Dezbateri parlamentare

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Invit la microfon pe doamna deputat Lucreţia Roşca. Se pregăteşte domnul deputat Vasile Gudu.

Doamna Lucreţia Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea se numeşte... de fapt, este o cerere a mea în calitatea de deputat în ceea ce priveşte nevoia de a se forma o comisie parlamentară pentru controlul aplicării Ordonanţei de urgenţă nr.75/2009 privitoare la modul de calcul al preţurilor medicamentelor de uz uman şi a Ordonanţei de urgenţă nr.77/2011 privitoare la taxa de clawback.

Premierul României, domnul Victor Ponta, în şedinţa de Guvern de săptămâna trecută a cerut Ministrului Sănătăţii, domnului Nicolae Banicioiu, să transmită tuturor deţinătorilor de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor de uz uman, o actualizare a preţurilor, bazându-se pe dreptul românilor de a plăti acelaşi preţ precum cel achitat de cetăţenii din alte state membre ale Uniunii Europene.

Ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a solicitat tuturor deţinătorilor de APP-uri, ca pană la 10 martie 2015, să-şi actualizeze preţurile conform legislaţiei în vigoare.

În prezent, românii plătesc medicamentele cu 25% mai mult decât cetăţeni din Uniunea Europeană. Acest lucru s-ar datora deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, care nu respectă Ordinul ministrului nr.75/2009, dar şi guvernelor care au permis aşa-zisa "îngheţare a preturilor" prin memorandumuri.

În anul 2009, ministrul sănătăţii de atunci transpunea Directiva Europeană 89/105/CCE, emiţând Ordinul ministrului sănătăţii nr.75/2009, pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul al preţurilor la medicamentele de uz uman.

Ordinul ministrului sănătăţii se aplică tuturor medicamentelor de uz uman pentru care a fost emisă o autorizaţie de punere pe piaţă, denumită în continuare APP, valabilă pe teritoriul României, şi care se comercializează pe teritoriul ţării noastre în conformitate cu prevederile legii.

Sunt supuse avizării ministerului, în ceea ce priveşte preţul, medicamentele care se eliberează pe bază de prescripţie medicală, a căror punere pe piaţă este autorizată de Agenţia Naţională a Medicamentului sau pe baza deciziei Comisiei Europene.

Preţul medicamentelor se stabileşte şi se modifică în mod liber de către deţinătorii de APP-uri. Preţul medicamentelor nou autorizate pentru punere pe piaţă, precum şi preţul modificat, stabilit de deţinătorul APP, se notifică la minister în termen de 30 de zile de la momentul punerii pe piaţă.

Preţul medicamentelor magistrale şi oficinale se stabileşte, cum spuneam, în mod liber, în comparaţie cu alte preţuri din 12 ţări din Uniunea Europeană.

În cazul în care preţul propus de către deţinătorul de APP sau reprezentantul acestuia nu este în conformitate cu prezentele norme, deţinătorul de APP va fi sancţionat prin excluderea medicamentului respectiv din lista denumirilor comerciale ale medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală. Excluderea are efect pe o perioadă de un an de la emiterea deciziei luate la nivelul ministerului.

În cazul îngheţării preţurilor, impusă asupra tuturor medicamentelor sau numai unei categorii de medicamente, Ministerul Sănătăţii efectuează cel puţin o dată pe an o analiză, pentru a stabili dacă condiţiile macroeconomice impun menţinerea îngheţării. În termen de 90 de zile de la începutul acestei analize, Ministerul Sănătăţii anunţă majorările sau micşorările de preţ, dacă există.

Ca deputat, membru al Comisiei pentru sănătate, am aflat zilele acestea din presă (căreia îi mulţumesc), că preţurile medicamentelor sunt îngheţate prin memorandum de Ministerul Sănătăţii din 2012. Acest lucru se întâmplă în paralel cu problema taxei clawback, legiferată printr-un alt ordin emis în 2009, Ordinul nr.104/2009.

Taxa a fost introdusă în România în octombrie 2009, însă de atunci şi până în prezent a suferit o serie de modificări, a creat tot felul de blocaje administrative şi a stârnit controverse peste controverse, în special intre asociaţiile de producători de medicamente şi Guvern.

Deşi a suferit nenumărate ajustări până acum, la început de 2015, taxa de clawback face în continuare obiectul nemulţumirilor producătorilor/importatorilor de medicamente şi, posibil, al unei noi modificări legislative în viitorul apropiat, pe masa Comisiei pentru sănătate, pe ordinea de zi aflându-se deja aceste modificări propuse.

În prezent, taxa de clawback este reglementată prin O.U.G. nr. 77/2011, care s-a aplicat doar din 2011.

Prin această ordonanţă, s-a încercat îmbunătăţirea reglementării privind taxa de clawback, pe fondul unor nenumărate controverse şi nemulţumiri pe care le-a stârnit vechea reglementare a acestei taxe, şi anume, O.U.G. nr. 104/2009.

La rândul său, OUG 77/2011 a suferit relativ recent câteva modificări importante, după Decizia Curţii Constituţionale care a considerat că includerea la această taxă şi a TVA-ului este neconstituţională, deci, modificarea a constat în scoaterea acestei taxe din plata celor cu autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor.

Prin urmare, chiar dacă Ordonanţa nr.17/2012 a eliminat T.V.A.-ul din formulă, doar începând cu trimestrul IV al anului 2012, după cum consideră Curtea Constituţională, TVA-ul nu trebuia calculat nici înainte de această dată.

În consecinţă, au urmat litigii între cei cu autorizaţie de punere pe piaţă şi Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională.

Consider că există cu siguranţă o legătură între "îngheţarea preţurilor la medicamente", aşa-zisă, şi creşterea taxei clawback cu până la 25% în anul 2014, şi aşa-zisul preţ al "medicamentelor la raft", tot aşa cu 25% mai mare decât în alte ţări din Uniunea Europeană, motiv pentru care solicit formarea unei comisii parlamentare care să facă lumină în această situaţie.

Felicit implicarea premierului si ministrului sănătăţii, actuali, în aşa-zisul "război al medicamentelor".

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc.