Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 7.59.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de doamna deputat Oana Murariu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Gianina Şerban:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 24 iunie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm.

Deputaţii îşi vor putea susţine declaraţiile politice alternativ, în ordinea descrescătoare a grupurilor parlamentare, şi anume: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi - minorităţile naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - UPR, un deputat neafiliat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Marius-Adrian Isac.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte de şedinţă!

Stimaţi colegi,

"Trebuie să fim în continuare alături de mediul rural"

M-am născut şi am crescut la ţară, în satul Comarna, cu poveştile bunicilor. De mic copil am învăţat despre munca pământului, despre meşteşuguri, despre hărnicia oamenilor, despre vecini care se ajutau între ei. Şi cred că exact din motivul acesta, când am ajuns preşedintele Consiliului Judeţean, în 2016, mi-am propus să fac ceva concret pentru satele din judeţul nostru, nu doar să vorbesc frumos despre ele. În această calitate, în cei 4 ani de mandat, am tratat satele din judeţ ca pe o prioritate reală, cu responsabilitate. Am modernizat peste 300 de kilometri de drumuri judeţene şi peste 1.000 de kilometri de drumuri comunale şi săteşti, am reabilitat 172 de şcoli şi 46 de dispensare rurale, am extins reţelele de apă şi canalizare pe încă 2.000 de kilometri. Erau, în acei ani, sate fără apă curentă şi copii care învăţau în clase degradate. Aspecte greu de înţeles.

Din acelaşi motiv am susţinut fără rezerve Programul Naţional "Viaţa la Ţară", votat de Camera Deputaţilor, pentru că acest program continuă dezvoltarea mediului rural. Dacă infrastructura asigură condiţiile de bază ale vieţii la sat, legea aceasta le dă oamenilor de acolo şi un motiv economic concret să rămână unde au crescut.

Mecanismul propus prin Programul "Viaţa la Ţară" rezolvă exact această problemă, printr-un cadru simplificat, adaptat gospodăriilor mici. Se înfiinţează o platformă digitală naţională prin care orice gospodărie din mediul rural care vrea să facă agroturism se poate înregistra oficial la primărie.

Latura economică este motivul imediat pentru care am susţinut legea, dar nu este singurul motiv.

România are un potenţial agroturistic pe care nu l-a folosit niciodată la capacitate maximă, în primul rând pentru că legislaţia nu a oferit gospodăriilor obişnuite acces la platformele de turism. Acest program corectează acea lacună şi prevede, totodată, sprijin direct pentru gospodăriile participante: ghiduri de bune practici, cursuri gratuite de instruire şi programe de finanţare pentru conservarea ecosistemelor tradiţionale. Dincolo de beneficiul economic direct pentru fiecare familie înscrisă, poate contribui şi la poziţionarea României ca destinaţie de agroturism la nivel european.

Pentru mine, votul acesta continuă o linie de lucru pe care am început-o acasă, în judeţ: drumuri, şcoli şi dispensare atunci, acces la o piaţă reală pentru oamenii de la ţară acum.

Este important să susţinem această lege şi este important să dezvoltăm mediul rural.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc şi eu.

Dau cuvântul domnului deputat Marius-Adrian Isac, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Şi se pregăteşte domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Se încheie o sesiune parlamentară pe care, cu siguranţă, mulţi o vom ţine minte. O sesiune surprinzătoare, uneori complicată, alteori marcată de incertitudine şi de tensiuni care au depăşit, poate, limitele pe care ni le-am fi dorit.

Ar fi uşor să spunem că vina aparţine întotdeauna celorlalţi. Dar cred că ar fi nedrept. Adevărul este că, într-o măsură mai mare sau mai mică, fiecare dintre noi a contribuit la această stare de instabilitate. Da, am greşit. Da, probabil se putea face mai mult. Şi da, uneori am fost prea preocupaţi să avem dreptate, în loc să găsim împreună soluţiile de care România avea nevoie.

Cu toate acestea, nu cred că a existat rea-credinţă. Cred că au existat viziuni diferite, ambiţii, poate şi orgolii. Dar cred că a existat întotdeauna dorinţa sinceră de a mişca lucrurile, de a produce schimbări şi de a răspunde unor aşteptări legitime ale cetăţenilor.

Timpul nu poate fi întors. Sesiunea aceasta se va încheia, iar ceea ce am făcut sau nu am făcut va rămâne consemnat. Dar viitorul nu este încă scris. El depinde de capacitatea noastră de a ne recalibra, de a depăşi orgoliile politice şi de a readuce stabilitatea de care România are nevoie.

Se spune că noaptea este un sfetnic bun. Eu cred că şi perioada următoare ne poate oferi tuturor răgazul pentru reflecţie. Mai puţină încrâncenare, mai multă luciditate. Mai puţine etichete, mai multă responsabilitate. Pentru că nu putem construi nimic durabil unii împotriva celorlalţi.

Iar dacă această sesiune ne-a învăţat ceva, atunci poate că lecţia cea mai importantă este aceea că niciun proiect serios nu poate fi construit fără dialog şi fără disponibilitatea de a face un pas unul către celălalt.

De aceea, la finalul acestei sesiuni parlamentare, aleg să fac un pas spre construcţie, nu spre confruntare. Nu pentru că cineva a câştigat sau pentru că altcineva a pierdut, ci pentru că România are nevoie de mai multă înţelepciune şi de mai puţine orgolii.

Iar către cei care mi-au acordat încrederea lor, către bănăţeni şi cărăşeni şi către toţi cei pe care îi reprezint, tuturor vreau să le transmit un lucru simplu: sunt aici în interesul dumneavoastră. Voi continua să vă ascult, să vă reprezint şi să comunic mai mult şi mai bine. Pentru că mandatul pe care l-am primit nu este despre mine, ci despre oamenii care mi l-au încredinţat.

Poate că această sesiune ne-a arătat cât de uşor putem pierde echilibrul. Sper ca următoarea să ne demonstreze cât de multe putem construi atunci când alegem să ne ascultăm unii pe alţii.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ştefan Ţintă, din partea Grupului PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice este una dintre cele mai importante reforme pe care România trebuie să le adopte în perioada următoare. Nu vorbim despre un act normativ obişnuit, despre o simplă modificare de grile sau despre un exerciţiu tehnic de reaşezare a coeficienţilor. Vorbim despre modul în care statul român îşi respectă angajaţii, despre echitatea dintre profesii, despre stabilitatea serviciilor publice şi despre încrederea cetăţenilor în instituţii.

România are nevoie de o salarizare publică aşezată pe principii clare: responsabilitate, complexitatea muncii, riscurile asumate, nivelul de pregătire, importanţa socială a activităţii şi performanţa reală. Niciun domeniu esenţial nu trebuie tratat superficial. Educaţia, sănătatea, administraţia, ordinea publică, apărarea, justiţia, cultura, diplomaţia, asistenţa socială, finanţele publice şi toate celelalte servicii publice trebuie analizate cu atenţie, pentru că fiecare dintre ele susţine funcţionarea statului român.

În educaţie, salarizarea trebuie să pornească de la recunoaşterea rolului fundamental al profesorului. Nu putem cere performanţă şcolară, reducerea abandonului şcolar, adaptarea la noile tehnologii şi formarea unor generaţii pregătite pentru viitor, dacă profesorii sunt puşi permanent în situaţia de a se lupta pentru drepturi fireşti. Salariul profesorului debutant cu studii superioare trebuie să fie un reper de demnitate profesională, iar evoluţia în carieră trebuie să fie motivantă. În acelaşi timp, trebuie respectată munca profesorilor diriginţi, a învăţătorilor, a educatoarelor, a profesorilor din învăţământul special, a celor care predau simultan sau lucrează în zone izolate, precum şi a personalului didactic auxiliar şi administrativ, fără de care şcoala nu poate funcţiona.

În sănătate, lucrurile sunt la fel de sensibile. Medicii, asistenţii, infirmierii, personalul auxiliar şi toţi cei care ţin spitalele în funcţiune nu pot fi priviţi doar printr-o formulă bugetară. Munca în ture, gărzile, sunt foarte importante şi trebuie plătite ca atare. Dacă România vrea să păstreze profesioniştii în sistemul public de sănătate, atunci salarizarea trebuie să reflecte responsabilitatea uriaşă a celor care îngrijesc pacienţii, salvează vieţi şi duc pe umeri presiunea zilnică a unui sistem aflat deja sub tensiune.

Dialogul social trebuie să fie substanţial, nu formal. Sindicatele, federaţiile reprezentative, confederaţiile sindicale şi reprezentanţii tuturor categoriilor profesionale trebuie consultaţi înainte de adoptarea deciziilor finale, nu doar informaţi despre soluţii sau despre ceea ce ne gândim că noi vom face.

Legea salarizării nu trebuie să fie o reformă împotriva angajaţilor publici. Ea trebuie să fie făcută în interes public.

Solicit ca noua lege a salarizării să fie construită responsabil, transparent şi echitabil.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Claudiu Manta, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dragoş-Florin Coman, din partea Grupului parlamentar AUR.

Domnul Claudiu Manta:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi face referire la hidrocentralele de pe Jiu, care nu mai pot fi ţinute captive între birocraţie şi interese care ignoră binele public.

România are nevoie de energie sigură, accesibilă şi produsă mai ales din resurse proprii. Auzim tot mai des aceste formulări, care tind să devină nişte sloganuri goale de conţinut. În acest context, vă supun atenţiei situaţia hidrocentralelor de pe Jiu, unele dintre cele mai elocvente exemple de investiţii publice, blocate ani la rând, din cauza unor dispute şi a unor interese, îndeosebi din zona ONG-urilor de mediu, care au depăşit orice limită rezonabilă.

