Dezbateri parlamentare

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Avem astăzi două răspunsuri primite de la Ministerul Transporturilor şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Parlamentarul care a primit răspuns este domnul Gheorghe Florin, din partea Partidului Social Democrat.

Dacă secretarul de stat este aici, domnul Stanciu Aurel, domnul secretar de stat? Vă rog să-i răspundeţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion-Aurel Stanciu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor deputaţi,

Răspund la întrebarea domnului deputat Gheorghe Florin.

Întrebarea Domniei Sale a fost înregistrată atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Ministerul Transporturilor.

Stimate domnule deputat,

Sistemul de transport naval de care România dispune - şi mă refer, în principal, la Portul Constanţa, Canalul Dunăre-Marea Neagră şi fluviul Dunărea - reprezintă o oportunitate geoeconomică exploatată în prezent pentru a atrage mărfurile caracterizate prin volume foarte mari, din Hinterlandul Portului Constanţa, dar şi pentru a distribui mărfuri sosite pe cale maritimă către Centrul Europei.

Din analiza traficului înregistrat pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, se observă că există o tendinţă de creştere a traficului, iar în anul 2015, estimările, dar şi realizările pe primele 8 luni depăşesc cifrele înregistrate în anul precedent, deşi traficul pe Dunăre a avut de suferit în lunile iulie şi august din cauza condiţiilor hidrologice extreme, care au condus la scăderea adâncimilor de navigaţie pe Dunăre.

Menţionăm şi faptul că traficul depinde, într-o mare măsură, şi de dezvoltarea economică a României şi a ţărilor care constituie Hinterlandul Portului Constanţa.

Aşa cum v-am mai menţionat, în domeniul transportului naval, îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre reprezintă o prioritate pentru Ministerul Transporturilor, dar şi pentru Comisia Europeană, iar proiectele identificate sunt incluse în documentele strategice, cum ar fi: Masterplanul general de transport şi planul de lucru al coordonatorului european pentru coridorul reţelei centrale Rin-Dunăre.

Sectoarele de Dunăre în care adâncimile minime de navigaţie de 2,5 metri, recomandate de Comisia Dunării, nu pot fi asigurate pe toată durata anului sunt sectorul comun româno-bulgar şi sectorul Călăraşi-Brăila.

Pentru sectorul comun româno-bulgar al Dunării, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi a anulat licitaţia pentru selectarea unui consultant care să întocmească studiul de fezabilitate pentru revizuirea soluţiilor tehnice necesare îmbunătăţirii condiţiilor de navigaţie pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării şi studii complementare, din cauză că nu a fost elaborat cadrul legislativ privind implementarea proiectelor cuprinse în programa financiară 2014-2020.

Proiectul a obţinut finanţare în proporţie de 85% din mecanismul de interconectare a Europei, iar licitaţia va fi reluată după clarificarea aspectelor menţionate mai sus.

Pentru sectorul Călăraşi-Brăila, în perioada 2012-2014 au fost executate lucrări hidrotehnice, apărări de maluri, diguri de dirijare, dragaje şi praguri de fund în trei puncte critice - Bala, Iepuraşul şi Ostrovul Lupu.

În februarie 2015, Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi a contactat un consultant pentru elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru soluţii tehnice alternative complementare la punctul critic Bala, necesar pentru identificarea unor soluţii tehnice care să rezolve redirijarea debitelor din zona Bala. Acest contract este în derulare şi se va finaliza în iunie 2016. Finanţarea este asigurată prin Programul 2007-2013.

În perioada 2014-2020, vor fi continuate proiectele de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, iar principalele obiective de investiţii noi, pentru care vor fi accesate fonduri europene nerambursabile sunt: 1. modernizarea infrastructurii portuare prin asigurarea creşterii adâncimilor şenalelor şi bazinelor şi a siguranţei navigaţiei în Portul Constanţa, valoarea estimată - 47.302.150 de euro; sursa de finanţare este Programul operaţional infrastructură mare; perioada de implementare 2016-2018, amplasament Port Constanţa; 2. realizarea unui terminal Ro-Ro şi pentru autoturisme în Portul Constanţa Sud Agigea, valoarea stimată - 290.300.000 de euro, din acelaşi program; perioada de implementare 2016-2019, amplasament Port Constanţa; 3. dezvoltarea capacităţii feroviare în Portul Constanţa Sud Agigea, valoarea estimată 3.150.000 de euro, din acelaşi Program operaţional infrastructură mare, perioada de implementare 2016-2018, amplasament Constanţa; 4. platforma multinodală Galaţi, înlăturarea blocajelor majore, prin modernizarea infrastructurii existente şi prin asigurarea conexiunilor lipsă pentru reţeaua centrală Rin-Dunăre; valoarea estimată - 147.714.106 de euro, din care partea Administraţiei Porturilor Dunării-Maritime, 27.708.460 euro; perioada de implementare 2016-2019, amplasament Portul Galaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat Gheorghe Florin vrea să mai adauge ceva? Nu. Vă mulţumesc frumos.

Celălalt răspuns este adresat doamnei deputat Intotero Natalia-Elena. Văd că dânsa nu este în sală, aşa că-l rog pe domnul secretar de stat sau reprezentantul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să-i transmită răspunsul în scris.

Cu aceasta, încheiem prima parte a şedinţei, consacrată răspunsurilor orale.