Dezbateri parlamentare

Şedinţa a început la ora 8.29.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels şi de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Ramona-Ioana Bruynseels şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Bună dimineaţa!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi, 2 septembrie 2026, dedicată declaraţiilor politice şi intervenţiilor.

Pentru început, daţi-mi voie să vă reamintesc dispoziţiile regulamentare cu privire la declaraţiile politice.

Declaraţiile politice sau alte intervenţii se prezintă în scris sau verbal.

Dacă declaraţiile sau intervenţiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăşi 3 minute.

Dacă deputatul depăşeşte timpul alocat, preşedintele de şedinţă are dreptul să-i retragă cuvântul.

Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declaraţie sau o intervenţie în aceeaşi şedinţă.

În şedinţa din data de 8 octombrie 2025, Comitetul liderilor grupurilor parlamentare a aprobat implementarea unei noi maniere de lucru cu privire la desfăşurarea şedinţelor Camerei Deputaţilor consacrate declaraţiilor politice, conform următorului algoritm: 4 deputaţi - PSD, 4 deputaţi - AUR, 4 deputaţi - PNL, 4 deputaţi - USR, 3 deputaţi - UDMR, 2 deputaţi ai minorităţilor naţionale, un deputat - SOS România, un deputat - UPR şi un deputat neafiliat.

În continuare, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Maricel Popa:

Bună dimineaţa, doamnă preşedinte!

Bună dimineaţa, stimate colege, stimaţi colegi!

Declaraţia politică de astăzi este pentru toată lumea, pentru noi toţi.

"Moldova are nevoie de investiţii, nu blocaţi autostrăzile A7 şi A8! Menţineţi ritmul impus de ministrul Sorin Grindeanu, care a făcut paşii decisivi pentru finanţarea infrastructurii Moldovei!"

31 august 2026 a fost una dintre zilele importante pentru infrastructura României şi mai ales pentru Moldova, prin deschiderea celor 47 de kilometri din Autostrada Moldovei - A7 dintre Adjud şi Bacău. Aceasta este o etapă dintr-un proiect mult mai amplu. A7 ajunge acum la 241 de kilometri circulabili din traseul Ploieşti - Paşcani care are în total 319 kilometri.

Subliniez importanţa momentului pentru că nu este vorba doar de 47 de kilometri adăugaţi. Acum A7 începe să funcţioneze ca o axă de transport continuă către Moldova, iar legătura rutieră rapidă dintre Bucureşti şi Bacău devine, în sfârşit, o realitate. Dar A7 nu se termină la Bacău, obiectivul este Paşcaniul, iar finalizarea întregului proiect este esenţială pentru conectarea la reţeaua naţională de autostrăzi. Şi, în acelaşi timp, A8 este celălalt proiect strategic pentru regiune.

Aici vreau să amintesc că, în perioada în care Sorin Grindeanu a fost ministrul transporturilor, au fost luate decizii importante pentru finanţarea şi contractarea proiectelor de infrastructură din Moldova. În mandatul său, Autostrada A7 Ploieşti - Paşcani a fost inclusă în PNRR, având o finanţare de aproximativ 3,09 miliarde de euro, iar în cazul A8 au fost făcuţi paşii concreţi în ceea ce priveşte documentaţiile, finanţarea şi atribuirea contractelor. A fost momentul decisiv pentru ca proiectul să iasă din zona discuţiilor lungi şi a promisiunilor şi să intre în faza de execuţie.

Nu spun că aceste proiecte sunt rezultatul muncii unui singur om, ministru sau guvern. În mod evident, sunt proiecte care au trecut prin mai multe administraţii şi care necesită continuitate, indiferent de schimbările politice. Tocmai de aceea, este important ca ritmul impus şi susţinut de Sorin Grindeanu să nu fie pierdut. Proiectele care au ajuns în faza de contractare sau de execuţie trebuie să beneficieze de continuitate, de stabilitate financiară şi administrativă şi să transformăm această evoluţie într-o reţea coerentă de infrastructură rutieră. Nu este suficient să inaugurăm numai 47 de kilometri de autostradă şi mâine să ne întrebăm dacă următorii kilometri mai au finanţare. Este nevoie ca proiectele să meargă mai departe, să nu ajungem în punctul în care să discutăm despre autostrăzi amânate sau doar desenate pe hărţi.

Aceşti kilometri de autostradă deschişi reprezintă diferenţa dintre un proiect mult anunţat şi unul finalizat. Ani de zile s-a vorbit despre Autostrada Moldovei. Acum circulăm pe ea. A7 a făcut un pas important, acum trebuie păstrat ritmul şi pentru tronsoanele care urmează. Iar A8 nu trebuie să repete istoria întârzierilor.

Viitorul se construieşte acum. Viitorul nu se aşteaptă.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Remus-Gabriel Lăpuşan.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Avem nevoie de stabilitate politică, care să se vadă în viaţa oamenilor".

România a traversat 120 de zile de instabilitate politică, 120 de zile în care ţara a mers înainte fără un guvern cu puteri depline, într-un moment în care oamenii, economia şi comunităţile aveau nevoie de predictibilitate şi de decizii clare.

Instabilitatea politică nu rămâne între zidurile Parlamentului şi nici la masa negocierilor dintre partide. Efectele ei ajung în economie, în investiţiile care se amână, în planurile antreprenorilor şi, în cele din urmă, în viaţa de zi cu zi a fiecărei familii. Tocmai de aceea, discuţia despre guvernare trebuie să pornească de la rezultate şi de la ceea ce se schimbă concret pentru oameni.

România are nevoie de energie produsă şi valorificată aici, astfel încât resursele pe care le avem să contribuie la facturi suportabile pentru populaţie şi la costuri competitive pentru industrie.

Investiţiile în apărare trebuie să ne ofere mai multă securitate, dar şi mai multă producţie în ţară, transfer de tehnologie, locuri de muncă şi oportunităţi pentru industria românească.

Avem nevoie, în acelaşi timp, de reindustrializare şi de mai multă producţie românească. Nu este normal să exportăm materie primă şi să cumpărăm înapoi produse finite la preţuri mai mari.

Fermierii au nevoie de irigaţii şi de predictibilitate, procesatorii, de condiţii pentru a investi, iar firmele româneşti, de un mediu în care să poată creşte şi concura.

Înainte de a vorbi despre noi taxe pentru cei care îşi achită corect obligaţiile, statul trebuie să colecteze mai bine, să combată marea evaziune şi să reducă risipa. În acelaşi timp, reforma administraţiei trebuie să se vadă în relaţia cu cetăţeanul. Oamenii nu trebuie să piardă ore sau zile între instituţii pentru documente şi informaţii pe care statul deja le deţine.

Dezvoltarea nu înseamnă însă numai cifre economice. Ea înseamnă şi muncă plătită corect, sprijin pentru familii, şcoli care oferă copiilor şanse reale şi un sistem de sănătate în care omul găseşte ajutor atunci când are nevoie.

La fel de important este ca investiţiile strategice să fie duse până la capăt. Autostrăzile, căile ferate, spitalele, şcolile, proiectele energetice şi infrastructura digitală nu pot fi încetinite sau reinventate de fiecare dată când se schimbă un ministru sau un guvern. Iar apartenenţa României la Uniunea Europeană sau NATO trebuie valorificată prin mai multă securitate, investiţii şi oportunităţi pentru cetăţenii noştri.

Stimaţi colegi,

România are nevoie de stabilitate politică, dar stabilitatea nu se măsoară prin durata negocierilor şi nici prin numărul funcţiilor împărţite. Ea se măsoară prin efectele pe care guvernarea le are asupra oamenilor: un loc de muncă sigur, un venit din care să poată trăi, servicii publice mai bune şi investiţii care sunt, în sfârşit, duse la capăt.

Acesta trebuie să fie criteriul după care judecăm orice decizie politică: dacă face România mai puternică şi viaţa oamenilor mai sigură.

Remus Lăpuşan, deputat de Cluj.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Ţintă.

Domnul Ştefan Ţintă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

După mai bine de 110 zile de la demiterea Cabinetului condus de Ilie Bolojan şi după forţarea interimatului record de către PNL şi USR în beneficiul lor şi în detrimentul românilor, trebuie să admitem cu toţii că ţara noastră s-a transformat într-un incontestabil tablou al deznădejdii colective.

Diminuarea speranţei sociale spre maximum s-a produs, în acest răstimp, nu doar prin ignorarea sau forţarea legislaţiei, ci şi prin absurdul deciziilor. Ministrul Apărării s-a apucat de scufundat barje în Dunăre şi de pus dinamită la Pârjoaia. Iar consilierii prezidenţiali de scris proiecte de lege, calculând de zor şi fără niciun rezultat majorităţi parlamentare. În paralel, ca şi când nu era deja suficient, USR şi PNL au avut grijă să vândă ţara bucată cu bucată şi să se ţină bine de funcţiile de la stat, urlând că PSD ar face asta, deşi noi suntem cei care ne-am retras, de luni bune, de la guvernare.

În toată această harababură absurdă şi falimentară, este clar că România nu mai poate fi condusă ca un experiment de austeritate. Asta ne cer cu disperare cetăţenii. Tot oamenii se întreabă, rând pe rând, unde sunt rezultatele promise de Ilie Bolojan şi cine suportă costul politicilor impuse cu forţa în această perioadă de interimat ilegitim, care nu este altceva decât prelungirea guvernării - eşec total al dreptei. Şi pe bună dreptate că oamenii îşi pun astfel de întrebări. Pentru că PNL şi USR ne-au vorbit despre disciplină bugetară, reforme şi responsabilitate, dar pentru milioane de români realitatea înseamnă taxe mai mari, presiune crescută asupra veniturilor şi o economie ţinută sub frâna apăsată. Nimeni nu mai poate crede că reducerea deficitului poate fi prezentată drept succes, dacă a fost obţinută prin măsuri care împing cetăţenii şi mediul economic spre un faliment sigur. Nu de faliment avea nevoie România! Statul român trebuia şi trebuie să iasă definitiv din logica austerităţii permanente şi să treacă la o guvernare care produce rezultate, dezvoltare şi încredere.

Pentru această situaţie politică excepţională, în care ne-au băgat PNL şi USR, trebuie căutate soluţii excepţionale, cu maturitate, responsabilitate şi cu gândul la interesul public.

Avem nevoie de stabilitate, de investiţii, de predictibilitate şi de politici economice care să susţină producţia, locurile de muncă şi puterea de cumpărare.

În ciuda dezinteresului cras al partidelor de dreapta faţă de redresarea statului, PSD consideră că trebuie reluat dialogul cu seriozitate şi fără acuzaţii inutile pentru ca interesul nostru naţional să fie repus mai presus de orgolii, calcule interne şi dispute fără sfârşit. Este singura variantă rezonabilă şi singura şansă pentru depăşirea acestei crize, forţată de PNL şi USR.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Florin-Bogdan Velcescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Florin-Bogdan Velcescu:

Vin către dumneavoastră cu o întrebare simplă şi sper să găsim rezultat şi răspuns la asta, pentru că nu înţeleg ce se întâmplă în piaţa de asigurări pentru RCA-uri.

Vi se pare normal ca pentru o Dacia Logan, model 2017, în data de 29 iunie să fie RCA-ul nici mai mult nici mai puţin decât 2.706 lei? Aţi putea crede că e rezonabil, nu? Dar vi se pare normal ca în 30 august să fie nici mai mult nici mai puţin decât 3.483 de lei? Adică două luni. În două luni s-au adăugat aşa, plus, minus, 700-800 de lei din pix. Nu vorbim de maşini luxoase, nu vorbim de clase de... rate de incidente şi de accidente aşa mari, vorbim de un Logan.

Dacă punem la calcul şi preţul motorinei, preţul benzinei, dacă punem la calcul şi celelalte costuri ascunse, din inflaţie, din aşa-zisele cumpărături pe care le facem noi în diverse lanţuri de aprovizionare, dacă punem la calcul toate lucrurile astea, o să vedem că românii, cum-necum, trebuie să se descurce de la o lună la alta cu bani împrumutaţi, pentru că altfel nu le ajung salariile.

Dacă vouă vi se pare normal, e în regulă, am lămurit-o, ştim o treabă.

Dar eu cred că ar trebui să ne gândim să avem şi noi operatori pe această piaţă de asigurări. Ar trebui să ne gândim să avem puţin mai mult control.

Ştiu că la USR e de râs, vă înţeleg. Pentru voi ar trebui să fie doar din afară cei care să controleze această piaţă. Dar nu mă miră nimic.

Ce nu mi se pare mie în regulă? Să avem salarii de toată jena. Bine, nu la Parlament, că aici sunt babane. Şi v-aţi gândit să mai daţi în plus, că am înţeles că voiaţi să mai puneţi 3.000-5.000 de lei pentru fiecare parlamentar, că aşa era în legea aia a salarizării care n-a mai trecut. Şi e mai bine că n-a mai ajuns să fie votată, pentru că, dacă ar fi fost votată în varianta pe care aţi votat-o voi, ieşea revoltă naţională.

Totuşi, aşteptăm în continuare explicaţii de la USR, de la PSD, de la PNL, de la UDMR, pentru că au în continuare coaliţia funcţională. Se plâng. ieri se plângeau că n-au mai avut un loc de secretar şi un loc de chestor, dacă nu mă înşel, dar au uitat că, în momentul la care au făcut negocierile, la începutul legislaturii, n-au ţinut cont de nicio cutumă, de niciun regulament. Atunci era în regulă, atunci era democratic, acum n-a mai fost democratic.

Dar, totuşi, e în regulă, ne-am obişnuit.

Spor!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Doru-Lucian Muşat.

Domnul Doru-Lucian Muşat:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

"PNRR - act de trădare naţională şi o nouă metodă de control al statelor UE"

În 2020, guvernatorul Klaus Iohannis anunţa triumfal că România obţinuse aproape 80 de miliarde de euro de la Bruxelles. PNRR-ul României a fost însă de aproximativ 29 de miliarde de euro, iar după renegocieri a ajuns la aproximativ 21 de miliarde de euro.

Până în 2026, România a primit aproximativ 13 miliarde de euro, dintre care 3,5 miliarde reprezintă împrumuturi.

Dar întrebarea pe care nimeni nu o pune este: cât ne-a costat să primim aceşti bani?

PNRR nu a adus doar bani. A adus jaloane şi condiţii. Nu îndeplineşti jalonul, pierzi banii.

Un exemplu este regimul microîntreprinderilor. Plafonul a fost redus succesiv de la 1.000.000 de euro la 100.000 de euro, iar îndeplinirea reformei a fost legată de banii din PNRR.

A calculat cineva câte firme româneşti au fost afectate şi cât a pierdut economia?

Un alt exemplu este energia.

România şi-a asumat, prin PNRR, retragerea unor capacităţi de producţie pe cărbune, iar documentele statului arată că nerespectarea angajamentelor putea pune în pericol până la 1,8 miliarde de euro.

Între timp, energia scumpă a devenit una din marile probleme de competitivitate ale industriei româneşti.

Pentru o companie, diferenţa de preţ la energie poate decide unde construieşte următoarea fabrică şi unde îşi mută producţia.

Câte companii şi-au redus producţia în România? Câte investiţii au ales alte ţări? Câte capacităţi au fost relocate din cauza costurilor mai mari? Acestea sunt întrebări care trebuie puse.

O fabrică pierdută înseamnă locuri de muncă pierdute, taxe neîncasate, furnizori români rămaşi fără contracte şi exporturi mai mici.

De aceea, bilanţul PNRR nu poate fi doar: "Am primit 13 miliarde de euro".

Trebuie să calculăm şi cât ne-au costat condiţiile pentru a primi aceşti bani.

România are nevoie de Uniunea Europeană şi de piaţa unică. Dar apartenenţa la UE nu poate însemna acceptarea oricărei condiţii venite de la Bruxelles.

Altfel, banii europeni riscă să devină un instrument prin care statele sunt obligate să adopte politici chiar şi atunci când acestea intră în conflict cu propriile interese.

Putem fi europeni fără să renunţăm la dreptul de a decide pentru noi. Putem coopera fără să ne supunem. România trebuie să înveţe să spună şi nu. Pentru că, înaintea oricărui jalon, oricărei directive şi oricărui miliard de la Bruxelles, trebuie să existe un principiu: interesul României trebuie să primeze!

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Titlul declaraţiei mele politice: "România are nevoie de alegeri anticipate".

Stimaţi colegi,

Am început o nouă sesiune parlamentară, iar România se află într-un moment în care are nevoie de stabilitate, de un guvern puternic şi de o direcţie clară.

Dar trebuie să spunem lucrurilor pe nume: voi, PSD, PNL, USR şi UDMR, aţi guvernat împreună şi aţi dus România în situaţia în care se află astăzi. Aţi mărit taxele şi impozitele, aţi crescut TVA-ul, aţi scumpit combustibilul, aţi pus presiune tot mai mare pe antreprenorii români şi aţi redus puterea de cumpărare a oamenilor. Astăzi, românii plătesc mai mult pentru taxe, pentru mâncare, pentru energie şi pentru combustibili, în timp ce economia încetineşte, iar tot mai multe firme româneşti se luptă să supravieţuiască.

Dacă nu există o majoritate capabilă să guverneze, atunci soluţia trebuie să fie una singură: întoarcerea la români şi alegeri anticipate.

România nu poate fi guvernată de guverne fragile, construite pentru câteva luni şi care ar putea cădea la prima moţiune de cenzură. Ţara are nevoie de stabilitate şi de un guvern care să poată guverna, să ia decizii şi să îşi asume responsabilitatea pentru ele.

AUR susţine alegerile anticipate, pentru că România are nevoie de un nou mandat politic, iar românii trebuie să decidă cine îi conduce şi în ce direcţie merge ţara.

Ajunge cu guvernele de compromis! Ajunge cu negocierile de culise! România are nevoie de stabilitate, iar stabilitatea poate veni printr-un guvern legitim, rezultat din votul românilor.

Noi nu ne temem de alegeri, noi nu ne temem de votul românilor.

Alegeri anticipate!

Vă mulţumesc.

Deputat Daniel Ciornei, Circumscripţia nr. 26 Maramureş.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Mircea Fechet:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

România trăieşte, de patru ani şi jumătate, cu un război la câţiva kilometri de graniţă. În primul an, fiecare explozie auzită peste Dunăre ne oprea din ceea ce făceam, iar fiecare alertă ridica întrebări. În al doilea an, fiecare fragment de dronă găsit pe teritoriul românesc şi fiecare mină marină neutralizată provoca teamă şi revoltă.

Astăzi, mulţi români citesc asemenea ştiri, dau din cap şi trec mai departe. Este omeneşte să te obişnuieşti cu ceea ce se repetă. Devine, însă, periculos atunci când obişnuinţa se transformă în anestezie socială.

Atacul rusesc recent asupra portului ucrainean Orlivka a oprit traversarea cu bacul spre Isaccea. Pentru oamenii care folosesc această rută, războiul a însemnat ore pierdute pe drumuri ocolitoare. Pentru transportatori a însemnat combustibil suplimentar, întârzieri şi bani pierduţi. Iar pentru comunităţile din nordul Dobrogei a însemnat încă o noapte cu explozii şi alerte.

În aceeaşi zi, pe un câmp din Viişoara, din judeţul Vaslui, la sute de kilometri de linia frontului, a fost găsită o dronă avariată, cu încărcătură explozivă.

Frecvenţa acestor incidente ne obligă să privim cu seriozitate spre graniţa de est. Cifrele publicate de MApN nu lasă loc de nepăsare: 133 de atacuri în apropierea frontierei de la începutul războiului, 44 de pătrunderi neautorizate şi 70 de drone sau fragmente identificate, ridicate ori neutralizate. Doar anul acesta au fost consemnate deja 66 de atacuri lângă frontieră şi 25 de pătrunderi neautorizate.

Dragi colegi,

Faptul că ne-am obişnuit cu războiul nu înseamnă că pericolul nu mai bate la uşă.

Le cer tuturor partidelor parlamentare să asumăm un consens naţional în privinţa apărării României. Finanţarea armatei, capacităţile antidrone, protecţia civilă, siguranţa comunităţilor de frontieră şi sprijinul acordat Ucrainei nu pot fi sacrificate pe calcule electorale. Guvernele se schimbă, majorităţile se schimbă, dar un sigur lucru e clar: ameninţările rămân.

România are nevoie, în această sesiune, de un calendar legislativ pentru actualizarea cadrului apărării şi pregătirea populaţiei pentru situaţii de urgenţă. Consensul pe apărare înseamnă continuitate şi control parlamentar, bani cheltuiţi cu răspundere şi proiecte duse până la capăt. Înseamnă să acceptăm că ne pot despărţi opinii, dar fără să punem la negociere siguranţa ţării, interesul naţional. Ca parlamentar liberal, cred că această limită trebuie asumată de fiecare partid democratic.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Mihai Botez, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Mihai-Cătălin Botez:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

"Incompetenţa sau reaua-voinţă a PSD în ceea ce priveşte PNRR se manifestă şi local, nu doar central"

Deşi cel mai evident lucru sunt cei 770 de milioane de euro care se pierd din cauza nerealizării jalonului referitor la salarizarea unitară, acest jalon era în responsabilitatea Ministerului Muncii, care a fost gestionat de PSD, prin cei 3 miniştri ai săi: Marius Budăi, Simona Bucura-Oprescu şi Florin Manole, timp de aproape 4 ani. Au evitat cu succes subiectul, cât au deţinut ministerul.

După ce au demisionat şi termenul PNRR se apropia, au descoperit vinovatul: Guvernul Bolojan şi ministrul interimar al muncii, care mai avea 4 luni - nu 4 ani! - să pună pe masă o soluţie. Pe care a şi pus-o, în cele din urmă. Dar, surpriză!, nu a fost suficient de bună pentru PSD, care pierduse deja 4 ani. Ei trebuiau să găsească acum un vinovat, nu o soluţie. Responsabilitate, la PSD, zero!

Pe lângă cei 4 miniştri ai muncii, aş vrea să amintesc şi cei doi preşedinţi ai Comisiilor de muncă din Camera Deputaţilor şi Senat, care sunt tot PSD. Adrian Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă, de ani buni, nu a găsit de cuviinţă măcar să tacă, ci să arate cu degetul spre vinovat, când unul dintre responsabili ar fi fost chiar şi el. Când au de salvat situaţii la limită ştiu să treacă proiecte prin Parlament într-o singură zi, dar pentru Legea salarizării unitare, care ne-a costat 770 de milioane de euro, nu au fost suficienţi 4 ani.

Totuşi, la nivelul judeţului Vaslui, alte 10 proiecte implementate de administraţiile locale, conduse în mare parte tot de PSD, au pierdut finanţarea PNRR.

La Huşi, spre exemplu, un oraş care se luptă să păstreze în oraş specialişti din domenii-cheie, cum ar fi medicii, spre exemplu, a pierdut finanţarea PNRR pentru locuinţe de serviciu. Locuinţele nu ar fi fost suficiente să rezolve probleme grave de management al instituţiei, dar ar fi putut reprezenta o motivare importantă.

Gestionarea defectuoasă a spitalului, care are probleme în a atrage medici specialişti pediatri, primiri urgenţe sau anestezişti are tot origini la PSD. Local se cunoaşte situaţia mai în detaliu.

Tot la Huşi, o altă finanţare importantă din PNRR pierdută, pentru un obiectiv fanion pentru localitate: colegiul agricol care istoric specializează personal în domeniul viticol. O finanţare ce ar fi dotat liceul şi l-ar fi făcut mai atractiv pentru tinerele generaţii este acum pierdută. Şi se va aştepta altă finanţare, dar timpul trece.

PSD este la fel de incompetent sau rău-voitor şi la nivel local, nu doar la nivel central. La nivel naţional, alte zeci sau sute de proiecte sunt în aceeaşi situaţie. Alte sute de milioane de euro pierdute din incompetenţa sau indolenţa PSD.

Ne costă mult acest PSD.

Ne costă calitatea prezentului şi a viitorului nostru!

Ne costă chiar şi democraţia noastră!

Vă mulţumesc.

Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ionescu Tudor, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

"Am obţinut pentru România 80 de miliarde de euro!". Acestea au fost cuvintele lui Klaus Iohannis, în iulie 2020, iar partidele globaliste au făcut din PNRR slogan electoral.

Acum două zile, pe 31 august, a expirat termenul jaloanelor din PNRR. Iar din cele 80 de miliarde de euro trâmbiţate, România a încasat doar 13!

Iar din cele 13 miliarde, aproximativ 3,5 miliarde de euro sunt împrumuturi, pe care le vom plăti noi şi copiii noştri până în anul 2058!

Şi haideţi să vedem şi ce avem pe teren: peste 2.000 de lucrări nefinalizate, în sute de UAT-uri. În aceste localităţi, primăriile vor trebui să finalizeze proiectele până la sfârşitul anului din bugetele locale, adică din taxele şi impozitele românilor.

Începând din 2027, vor trebui să achite şi banii pe care i-au primit până în această perioadă, dacă nu le vor finaliza! O spune, cu seninătate, chiar premierul demis Ilie Bolojan!

Tronsonul Bacău-Paşcani al Autostrăzii A7 a ratat şi el decontarea din PNRR şi singura şansă sunt alocările de la bugetul de stat, adică din buzunarele românilor.

Tronsonul Margina-Holdea al Autostrăzii A1 este alt eşec răsunător din calendarul PNRR. Deşi este singurul "ciot" lipsă pentru a avea o autostradă continuă de la Sibiu până la autostrada cu Ungaria, proiectul a ieşit oficial din portofoliul PNRR şi a fost preluat integral tot pe bugetul de stat, adică tot pe banii românilor.

Şi lista poate continua. Întrebarea este: cine răspunde? Guvernele Cîţu, Ciucă, Bolojan au trecut, pe rând, pe la butoanele PNRR, iar PNL, PSD, USR şi UDMR şi-au împărţit ministerele. Niciun ministru nu a demisionat. Nicio sumă pierdută nu a fost recuperată şi nimeni nu a răspuns.

Aşa că, Partidul SOS România cere un raport public al Guvernului, prezentat aici, în Parlament, cu suma exactă pierdută, jalonul ratat pentru fiecare sumă şi numele responsabililor.

De asemenea, cerem o comisie parlamentară de anchetă privind gestionarea PNRR şi adoptarea mecanismului de răspundere pentru prejudiciile provocate statului.

Stimaţi colegi,

Guvernarea nu înseamnă să faci promisiuni deşarte, ci să fii în stare să conduci ţara. Partidele globaliste nu au fost capabile nici măcar să ridice banii care erau puşi pe masă. Au promis 80 de miliarde de euro şi au atras doar 13!

La următoarele alegeri, românii vor avea de ales între cei care au promis 80 de miliarde şi au atras doar 13 şi cei care astăzi le cerem socoteală.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Binecuvântat popor român,

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"120 de zile împotriva României"

De 120 de zile, România se află într-un blocaj politic. Jocurile de culise făcute de Nicuşor Dan, Ilie Bolojan şi Dominic Fritz au girat un Guvern demis şi au pus interesele politice mai presus de interesul naţional.

120 de zile în care România a pierdut timp, investiţii, bani şi locuri de muncă.

Dacă România ar fi avut o clasă politică responsabilă, astăzi trebuia să avem un Guvern cu drepturi depline şi un program de relansare economică. Avem, în schimb, cea mai mare rată a inflaţiei, pensii îngheţate, firme care îşi restrâng activitatea, locuri de muncă pierdute şi o economie sufocată!

Guvernul trebuie să susţină folosirea resurselor acestei ţări şi a gazului din Marea Neagră pentru reindustrializarea României, nu pentru dezvoltarea economiilor altor state. Sunt necesare măsuri concrete pentru oprirea risipei banului public şi a evaziunii fiscale! Acestea sunt problemele despre care Guvernul României ar fi trebuit să vorbească liber.

România are nevoie de un Guvern care să sprijine românii din diaspora, să investească aici, în ţara lor! De măsuri care să susţină reducerea taxelor pe muncă, reducerea impozitului pe profit la 10%, reducerea impozitului pe dividende la 8% şi facilităţi fiscale reale pentru profitul care se reinvesteşte în România.

Nu despre împărţirea funcţiilor. Nu despre cine primeşte un minister. Nu despre ce partid îşi mai pune un om într-o instituţie a statului român. Românii nu mai pot fi obligaţi să plătească taxe din ce în ce mai mari pentru ca statul să continue să arunce banii pe funcţii create politic, sinecuri şi privilegii.

Astăzi, România nu mai are timp de pierdut! Trebuie să reconstruiască economia reală!

Gazul românesc trebuie procesat pentru România. Cerealele României trebuie procesate aici, acasă, în ţara noastră. Iar energia românească trebuie să susţină, în primul rând, fabricile din România.

Nicuşor Dan, Ilie Bolojan, Dominic Fritz şi partidele care au girat acest blocaj trebuie să răspundă în faţa românilor pentru aceste 4 luni de zile, pentru fiecare zi de instabilitate politică, pentru fiecare investiţie pierdută şi pentru fiecare fabrică închisă.

În calitate de deputat în Parlamentul României, nu mai accept ca românii să fie sacrificaţi.