Statul român a investit în aceste hidrocentrale sute de milioane de euro. Unele dintre aceste proiecte sunt realizate în proporţie de peste 90%. Vorbim despre bani publici, proveniţi din contribuţiile şi taxele cetăţenilor, care riscă, din păcate, să ajungă pe Apa Sâmbetei, în timp ce România caută soluţii disperate pentru consolidarea independenţei energetice şi pentru reducerea costurilor cu energia plătite atât de populaţie, cât şi de agenţii economici.

Proiectul hidroenergetic Bumbeşti Jiu - Livezeni este unul dintre cele mai cunoscute exemple. Deşi investiţia a fost începută înainte de instituirea regimului de arie protejată şi a beneficiat de susţinere legislativă din partea noastră, a parlamentarilor de la PSD, pentru continuarea lucrărilor, finalizarea sa rămâne blocată. Această situaţie nu afectează doar judeţul Gorj, ci întreaga ţară.

Consider că autorităţile statului au obligaţia de a clarifica urgent situaţia acestor investiţii şi de a prezenta un calendar concret pentru reluarea şi finalizarea lucrărilor. Protecţia mediului este importantă şi trebuie respectată, însă ea nu poate deveni un pretext pentru abandonarea unor proiecte strategice în care au fost investite sume uriaşe din banii cetăţenilor.

Hidrocentralele de pe Jiu pot contribui la producerea de energie curată, la creşterea securităţii energetice a României şi la dezvoltarea economică a judeţului Gorj. De aceea, este necesar ca instituţiile statului să acţioneze responsabil şi să găsească soluţii legale pentru deblocarea acestor investiţii.

Românii au dreptul să ştie ce se întâmplă cu banii investiţi şi când vor deveni funcţionale obiectivele energetice pentru care au plătit ani de-a rândul.

Claudiu Manta, deputat al PSD, Circumscripţia nr. 20 Gorj.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dragoş-Florin Coman, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dumitru Tilea.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În timp ce atenţia publică este concentrată pe negocierile politice şi pe formarea viitorului Guvern, în economia reală se conturează un fenomen care ar trebui să ne preocupe pe toţi - România începe să piardă locuri de muncă. Acesta este, de regulă, unul dintre primele semnale că economia întâmpină dificultăţi. Datele publice arată că, în primele luni ale acestui an, aproape 100.000 de români au fost afectaţi de concedieri şi restructurări. În aceeaşi perioadă, peste 20.000 de firme au fost radiate, iar numărul companiilor intrate în insolvenţă continuă să crească. Dincolo de cifre, vorbim despre oameni care îşi pierd sursa de venit, despre antreprenori care închid afaceri construite în ani de muncă şi despre comunităţi locale care pierd investiţii şi oportunităţi de dezvoltare.

Cea mai mare greşeală pe care o poate face o clasă politică este să ignore semnalele timpurii ale unei probleme economice atât de grave.

O economie sănătoasă creează locuri de muncă, atrage investiţii, încurajează extinderea afacerilor. Atunci când disponibilizările cresc, când firmele dispar şi când insolvenţele se înmulţesc este evident că mediul economic se confruntă cu dificultăţi care nu pot fi ignorate.

Indiferent de formula politică ce va rezulta în perioada următoare, viitorul Guvern va avea o responsabilitate majoră - să redea încrederea mediului de afaceri, să asigure predictibilitate şi să creeze condiţiile necesare pentru investiţii şi pentru dezvoltarea economică. Pentru că în politică putem amâna decizii; în economie, nota de plată vine întotdeauna. Iar primele semne că această notă începe să fie plătită sunt exact cele pe care le vedem astăzi - firme care se închid şi români care îşi pierd locurile de muncă.

Ar fi o greşeală să ignorăm acest avertisment.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Tilea, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa, colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Ziua de 24 iunie - Ziua tradiţiei, a credinţei şi a identităţii româneşti".

Astăzi, doresc să evoc semnificaţia deosebită a zilei de 24 iunie, o dată care ocupă un loc aparte în conştiinţa poporului român prin bogăţia valorilor spirituale, culturale şi tradiţionale pe care le reuneşte.

În calendarul ortodox, 24 iunie marchează "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul", cel care a pregătit calea Mântuitorului şi a rămas în istoria creştinismului drept simbol al credinţei, al curajului şi al adevărului.

Se spune, conform Evangheliei după Luca, că Sfântul Ioan Botezătorul s-ar fi născut la 24 iunie, în anul 6 sau 4 î.e.n., în localitatea Ein Karem, de lângă Ierusalim, din părinţii Zaharia şi Elisabeta. Aceştia erau foarte în vârstă şi atunci când s-a pogorât Arhanghelul Gavriil şi l-a anunţat pe preotul Zaharia că va avea un băiat, acesta a amuţit.

Sfântul Ioan Botezătorul l-a botezat pe Mântuitor şi atunci i s-a arătat Sfânta Treime, adică glasul Tatălui din ceruri, Fiul, care era în apa Iordanului şi Duhul Sfânt, sub forma unui porumbel. Acest sfânt întruchipează credinţa, curajul şi adevărul şi datorită acestora, condamnând căsătoria regelui Irod Antipa cu soţia fratelui său, i s-a tăiat capul la 29 august, în anul 28, în era noastră.

De fapt, Sfântul Ioan Botezătorul ar fi trăit, după unii, în jur de 35-40 de ani.

O altă sărbătoare importantă la data de 24 iunie este Noaptea de Sânziene. Se spune că în noaptea de 23 spre 24 se înfăptuiesc minuni. Ziua marchează începutul recoltatului la cereale. În Sud, sărbătoarea se mai numeşte şi Drăgaica.

De altfel, această sărbătoare a fost evocată foarte frumos de scriitorul nostru, Mircea Eliade, în romanul "Noaptea de Sânziene".

Tot în această zi de 24 iunie, din anul 2013, se sărbătoreşte Ziua Universală a Iei, acelei cămăşi cu altiţă care este trecută în patrimoniul UNESCO.

Poporul român a ştiut tot timpul să aprecieze valorile, credinţa.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Daniel-Cătălin Ciornei, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul Silviu-Octavian Gurlui.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice - "Alegeri anticipate sau Guvern AUR! Rămânem fideli poporului român!".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După tot ce s-a întâmplat în ultimele luni, România nu mai poate fi condusă de aceiaşi oameni care au adus ţara în această situaţie.

Aţi anulat alegerile prezidenţiale. Aţi eliminat candidaţi din cursa electorală. Aţi aruncat ţara într-o criză politică şi continuaţi să le cereţi românilor să aibă încredere în voi.

Aţi împrumutat România cu sute de mii de euro. Spuneţi românilor adevărul: unde s-au dus aceşti bani? De ce românii plătesc taxe tot mai mari? De ce facturile la energie, gaz şi alte utilităţi au ajuns printre cele mai împovărătoare pentru cetăţeni? De ce nivelul de trai scade, în timp ce datoria ţării creşte?

PNL, PSD, USR, UDMR, sunteţi la putere de ani de zile. Aţi avut preşedinţi, guverne, majorităţi parlamentare şi control asupra instituţiilor. Cu toate acestea, România este mai îndatorată ca niciodată, iar milioane de români au fost nevoiţi să plece din ţară pentru un trai mai bun.

Astăzi încercaţi să daţi vina pe AUR. Dar AUR nu a fost niciodată la guvernare. AUR nu a făcut bugetele care au împovărat generaţii întregi. AUR nu a contractat împrumuturile uriaşe. AUR nu a luat deciziile care au adus România în situaţia de astăzi.

Românii cer răspunsuri. De ce aţi anulat alegerile prezidenţiale? Cine răspunde pentru datoria uriaşă a ţării? Cine răspunde pentru nesiguranţa şi lipsa de încredere care au cuprins societatea?

Noi, cei de la AUR, nu vom gira această continuitate a aceluiaşi sistem. Dacă credeţi că aveţi susţinerea românilor, atunci mergeţi în faţa lor şi cereţi-le din nou votul.

Alegeri anticipate.

Iar dacă vreţi să evitaţi alegerile anticipate, atunci daţi şansa unei forţe politice noi, care nu a mai fost la guvernare, să formeze un guvern. Daţi şansa AUR.

Noi rămânem fideli poporului român. Nu sistemului. Nu privilegiilor. Nu celor care au condus România până aici.

Vă mulţumesc.

Daniel Ciornei, deputat în Circumscripţia nr. 26 Maramureş.

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Dumitru Ţiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Istoria se repetă.

Din nefericire, folosirea fondurilor publice este una cu foarte mare risipă, din nou.

Ne amintim de perioada 2007-2011, când s-au construit, cu sute de milioane de euro, în atâtea localităţi, în satele, în comunele din România, parcuri sau spaţii, aşa numitele spaţii vezi, care nu au avut niciodată nicio utilitate, cel mult, câte o turmă de animale a reuşit să ajungă în acele spaţii - o risipă totală.

Vedem astăzi, din PNNR, aceeaşi optică, când, în satele unde nu avem drumuri, unde nu avem canalizare, unde sunt atâtea lipsuri, sigur, piste de trotinete, unde sunt bătrâni cu vârste de peste 70-80 de ani, şi este o înghesuială.

Mergem spre Moldova, să vedem ce proiecte mari se fac, în sensul acesta.

În schimb, sunt şcoli din Moldova, spre exemplu, unde nu au săli de sport sau condiţii optime pentru copii şi laboratoare, deopotrivă.

Iată, este un caz în comuna Focuri, din Iaşi, unde copiii nu au un spaţiu de a-şi desfăşura activităţile de sport, ei având singura opţiune de a face sport pe holurile şcolii.

Există un proiect, la nivelul comunei, există proiectul făcut, dar se aşteaptă fondurile. Bineînţeles, fondurile se vor duce într-o parte sau alta a acestei ţări pentru piste de trotinete, aceasta fiind o urgenţă naţională, evident, nu-i aşa? Aşa a fost şi în 2007-2011 şi aşa vin aceste proiecte care sunt recomandate sau sunt sub o cupolă a unor mesaje şi instrucţiuni de bine - nu este aşa?! - din partea altor programe internaţionale, noi spunând: "Da, aşa trebuie".

Este evident că, la nivelul ţării, copiii trebuie să aibă posibilitatea şi trebuie să fie stimulaţi, să aibă resursele pentru a face sport, cu atât mai mult pentru sportul de performanţă, unde suntem atât de deficitari.

Ne-am mândrit cândva cu asemenea nume, dar astăzi nu avem nimic să le oferim. Tot ce se întâmplă în România, în momentul de faţă, este rezultatul unor eforturi proprii ale acestor copii, este rezultatul propriu al părinţilor sau efortul unor categorii de oameni care investesc singuri, statul neavând niciun suport.

De aceea, mesajul meu este unul limpede, clar - ajutaţi şcolile din România, pentru a avea resurse de laboratoare şi resurse pentru activităţi sportive, mai ales pentru resurse necesare sportului de performanţă, în acest caz.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ilie-Aurelian Cotinescu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"Trădarea nu reprezintă altceva decât lipsa totală a principiilor"

Nu există vreo acţiune mai josnică în viaţa oricărui om decât aceea de a trăda încrederea celorlalţi - colegi, prieteni, familie, comunitate şi ţară. Acelaşi lucru este valabil şi în viaţa politică, trădarea însemnând sfidarea celor care şi-au investit speranţele şi visurile în acţiunile tale politice. M-am simţit dator să fac aceste scurte precizări, pentru că luni, în şedinţa Parlamentului, în care s-a încercat învestirea unui guvern încropit cu lumina stinsă, două cuvinte s-au spus de prea multe ori, exact de către aceia care nu aveau autoritatea morală de a le spune: "încredere şi trădare".

"Criză de încredere" au strigat în gura mare exact cei care şi-au bătut joc de încrederea românilor care i-au votat şi care au încercat să impună cu forţa un guvern de strânsură, nelegitim şi fără profesionişti.

"Trădare" au strigat aceia care şi-au trădat partidul şi colegii, alergând disperaţi după funcţii publice, în detrimentul intereselor naţionale.

Stimaţi colegi,

Un om politic care are minime principii, minime convingeri şi o minimă credinţă în Dumnezeu nu va trăda niciodată pe nimeni. Nu-şi va trăda nici credinţele, nici colegii, nici organizaţia şi nici pe cetăţenii care l-au votat. Deficitul de încredere pe care îl clamau unii parlamentari zilele trecute nu este decât efectul unei crize profunde de moralitate a clasei politice româneşti şi motivul de bază pentru care cetăţenii se uită cu neîncredere către instituţiile fundamentale ale democraţiei româneşti.

România are şansa unui nou început, însă nu cu politicieni fără principii şi fără rădăcini morale, nu cu guvernanţi tributari unor interese private şi nu cu oameni care şi-au construit carierele pe trădare.

România se poate reconstrui cu forţa oamenilor oneşti, a celor care au obţinut rezultate prin muncă, a celor care ţin la aproapele şi la comunitatea lor ca la propria familie. Numai aşa putem construi un stat puternic, o democraţie solidă şi o societate bazată pe valori solide.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ilie-Aurelian Cotinescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Şi se pregăteşte domnul deputat Călin-Graţian Gal.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie-Aurelian Cotinescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Se împlinesc două luni de zile în care s-au consumat energii enorme, pentru a fi pus în fruntea ţării un guvern marionetă PSD, croit pe trădare şi fără a avea pic de moralitate, totul culminând cu "lunea neagră" a Parlamentului, orchestrată, evident, de cei care şi-au văzut privilegiile pulverizate de reformele premierului Ilie Bolojan, care "a aprins lumina în cămară statului".

Penibilul a atins cote nemaivăzute, atunci când premierul desemnat, Veştea, împreună cu aghiotanţii săi din PSD, s-au dus la sediul AUR pentru a cerşi voturi de la cel pe care îl considerau nefrecventabil.

Căderea aşa-zisului Guvern Veştea este eşecul cel mai răsunător al sforarilor care, sub umbrela "stabilităţii", au impus alianţa PSD-PNL, care l-au adus la alegerile prezidenţiale pe Crin Antonescu, un "proiect" eşuat încă de la început, cei care în momentul actual l-au adus pe Eugen Tomac sau pe Adrian Veştea, ca soluţii salvatoare în guverne tehnocrate - toate fiind combinaţii ascunse după paravanul "interesului naţional", în realitate subsumate intereselor personale sau de grup, care ne-au adus în situaţia actuală.

Asta a fost luni! Ieri au fost consultări la Cotroceni, iar astăzi avem câteva soluţii care se conturează.

Prima - PSD îşi asumă guvernarea, inclusiv funcţia de premier!

A doua soluţie este cea a domnului Bolojan, care ne transmite o soluţie în jurul PNL-USR-UDMR; desigur, varianta guvernului minoritar PSD.

Domnul Kelemen Hunor, o voce echilibrată şi pragmatică în Parlamentul României, vine cu trei soluţii: un guvern minoritar - PSD, un guvern - PNL-USR-UDMR sau posibilitatea - PSD-PNL-UDMR.

AUR fuge de guvernare, ca de fiecare dată, ei fiind soluţia la distrugere, în niciun caz la construcţie, neavând soluţii nici în interiorul partidului, nici în posibilitatea de alianţă.

Grupul "Uniţi pentru România" merge pe mâna lui Victor Ponta, iar doamna Gavrilă ne anunţă că susţine o variantă proeuropeană, de preferinţă guvern minoritar - PSD.

Acestea sunt datele problemei, datele momentului, şi suntem obligaţi să ne demonstrăm maturitatea politică.

De noi depinde să rezolvăm această criză şi timpul nu ne este aliat, dimpotrivă.

Avem nevoie de un guvern capabil care să salveze ce se poate salva din PNRR, să definitiveze Proiectele SAFE şi să continue cu succes parcursul OCDE.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Călin-Graţian Gal, PNL. Nu este.

Domnul Fechet? Nu este.

Trecem la Grupul USR.

Dau cuvântul domnului deputat Brian Cristian, din partea Grupului parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"România la răscruce - o alegere între privilegii şi reformă"

Stimaţi parlamentari,

Dragi români,

Trăim un moment crucial pentru ţara noastră. Şi nu vorbim doar despre o simplă majoritate parlamentară pentru formarea unui nou guvern, ci despre direcţia în care România va merge în următorii ani. Este momentul să alegem între privilegii şi reforma adevărată.

România are nevoie de un guvern reformist, nu de o oaste de strânsură adunată cu orice preţ în jurul PSD.

USR şi-a asumat o poziţie clară şi consecventă: suntem deschişi să susţinem un guvern minoritar PNL-USR-UDMR, dar nu vedem soluţia unui guvern cu PSD. De ce? Pentru că reformele pe care le aşteaptă românii - tăierea privilegiilor, reducerea cheltuielilor statului, debirocratizarea, digitalizarea, transparentizarea administraţiei - nu sunt posibile cu un partid care şi-a pierdut încrederea românilor, care mulge statul de bani şi care îşi apără specialii.

Refuzul de a guverna alături de PSD este consecinţa directă a votului lor la moţiunea de cenzură, alături de AUR. Un partid care apără privilegiile şi care frânează reforma nu poate face parte dintr-un guvern care îşi propune exact opusul. Nu este o poziţie nouă - am păstrat-o cu consecvenţă, de când PSD a ales să facă pact cu AUR şi am văzut cu toţii unde a dus acel pact.

Românii se aşteaptă să tăiem din privilegii, să reducem deficitul, să modernizăm administraţia şi să rămânem pe calea europeană. Acestea nu sunt doar promisiuni electorale, sunt angajamente pe care USR şi le-a asumat prin bilanţul miniştrilor, ca garanţie a direcţiei în care vrem să meargă România.

USR este pregătit să guverneze. Am demonstrat că putem livra rezultate concrete.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat al USR de Maramureş.

Doamna Gianina Şerban:

Veniţi puţin, vă rog!

Veniţi puţin, vă rog, domnule deputat! (Se adresează domnului deputat Mihai-Cătălin Botez.)

Dau cuvântul domnului deputat Botez Mihai, din partea Grupului parlamentar al USR.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Guvernul PSD-Veştea nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi învestit"

Cuvântul central care ar fi trebuit să descrie demersul lor era "responsabilitate". Conducerea PSD, ascunsă în spatele unor aşa-zişi tehnocraţi şi independenţi, alături de câţiva parlamentari plecaţi din alte partide, pretindea că acţionează responsabil.

Dar ce a fost responsabil în tot acest demers?

Să începem cu demiterea guvernului anterior.

Ce a fost responsabil în a demite un guvern, fără să fi calculat paşii următori, fără un plan serios pentru ceea ce urmează?

Poate că planul lor, superficial şi neglijent, era ca PNL şi USR să vină la putere de dragul puterii. Poate că planul lor acesta era.

Dar nu, domnilor, USR nu şi-a dorit niciodată puterea, de dragul puterii! Ne dorim să fim la guvernare pentru că această ţară are un potenţial uriaş, un potenţial pe care îl poate atinge doar dacă scapă de reţelele de interese, de vechile dependenţe şi de oamenii care au tratat statul ca pe propria lor proprietate.

După mulţi ani, şi PNL pare că a scăpat de influenţa unor păpuşari nevăzuţi şi are astăzi un preşedinte. Un preşedinte care gândeşte cu propriul cap, care are propria susţinere populară şi care are idei corecte despre dezvoltarea acestei ţări.

USR, PNL şi UDMR au înţeles că România traversează un moment politic şi economic dificil. Iar responsabilitatea înseamnă să guvernezi corect: să finanţezi proiecte care să aducă plusvaloare în viaţa românilor, să fii chibzuit cu banii publici, să elimini cheltuielile inutile şi să nu-i laşi pe cei care fură sau îşi bat joc de resursele statului. Aceştia trebuie să răspundă în faţa justiţiei.

Revin la Guvernul PSD-Veştea - un demers penibil de a instala un guvern PSD, neasumat oficial de PSD, dar controlat de PSD, un guvern care să protejeze combinaţiile şi pe cei mufaţi la banul public.

Domnilor, aflaţi că nu se poate!

Nu se poate, pentru că aţi demonstrat că nu sunteţi oameni de cuvânt!

Nu se poate, pentru că aţi dat jos un guvern din care aţi făcut parte fără să aveţi un plan coerent nici măcar pentru voi, cu atât mai puţin pentru ţară.

Nu se poate, pentru că s-a văzut cât de disperaţi sunteţi ca să obţineţi puterea!

Aţi fi în stare să faceţi orice pentru putere, de dragul puterii, nu pentru a face lucruri bune pentru această ţară.

Planul de guvernare al PSD şi al păpuşarilor din spatele acestui demers se poate rezuma simplu: hai să ne furăm singuri căciula!

România are nevoie ori să vadă încă o dată cât de iresponsabili sunteţi, pe cei de la PSD, atunci când e vorba despre administrarea ţării, ori să fie guvernată responsabil, cu respect faţă de banul public şi faţă de cetăţeni. Iar această a doua variantă... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul deputat Sorin Oltenaşu, din partea Grupului SOS România.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este nevoie din nou de o uriaşă responsabilitate politică pentru a traversa cu bine actuala criză prin care trece România. Nu există un singur vinovat politic în toată această criză. Toţi cei care nu şi-au asumat responsabilităţi şi care au pus mai presus orgoliile şi interesele lor politice sunt responsabili pentru această criză.

Este nevoie ca măcar în aceste momente să identificăm responsabilitatea de a ne asuma un dialog real cu ceilalţi actori politici proeuropeni, un dialog care să construiască o formulă de guvernare fiabilă, stabilă, eficientă.

Dacă ratăm şi următoarele şanse, criza s-ar adânci, iar ţara va avea mult de suferit şi de pierdut.

S-a propus, în cele din urmă, un pact politic între forţele proeuropene şi prooccidentale, care au constituit Coaliţia de guvernare.

Apreciez că această iniţiativă poate fi o parte a soluţiei, chiar dacă vine mai târziu decât ar fi trebuit.

Subscriu acestei iniţiative şi am convingerea că toate forţele politice proeuropene şi prooccidentale din Parlamentul României să sprijine această iniţiativă şi să construiască punţile de dialog fără de care nu poate fi construită o formulă de guvernare.

Este important ca acest pact să prevadă şi asumarea expresă a obligaţiilor ce decurg din menţinerea, continuarea şi dezvoltarea politicilor publice destinate respectării şi promovării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Grija pentru continuarea politicilor publice faţă de minorităţi a devenit periferică. S-a mărit spaţiul public pe care îl pot folosi forţele politice radicale, pentru a reduce şi mai mult interesul instituţiilor statului pentru respectarea drepturilor minorităţilor.

Introducerea temei protecţiei minorităţilor naţionale, impactul pe care l-ar putea discuta, conveni şi semna forţele politice proeuropene şi prooccidentale din Parlamentul României, în vederea susţinerii comune a unei formule de guvernare stabile, ar confirma angajamentul acestora pentru asumarea şi promovarea valorilor şi principiilor europene, ar securiza protecţia împotriva viruşilor radicali a viitoarei guvernări, ar mări coeziunea politică şi socială în România.

Este nevoie ca toate forţele politice proeuropene şi prooccidentale din Parlamentul României să convină, fără lauri politici şi fără glorii mărunte, asupra unui pact sau asupra oricărei formule de coeziune care va implica angajamentul de a susţine consensual o guvernare minoritară, indiferent de structura sau componenţa acesteia, bazată pe urgenţele naţionale: PNRR, Programul SAFE, OCDE, politici fiscale echilibrate.

Şi mai este nevoie de includerea în acest pact sau a oricărei viitoare iniţiative coezive sau comune a temei protecţiei minorităţilor naţionale, ca probă minimă angajamentului acestora faţă de ceea ce sunt cu adevărat în Europa şi spiritul ei.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Mihai-Adrian Ţiu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Binecuvântat popor român,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

24 iunie este Ziua Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, este Ziua Iei naţionale, este Ziua Sânzienelor.

De-a lungul timpului, ia naţională, credinţa, eroii neamului şi istoria naţiunii române ne-au ţinut uniţi pe toţi.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "O Românie blocată de jocuri politice".

Românii asistă de luni întregi la un spectacol politic ruşinos oferit de partidele care se autointitulează "pro-occidentale", dar care sunt preocupate exclusiv de calcule electorale, funcţii şi împărţirea puterii.

În timp ce românii se luptă cu preţuri tot mai mari, cu facturi tot mai greu de plătit şi cu o putere de cumpărare aflată în cădere liberă, partidele politice aflate la guvernare sunt preocupate de negocieri şi jocuri politice.

Încă din anul 2024, românii au sperat să vadă măsuri pentru stimularea investiţiilor, au sperat să primească noi locuri de muncă, au aşteptat măsuri reale de protecţie socială şi soluţii pentru creşterea nivelului de trai. Au primit, în schimb, taxe mai mari şi promisiuni.

Astăzi, interesul naţional a fost abandonat pentru calcule electorale. Iar în timp ce partidele pro-occidentale se gândesc la alegeri şi la împărţirea puterii, românii se gândesc la supravieţuire.

Mai grav, asistăm la decizii politice luate chiar de preşedintele ţării, fără o majoritate parlamentară clară şi asumată. Nicuşor Dan are obligaţia să explice astăzi românilor de ce a preferat să prelungească această stare de incertitudine, de ce a desemnat doi premieri fără susţinere parlamentară.

România nu are nevoie de jocuri politice şi nu poate fi ţinută ostatică intereselor de partid. Are nevoie de lideri care să îşi asume răspunderea şi să respecte Constituţia României.

Mă adresez direct către PNL, PSD, USR şi UDMR. Cât vor mai plăti românii pentru jocurile voastre politice? Nu mai sacrificaţi România pentru interese de partid şi nu vă mai jucaţi cu viitorul acestei ţări!

Dacă nu sunteţi capabili să formaţi o majoritate solidă şi să guvernaţi în interesul cetăţenilor, atunci trebuie să vă întoarceţi în faţa poporului, pentru a-i cere votul.

Românii trebuie să îşi aleagă liber conducătorii, iar votul lor trebuie respectat. Viitorul ţării nu trebuie decis de interesele partidelor, ci de voinţa poporului român.

Partidul SOS România este pregătit să susţină alegerile anticipate. Fără candidaţi interzişi şi fără alegeri anulate! Ajunge cu jocurile politice!

Deputat al SOS România de Olt, Mihai-Adrian... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă, din partea Grupului parlamentar UPR.

Şi se pregăteşte doamna deputat Aurora-Tasica Simu, de la neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Responsabilitatea constituţională trebuie să prevaleze în faţa intereselor de partid!"

România traversează astăzi un moment destul de dificil, în care maturitatea politică a clasei politice este pusă la încercare.

Într-o democraţie parlamentară, opoziţia, negocierile politice şi diferenţele de viziune sunt permise, sunt legitime. Însă, în exercitarea acestor drepturi, nu trebuie niciodată să ajungem la un blocaj permanent al instituţiilor statului şi să paralizăm procesul democratic.

Parlamentarii au dreptul de a decide dacă susţin sau nu o formaţiune politică, o formulă guvernamentală şi nu poate nimeni să-i oblige să facă parte din Executiv.

Totuşi, mandatul primit de la cetăţeni presupune şi o mare responsabilitate - aceea de a contribui la funcţionarea instituţiilor statului român, la asigurarea funcţionării eficiente a administraţiei publice şi la luarea imediată a măsurilor de restaurare a Ţării Româneşti.

În acest context, în opinia mea, refuzul sistematic de a participa la găsirea unei soluţii de guvernare şi condiţionarea exclusivă de obţinerea unor avantaje politice sau utilizarea procedurilor parlamentare doar pentru a împiedica formarea unui guvern reprezintă o deturnare a spiritului responsabilităţii parlamentare.

Libertatea de vot este un drept constituţional, însă ea nu trebuie folosită excesiv. Nu putem împiedica preşedintele României, sub presiunea alegerilor anticipate şi a suspendării, să formeze sau să nu formeze un guvern.

Preşedintele României trebuie să-şi asume responsabilitatea numirii prim-ministrului, liber, pe calcule şi reprezentativitate parlamentară de proporţionalitate legale.

Însă această atmosferă de presiune nu aduce nimic bun. Nu are un mandat imperativ, cum nici noi, parlamentarii, nu avem un mandat imperativ.

Atribuţiile preşedintelui României, că ne place sau nu preşedintele ales - trebuie să le exercite liber, în limitele Constituţiei şi nu sub ameninţarea unor represalii politice.

Liberalii au propus democraţilor un pact în baza căruia ar putea forma un guvern.

Eu vă propun astăzi un "Pact al seriozităţii" şi vă spun aşa:

Respectaţi Constituţia!

Abandonaţi aroganţa!

Încetaţi cu dictatele politice!

Daţi dovadă de demnitate şi respectaţi libertatea de conştiinţă a parlamentarilor! Parlamentarii trebuie să se supună intereselor poporului român, şi nu sancţiunilor interne.

Un ultim gând - nu lăsaţi ţara descoperită!

Conflictele interne nu slăbesc doar clasa politică; slăbesc România şi ne supun riscurilor externe. Sunt destui cei care ne vor dezbinaţi şi lipsiţi de direcţie.

Să le arătăm tuturor adevăratul spirit al poporului român - rămânem uniţi întotdeauna în faţa încercărilor!

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Aurora-Tasica Simu, din partea neafiliaţilor.

Şi se pregăteşte domnul Ilie-Alin Coleşa, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

"Nu avem clasă politică, avem haită politică!"

Căderea Guvernului Veştea, cu toate episoadele sale de ţâfnă, viclenie, umilire şi infatuare, ne confirmă că greii politicii româneşti şi mignonii lor deopotrivă sunt doar nişte marionete, fără caracter, fără viziune, responsabilitate, principii, competenţă şi onoare.

Singura preocupare a acestor aşa-zişi lideri este doar propria lor persoană, pentru ego-ul, preamărirea şi înavuţirea lor şi a camarilei lor.

Comportamentul şi acţiunile lor din ziua de 22 iunie 2026 ne-au arătat tuturor de ce "bărbaţii ăştia politici" sunt atât de obsedaţi să obţină un fotoliu. Fiindcă nu pot să stea de fapt verticali şi nici să fie demni, pe picioarele lor. Marionete cu capete goale fiind, odată puşi în fotolii, mâinile lor sunt trase de sforile păpuşarilor pentru a semna şi a impune măsuri şi legi care sărăcesc poporul şi distrug ţara.

În România nu avem o clasă politică. Avem o haită politică de incompetenţi, asasini economici şi agenţi ai genocidului social.

De aceea, de 70 de zile nu avem un guvern care să apere ţara şi poporul. În schimb, avem, şi în mai, cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. Bieţii români plătesc cel mai mare preţ al energiei electrice şi cea mai scumpă motorină din Uniune. Sunt singurii cetăţeni ai Europei nevoiţi să reducă, lună de lună, consumul de alimente. Şi atâţia copii să mănânce doar o masă pe zi.

Slugile politice ale intereselor străine au obţinut recent o nouă victorie contra românilor, celor care muncesc din greu, de dimineaţa până seara. Au blocat exportul a milioane de oi în Algeria şi Indonezia. Odată blocaţi, fermierii noştri, până în 31 decembrie, fermierii spanioli vor exporta oile lor. Până la această interdicţie abuzivă a Comisiei Europene, facilitată de incompetenţa şi nepăsarea conducerii ANSVSA, România era cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană. Însă asasinii economici au reuşit să distrugă şi această formidabilă realizare a muncii şi priceperii româneşti. Pierderile fermierilor sunt estimate la peste 300 de milioane de euro doar în acest an.

Toate aceste eşecuri şi ratări ne obligă să nu mai privim pasivi şi nepăsători.

Draga mea şi dragul meu român,

Merităm o viaţă mai bună. O putem avea doar dacă îi aruncăm la coşul de gunoi al istoriei pe cei care sărăcesc şi distrug România.

Este nevoie de oameni noi în politică, tineri, demni şi fără frică, neinfectaţi de ticăloşia politicianistă.

Ţara şi poporul au nevoie de energia, de munca şi dedicarea noastră, însă noi nu putem face nimic fără sprijinul vostru.

Suntem obligaţi de vremurile grele să ne unim în cugete, în simţire şi în acţiune.

Doar UNIŢI vom reuşi!

Intraţi pe unitpentruromania.ro şi haideţi alături de noi!

Deputat Tasica Simu, preşedintele Partidului UNIT.

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Ilie-Alin Coleşa, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia politică de astăzi - "Responsabilitatea politică versus legalizarea prostituţiei".

În ultimul timp, auzim iarăşi, foarte des şi mult, vorbindu-se despre responsabilitate politică.

Dar ce înseamnă aceasta pentru unii? Avem din nou demersuri legislative pentru legalizarea prostituţiei - L161 la Senat, PL-x 358 la Cameră, pe care le-am avut la raport în ultimele săptămâni, în comisii.

Iniţiatorii sunt aproape toţi deputaţi ai PNL, câţiva de la PSD. Mulţi dintre ei vin chiar din aripa aşa-zis conservatoare. Cu toţii vorbesc foarte mult despre responsabilitate şi stabilitate.

Argumentele lor sunt reluate iar şi iar. Sunt, din păcate, chiar crezute uneori.

Dar să le analizăm pe rând pe cele principale.

Ni se spune că interdicţia prostituţiei a eşuat, că tocmai interdicţia ar fi creat condiţii pentru reţelele de crimă organizată şi trafic de persoane.

Realitatea?

În Olanda, legalizarea bordelurilor, în 2000. Rezultatul? Aproape 90% din anunţurile publice sunt din zona ilegală. Iar 90% din cele 10% din zona legală sunt făcute de femei care sunt obligate să se prostitueze.

Deci doar 1% lucrau legal şi din proprie voinţă.

Practic, toate prostituatele au suferit violenţă fizică, sexuală şi psihologică din partea clienţilor şi proxeneţilor.

Job Cohen, fost primar al Amsterdamului, concluziona: "Ne-am dat seama că nu mai este vorba de antreprenoriat, ci de mari organizaţii criminale implicate în trafic de femei, droguri, omoruri şi alte activităţi infracţionale".

Al doilea argument. Ni se spune că bolile cu transmitere sexuală s-ar răspândi din cauza interdicţiei. Dar aproape 90%, repet, este prostituţie ilegală şi doar 1% este voluntară.

Nici în Olanda, nici în Germania, nici în orice lege, testarea nu este obligatorie, ci este opţională. În Olanda, chiar şi la controalele oficiale, testarea poate fi refuzată.

Rezultatul?

Am avut de-a face în toate aceste ţări cu o creştere alarmantă a bolilor cu transmitere sexuală.

Toate aceste argumente ne arată foarte, foarte clar că:

Legalizarea bordelurilor nu elimină prostituţia ilegală, o acoperă;

Legalizarea nu elimină traficul de persoane. Îi deschide piaţa;

Legalizarea nu protejează femeile, legitimizează abuzul asupra lor;

Legalizarea nu aduce sănătate publică, creează doar iluzia controlului sanitar şi duce la creşterea bolilor cu transmitere sexuală.

Aceasta este "responsabilitatea" celor care se pregătesc să transforme degradarea umană în activitate economică.

România are nevoie de demnitate.

Alin Coleşa, deputat AUR de Cluj.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Florin-Bogdan Velcescu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Cosmin-Teodor Iosub.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Surprizele surprinzătoare nu s-au terminat, pentru că show-ul de-abia acum începe, mai ales când o să vedeţi o nouă discuţie pătrunzătoare şi surprinzătoare, ba la PNL, ba la PSD, când vor trebui să se susţină reciproc pentru o nouă guvernare, minoritară, de data asta.

O să aflaţi cum, dintr-o dată, Bolojan, celebrul Bolojan, o să-l susţină pe celebrul Grindeanu. O să aflaţi că, dacă nu e cazul ăsta, o să fie celălalt caz, în care celebrul Grindeanu o să-l susţină, nu-i aşa, pe celebrul Bolojan. Şi ne mai mirăm că suntem unde suntem. Ne mai mirăm că inflaţia a ajuns aproape de tavan. Ne mai mirăm că deficitul bugetar a explodat şi că celebrele reforme s-au făcut doar în mintea domnului Bolojan - evident, cu susţinerea domnului Grindeanu şi, evident, cu părtinirea celor de la USR, care acum se dau puţin "loviţi", pentru că au fost traşi de mânecă şi dintr-o dată trebuie să stea cuminţi în bancă.

Ce mi se pare mie surprinzător de-a dreptul în tot filmul ăsta, în tot show-ul ăsta prost, este că PSD n-a înţeles nimic. Ieri, după ce a fost la consultări, vine domnul Grindeanu şi ne anunţă cu surle şi trâmbiţe că AUR nu are voie la discuţii.

Dacă atât aţi înţeles voi, foarte bine, faceţi cum consideraţi, susţineţi-vă în continuare. Nu s-a oprit niciodată această susţinere, trebuie să spunem lucrul ăsta. Dar parcă mi-aş fi dorit să văd mai multă susţinere pentru anticipate. Din păcate, văd o mare spaimă când vine vorba despre aceste anticipate. Văd, inclusiv în zona suveranistă, multe voci care s-au îndoit puţin de la spate şi s-au speriat dintr-o dată de anticipate. Înţeleg că discuţia cu domnul Nicuşor Dan a fost pătrunzătoare şi cuprinzătoare şi li s-a explicat ce urmează.

Mi-aş fi dorit să văd un bloc unitar în zona suveranistă, dar, din moment ce a intrat acolo domnul Ponta, ne este foarte clar ce urmează în zona aia.

Sper totuşi că se va găsi liniştea necesară, liniştea sufletească, să ne aducem aminte că nu suntem singuri pe lumea asta şi că, dincolo de zidurile astea, sunt nişte oameni, câteva milioane, aşa, care aşteaptă reforme de la noi, care aşteaptă să renunţăm la salariile noastre babane, care aşteaptă reforme ca în Ungaria. Poate tăiem şi noi 40% din indemnizaţii sau 40% din veniturile totale ale parlamentarilor. Pentru că n-aud să se discute despre asta. Mâine-poimâine vom avea Legea salarizării unitare şi ne trezim că parlamentarii vor primi în plus.

Sunteţi sănătoşi la cap? Păi, dacă avem exemplul viu de la vecinii noştri, hai să-l aplicăm.

