Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 30 iunie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi ai minorităţilor naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - Uniţi pentru România, un deputat neafiliat.

În continuare, permiteţi-mi să-l invit la cuvânt pe domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Nu a ajuns.

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

"România are nevoie de stabilitate, nu de jocuri politice şi lecţii false de europenism"

Stimaţi colegi,

România traversează un moment politic dificil, în care cetăţenii aşteaptă responsabilitate, stabilitate şi soluţii concrete, nu jocuri de culise, blocaje artificiale şi propuneri făcute mai degrabă pentru a alimenta tensiunea politică decât pentru a construi o guvernare solidă.

Într-o perioadă marcată de presiuni economice, de scăderea încrederii publice, de dificultăţi pentru familii, firme şi administraţii locale, ţara are nevoie de un guvern funcţional, de decizii clare şi de oameni care cunosc realităţile României. Nu avem nevoie de improvizaţii politice, de experimente făcute peste noapte şi nici de soluţii decise în cercuri restrânse, fără legătură cu problemele reale ale românilor.

Asistăm din nou la încercarea unor partide - PNL, USR - de a crea blocaje politice, de a prelungi negocieri fără finalitate şi de a transfera responsabilitatea de la unii la alţii. Este o atitudine nesănătoasă pentru România. Nu poţi cere stabilitate şi, în acelaşi timp, să refuzi asumarea clară a guvernării. Nu poţi cere altora să deconteze politic decizii dificile, în timp ce îţi rezervi doar dreptul de a critica de pe margine.

Partidul Social Democrat a demonstrat, de fiecare dată când situaţia a cerut-o, că nu fuge de răspundere. PSD a intrat la guvernare în momente dificile, a susţinut măsuri pentru economie, pentru pensionari, pentru salariaţi, pentru familii şi pentru mediul de afaceri. PSD nu a pus niciodată interesul politic înaintea interesului naţional!

În acest context, propunerea domnului Siegfried Mureşan pentru funcţia de prim-ministru, susţinută de Ilie Bolojan, ridică serioase semne de întrebare. România nu are nevoie de continuitatea aceleiaşi gândiri politice care a produs instabilitate, blocaje şi costuri sociale pentru cetăţeni. După o perioadă în care politicile promovate de Bolojan au fost asociate cu austeritate, tăieri, presiune pe administraţiile locale, nesiguranţă pentru mediul de afaceri şi adâncirea problemelor economice, românii nu pot primi drept soluţie o nouă formulă desprinsă din aceeaşi logică politică.

Nu poţi pretinde că repari România doar prin tăieri, restrângeri şi măsuri contabile, fără să vezi efectele asupra familiilor, salariaţilor, comunităţilor locale. O guvernare responsabilă nu se măsoară doar în cifre, în bilanţuri, ci în capacitatea de a proteja economia reală şi viaţa de zi cu zi a oamenilor.

De aceea, propunerea domnului Mureşan nu poate fi privită separat de bilanţul politic al celui care o susţine. Dacă direcţia promovată de domnul Bolojan a împins România într-o perioadă de tensiune economică şi socială, nu putem accepta ca soluţia pentru viitor să fie continuarea aceleiaşi abordări, sub o altă etichetă. România are nevoie de schimbarea acestei direcţii, nu de cosmetizarea ei.

România are nevoie de un premier care să înţeleagă viaţa reală din ţară, problemele comunităţilor şi ceea ce este de făcut bun pentru România.

Remus Lăpuşan, deputat al PSD de Cluj.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ion-Alin Tomoescu.

Domnul Ion-Alin Tomoescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Vrem guvern cu puteri depline".

Existenţa unui guvern cu puteri depline este absolut esenţială pentru a asigura stabilitatea macroeconomică şi politică a ţării, acesta având capacitatea juridică deplină de a promova proiecte majore de lege şi de a gestiona bugetul de stat fără limitări constituţionale.

PNL - un partid care, odinioară, era respectat pentru istoria sa şi pentru oamenii care l-au reprezentat, s-a transformat într-un partid dominat de foşti membri ai PDL şi de cultivarea unei conduceri prezentate ca unică şi providenţială, într-o manieră care aminteşte de cultul personalităţii.

Liberalii autentici sunt îndepărtaţi, iar în locul lor sunt promovate direct în funcţii importante persoane cu orientări progresiste, susţinute de influenţe pe care mulţi le percep ca venind din afara partidului. Rezultatul este o construcţie politică lipsită de identitate doctrinară, preocupată mai degrabă de campanii agresive în mediul online decât de dialogul cu cetăţenii.

Când un partid îşi pierde identitatea şi se îndepărtează de oamenii pe care trebuie să-i reprezinte, primul lucru care dispare este empatia. Iar fără empatie, politica riscă să devină doar un exerciţiu de putere, nu un act de reprezentare publică.

În absenţa unei structuri executive cu legitimitate parlamentară completă, statul riscă să intre într-un blocaj instituţional sever, fiind incapabil să reacţioneze rapid în situaţii de criză sau să acceseze fonduri europene şi programe de finanţare internaţionale strategice.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD, Ion-Alin Tomoescu, Circumscripţia electorală nr. 27 Mehedinţi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Încep prin a spune următoarele.

(Redă o înregistrare de pe telefonul mobil.)

Continui prin a cita din Rechizitoriu - pentru că în 2026 vedem primele victime ale lui Vexler.

Şi vă spun aşa:

"La data de 2.04.2026, prin intermediul reţelelor de socializare, suspectul Rapcea Mihai, având calitatea de avocat, a promovat în public cultul unor persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de crime de război, prin elogierea directă şi prezentarea numiţilor Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr drept repere valorice şi victime ale unor epurări ideologice, eludând cu intenţie condamnările definitive instituite în sarcina acestora prin hotărâri judecătoreşti rămase în vigoare".

Şi acum - paranteză - cine i-a condamnat? Comuniştii, da? Bun.

Continui prin a cita mai departe:

"La locuinţa de fapt a suspectului Rapcea Mihai au fost găsite două volume semnate de Radu Gyr - persoană condamnată istoric pentru crime de război, o icoană şi o relicvă textilă provenind din veşmintele preotului Ilie Lăcătuşu".

Dacă în 2026 oamenii au ajuns să primească condamnări, anchetări şi diverse forme juridice împotriva lor pentru că au icoane cu Ilie Lăcătuşu sau că au diverse cărţi istorice, înseamnă că noi, aici, în Parlament, ne-am greşit menirea. Înseamnă că n-am fost în stare să ne apărăm martirii.

Am văzut zilele trecute, la Iaşi, că martirii altora sunt ridicaţi la rang de cinste, în timp ce martirii noştri sunt condamnaţi a nu ştiu câta oară.

În ritmul ăsta, nu-mi rămâne decât să-mi schimb numele de familie, pentru că, nu-i aşa, Velcescu a fost condamnat pentru că a condus operaţiunile armatei române la Odesa.

Dacă-mi daţi voie, o să păstrez numele ăsta, pentru că m-am născut cu el.

Dar dacă veţi considera că nu este oportun să păstrez numele ăsta, vă rog să mă condamnaţi şi pe mine.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ciprian-Constantin Paraschiv.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

"Frica lui Mihai Chirica"

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am crezut că e indiferenţa. Că e trufia. Răutatea. Nu, e frica!

Să refuzi ieşenilor şansa de a-şi auzi vocea, de a spune ce-i doare, ce îi frământă, care sunt problemele lor... În acelaşi timp, şansa ieşenilor de a oferi idei şi propuneri astfel încât lucrurile chiar să funcţioneze... Asta doar frica poate să nască.

Primarul oraşului Iaşi a refuzat montarea unui cort minuscul, organizarea unui punct, a unuia singur, în care cetăţenii să poată vorbi. Pare de necrezut? E purul adevăr. I-am solicitat oficial aprobarea şi a refuzat.

Un biet cort, pe care să-l mutăm periodic în diferite zone ale oraşului. Unde ieşenii să se poată opri din ritmul cotidian pentru un minut, două, atât de prinşi cum suntem toţi în drumurile şi graba noastră.

Nu toţi ieşenii pot merge la instituţii pentru problemele lor sau ca să prezinte un proiect, o idee măcar. Ştim birocraţia, timpul pierdut pe holuri, ochii închişi şi... urechile astupate de pe-acolo.

Aşa că, în cadrul Campaniei "AUR te aude - Vocea ta contează", am gândit să facem acest pas şi la Iaşi. S-a putut în atât de multe locuri în ţară, în oraşe mici şi oraşe mari. La Iaşi, nu. Frica lui Mihai Chirica.

Când se ridică atâtea construcţii controversate în acest oraş, cu aprobări ce stârnesc furia oamenilor, când se dau aprobări pentru imobile unde n-ai fi crezut că se pot ridica, tu să opreşti un biet cort în care ieşenii să vorbească...

Frica. Doar frica. Şi să ajungi să-ţi fie frică de cei pe care ar trebui să-i reprezinţi, ce trist moment ai ajuns să trăieşti, primare! Să te temi tocmai de oamenii tăi. Ce poate fi mai jos pentru cel care se consideră liderul lor?

Frica lui Mihai Chirica. Pentru că "veţi cunoaşte adevărul, iar adevărul vă va face liberi".

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu.

Petru-Gabriel Negrea.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vreau să încep cu o întrebare simplă: cine va mai locui în România peste 20 de ani?

În prea multe sate, şcoala s-a închis, dispensarul s-a închis, magazinul s-a închis, iar ultima care pleacă este speranţa.

Tinerii nu părăsesc România pentru că nu o iubesc. Pleacă pentru că-şi caută un viitor, un loc de muncă bine plătit, o locuinţă accesibilă şi încrederea că munca lor va fi răsplătită.

Depopularea nu este doar o statistică. Este o problemă de siguranţă naţională, de dezvoltare economică şi de viitor al acestei ţări. Fiecare familie care pleacă înseamnă mai puţini copii în şcoli, mai puţini angajaţi, mai puţini contribuabili şi comunităţi care se sting încet.

Nu putem accepta ca România să devină o ţară din care oamenii pleacă, în loc să fie o ţară în care oamenii aleg să rămână şi să se întoarcă.

Avem nevoie de politici care să ofere tinerilor motive reale să-şi construiască viitorul aici: investiţii în locuri de muncă, locuinţe accesibile, educaţie de calitate, infrastructură şi sprijin pentru antreprenoriatul local.

Viitorul României nu se decide doar prin legi pe care le adoptăm, ci prin oameni care aleg să trăiască aici.

Fac un apel către toate forţele politice: să tratăm depopularea şi exodul tinerilor ca pe o prioritate naţională, pentru că o ţară fără tineri este o ţară fără viitor!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ariadna-Elena Cîrligeanu.

Domnul deputat Dumitru Tilea.

Daniel-Cătălin Ciornei.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Titlul declaraţiei mele politice - "Maramureşul are nevoie de locuri de muncă, nu de promisiuni".

În cadrul Campaniei "AUR te aude" am primit un mesaj care m-a impresionat profund. Este povestea unei mame din Târgu Lăpuş, mamă a doi copii, rămasă fără loc de muncă după închiderea fabricii "Taparo". Deşi are experienţă, calificare şi îşi doreşte să muncească, nu reuşeşte să îşi găsească un serviciu. Astăzi, familia sa cu doi copii adolescenţi trăieşte din pensia bunicii - de 1.940 de lei. Vă daţi seama? Această familie trebuie să se descurce cu 1.940 de lei! Patru persoane!

Din păcate, această poveste nu este un caz izolat. Este realitatea a sute de familii din Ţara Lăpuşului, care au fost afectate după închiderea fabricii "Taparo". Oameni care vor să muncească, dar nu mai au unde.

Aceeaşi realitate o întâlnim şi în Cavnic, Borşa, Vişeu de Sus sau Sighetu Marmaţiei şi în multe alte localităţi din judeţul Maramureş. Tinerii sunt nevoiţi să plece în alte judeţe sau peste hotare, iar în urma lor rămân părinţii şi bunicii care îşi văd copiii doar prin poze şi prin video call-uri, pe telefon.

Maramureşul este unul dintre judeţele care au dat zeci de mii de români plecaţi la muncă peste hotare. Nu au plecat pentru că aşa şi-au dorit, ci pentru că nu au mai găsit un loc de muncă la ei acasă.

Fac un apel la conducerea administraţiilor publice locale şi administraţia judeţeană din Maramureş: lăsaţi deoparte orgoliile, combinaţiile politice şi goana după imagine. Maramureşul are nevoie de locuri de muncă, nu de festivaluri, de chefuri şi poze pentru reţelele sociale. Maramureşul are nevoie de investiţii, de fabrici, de parcuri industriale funcţionabile şi de locuri de muncă bine plătite. Oamenii nu-şi cresc copiii din concerte şi promisiuni, ci din salarii câştigate prin muncă cinstită.

Ca deputat AUR de Maramureş, voi continua să duc în Parlament problemele reale ale oamenilor şi să susţin măsurile care încurajează investiţiile, sprijină antreprenorii români şi creează locuri de muncă.

Maramureşenii sunt oameni harnici, cinstiţi şi obişnuiţi să îşi câştige pâinea prin muncă. Ei nu cer privilegii şi nu cer favoruri. Cer doar şansa de a munci acasă, de a-şi creşte copiii lângă familie şi de a putea trăi cu demnitate în judeţul... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Dumitru Ţiplea.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"De ce trebuie să ne pese de evaluarea agenţiilor internaţionale?"

La finalul lunii iulie, România va primi o nouă evaluare a ratingului de ţară din partea unei mari agenţii internaţionale, iar la finalul verii şi începutul toamnei, vor veni alte două evaluări privind stabilitatea economică şi politică a ţării noastre. Mare parte dintre cetăţeni se întreabă, în mod legitim, de ce punem noi atât de mare preţ pe aceste evaluări ale străinilor. Cu ce ne ajută? Răspunsul este simplu. În funcţie de evaluarea pe care o primim, vom avea acces la credite cu dobânzi mari sau la credite cu dobânzi mai mici, investitorii strategici se vor gândi sau răzgândi dacă vor deschide fabrici în ţara noastră, iar investitorii care sunt deja în România vor decide dacă părăsesc România sau dacă investesc şi mai mult în economia naţională. Aşadar, aceste ratinguri reprezintă o percepţie obiectivă a investitorilor cu privire la direcţia pe care o ia ţara noastră în următoarea perioadă de timp.

Stimaţi colegi,

Deşi Guvernul Bolojan a preluat o situaţie bugetară mai gravă decât unele state aflate în război, cu un deficit de aproape două cifre, măsurile corecte pe care le-a adoptat Ilie Bolojan şi încrederea agenţiilor internaţionale în ceea ce şi-a propus să facă Guvernul au menţinut România la un nivel ridicat de încredere. Altfel zis, experţii străini au spus: sunteţi într-o situaţie economică deosebit de gravă, dar avem încredere că Ilie Bolojan vă va duce pe calea cea bună. Şi acest lucru s-a şi întâmplat, dacă ne uităm că deficitul bugetar din primele cinci luni din anul 2026 este la jumătate faţă de anul trecut, cursul leului s-a stabilizat, iar economia dă semne de revenire.

Cu toate acestea, astăzi ne aflăm într-o situaţie care nu ne dă motive de optimism privind ratingul de ţară al României: ţara nu are de două luni un guvern cu puteri depline, deşi Guvernul demis este cel care a pus ţara pe direcţia corectă; nu există nicio doză de optimism că vom avea în viitorul apropiat un guvern învestit, care să ducă mai departe procesele de reformă şi de disciplină financiară; iar miliarde de euro din PNRR stau sub semnul întrebării. Aşadar, astăzi, România nu este deloc pregătită să dea acest test major de credibilitate, care va influenţa viaţa tuturor românilor pe termen scurt şi mediu. Iar toată această situaţie a fost provocată de un grup de politicieni iresponsabili, care au demis Guvernul Bolojan, fără argumente şi fără să aibă capacitatea de a-şi asuma o guvernare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul deputat Mosin Radu-Marin.

Domnul Radu-Marin Moisin:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia de astăzi are ca titlu "Conectivitatea europeană şi investiţiile în infrastructura de transport".

În cursul săptămânii trecute, Comisia Europeană a lansat o nouă cerere de proiecte, în valoare de 1,1 miliarde de euro, pentru dezvoltarea infrastructurii de transport din cadrul reţelei transeuropene TEN-T, aceasta fiind ultima alocare de acest tip din actualul cadru financiar european 2021-2027.

Această finanţare este destinată proiectelor care vizează modernizarea şi extinderea infrastructurii feroviare, dezvoltarea transportului maritim, digitalizarea sistemelor de mobilitate şi consolidarea capacităţilor legate de mobilitatea militară la nivel european.

Mai exact, Apelul CEF Transport din 2026 acoperă reţeaua TEN-T în conformitate cu Regulamentul TEN-T (UE) 2024/1679, în următoarele domenii:

- Proiecte feroviare în reţeaua centrală TEN-T;

- Proiecte de căi navigabile interioare în reţeaua centrală TEN-T;

- Electrificarea transportului rutier de marfă şi a sectoarelor aeroportuare;

- Infrastructura de încărcare a energiei electrice în porturile maritime şi interioare şi echiparea navelor pentru utilizarea combustibililor alternativi;

- Adaptarea infrastructurii de transport la frontierele externe ale Uniunii;

- Digitalizarea transportului rutier;

- Mobilitatea militară.

Într-un context în care Uniunea Europeană îşi adaptează infrastructura la noile realităţi economice şi de securitate, aceste investiţii au rolul de a creşte interoperabilitatea reţelelor de transport şi de a reduce blocajele logistice dintre statele membre.

Pentru România, acest apel reprezintă o oportunitate de a continua proiectele de integrare în coridoarele europene de transport şi de a valorifica mai eficient poziţia sa geografică în cadrul reţelei TEN-T. În acest sens, capacitatea de a pregăti proiecte mature şi de a le implementa în termenele asumate devine un element esenţial. Este momentul ca proiectele care vor dezvolta România să devină prioritate în cadrul acestui apel: atât noile autostrăzi, cât şi planurile de modernizare a infrastructurii feroviare. În acest sens, trebuie să fim curajoşi şi să ne gândim şi la trenul de mare viteză de la Bucureşti spre reţeaua de acest profil din centrul şi vestul Europei.

Totodată, includerea Republicii Moldova în cadrul acestui apel reflectă extinderea conectivităţii europene şi consolidarea legăturilor de transport în vecinătatea estică a Uniunii Europene.