Pentru că România este o ţară, din păcate, de prea mult timp administrată împotriva propriilor cetăţeni!

După 120 zile de calcule şi negocieri, ajunge! Nu vă mai împărţiţi România! România are nevoie să producă şi să creeze locuri de muncă pentru români. Are nevoie să fie din nou stăpână pe economia şi resursele ei!

Un popor unit nu poate fi învins!

Cu respect, din Parlamentul României, deputat al SOS România, Mihai Ţiu.

Dumnezeu să binecuvânteze România!

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliaţi.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Mulţumesc lui Dumnezeu că am scăpat, într-un final, de PNRR şi îl rog să ne apere şi de Programul SAFE - sau, mai direct, UNSAFE. Dincolo de miliardele promise, s-a vorbit prea puţin despre ţară şi prea mult despre noi credite.

PNRR ne-a fost vândut ca marea noastră şansă. În 2020, în goana după voturi, Klaus Iohannis promitea peste 80 de miliarde de euro. Suma a scăzut la 30, apoi la 21, iar în final am primit doar 13 miliarde. În schimb, guvernul antiromânesc şi-a făcut partea: au închis mine şi centrale energetice fără să pună nimic în loc şi ne-au făcut dependenţi energetic de alte ţări. Au acceptat taxe şi reforme din cele mai aberante şi criminale, iar când a trebuit să aducă banii în ţară, n-au fost în stare... incompetenţa la rang de carieră. Au ştiut să închidă, nu să construiască. Au ştiut să cedeze, dar nu să negocieze.

Acum urmează SAFE: 16,68 de miliarde de euro.

Aceşti bani să ştiţi că nu sunt un cadou, ci sunt un împrumut pe care toţi cetăţenii români îl vor plăti, cu dobândă. Prin taxe şi impozite din cele mai diverse şi aberante.

Sigur că ţara trebuie apărată - nu contestăm acest lucru - şi avem nevoie de o armată cât se poate de puternică. Dar dacă ne împrumutăm cu încă 17 miliarde, vreau ca aceşti bani să întărească România, nu doar economiile altora.

Vreau producţie aici: fabrici româneşti, muniţie românească şi locuri de muncă pentru cetăţenii români. Nu putem accepta ca noi să facem datoria şi să plătim dobânda, iar alţii să ia profitul şi să se îmbogăţească.

Asta nu înseamnă să fii împotriva Europei. Asta înseamnă să fii, mai înainte de toate, pentru România şi pentru cetăţenii tăi. Putem fi parteneri fără să fim naivi şi putem fi europeni fără să ne ignorăm propriul interes.

Am închis destul. Am pierdut destul. Ne-am împrumutat destul. De acum, pentru fiecare miliard împrumutat, întrebarea este una singură: ce rămâne în România şi cu ce se aleg cetăţenii români? Pentru că datoria rămâne sigur. E timpul să rămână ceva şi pentru români.

Parlamentarii UNIT vor vota doar acele proiecte care într-adevăr vor reprezenta un avantaj pentru cetăţenii români şi pentru România.

Vă mulţumesc.

Deputat Tasica Simu, Circumscripţia nr. 13 Cluj, preşedintele Partidului UNIT.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

În continuare, daţi-mi voie să prezint lista colegilor care au depus declaraţii în scris.

Grupul parlamentar al PSD: domnul deputat Romeo-Daniel Lungu, Nicolae-Adrian Bara, Virgil Alin Chirilă, Mirela Furtună, Oana Matache.

Grupul parlamentar AUR: Cristina-Emanuela Dascălu.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Vetuţa Stănescu, Aneta Matei, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Bogdan-Iulian Huţucă, Marian Cruşoveanu.

Grupul parlamentar SOS România: Caragaţă Florin, Oltenaşu Sorin-George.

Având în vedere că ceilalţi colegi care doreau să susţină declaraţii verbal nu sunt prezenţi, am să-i prezint şi pe aceştia, iar declaraţiile lor rămân depuse în scris.

Domnul deputat Ion-Alin Tomoescu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Doamna deputat Arina Moş, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul deputat Iulian Lőrincz, Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Pascalini Nini-Alexandru, Grupul parlamentar SOS România.

Vă mulţumesc pentru prezenţă.

Ne revedem la ora 10.00.