Dacă nu suntem în stare să tăiem salariile astea de la parlamentari, măcar să nu le creştem, pentru că e bătaie de joc. Ce înseamnă asta?

Treziţi-vă!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Cosmin-Teodor Iosub, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte doamna deputat Elena Doboş.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cosmin-Teodor Iosub:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Azi e 24 iunie, Ziua Iei, şi aş fi vrut să vorbim despre portul popular, despre simboluri, despre credinţă, despre Tricolorul pe care îl sărbătorim la 26 iunie şi pe care îl purtăm cu mândrie peste tot.

Dar nu putem trece cu vederea ceea ce se întâmplă în ultimele zile. Nu putem ignora felul în care în doar un an, Nicuşor a devenit, pentru milioane de români, din salvatorul României, un simplu trădător. Nu e vina oamenilor. Este vina voastră, a multora de aici, care la fiecare tură de alegeri, îi transformaţi pe competitori în ţinte şi încercaţi să vă impuneţi prin ură şi dezbinare.

Aţi etichetat milioane de români, i-aţi umilit şi i-aţi învrăjbit unii împotriva altora. Iar acum? Acum v-aţi dat seama că, de fapt, fără noi lucrurile vor sta pe loc.

În ultimii doi ani, aţi manipulat românii şi le-aţi spus că voi sunteţi salvatorii României şi că fără voi nu există viitor. O mare ironie! Aţi mâncat această ţară, în ultimii 36 de ani, pentru a veni acum şi a ne spune că fără voi nu există viitor. Iar mai apoi, în aceste zile, să vă daţi seama că fără AUR lucrurile vor sta pe loc.

Aţi anulat alegeri fără un motiv, din frică, iar apoi aţi venit şi l-aţi pus în prim-plan pe "salvatorul Bucureştiului", pentru a ne arăta cum se calcă în picioare democraţia, pentru a ne arăta cum se manipulează masele şi pentru ca mai apoi să vedem cum milioane de români manipulaţi şi oameni care anul trecut ieşeau în stradă şi erau în stare să te ia la bătaie pentru că ai spus ceva despre idolul lor vin astăzi şi ies în stradă, spunând că de fapt Nicuşor e un trădător.

Poate data viitoare, când vor fi alegeri, nu-i veţi mai manipula pe oameni şi nu-i veţi mai face să voteze cu frică, ci îi veţi lăsa să voteze aşa cum trebuie, cu speranţă. (Aplauze.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Elena Doboş, din partea Grupului parlamentar AUR.

Şi se pregăteşte domnul deputat Călin-Graţian Gal, din partea PNL.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Elena Doboş:

Bună ziua, doamnă preşedinte.

Mulţumesc.

Titlul declaraţiei mele - "Domnule Bolojan, de ce protejaţi un preşedinte de instituţie care a îngenuncheat zootehnia românească?".

Domnule prim-ministru şi preşedinte al PNL, Ilie Bolojan, vă rog să răspundeţi public - de ce toleraţi dezastrul din serviciile veterinare ale României şi de ce susţineţi, politic şi administrativ, menţinerea în funcţie a domnului Alexandru Bociu, preşedintele ANSVSA?

Dacă vă declaraţi un sprijinitor al reformei administrative şi al eficienţei economice, atunci explicaţi-mi cum se face că zootehnia românească suferă astăzi pierderi de peste 4 miliarde de euro din cauza bolilor majore: pesta micilor rumegătoare, variola ovinelor şi caprinelor, pesta porcină africană, antrax, rabie, boli pe care un stat serios le ţine sub control, nu le lasă să se răspândească nestingherit. Din cauza prăbuşirii efectivelor de porci şi a importurilor masive de carne, balanţa comercială a ţării înregistrează un deficit de peste un miliard de euro, iar de cinci ani România nu mai are un Plan Naţional de Combatere a Pestei Porcine Africane, aprobat în Comitetul Naţional de Combatere a Bolilor, comunicat Comisiei Europene şi urmărit de toate ministerele implicate, cu evaluări semestriale ale îndeplinirii măsurilor.

Despăgubirile pentru animalele moarte sau ucise au depăşit 400 de milioane de euro, fără niciun rezultat real în combaterea bolii, iar Comisia Europeană refuză astăzi să mai deconteze 25% din costul acestor despăgubiri, tocmai din cauza lipsei unor măsuri eficiente de combatere.

Blocarea comerţului şi a tranzitului cu ţările Uniunii Europene, pentru ovinele şi caprinele afectate de pesta micilor rumegătoare şi de variolă, a transformat acest sector într-unul complet dependent de pieţe externe.

Aceeaşi conducere a ANSVSA, care nu are un Plan naţional de combatere a bolii, neaprobat prin Ministerul de Interne şi prin Comandamentul Naţional de Combatere a Bolilor, este astăzi păstrată în funcţie, cu acordul dumneavoastră politic.

Dezastrul nu se opreşte la crescătorii de animale. În Delta Dunării, pescarii comerciali, ultima generaţie care mai poate duce mai departe o tradiţie de sute de ani, sunt ameninţaţi că îşi pierd autorizaţiile pentru anul 2027, pentru că nu şi-au realizat o cotă de captură la scrumbie, o specie migratoare a cărei apariţie depinde exclusiv de factori naturali, de debitele Dunării şi de condiţiile climatice, nicidecum de munca lor.

Asociaţiile crescătorilor de animale v-au transmis nenumărate petiţii prin care v-au informat despre incompetenţa administrativă a conducerii ANSVSA şi despre dezastrul care urmează în zootehnia românească.

Consider că aveţi răspundere politică şi morală pentru susţinerea analfabetismului funcţional în funcţii... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Călin-Graţian Gal, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Puciul pus la cale de PSD şi aliaţii săi, pentru a-l îndepărta pe Ilie Bolojan din funcţia de preşedinte al PNL, a eşuat! Pentru a fi dus la bun sfârşit, combatanţii au realizat trocuri netransparente, care au implicat resurse şi instituţii ale statului, subminând interesul naţional şi buna guvernare.

După adoptarea moţiunii de cenzură, noi, liberalii, i-am solicitat preşedintelui Dan să-l desemneze pe Sorin Grindeanu ca prim-ministru, pentru a forma un guvern împreună cu AUR şi a pune capăt crizei politice.

Nicuşor Dan a asumat în schimb fuga de răspundere a PSD şi a legitimat două formule de guvernare fără a ţine cont de realităţile politice şi ignorând deciziile partidelor parlamentare.

Atât soluţia tehnocrată - în frunte cu Eugen Tomac -, cât şi veriga slabă, varianta ruptă din PNL - reprezentată de Adrian Veştea - au fost sortite eşecului, prima nefiind asumată politic de PSD, iar a doua - propusă cu scopul evident de a produce fisuri în PNL.

Planul PSD a lăsat România fără un Guvern cu puteri depline timp de două luni, o Românie confruntată cu efectele unei crizei economice din ce în ce mai acute, cu fluctuaţii pe piaţa interbancară şi curs valutar ridicat, cu jaloane PNRR nefinalizate şi risc de a nu mai atrage fondurile europene.

Parlamentul a respins prin vot cea mai nedemocratică structură de guvernare pe care ţara noastră a avut-o după Revoluţie, Guvernul Veştea, o formulă netransparentă, propusă fără consultarea partidelor parlamentare, cu încălcarea brutală a deciziilor PNL şi a principiului constituţional de cooperare loială dintre preşedinte şi partidele politice.

Votul Parlamentului este o lecţie de democraţie şi totodată este un vot care deschide calea către consultări democratice pentru formarea unui Guvern care să asigure stabilitatea politică necesară adoptării reformelor şi accesării fondurilor europene.

Orice întârziere costă ţara noastră şi îi costă pe români!

Vă mulţumesc.

Călin Gal, deputat al PNL, Bihor.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Sorin Oltenaşu, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Vă rog, domnule deputat.

Şi se pregăteşte doamna deputat Dumitriţa Albu, de la neafiliaţi.

Domnul Sorin-George Oltenaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ziua de 24 iunie este o zi cu o profundă încărcătură spirituală şi culturală pentru poporul român. Este Ziua Sânzienelor, Ziua Iei şi o sărbătoare a identităţii noastre naţionale. Tocmai de aceea, vestea că un spectacol românesc programat la Satu Mare a fost blocat, a stârnit indignare în rândul multor români. Avem de-a face cu o situaţie gravă. Un eveniment dedicat culturii româneşti ar fi fost oprit în urma intervenţiei unui reprezentant al UDMR. Iar şi mai grav este faptul că autorităţile statului român şi partidele aflate la putere aleg să tacă.

De ani de zile vedem aceeaşi atitudine de obedienţă politică faţă de UDMR. De fiecare dată când interesul electoral o cere, liderii de la Bucureşti închid ochii, evită să reacţioneze şi acceptă compromis după compromis.

În schimb, atunci când este vorba despre apărarea identităţii româneşti, despre tradiţiile româneşti sau despre cultura română, curajul dispare subit.

Cu atât mai revoltătoare este această situaţie cu cât, în urmă cu doar câteva săptămâni, Camera Deputaţilor a votat instituirea zilei de 24 iunie ca "Ziua Sătmarului", tocmai pentru a celebra identitatea, tradiţiile şi patrimoniul cultural al acestei zone.

În timp ce Parlamentul României recunoaşte oficial importanţa acestei sărbători, reprezentanţi ai UDMR încearcă să împiedice manifestările care îi dau conţinut. Este o atitudine care sfidează nu doar voinţa democratic exprimată a Parlamentului, ci şi dreptul sătmărenilor de a-şi celebra propria identitate culturală.

