Dezbateri parlamentare

Domnul Cătălin Drulă:

Dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke.

Se pregăteşte doamna deputat Chilat.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi este despre ziua victoriei Revoluţiei de la 1848, care a reprezentat fundamentul democraţiei româneşti.

Data de 11 iunie, instituită oficial prin Legea nr. 27/2023, reprezintă momentul în care voinţa unui popor de a fi liber a învins ezitările şi a impus dreptatea.

În această zi, în anul 1848, domnitorul Gheorghe Bibescu semna Proclamaţia de la Islaz, recunoscând astfel Guvernul Revoluţionar Provizoriu şi programul paşoptist care viza modernizarea societăţii româneşti. Această victorie de etapă a reprezentat scânteia care a transformat aspiraţiile nobililor, intelectualilor şi ale simplilor cetăţeni într-un proiect politic coerent, menit să scoată ţara din umbra protectoratelor străine şi să o aşeze pe harta naţiunilor europene moderne.

Paşoptiştii au fost acei oameni providenţiali care au înţeles că o naţiune nu poate prospera fără libertăţi cetăţeneşti, fără egalitate în faţa legii şi fără o identitate naţională asumată. Numele lor - Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Ion C. Brătianu, Avram Iancu, Andrei Şaguna sau C.A. Rosetti - sunt astăzi simboluri vii ale sacrificiului pentru democraţie. De asemenea, trebuie să cinstim memoria unor femei curajoase, precum Ana Ipătescu şi Maria Rosetti, care au demonstrat că lupta pentru drepturi şi afirmare naţională nu a cunoscut bariere de gen, ci a fost un efort comun al întregului popor.

Deşi flacăra revoluţiei a fost oprită temporar de forţele imperiale, idealurile paşoptiste nu au pierit. Ele au continuat să ardă mocnit în conştiinţa românilor, devenind, în timp, motorul marilor transformări care au urmat: Unirea Principatelor din 1859 şi obţinerea Independenţei de Stat din 1877. Tot ceea ce suntem astăzi ca stat european, instituţiile moderne, reformele şi unitatea statului român îşi au rădăcinile în acea vară a anului 1848, când românii au avut curajul să ceară dreptul la autodeterminare.

Sărbătorind Ziua Victoriei Revoluţiei de la 1848, reconfirmăm ataşamentul nostru faţă de valorile fundamentale ale democraţiei. Generaţia paşoptistă ne-a lăsat moştenire un stat, dar mai ales o stare de spirit: curajul de a inova, puterea de a ne uni în momente de cumpănă şi credinţa neclintită în viitorul României.

Este, aşadar, datoria noastră, ca reprezentanţi ai poporului, să păstrăm vie această flacără şi să demonstrăm că merităm sacrificiul înaintaşilor noştri, prin tot ceea ce decidem şi construim pentru generaţiile care ne vor urma.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.