Dincolo de dimensiunea investiţională, infrastructura de transport influenţează în mod direct competitivitatea economică, costurile logistice şi funcţionarea pieţei interne europene. Pentru România, aceasta înseamnă atât îmbunătăţirea conectivităţii interne, cât şi creşterea integrării în fluxurile economice europene.

Acest ultim apel din actualul exerciţiu financiar european încheie etapa curentă de finanţare şi deschide cadrul pentru următoarea perioadă de programare, şi anume 2028-2034. Modul în care sunt pregătite şi prioritizate proiectele va influenţa nivelul de absorbţie a fondurilor şi poziţionarea României în reţeaua europeană de transport în anii următori.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Alexandrin Moiseev.

Doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş.

Doamna deputat Pistru-Popa Simona.

Grupul parlamentar al USR, domnul deputat Andrei Gheorghiu.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţie politică intitulată "România nu mai poate fi ţinută ostatică de jocurile PSD".

Stimaţi colegi,

Există un moment în care manipularea nu mai funcţionează. Un moment în care perdeaua de fum se ridică şi toată lumea vede elefantul din cameră. România a ajuns în acel moment. PSD şi-a dat jos propriul guvern. Cu mâinile lui. Cu voturile extremiştilor pe care îi condamnă public, dar îi folosesc la vot.

Iar astăzi, după ce au provocat criza, vin să pozeze în salvatorii României şi să dicteze condiţiile viitorului guvern. România nu mai poate fi ţinută ostatică de jocurile la două capete ale PSD.

Prea mulţi ani, PSD a trăit cu aceeaşi reţetă: crea problema, apoi se oferea să o rezolve. Iar nota de plată o achitau întotdeauna românii. Astăzi, nota de plată este uriaşă. Deficite. Instituţii sufocate de clientelă. Companii de stat transformate în agenţii de partid. Fonduri europene pierdute. Reforme amânate.

Reformele despre care vorbim nu sunt un moft. Ele sunt factura lăsată pe masa României de zeci de ani de risipă, sinecuri şi administraţie construită pe pile în loc de competenţă.

De aceea, România are nevoie de un guvern care să guverneze, nu să negocieze în fiecare dimineaţă cu interesele de partid. Un guvern care să reprezinte polul proeuropean şi reformist. Un guvern care să readucă România la masa deciziilor europene cu credibilitate. Un guvern care să folosească fondurile europene pentru dezvoltare, nu pentru clientelă.

Un guvern care să înţeleagă că ministerele nu sunt moşii politice, iar funcţiile publice nu sunt recompense de partid. Iar dacă PSD doreşte să susţină un astfel de guvern, trebuie să înţeleagă un lucru elementar: încrederea nu se mai cere. Se câştigă.

De la un punct înainte, nu mai este de vină cel care îşi încalcă mereu cuvântul. Este de vină cel care continuă să creadă promisiuni fără garanţii. România nu mai are timp de încă un experiment politic construit pe înţelegeri de culise şi promisiuni fără acoperire.

Românii nu cer miracole. Cer un stat care să funcţioneze. Cer un guvern care să reformeze. Cer politicieni care să pună interesul public înaintea intereselor de partid. Acesta este motivul pentru care România are nevoie acum de un guvern care să guverneze pentru cetăţeni.

Nu pentru baroni. Nu pentru grupurile de interese. Nu pentru cei care au confundat prea mult timp statul român cu moşia personală. Iar acest lucru se poate face, acum, printr-o guvernare PNL-USR-UDMR, dacă există curajul de a pune România înaintea intereselor PSD.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

De la UDMR încă nu...

A, o avem... da, doamna Kántor Boglárka.

Doamna Kántor Boglárka:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Vă invit să ne imaginăm o sală de clasă în dimineaţa examenului: linişte, emoţie, un copil care îşi strânge pixul în mână şi încearcă să-şi adune gândurile. Pentru aceşti copii, Evaluarea Naţională nu este doar un test. Este o şansă. Şi această şansă trebuie să fie corectă.

Legea învăţământului preuniversitar nr. 198/2023 garantează elevilor din minorităţile naţionale dreptul la programe şi evaluări adaptate. Articolul 60 este foarte clar.

Şi totuşi, în iunie 2026, acest principiu a fost pus sub semnul întrebării. Textul de la Subiectul I a fost mult prea dificil şi insuficient accesibil pentru mulţi elevi. În loc să evalueze competenţele, a creat un dezavantaj clar.

Cum poate un elev care învaţă limba română ca limbă nematernă să înţeleagă un text dificil chiar şi pentru vorbitori nativi? Cum poate construi un răspuns corect, dacă baza este neclară?

Am auzit profesorii. Am simţit dezamăgirea părinţilor. Şi am văzut frustrarea elevilor. Mai mult, diferenţa dintre variante ridică semne de întrebare. Elevii au primit texte mai greu accesibile decât cele destinate vorbitorilor nativi, fără explicaţii suplimentare.

Aceasta este adaptare? Nu cerem privilegii. Cerem corectitudine.

Examenul trebuie să măsoare ce ştie elevul, nu cât de bine poate descifra ambiguităţi. Ca fost profesor, ştiu cum arată un copil care nu înţelege, dar încearcă. Dar ştiu şi cât de uşor se poate pierde încrederea.

Responsabilitatea este clară. Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare şi Ministerul Educaţiei trebuie să garanteze că subiectele respectă programa şi nivelul real al elevilor.

De aceea, solicit Ministerului Educaţiei şi Cercetării:

- analizarea modului de elaborare a subiectelor la Evaluarea Naţională 2026 pentru disciplina "Limba şi literatura română" destinată elevilor din învăţământul în limbile minorităţilor naţionale;

- consultarea sistematică a profesorilor care predau limba română în aceste şcoli la elaborarea viitoarelor subiecte;

- revizuirea curriculumului şi a metodologiei de evaluare astfel încât acestea să răspundă cât mai fidel realităţilor lingvistice şi educaţionale ale elevilor.

Pentru că nu vorbim despre un simplu examen.

Vorbim despre copii. Despre încrederea lor. Şi despre datoria noastră de a le oferi o şansă corectă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar SOS România.

Domnul deputat Ionel Goidescu.

Andreea Cîmpianu?

Tudor Ionescu?

Grupul parlamentar Uniţi pentru România, doamna deputat Mariana Vârgă.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Răspunderea politică solidară - cheia depăşirii blocajului din România".

În exercitarea atribuţiei constituţionale, preşedintele statului român a efectuat consultări cu partidele parlamentare şi cu celelalte formaţiuni din Parlament, pentru a coagula o majoritate pentru numirea unui prim-ministru. Şi-a exercitat, deci, atribuţiile constituţionale, aşa cum a înţeles şi a ştiut mai bine, însă majoritatea parlamentară nu s-a creat.

Avem o situaţie de neînţeles. Partidele parlamentare - PSD, PNL, UDMR şi USR - care au guvernat în ultima perioadă, şi-au asumat măsuri dificile pentru România: îngheţarea salariilor, măsuri bugetare de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar.

Acum, România se află într-un blocaj total. Nu avem Guvern, pentru că nu se face o majoritate parlamentară.

Şeful Statului Major al Apărării are dosar penal pentru uzurparea funcţiei; în realitate, în opinia mea, pentru că nu este de acord ca România să intre în război sau să trimită trupe româneşti pe alte teritorii, unde nu avem ce căuta noi, românii, în vremuri de pace, în ţara noastră.

De asemenea, avem împrumuturi din Programul SAFE, care nu prea este pentru România.

Avem o situaţie de siguranţă naţională cu privire la dronele care cad în Constanţa, în Galaţi şi în alte locuri.

De ce este România în blocaj şi cine o salvează?

În opinia mea, partidele care au guvernat şi au luat măsuri dificile de austeritate trebuie să-şi asume răspunderea politică solidară. În drept, răspundere solidară înseamnă că iei măsuri, dar suporţi şi consecinţele. Nu se poate să guvernezi împreună, să te bucuri de avantajele guvernării, iar apoi să te retragi în opoziţie şi să critici ceea ce, de fapt, ai adoptat împotriva poporului român.

Fac astăzi apel la răspunderea solidară a forţelor politice, pentru că România este în impas, şi măcinarea ţării din interior ne expune foarte mult la forţe exterioare.

Cred că cea mai bună soluţie, astăzi, este refacerea coaliţiei PSD-PNL-UDMR, în contextul în care trebuie să-şi asume cu un curaj politic, caracteristic forţelor parlamentare, măsurile de excepţie pe care le-au luat, în detrimentul poporului român.

Acesta este mesajul meu.

Cred că răspunderea solidară politică trebuie să v-o asumaţi, domnilor parlamentari!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

De la neafiliaţi, doamna deputat Aurora-Tasica Simu.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Dragi români,

Parlamentarilor nu le pasă de voi! De fapt, nici nu îi interesează că o duceţi greu şi că trebuie să plătiţi tot mai mult din cauza incompetenţei lor.

Ieri, pe 29 iunie, România a atins un record absolut al ruşinii: preţul energiei electrice a ajuns la cel mai mare nivel din întreaga Europă! În timp ce vecinii noştri din Bulgaria, chiar şi din Grecia plătesc de două ori şi jumătate mai puţin, la noi preţul a explodat pur şi simplu, ajungând seara la o cifră de-a dreptul aberantă: peste 4.200 de lei pe megawatt-oră, adică mai bine de 4 lei pentru un singur kilowatt-oră! Este dovada vie a neputinţei cronice a acestui Guvern, de a proteja siguranţa energetică a propriilor cetăţeni. Experţii ne spun clar: ziua, preţul mai scade datorită românilor deştepţi care au investit în panouri şi devin prosumatori. Dar seara, când oamenii se întorc acasă, preţul sare în aer, pentru că statul român nu a fost capabil să construiască capacităţi de stocare. Sub 1% din consumul nostru vine din baterii, în timp ce toată Europa aleargă spre viitor. România, din cauza lor, nici măcar nu joacă în această ligă!

Şi toate acestea se întâmplă în plină criză termică, sub un val de căldură sufocant, când consumul creşte de la o oră la alta, iar producţia naţională este la pământ.

Situaţia politică este mult mai gravă decât cea energetică. Economia noastră este prăbuşită. Agricultura este lăsată în comă. Inflaţia distruge lună de lună puterea de cumpărare, iar valul de facturi uriaşe va lovi necruţător în fiecare casă, dar şi în micile afaceri.

Ce fac liderii noştri şi liderii voştri, în acest timp? Păi, în loc să caute soluţii de urgenţă pentru a salva ţara de la colaps, se sfâşie public pentru putere! De la preşedintele ţării şi până la ultimul suveranist de carton, toţi vânează doar scaune, bani şi control absolut. Păpuşarii din umbră trag sforile în toate direcţiile, iar nota de plată o achită, ca de fiecare dată, cetăţeanul de rând.

Am ajuns să trăim într-o arenă absurdă, un adevărat Hunger Games, în care politicieni amatori se luptă pe viaţă şi pe moarte pentru ciolan, în timp ce România arde sub ochii noştri! Aceasta este marea ticăloşie a clasei politice de azi, a actualei guvernări şi a aliaţilor săi - adevăraţii asasini economici ai acestui neam. Nu au viziune şi nici soluţii. Au doar un instinct: o poftă nebună de putere şi de sărăcire a românilor.

Această ultimă declaraţie, înainte de vacanţa parlamentară, trebuie să fie un semnal de alarmă ferm: cetăţenii români nu mai suportă acest circ! Dacă nu puneţi în sfârşit această ţară înaintea intereselor voastre obscure, veţi fi măturaţi de istorie. Veţi deveni o simplă notă de subsol, o pagină neagră pe care acest popor va dori să o uite cât mai repede!

Personal, refuz să cred că speranţa a murit. Şi sper ca, în timp ce doi se bat orbeşte pentru putere, al treilea - poporul român - va câştiga. Să câştige prin vot! Să se ridice şi să scape definitiv de voi! Să aleagă demnitatea şi viitorul!

Deputat Tasica Simu, preşedintele Partidului UNIT.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Maricel Popa?

Domnul deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu?

Ariadna-Elena Cîrligeanu?

Dumitru Tilea?

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În timp ce unii dintre colegii noştri se răfuiesc politic şi guvernanţii noştri se ocupă de alte probleme decât cele pentru care sunt plătiţi, eu vin cu o problemă de maximă atenţie, şi anume: "Căldura extremă nu mai este o excepţie, ci este o nouă realitate".

Stimaţi colegi,

România, la fel ca întreaga Europă, traversează din nou o perioadă de temperaturi extreme. Valurile de căldura sunt tot mai dese, mai intense şi mai lungi, iar specialiştii avertizează că acestea nu mai reprezintă fenomene izolate, ci o tendinţă care afectează sănătatea populaţiei, agricultura, economia şi infrastructura.

Dincolo de cifrele din termometre, trebuie să vedem oamenii - vârstnicii, copiii, bolnavii cronici şi cei care muncesc în aer liber sunt cei mai expuşi. Fermierii se confruntă cu seceta şi pierderile de producţie, iar oraşele devin adevărate insule de căldură, în care asfaltul şi betonul amplifică disconfortul.

Nu este suficient să constatăm că verile sunt mai fierbinţi decât în trecut. Statul trebuie să acţioneze. Avem nevoie de investiţii în sisteme de irigaţii, de extinderea spaţiilor verzi în localităţi, de modernizarea reţelelor de apă şi energie, de planuri locale pentru protejarea populaţiei în perioadele caniculare şi de campanii eficiente de informare.

În acelaşi timp, trebuie să susţinem, aşa cum bine o face colegul nostru, cercetarea şi tehnologiile care ajută agricultura să facă faţă schimbărilor climatice şi să folosim mai eficient fondurile europene destinate adaptării la aceste provocări.

Căldura extremă nu ţine cont de opţiunile politice, ea afectează fiecare comunitate din România. De aceea, răspunsul nostru trebuie să fie unul responsabil, bazat pe prevenţie, investiţii şi solidaritate.

Astăzi nu discutăm doar despre vreme, discutăm despre siguranţa cetăţenilor, despre viitorul agriculturii româneşti şi despre responsabilitatea noastră faţă de generaţiile viitoare. Trebuie să accentuăm cercetarea, aşa cum o face colegul nostru Silviu, de la Partidul AUR.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Stimaţi colegi,

Asistăm la o criză energetică, fără precedent, în România. În urmă cu 10 ore, România importa circa 60% din necesarul ţării, asta în condiţiile în care preţul a ajuns deja, azi-noapte, la peste 1.000 de euro pe megawatt-oră.

În aceste condiţii, privind problema de ansamblu, vedem că România, ieri, ocupa un ruşinos top la nivel european, cu preţuri de două până la trei ori la energie electrică, faţă de Europa de Vest, chiar şi ţările din vecinătate.

Vedem un gradient de putere, o scădere sau un consum de peste un gigawatt pe oră. Vedem, practic, o resursă sincronă a României, aseară, la orele 22.00, de aproximativ 30%. Este o resursă atât de redusă, încât pune în pericol securitatea energetică a ţării. Nu vedem, la nivel naţional, sau nu există suficiente date care să pună în valoare ce capacităţi de stocare cu baterii tip tehnologie grid-forming - zero megawaţi în ţară. Aceasta este tehnologia care pune şi stabilizează frecvenţa reţelei.

Azi-noapte, la orele 22.00, importam aproape 3 gigawaţi, din cei 8 folosiţi la nivelul ţării, evident pentru că consumul a crescut, un consum previzibil în asemenea condiţii meteorologice severe care vor continua în următoarele zile, mai ales peste România; lucrurile sunt cunoscute.

În aceste condiţii, este limpede că politica energetică este una deficitară, că investiţiile în tehnologie sunt deficitare, că nu avem o strategie pe termen lung şi că ceea ce am făcut până acum a fost greşit.

E nevoie să revedem, să investim masiv în tehnologiile de refacere a infrastructurii hidro a ţării, termoelectric, termocentrale şi evident a investi pe termen lung. Dar acum, de început, în industria nucleară din România.

Peste toate acestea, această perioadă cu o climă severă duce şi la o diminuare inevitabilă a nivelului Dunării.

Deci, sunt multe aspecte care trebuie luate în vedere, iar Guvernul şi instituţiile statului trebuie să ia măsuri astăzi şi să asigure populaţia de astfel de probleme.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mircea Fechet.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Unul dintre pilonii bunului-simţ este răbdarea, însă şi răbdarea românilor are o limită, mai ales atunci când un europarlamentar în funcţie şi-a făcut un obicei din a recidiva şi din a călca în picioare - prin discurs, atitudine şi comportament - priorităţile asumate de România în ceea ce priveşte politica externă.

Este suficient să privim câteva minute din transmisiunile live făcute de Diana Şoşoacă, din faţa Kremlinului, ca să înţelegem că atribuţiile unui demnitar european nu au nimic de-a face cu transformarea Moscovei într-o vitrină de promovare.

În weekendul care tocmai s-a încheiat, Diana Şoşoacă a ales din nou Rusia, iar toate remarcile pe care le-a făcut au avut un fir comun: admiraţia. Pentru oraş, pentru curăţenie, pentru clădiri, pentru trafic, pentru vegetaţie, pentru atmosfera capitalei ruse, zugrăvită numai în cuvinte de laudă, aşa cum, de altfel, a procedat şi la "Davosul rusesc" de la Sankt Petersburg, la începutul lunii iunie.

Nimic despre agresiunea turbată a Federaţiei Ruse în Ucraina, nimic despre costul uman şi material al tuturor distrugerilor cauzate de mai bine de patru ani, de când Rusia a reaprins focul războiului în Europa, nimic despre atacul rusesc care a lovit, pe 15 iunie, Catedrala "Adormirea Maicii Domnului" din Lavra Pecerska, monument UNESCO din Kiev şi unul dintre cele mai importante repere ale ortodoxiei. Pentru un politician care îşi revendică atât de des credinţa ortodoxă, ba chiar îi atacă pe mulţi susţinând că nu au o credinţă creştină veritabilă, episodul ar fi meritat măcar câteva cuvinte. Ele n-au încăput de atâtea dulcegării pentru Rusia, statul agresor a cărui cruzime nu are limite. Suferim şi noi, românii, din cauza acestei cruzimi, însă Dianei Şoşoacă nu-i pasă, face poze cu agresorul.

Dragi colegi,

În urmă cu două săptămâni, am cerut, de la această tribună, anchetarea Dianei Şoşoacă pentru trădare naţională, după dialogul public pe care l-a avut cu Putin, în care, vorbind în numele poporului român, a admirat "forţa Rusiei".

Solicit instituţiilor competente să analizeze cu maximă seriozitate conduita publică recentă a europarlamentarului Diana Şoşoacă şi să stabilească dacă aduce atingere intereselor României.

Recidiva de acum e flagrantă şi nu mă refer la preferinţele turistice ale unui europarlamentar, ci la semnalele pe care le transmite un reprezentant al statului român, în momentul în care Kremlinul încearcă să slăbească solidaritatea europeană prin propagandă, influenţă şi dezinformare.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Alexandrin Moiseev.

Domnul Alexandrin Moiseev:

"28 iunie 1940 - o rană deschisă a naţiunii române şi datoria noastră faţă de Basarabia"

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

La 28 iunie 1940, România a trăit una dintre cele mai dramatice zile din istoria sa. În urma ultimatumului sovietic, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa au fost ocupate de Uniunea Sovietică, în urma unui act de agresiune săvârşit în complicitate cu Germania nazistă, prin odiosul Pact Ribbentrop-Molotov.

Nu a fost o eliberare. A fost o ocupaţie.

A urmat un regim al terorii: deportări în Siberia, execuţii, foamete organizată, distrugerea elitelor româneşti, rusificarea forţată şi încercarea sistematică de a şterge identitatea românească dintre Prut şi Nistru. Sute de mii de români au fost victime ale unui regim criminal, iar urmele acelor suferinţe sunt încă vii în memoria familiilor din Republica Moldova.

Astăzi, Federaţia Rusă refuză să îşi asume pe deplin moştenirea acelor crime şi continuă aceeaşi politică imperială prin agresiunea împotriva Ucrainei, prin şantaj energetic, propagandă şi încercări permanente de destabilizare a Republicii Moldova. Kremlinul nu a renunţat la visul de a controla destinele popoarelor din această regiune.

România are obligaţia morală şi istorică de a spune răspicat adevărul: Basarabia a fost ruptă din trupul ţării prin forţă, iar ocupaţia sovietică reprezintă una dintre cele mai grave tragedii din istoria noastră naţională.

Dar istoria nu trebuie privită doar cu durere. Ea trebuie privită şi cu speranţă.

Astăzi, mai mult ca oricând, avem datoria de a construi punţi, nu ziduri, de a investi în apropierea dintre cele două maluri ale Prutului, de a susţine parcursul european al Republicii Moldova şi de a întări legăturile economice, culturale şi spirituale dintre românii despărţiţi de un hotar nedrept.

Unirea nu este un act împotriva cuiva. Unirea este un act de dreptate istorică, de voinţă democratică şi de solidaritate naţională. Este expresia firească a apartenenţei la aceeaşi limbă, aceeaşi cultură şi aceeaşi istorie.

În memoria celor deportaţi, a celor ucişi şi a tuturor celor care au suferit sub ocupaţia sovietică, avem obligaţia să nu uităm şi să nu cedăm niciodată în faţa propagandei imperiale.

Să aducem Republica Moldova acasă, în marea familie românească şi europeană!

Veşnica noastră datorie este să păstrăm vie memoria trecutului şi să construim împreună viitorul.

Basarabia este România!

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

"Unde a dispărut reforma administrativă?"

România se află în 2026, dar funcţionează încă cu o hartă administrativă din anii '70. În timp ce ţara s-a schimbat radical, am pierdut milioane de cetăţeni care-şi caută un trai mai bun dincolo de graniţe, natalitatea s-a prăbuşit, economia s-a concentrat în câţiva poli urbani, iar statul român continuă să ignore realitatea şi să se agaţe de un model învechit care îi costă pe români, servicii de calitate şi resurse irosite.

În tot acest tumult politic, în care politicienii şi partidele se arată reciproc cu degetul, nimeni nu mai vorbeşte despre reforma teritorială. S-a vorbit mult, s-a realizat foarte puţin, iar realitatea este una dură.

Actualul model administrativ nu mai corespunde realităţii demografice şi menţinerea lui generează costuri uriaşe şi rezultate slabe, mai ales în oraşele şi comunele mici. Avem prea multe UAT-uri, avem prea puţini locuitori.

Am mai menţionat aceste cifre şi cu alte ocazii, dar le repet. Avem peste 2.800 de comune, adică aproximativ 90% din totalul unităţilor administrativ-teritoriale, dar ele găzduiesc doar 44% din populaţie.

Aproape jumătate dintre UAT-uri, 1.500 la număr, au sub 3.000 de locuitori, iar peste 75% dintre toate localităţile nu depăşesc 5.000.

Mai mult, 119 oraşe, adică 55% din total, nu mai îndeplinesc nici măcar criteriul legal de minimum 10.000 de locuitori. Peste 400 de comune au sub 1.500 de locuitori, iar sute de localităţi funcţionează într-o zonă de nelegalitate demografică şi consumă resurse ca şi cum ar fi viabile.

Rezultatul? Copii care fac zeci de kilometri până la şcoală sau oameni bolnavi care, de multe ori, ajung cu întârziere la medic.

Aceasta este realitatea României de azi!

Întrebarea fundamentală este una morală şi politică: continuăm să finanţăm structuri goale de conţinut doar pentru a păstra funcţii şi influenţă locală sau redirecţionăm resursele către servicii reale, către oameni?

Reforma administrativ-teritorială nu mai este o opţiune, este o obligaţie naţională.

România anului 2026 nu mai poate fi administrată după aceleaşi reguli vechi de mai bine de 50 de ani.

Dacă vrem un stat modern, eficient şi în serviciul cetăţenilor, această reformă trebuie să devină prioritate zero.

Întrebarea nu este dacă ne permitem să facem această reformă, ci dacă ne mai permitem s-o amânăm.

Vă mulţumesc.

Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ionel Goidescu?

Andreea Cîmpianu?

Tudor Ionescu?

Călin-Florin Groza, Uniţi pentru România.

Domnul Călin-Florin Groza:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Românii merită condiţii decente în trenuri"

În ultimele săptămâni, tot mai mulţi români s-au confruntat cu întârzieri de până la 4-5 ore ale trenurilor. Pe lângă aceste întârzieri, călătorii sunt nevoiţi să suporte temperaturi foarte mari în vagoane, din cauza lipsei aerului condiţionat, dar şi condiţii de igienă care lasă de dorit.

