Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

O rog pe doamna Ardeleanu să-şi prezinte declaraţia şi, în acelaşi timp, pe domnul deputat Gheorghe Ciobanu să se pregătească.

Doamnă colegă, cu drag, aveţi microfonul.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ministerul Educaţiei Naţionale a lansat în dezbatere publică Proiectul de plan-cadru pentru învăţământul primar. Am reuşit, săptămâna trecută, să stau de vorbă cu foarte multă lume, învăţători, profesori, elevi, părinţi, legat de acest Programul-cadru şi de ideea "năstruşnică" de a introduce încă două ore de mişcare, în combinaţie cu muzica şi jocul, la clasele I-IV. Opiniilor culese li se adaugă, firesc, şi experienţa mea de profesor, dar şi cea de bunică de elevi în ciclul primar, clasa pregătitoare şi clasa a II-a. Pot să sintetizez următoarele elemente ale punctului de vedere general.

Toată lumea este de acord că mişcarea este foarte necesară în rândul copiilor de această vârstă, dar ea trebuie făcută profesionist, cu resursele umane şi materiale corespunzătoare şi obligatorii. În prezent, pentru marea majoritate a copiilor cu care am discutat, a părinţilor, dar şi a învăţătorilor, cele două ore de educaţie fizică reprezintă un chin: nu există programă clară, nu există, de multe ori, profesori specializaţi în toate şcolile, nu există infrastructura necesară, nu există un control asupra efectuării acestor ore, care se transformă, cel mai adesea, în ore de limba română şi matematică.

Pe de altă parte, aceste schimbări şi experienţe marca "prim-ministru" sau "miniştri ai educaţiei", care se perindă într-un ritm ameţitor la conducerea treburilor ţării, dau efectiv peste cap sistemul. Prima reacţie a celor cu care am discutat a fost, citez: "Ne-am săturat de schimbări, ne-am săturat de excese, ne-am săturat să fim cobaii miniştrilor".

Patru ore de "mişcare" pe săptămână ar crea mari probleme procesului de învăţământ, deoarece ar trebui imediat adaptată programa de la matematică, de exemplu, care rămâne cu doar trei ore, grilele de evaluare la testări şi examene, nemaivorbind de faptul că o oră de limbă străină, începând cu clasa a III-a, este mult prea puţin în condiţiile respectării Cadrului european al limbilor. Se încurajează sistemul meditaţiilor în cazul în care unele familii doresc performanţă prin şcoală.

Cum se poate face această modificare - patru ore de "mişcare" la ciclul primar - fără a se avea în vedere consecinţele în programa şcolară până la clasa a XII-a? A se lucra doar pe un ciclu de învăţământ este riscant, apar neconcordanţe şi, de aici, situaţia dezastruoasă de la examenele naţionale.

Atât copiii, cât şi părinţii, nu mai vorbesc de bieţii învăţători ale căror norme se simt ameninţate, în condiţiile în care, pentru aceste discipline, vor apărea profesori specializaţi de educaţie fizică, desen, muzică, sunt realmente speriaţi de această perspectivă, de ideile de aşa-zisa reformă, pe care vrea să le pună în aplicare un prim-ministru "mânat" de la spate de interese oculte. Părerea generală este că sunt mari interese în joc şi în acest caz.

În fine, mi-a plăcut, de data aceasta, atitudinea rezervată a mass-media pe această temă.

Stimaţi colegi,

Constat că singurul atu al USL-ului rămâne consecvenţa. Da, consecvenţa în a crea haos, în a destabiliza, cu orice preţ, un sistem care pe alocuri funcţionează bine, în a-şi bate joc de nişte dascăli care sperau că falsele dispute şi confuziile vor dispărea. Din păcate, dorinţa Guvernului USL de a-şi lega numele de schimbări, indiferent de consecinţe, face ca "ceaţa" să persiste deasupra învăţământului românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Stimată doamnă deputat,

Vă mulţumim pentru modul în care aţi prezentat.