|
Domnul Gheorghe Udrişte: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi deputaţi, Declaraţia mea politică de astăzi are ca dedicaţie activitatea marelui sculptor Brâncuşi, iar titlul e inspirat dintr-un citat al maestrului, şi anume: "La umbra marilor arbori nu creşte nimic decât iarba." Acum o săptămână, mai precis la data de 11 martie 2014, s-au sărbătorit o sută de ani de la prima expoziţie personală a sculptorului român Constantin Brâncuşi. Evenimentul nu avea loc la Bucureşti, nu avea loc nici măcar în satul natal Hobiţa sau în oricare alt oraş din România sau Europa, ci tocmai în Statele Unite ale Americii, la New York. Piese de o valoare inestimabilă ale acestui sculptor român remarcabil au devenit o moştenire arhitecturală preţioasă, dar care astăzi nu aparţine, în majoritatea ei, culturii româneşti. Măiestria lui Constantin Brâncuşi nu s-a remarcat iniţial şi în ţara sa natală. N-a făcut rabat de la principiile sale şi a părăsit ţara în căutarea unei lumi mai bune pentru talentul său. Vestita statuie a lui Carol Davila, despre care sculptorul aminteşte atunci când îşi justifică plecarea bruscă şi definitivă din ţara sa, a fost şi piesa arhitecturală care l-a convins pe maestru să ia calea Europei Occidentale. Vă fac citire dintr-o declaraţie a sa: "Ar fi fost o muncă uşoară [nr: sculptarea bustului generalului medic Carol Davila, despre asta este vorba] dar ca de prostituată, care mi-ar fi adus cei câţiva bani cât îmi trebuiau ca să-mi plătesc un bilet de drum de fier până la Paris. Dar ceva care se înnăscuse în mine şi pe care simţeam cum creşte, an de an, de câţiva ani la rând, a izbucnit năvalnic şi nu am mai putut răbda. Am făcut stânga-mprejur, fără niciun salut militar, spre marea panică a comisiei şi dus am fost, pomenind de mama lor." Am citat din Brâncuşi. În prezent, statuia este amplasată şi poate fi văzută în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti. În anul 1914, când avea loc prima expoziţie la New York a sculptorului, Ministerul de Interne de la Bucureşti a respins un proiect al lui Constantin Brâncuşi. Atât acest demers al sculptorului român, de a-şi promova un proiect artistic în România, cât şi celelalte care au urmat - dintre cele mai cunoscute Coloana infinitului, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor şi celelalte creaţii artistice aflate pe teritoriul României - au demonstrat că Brâncuşi a rămas profund înrădăcinat în ţara în care s-a născut şi a crescut. La moartea sa, 16 martie 1957, statul român a refuzat să primească moştenirea lăsată de Brâncuşi prin testament. O gravă eroare de decizie care l-a trădat nu atât pe acest mare sculptor, a cărui dorinţă nu a fost îndeplinită, cât a trădat poporul român, care a privit mereu cu recunoştinţă şi admiraţie creaţiile artistice excepţionale pe care Constantin Brâncuşi ni le-a dedicat. Astăzi, la un secol de la prima expoziţie a acestui mare sculptor, statul român are şansa istorică de a se revanşa. Nu întâmplător susţin această declaraţie politică în faţa dumneavoastră. Brâncuşi nu şi-a uitat conaţionalii, iar acum avem ocazia să arătăm că nici noi nu l-am uitat pe maestrul acestor sculpturi excepţionale. Pe 12 noiembrie anul trecut, împreună cu alţi peste o sută de colegi deputaţi şi senatori, am depus în Parlament propunerea legislativă pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă Constantin Brâncuşi, în subordinea Muzeului Naţional de Artă al României şi în administrarea Consiliului Judeţean Gorj. Cu sediul în municipiul Târgu Jiu, Muzeul va avea ca obiectiv promovarea operei şi vieţii lui Constantin Brâncuşi. Se va avea în vedere identificarea şi inventarierea tuturor lucrărilor marelui artist aflate pe teritoriul României, iar cu acordul deţinătorilor, se va încerca aducerea lor în acest nou muzeu. Legea prevede inclusiv protejarea şi conservarea Ansamblului Monumental Calea Eroilor - care urmează să fie înscris pe lista monumentelor Patrimoniului Mondial UNESCO - intensificarea cercetărilor privind opera şi viaţa lui Constantin Brâncuşi şi crearea unei biblioteci şi a unui Atelier Brâncuşi în România. A fost una dintre dorinţele marelui artist. Este o datorie morală şi istorică, iar Parlamentul României poate acorda această şansă moştenirii artistice pe care Constantin Brâncuşi ne-a oferit-o. Proiectul urmează să fie înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului. Camera decizională este Camera Deputaţilor. Vă rog, aşadar, stimaţi colegi, să sprijiniţi această iniţiativă şi să comemorăm şi noi cum se cuvine cei o sută de ani care s-au scurs de la organizarea la New York a primei expoziţii personale Constantin Brâncuşi, precum şi cei 57 de ani care au trecut de la trecerea maestrului la cele veşnice. Şi, ca un făcut, sau poate este o întâmplare a destinului, decedat în 1957, anul acesta se împlinesc 57 de ani de la moartea lui Constantin Brâncuşi şi poate că Dumnezeu ne va ajuta cu tot în acest an să aprobăm în Parlamentul României şi proiectul de lege pe care l-am propus în legătură cu înfiinţarea Muzeului Naţional de Artă Constantin Brâncuşi. Vă mulţumesc. Gheorghe Udrişte, deputat de Bucureşti, originar din Gorj.
|