|
Domnul Victor Cristea: Bună dimineaţa! Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică este intitulată: "Onoarea cetăţenilor de a participa la guvernare - o iluzie". Citind Constituţia României, aflăm că: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării" - Aart.61 din Constituţia României. "În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului." - conform art.69 din Constituţia României. Înţelegem astfel că democraţia constituţională are puterea de a-i conferi omului de rând imensa onoare de a participa la guvernare. Ascultându-i pe oameni, pe reprezentanţii mediului de afaceri şi ONG-uri, discutând cu ei despre ideile lor, încercând apoi să aplici aceste idei în contextul procesului legislativ, discutând despre problemele cu care se confruntă ţara şi încercând să descrii pericolele pe care le înfruntăm şi posibilele soluţii, toate acestea sunt coordonate ale unei vieţi publice esenţiale pentru supravieţuirea democraţiei. Parlamentarul trebuie să exprime suveranitatea şi raţiunea poporului, aspiraţiile acestuia. Însă, actuala putere, profitând de o majoritate parlamentară nedemnă şi pentru a-şi satisface propriile interese, diminuează rolul şi eficienţa Parlamentului, recurgând la măsuri antidemocratice. Asumarea răspunderii Guvernului pe legi care, dacă ar fi rezultatul consensului general al întregii clase politice, formată din putere şi opoziţie, vizând o reformă reală a statului, a instituţiilor sale, ar fi avut în centrul atenţiei românul; iar românul are o singură dorinţă: să nu mai fie umilit şi batjocorit, plătind cu vârf şi îndesat factura crizei, şi nu în ultimul rând criza din zonele calamitate de viscol. Dar, prin "bunăvoinţa" puterii, la etajul politico-financiar, dezmăţul cheltuirii iraţionale a banului public nu a cunoscut răgaz.O altă măsură a actualei echipe de la guvernare este adâncirea crizei de comunicare politico-socială. Semnificativă în acest sens este elaborarea Legii bugetului consolidat al statului şi Legii bugetului asigurărilor sociale, care nu sunt emanaţia consultărilor dintre putere, opoziţie, mediul de afaceri şi mediul academic. Dimpotrivă, legile sunt elaborate de pe poziţii de forţă, fără dezbatere, iar puterea condamnă România la subdezvoltare. Astfel, actuala guvernare nu deţine o viziune coerentă de revigorare a României. Nu s-a prezentat strategia bugetară care trebuia să cuprindă obiective prioritare, cu efecte pozitive pentru această perioadă, în centrul căreia trebuia să se afle cetăţeanul român. Bugetul nu evidenţiază obiective cu finanţare multianuală, investiţii cu caracter multiplicativ. