pentru a-şi permite mai puţin.

Inflaţia nu este doar un indicator economic, este dovada că atunci când deciziile politice sunt greşite, consecinţele nu sunt suportate de cei care le iau, ci de cetăţenii care trebuie să trăiască zilnic cu efectele lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă de la Grupul PNL mai este cineva? Nu.

De la Grupul SOS România, domnul Goidescu? Nu.

Doamna Vârgă? Nu.

Domnul Pîclişan? Nu.

Doamna Dumitriţa Albu, vă rog.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

"Unde este interesul românilor, în goana voastră după bani şi putere?"

Stimaţi colegi,

De cinci săptămâni, România este lăsată în derivă. Cinci săptămâni de când ţara nu are un Guvern stabil, pentru că fosta Coaliţie PSD-PNL-USR-UDMR a transformat actul de guvernare într-o ceartă ca la uşa cortului. Vă aruncaţi cuvinte grele, puneţi nume pe liste, faceţi propuneri dimineaţa şi vă deziceţi de ele până seara. Aţi fost capabili să dărâmaţi un guvern, dar sunteţi complet neputincioşi când vine vorba să puneţi ceva în loc. De ce? Pentru că nu vă înţelegeţi la împărţirea beneficiilor. Vă certaţi direct pe bani şi pe buzunarul românilor. Dar în timp ce voi blocaţi ţara pentru funcţii şi influenţă, românul de rând se uită cu strângere de inimă la facturi şi la preţurile din magazine. Euro a explodat, inflaţia a ajuns la un record absolut. V-aţi izolat complet de realitatea acestei ţări.

Românii au obosit să vă mai asculte scuzele şi justificările penibile. Ei nu vor orgolii şi negocieri nesfârşite de culise. Oamenii acestei ţări vor siguranţă, vor stabilitate şi vor lideri care să pună România pe primul loc.

Coborâţi din birourile voastre confortabile şi priviţi realitatea în faţă! Destul aţi făcut pentru voi, e timpul să faceţi ceva şi pentru români. Dacă nu sunteţi capabili să guvernaţi pentru această naţiune, faceţi un pas în spate şi lăsaţi loc celor care pot.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Mai sunt în acest moment deputaţi înscrişi care nu au susţinut încă intervenţia?

Domnul Ciubuc, vă rog.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este "IPJ Neamţ şi conducerea structurilor de forţă din judeţul Neamţ - constituire de grup infracţional organizat şi protejarea crimei organizate".

Din păcate, pe 1 iunie, acum două săptămâni, un caz şocant, un omor şocant a zguduit o întreagă ţară - omorul de la Piatra Neamţ, unde un tânăr de 22 de ani şi-a înjunghiat propriul tată, poliţist.

Din păcate, organele de anchetă, criminaliştii şi procurorul nu au invitat - şi există suspiciuni clare că această anchetă este tergiversată cu scopul de a fi muşamalizată.

Din spusele martorilor de la faţa locului, peste 22 de martori, criminalul, băiatul, era drogat cu un drog etnobotanic zis şi "Şobolanul" sau "Zombie". Acest drog nu apare la analizele medico-legale.

A fost nevoie să moară un om ca să scoatem, stimaţi nemţeni, să scoatem gunoiul de sub preş din judeţul Neamţ.

Pe această cale, îl acuz pe şeful IPJ Neamţ, domnul Coman Gabriel, de complicitate, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului, alături de adjunctul IPJ Neamţ, domnul Osoianu, că favorizează şi cunoaşte problemele din IPJ Neamţ şi nu ia nicio măsură. E nevoie să vină controalele de la Bucureşti? Vor veni, băieţi!

De asemenea, vreau să vă spun că şeful Crimei Organizate, cel care ar trebui să combată crima organizată din judeţul Neamţ, domnul Adrian Iacoban, împreună cu adjunctul său, care are o relaţie de rudenie, finul său, domnul Mircea Cărbunariu, nu îşi fac treaba şi sunt complici, protejează infractorii. "Situaţia este sub control", ne-au asigurat dumnealor.

Vă spun, domnilor, nu-i chiar aşa. Ştim cu toţii că aţi protejat şi protejaţi pe traficanţii de droguri din judeţul Neamţ şi din Neamţ, atât pe Orlando, pe Chelici, pe Erimia, pe Rupa, pe Josan, pe Lazăr.

Băieţi, câţi oameni trebuie să mai moară la Neamţ ca să vă faceţi treaba?

Cu această ocazie, v-am făcut denunţuri şi am sesizat organele competente de control şi de anchetă, DIICOT, DGA şi Crimă Organizată.

Stimaţi nemţeni, ajunge bătaia de joc de la Neamţ! Iar Crima Organizată, protejată de foştii comisari de poliţie, foştii comisari de poliţie care protejează şi consultă Crima Organizată - le spun aşa: băieţi, v-a venit ceasul, tic-tac!

Iar pentru Crima Organizată vorbitoare de limbă rusă, care se ocupă de trafic de droguri, trafic de arme şi proxenetism, le spun aşa (Rosteşte câteva cuvinte în limba rusă.)

Domnul Cătălin Drulă:

Da.

Mai sunt deputaţi înscrişi pe listă care ar dori să susţină declaraţii în acest moment? Nu.

Prin urmare, dau citire listei deputaţilor care au fost înscrişi şi care nu au susţinut declaraţii oral:

Domnul Ştefan Ţintă, doamna Ariadna-Elena Cîrligeanu, domnul Alexandrin Moiseev, domnul Andrei Daniel Gheorghe, doamna Mariana Vârgă şi domnul Gheorghe-Petru Pîclişan.

Iar în scris au fost depuse declaraţii de către următorii deputaţi: Govor, Budăi, Lungu, Matache, Samoilă, Ciucă, Ciortea, Bara, Popa, Nassar, Chirilă, Păunescu, Puşcaşu, Muncaciu, Munteanu, Guşă, Vulpoiu, Dascălu, Paraschiv, Roman, Balan, Cadar, Cruşoveanu, Pistru-Popa, Mocanu, Muraru, Matei, Huţucă, Burduja, Caragaţă, Lăzăroi, Macovei Ilie, Oltenaşu, Toader, Nagy şi Enachi.

Vă mulţumesc.

Şi declar această parte a şedinţei închisă.

Urmează, de la ora 10.00, dezbateri asupra proiectelor de lege.

Mulţumesc.