Este inadmisibil ca, în plină vară, oamenii să călătorească ore întregi în astfel de condiţii. Cei mai afectaţi sunt copiii, persoanele vârstnice şi cei cu probleme de sănătate.

Voi solicita CFR să verifice toate trenurile, pentru a se asigura că sistemele de climatizare funcţionează şi că sunt respectate condiţiile minime de confort şi igienă. De asemenea, voi cere ca persoanele vârstnice şi cele vulnerabile să beneficieze de apă, în situaţiile în care trenurile înregistrează întârzieri mari.

Românii au dreptul la un transport feroviar sigur, curat şi civilizat. Astfel de probleme trebuie rezolvate, nu ignorate.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, neafiliaţi.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

Doamnelor şi domnilor,

Iubiţi români,

Trăim de ani de zile într-o Românie în care toată lumea primeşte etichete. Am ajuns să fim cu toţii catalogaţi şi judecaţi.

Dacă ai curajul să gândeşti liber, eşti pus la zid.

Dacă refuzi să mergi cu turma, eşti arătat cu degetul.

S-a ajuns într-un punct critic, o linie roşie care a fost trecută cu un tupeu strigător la cer.

În primul rând, este vorba despre votanţii naţionalişti, oamenii care simt româneşte. Cei care votează cu gândul la suveranitatea acestei ţări sunt asaltaţi zilnic.

Suntem făcuţi proşti, inculţi sau înapoiaţi de către o elită care ne priveşte de sus.

De când a devenit o dovadă de incultură să-ţi iubeşti pământul?

De când este o prostie dorinţa de a-ţi creşte copiii în spiritul valorilor creştineşti ale tradiţiilor noastre?

Votantul naţionalist este românul profund, cel care munceşte de dimineaţa până seara şi ţine spatele acestei ţări.

Iar aberaţia supremă este etichetarea automată a celor care speculează politic această stare de fapt şi fac declaraţii naţionaliste.

Iubitorii de popor sunt făcuţi imediat proruşi.

Dacă spui că vrei ca resursele ţării să rămână ale românilor, eşti omul Moscovei.

Dacă spui că deciziile pentru Bucureşti trebuie luate aici, eşti catalogat drept extremist.

Este o insultă la adresa inteligenţei noastre. Noi nu suntem cu ruşii, nu suntem cu nicio putere străină! Noi suntem doar cu România!

Dar, dincolo de această furie legitimă, vă spun un lucru vital. Toată această dezbinare nu face decât să ne slăbească, ca neam. În timp ce noi ne certăm pe etichete, la televizor, ţara se goleşte de tineri.

Destul! Este momentul să punem capăt acestui război între fraţi!

Opriţi-vă din jignit! Cei pe care îi numiţi inculţi sunt fraţii voştri! Este timpul pentru o împăcare naţională adevărată! Forţa unui neam stă în capacitarea de a strânge rândurile!

Să lăsăm etichetele deoparte! Să ne dăm mâna, pentru că, dincolo de orice politică, ne uneşte acelaşi sânge, acelaşi steag şi acelaşi destin!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat al Partidului UNIT, Gheorghe-Petru Pîclişan.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Maricel Popa?

Ştefăniţă-Alin Avrămescu.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

De peste 50 de zile suntem într-o situaţie absurdă, suntem într-un blocaj instituţional. Nu avem Guvern, suntem la un pas de retrogradarea la junk, din punct de vedere economic.

Cu toate acestea, zi de zi ni se vorbeşte, atât de la Cotroceni, cât şi din sediile partidelor intitulate fals "proeuropene", despre negocieri şi reforme.

Astăzi, românii au ajuns să facă alergie la doi termeni: negocieri şi reforme. De ce? Pentru că, cel puţin în ultimul an de zile, aceşti termeni au fost goliţi de conţinut.

Pentru români, reforme înseamnă doar tăieri de venituri, taxe mărite, numiri arbitrare, oameni inadecvaţi în instituţii de conducere ale statului român, bani pentru diverse interese, adică, până la urma urmei, pentru înşelătoriile PNL şi USR, pentru că asta am văzut în ultimul an de zile.

Mai departe, ce înseamnă negociere? Negociere înseamnă, pentru români, mizerii, aranjamente orchestrate de către partidele care s-au aflat la guvernare în 35 de ani, toate aceste lucruri făcute pentru a se menţine în sfera de putere, în detrimentul intereselor românilor.

Discursul folosit de partidele din sfera puterii este unul fals şi ipocrit şi nu face decât să ducă la un blocaj, după alt blocaj.

Vinovaţi pentru blocajul politic actual nu sunt parlamentarii din opoziţie, ci sunt tocmai cei care au condus şi speră, cu orice preţ, să conducă România pe mai departe, chiar dacă acest lucru înseamnă a o face în detrimentul intereselor românilor.

Soluţia nu este de a face noi combinaţii politice, soluţia este de a reveni până la urma urmei la votul românilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Ariadna-Elena Cîrligeanu?

Doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş?

Pistru-Popa Simona?

Ionel Goidescu?

Andreea Cîmpianu?

Tudor Ionescu?

Ioana Grosaru?

Deci colegii pe care i-am amintit adineauri rămân cu declaraţiile în scris şi am să-i citesc şi pe ceilalţi colegi care au depus declaraţii în scris: Răzvan-Iulian Ciortea, Rodica Nassar, Marius-Constantin Budăi, Ion Samoilă, Ecaterina-Mariana Szőke, Nicolae-Adrian Bara, Oana Matache, Mirela Furtună, Virgil Alin Chirilă, Liviu-Bogdan Ciucă, Romeo-Daniel Lungu, Petru-Bogdan Cojocaru, Silviu-Titus Păunescu, Petre Puşcaşu, Valeriu Munteanu, Cristina-Emanuela Dascălu, Dorel Vulpoiu, Sorin-Titus Muncaciu, Doru-Lucian Muşat, Ramona-Ioana Bruynseels, Monica Iagăr, Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Vetuţa Stănescu, Aneta Matei, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Gabriel Andronache, Florin Caragaţă, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Verginia Vedinaş, Sorin-George Oltenaşu şi Raisa Enachi.

Declar închisă şedinţa dedicată declaraţiilor politice.

Ne vedem la ora 10.00 pentru şedinţa de plen - dezbateri proiecte de lege.