Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Invit la microfon pe domnul Kerekes Károly, din partea Grupului parlamentar al UDMR şi rog să se pregătească doamna colegă Sanda-Maria Ardeleanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Armata îşi măsluieşte trecutul revoluţionar".

Stimaţi colegi,

Au trecut mai mult de 20 ani de la revoluţie, însă în continuare există probleme în aprecierea ei corectă. Un nou scandal este provocat, de această dată, de către desecretizarea jurnalelor de luptă ale armatei din perioada 15-22 decembrie 1989.

Aceste jurnale de luptă din perioada amintită au avut mult timp caracter secret, însă la insistenţele Asociaţiei "21 Decembrie", Curtea Europeană a Drepturilor Omului a impus Guvernului României să facă publice aceste documente. Din documentele militare în cauză reiese că semnatarii lor îl calificau pe Nicolae Ceauşescu drept dictator deja în perioada 15-21 decembrie, iar regimul acestuia îl titulau drept totalitar.

Este evident că avem de a face cu jurnale de luptă întocmite ulterior, la sfârşitul anului 1989 sau la începutul anului 1990. Aceste jurnale de luptă ale armatei nu aveau cum să reflecte critica şi ostilitatea armatei împotriva dictatorului şi al regimului său, din simplul motiv că, în perioada 15-21 decembrie, aceasta executa ordinul dat de conducerea supremă a PCR de a trage în revoluţionari, de a înăbuşi revoluţia. Acest ordin a fost executat întocmai, trăgându-se în populaţie chiar şi în data de 21 decembrie, cu excepţia Timişoarei.

În consecinţă, avem de a face cu un mod scandalos de măsluire a trecutului revoluţionar al armatei. Această falsificare a realităţii ar merita o examinare de către o comisie parlamentară, lucru pe care îl supun atenţiei preşedintei Camerei Deputaţilor.

Este de remarcat faptul că în această tentativă de înfrumuseţare a trecutului revoluţionar al armatei se încadrează şi încercarea de a ridica statuia generalului Ştefan Guşă la Târgu-Mureş, iniţiatorii ei fiind cadrele militare în rezervă, care au fost de altfel cadre active la Târgu-Mureş, la data de 21 decembrie 1989, unde armata a ucis 6 revoluţionari.

Constituie un adevăr istoric faptul că armata a avut cu totul alt rol începând cu 22 decembrie 1989, însă în zilele ce au precedat această dată, armata nu a avut un comportament antitotalitar.

Încercarea de a dovedi prin orice modalitate contrariul nu este altceva decât o autojustificare deosebit de jenantă.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumim şi noi.