Nimeni nu contestă drepturile minorităţilor naţionale. Acestea trebuie respectate şi protejate, dar la fel de respectată trebuie să fie şi identitatea majorităţii româneşti.

România este stat naţional, suveran şi indivizibil, iar cultura română nu trebuie să ceară voie nimănui pentru a se manifesta pe teritoriul României.

Este inacceptabil ca în anul 2026 să ajungem să discutăm despre blocarea unor manifestări culturale româneşti, chiar în România.

Este inacceptabil ca lideri politici să fie mai preocupaţi să nu supere UDMR, decât să apere demnitatea naţională.

Cer public explicaţii clare privind motivele care au dus la anularea acestui spectacol şi solicit tuturor instituţiilor implicate să prezinte adevărul în faţa cetăţenilor.

Românii s-au săturat de tăcere, de compromisuri şi de politicieni care îşi amintesc de interesul naţional doar în campaniile electorale.

Cultura română nu este negociabilă, identitatea românească nu este negociabilă, iar respectul faţă de români nu trebuie să depindă de calculele politice ale niciunui partid.

Vă mulţumesc.

Cu deosebit respect, Oltenaşu Sorin-George.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Dumitriţa Albu, din partea neafiliaţilor.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc frumos.

Trebuie să înţelegeţi: românii s-au săturat de bătaia voastră de joc!

De ani de zile asistăm la acelaşi spectacol ieftin: aceleaşi feţe, aceleaşi partide, aceleaşi promisiuni şi aceleaşi dezamăgiri.

Vă certaţi în faţa camerelor, vă acuzaţi reciproc de toate relele ţării, iar când se sting reflectoarele, vă aşezaţi frumos la masă şi împărţiţi ciolanul.

Noi, parlamentarii UNIT, am criticat măsurile lui Ilie Bolojan. Dar când a fost vorba despre moţiunea de cenzură împotriva lui am spus nu. De ce? Pentru că nu ne-aţi spus ce punem în loc!

Să dai jos un premier doar ca să aduci o altă gaşcă, gata să facă exact acelaşi lucru, nu e politică, e doar rotaţie de cadre.

Practic, schimbaţi numele de pe uşă, dar românii rămân cu aceleaşi probleme, facturi, taxe şi aceeaşi lipsă de perspectivă.

De aceea, luni, la învestirea Guvernului Veştea, am votat împotrivă. Nu pentru că vrem instabilitate, ci pentru că în programul vostru nu există nimic pentru România reală, nimic despre oamenii care muncesc şi ţin ţara asta pe picioare, nimic despre zecile de mii de firme ce stau să se închidă, nimic despre agricultorii împinşi spre faliment, nimic despre românii din diaspora.

Ştiţi care e adevărata dramă? Că astăzi, în Casa Poporului, se vorbeşte doar despre ministere, agenţii, fotolii şi putere.

În stradă, românii vorbesc despre supravieţuire.

Aici, voi negociaţi procente, ei negociază cu banca.

Voi împărţiţi bugete, ei împart ultimii bani până la salariu.

Aici e ruptura uriaşă dintre politicieni şi popor. Iar până când nu veţi coborî din birourile voastre de lux direct în mijlocul oamenilor, totul va rămâne la fel - o mare minciună.

Dumitriţa Albu, deputat de diaspora.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Ioana Grosaru, din partea neafiliaţilor.

Şi se pregăteşte domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ioana Grosaru:

Declaraţia mea: "Locurile minorităţilor nu sunt portiţe de admitere în instituţiile de învăţământ".

Un loc la admitere în instituţiile de învăţământ de stat, rezervat minorităţilor etnice, poate ajunge la un candidat care nu are legătură reală cu minoritatea, în timp ce tânărul pentru care legea a creat această protecţie rămâne pe dinafară.

Articolul 11 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 prevede că: "Pentru locurile special acordate unei minorităţi, apartenenţa la acea minoritate se dovedeşte printr-un act emis de organizaţia legal constituită a minorităţii respective, cu reprezentare în Parlament". Această prevedere dă organizaţiei minorităţii o răspundere clară, să confirme, cu grijă şi după criterii cunoscute, o apartenenţă la o minoritate, în ceea ce priveşte identitatea etnică, şi nu interesul de moment al unei persoane care cere un avantaj pentru admiterea la o instituţie de învăţământ superior.

Recomandarea de apartenenţă nu este un act care se eliberează automat oricărei persoane care declară, în perioada admiterii la facultăţi, că aparţine unei minorităţi. Ea nu se confundă cu adeziunea la organizaţie, dar nici nu poate fi ruptă de răspunderea organizaţiei care o emite. Prin acest act, organizaţia îşi asumă, în faţa statului şi în faţa minorităţii pe care o reprezintă, că persoana pentru care dă recomandarea are o legătură reală cu identitatea invocată.

O asemenea confirmare nu poate fi dată atunci când apartenenţa nu a fost cunoscută, nu a putut fi verificată şi nu poate fi susţinută prin criteriile statutare ale organizaţiei. Când cineva apare doar pentru a obţine recomandarea necesară unui loc special, fără legătură anterioară cu activitatea minorităţii, fără respect dovedit faţă de valorile ei şi fără apropiere reală de viaţa acesteia, nu mai vorbim despre apărarea identităţii, ci despre folosirea unei portiţe pentru un interes personal.

A recunoaşte o apartenenţă nu înseamnă a completa o hârtie la cerere. Înseamnă a confirma că între persoană şi minoritatea pe care o invocă există continuitate, asumare şi o legătură care poate fi susţinută cu seriozitate. Când această legătură apare doar atunci când poate aduce un loc special la liceu sau la facultate, dreptul este scos din rostul lui şi folosit împotriva celor pentru care a fost creat.

Locurile pentru minorităţile naţionale au fost gândite pentru tinerii care aparţin acestor minorităţi, mai ales pentru cei care vin din familii modeste, din localităţi unde accesul la educaţie este mai greu şi unde păstrarea identităţii culturale cere efort, răbdare şi sprijin. Pentru aceşti tineri, recomandarea nu este un artificiu de admitere, ci recunoaşterea unei realităţi trăite în familie, în educaţie, în limbă, în obiceiuri şi în respectul faţă de istoria minorităţii lor.

Nu apăr refuzul fără motiv şi nu apăr adeverinţa dată de teamă. Apăr seriozitatea unui drept care trebuie să rămână al minorităţilor.

Voi susţine clarificarea... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, de la neafiliaţi.

Şi se pregăteşte domnul deputat Ciprian Ciubuc.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"Nicuşor Dan trebuie demis de urgenţă! România este în colaps!"

Stimaţi colegi,

Vă rog să-i respectaţi pe români şi să votaţi suspendarea lui Nicuşor Dan! Nu se poate ca, într-o democraţie, preşedintele României, primul om în stat, să încalce Constituţia, Biblia acestei ţări, iar noi să stăm cu mâinile în sân, în timp ce naţiunea se prăbuşeşte!

Asistăm la un haos generalizat şi la o sfidare strigătoare la cer. Şeful statului s-a crezut sultan pe moşie şi s-a trezit să numească premieri după bunul plac, transformându-l pe Adrian Veştea în unealta unui puci mizerabil. Totul pe ascuns, în spatele uşilor închise!

Unde a fost consultarea Parlamentului cerută de art. 103 din Constituţie?

Preşedintele a călcat în picioare Legea fundamentală, iar rezultatul îl vedem astăzi: guvernul lor de carton a căzut în Parlament, puciştii au eşuat în tentativa de a prelua partidul, dar rămâne dezastrul pentru ţară.

România este în colaps din toate punctele de vedere. De 45 de zile nu avem un guvern legitim, de 45 de zile ţara este complet blocată şi lăsată în derivă, doar pentru jocurile de culise de la Cotroceni.

Pentru actualul preşedinte, votul a milioane de români şi stabilitatea ţării nu valorează nimic!

În loc să fie mediatorul tuturor, el se comportă ca un şef de clan. Se implică direct, cu bocancii, în politica internă, distruge partide şi face aranjamente de culise, în loc să conducă ţara.

Ne-am săturat de lideri care execută ordine străine şi sacrifică poporul român!

În timp ce ţara se scufundă în haos, iar oamenii sunt striviţi de sărăcie, preşedintele subminează viitorul acestei naţiuni pentru propriul orgoliu de putere.

Încălcarea sistematică a Constituţiei şi blocarea ţării timp de 45 de zile reprezintă o trădare naţională. Acest personaj toxic nu mai are nicio legitimitate. Trebuie demis de urgenţă!

Vă cer să lăsaţi la o parte calculele politice şi să votaţi pentru salvarea şi demnitatea României.

Să votăm suspendarea acum, până nu este definitiv prea târziu!

Vă mulţumesc.

Deputat UNIT, Gheorghe-Petru Pîclişan.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Ciprian Ciubuc.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi - "Grupul infracţional organizat de la vârful Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate din Neamţ şi DIICOT Neamţ".

La început, domnul procuror Talpău, DIICOT Neamţ, şi domnul Iacoban Cornel Adrian, şeful Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate, şi domnul Mircea Cărbunariu, şeful Antidrog, protejau traficanţii de droguri, etnobotanice şi cristal, pentru că luau bani de la ei. Dealerii aproape lucrau pentru ei.

Acum 6 ani, o etnobotanică periculoasă omora, la Neamţ, câte un copil la două săptămâni - s-a întâmplat timp de mai multe luni de zile, până a intervenit o lege antidrog şi un ziarist curajos din Piatra Neamţ care a făcut publică schema prin care traficanţii aveau legături cu comisarii de Neamţ.

Domnul Talpău avea şi slăbiciuni pentru femeile traficanţilor de droguri şi, ca orice bărbat cu putere din Neamţ, avea multiple amantlâcuri cu soţiile acestora.

La presiunea şi probele publice, au început arestările. Puţini ştiu că domnul procuror DIICOT Talpău este şi înrăit consumator de cocaină, astfel putând să ducă acele anchete câte 48 şi 72 de ore continuu. Din relatările traficanţilor anchetaţi, devenea un monstru, consumând cocaină.

Traficanţii cei mai importanţi din Piatra Neamţ şi judeţul Neamţ, care sunt astăzi milionarii judeţului Neamţ, nu au fost deranjaţi de domnul Talpău şi domnul Iacoban, niciodată.

După ample arestări, au schimbat stilul de trafic şi protejând traficanţii care vând cristal şi etnobotanice la Neamţ, prin intermediul prostituatelor care aparţin tot crimei organizate din Neamţ şi, în acelaşi timp, a început să fie incriminaţi oameni consumatori nevinovaţi, care nu aveau nicio treabă cu traficul de droguri, doar ca să dea bine la numărul de dosare al domnului Talpău şi să aibă rulaj de dosare.

În aceste dosare, domnul Talpău folosea aceiaşi trei martori acoperiţi, care erau traficanţi şi consumatori de droguri, dar el îi protejează în toate dosarele: "Băiatul lui mama Pitica", "Liviu Tărâţă", "Carina Elena Creţu" şi "Cacao".

Domnul Iacoban, şeful Crimei Organizate din Neamţ, care este cumătrul domnului Talpău, i-a botezat fetiţa şi naşul de cununie al domnului Mircea Cărbunariu, şef Antidrog la Neamţ.

Mircea Cărbunariu, şef antidrog al Biroului de Combatere a Crimei Organizate şi finul lui Iacoban, era săgeata şi este săgeata, cărăuşul de bani pentru Talpău şi Iacoban. În acest sens, există mai multe mărturii ale traficanţilor care au dat bani.

Niciodată ce se confiscă la percheziţii - bani şi droguri - nu ajungeau în cantităţi reale la sediu. Aşa erau scutiţi de pedepse marii traficanţi, iar procesele-verbale şi cantităţi de droguri erau trecute mult mai mici. Procesele-verbale sunt măsluite şi falsificate de Cărbunariu şi Talpău.

Cărbunariu a preluat metoda lui Talpău şi a apelat la abuzul soţiilor şi prietenelor tinere ale traficanţilor şi mai este şi un abuzator sexual, din mărturiile femeilor.

Domnul Cornel Adrian, şeful Biroului de Combatere a Crimei Organizate foloseşte firma soţiei, "Proto Cris", pentru a lua şpăgi şi construieşte case la suprapreţ pentru... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Ştefan Ţintă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Nemaifiind colegi în sală, pentru declaraţii susţinute oral, vă rog să-mi permiteţi şi mie să susţin o declaraţie politică.

(Coboară la tribună.)

Astăzi este sesiunea de declaraţii politice şi vreau să susţin o declaraţie politică, auzind declaraţiile politice susţinute de colegii din USR şi PNL.

Stimaţi colegi,

Veniţi la tribuna Parlamentului şi spuneţi că aveţi soluţii, că sunteţi pregătiţi pentru guvernare, că vreţi să scoateţi România din criză.

Păi, aţi fost la guvernare! Este un an de zile de când Guvernul Bolojan s-a instalat la Palatul Victoria, un an de zile în care aţi crescut inflaţia în România, un an de zile în care aţi sărăcit românii, un an de zile în care nu aţi vorbit despre problemele românilor, despre problemele mediului de afaceri.

Ce aţi făcut, în frunte cu domnul Bolojan? Aţi crescut taxele, aţi crescut impozitele, aţi distrus mediul de afaceri, pentru că sute de companii se închid lunar şi, prin închiderea acestor companii, se pierd locuri de muncă.

Veniţi acum, astăzi, în Parlament, şi spuneţi că sunteţi pregătiţi să scoateţi România din criză.

Păi, voi aţi adus-o, nu AUR!

Nu AUR a fost la guvernare şi a creat această criză!

Veniţi la tribună şi invocaţi partide prooccidentale, partide proeuropene.

Stimaţi colegi,

AUR este un partid prooccidental şi proeuropean.

AUR este un partid care susţine parteneriatele internaţionale.

Avem colegi europarlamentari, la Bruxelles, cu funcţii de vicepreşedinte în ECR.

Reveniţi cu picioarele pe pământ!

România nu are nevoie de un guvern interimar! România nu are nevoie de un guvern minoritar!

România are nevoie de soluţii! Şi nu sunteţi pregătiţi să le aveţi, pentru că aţi fost acolo şi voi aţi creat această criză!

Încetaţi cu ipocrizia!

Îl aud pe domnul Bolojan că cere demisia colegilor săi din partid. Nu mă interesează discuţiile politice din Partidul PNL, dar - ipocrizia - tocmai dumneavoastră, care aţi fost demis de Parlamentul României, ieşiţi public să le cereţi demisia colegilor dumneavoastră? Ar trebui să începeţi cu dumneavoastră şi apoi să cereţi altora să fie oneşti şi corecţi!

Dar nu putem să vedem asta în partidele care au guvernat România, în partidele care au făcut politică cu negocieri obscure doar pentru funcţii proprii, şi nu pentru români.

AUR are soluţii!

AUR a fost la Cotroceni, ieri, şi a prezentat domnului preşedinte soluţiile.

Şi dacă nu aveţi o soluţie reală pentru români, reîntoarceţi-vă... (I se întrerupe microfonul.)

(Revine la prezidiu.)

Dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Fechet:

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De la Revoluţia din 1989, 40 de guverne au trecut pe la Palatul Victoria.

În toţi aceşti ani, în care România şi-a schimbat decidenţii de la centru mai des decât îşi schimbă oamenii calendarul de pe perete, un lucru a rămas bătut în cuie pe harta noastră economică: Moldova este cea mai slab dezvoltată regiune din ţară şi din Uniunea Europeană.

Cât de mari sunt diferenţele dintre regiuni? O spun cifrele.

În 2026, pentru regiunea Nord-Est, Produsul Intern Brut pe locuitor este estimat la aproape 13.000 de euro. În Bucureşti-Ilfov se apropie de 49.000 euro, în timp ce Capitala ajunge singură la 59.600 de euro, conform unui studiu al Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

În aceeaşi ţară, sub acelaşi drapel, în aceeaşi economie europeană, se văd pe hartă două Românii - o Românie care gândeşte în termeni de inteligenţă artificială, centre de inovare şi investiţii cu valoare adăugată mare şi o alta care încă discută despre cum să îşi ţină copiii aproape, cum să îşi păstreze forţa de muncă şi cum să recupereze kilometri de autostradă, într-un hei-rup care nu poate şterge ultimii ani de ignorare.

Ca reprezentant al Moldovei în Parlament, ţin să clarific încă o dată un lucru. Moldova nu a rămas în urmă pentru că oamenii ei au muncit mai puţin. Dimpotrivă, Moldova a plătit poate cel mai mare preţ al tranziţiei: şi-a exportat forţa de muncă, şi-a văzut satele golindu-se, şi-a privit copiii plecând spre alte regiuni sau spre alte ţări, în căutarea unor oportunităţi pe care acasă nu le-au găsit la timp.

Dragi colegi,

Miza următorului Guvern nu mai poate fi contabilizarea, în dreptul Moldovei, a unor kilometri de asfalt, a unor sume absorbite sau a unor proiecte bifate, nici tragerea de mânecă a oamenilor, pentru a le aminti de îngrăşatul porcului în Ajun. Singura miză în cazul diferenţelor de dezvoltare este ca decidenţii de azi să răspundă problemelor care au generat decalajele de până acum.

Moldova poate fi readusă în siajul dezvoltării naţionale prin investiţii majore, dar şi printr-un efort continuu de a înţelege particularităţile locale, dezechilibrele demografice, efectele dramatice ale dezrădăcinării şi nevoile diferite ale fiecărei comunităţi. Iar asta e valabil şi pentru alte zone vitregite - Delta Dunării sau comunităţile monoindustriale.

Unui om înfometat, când îi dai o masă care să îl ghiftuiască, îi faci mai mult rău decât bine. La fel se întâmplă şi cu politicile publice construite fără a cunoaşte terenul.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dau cuvântul doamnei deputat Elena-Laura Toader, din partea Grupului parlamentar SOS România. Nu este în sală.

Nemaifiind colegi în sală pentru a susţine declaraţii oral, vă rog să-mi permiteţi să citesc lista colegilor care au depus declaraţii politice în scris.

Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ştefan Ţintă, Mirela Elena Adomnicăi, Rodica Nassar, Liviu-Bogdan Ciucă, Ecaterina-Mariana Szőke, Răzvan-Iulian Ciortea, Nicolae-Adrian Bara, Ion Samoilă, Romeo-Daniel Lungu, Virgil Alin Chirilă, Cojocaru Bogdan.

Din partea Grupului parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Petre Puşcaşu, Lidia Vadim-Tudor, Valeriu Munteanu, Andrei-Cosmin Guşă, Dorel Vulpoiu, Cristina-Emanuela Dascălu, Laura Gherasim, Sorin-Titus Muncaciu, Doru-Lucian Muşat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL: Patricia-Simina-Arina Moş, Pistru-Popa Simona-Geanina, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Bogdan-Iulian Huţucă, Sebastian-Ioan Burduja, Vetuţa Stănescu.

Din partea Grupului parlamentar al USR: Andrei Gheorghiu, Marius-Felix Bulearcă.

Din partea Grupului parlamentar SOS România: Elena-Laura Toader, Tudor Ionescu, Vasile Nagy, Florin Caragaţă.

Nemaifiind colegii înscrişi la declaraţii politice, declar şedinţa închisă.

O zi bună!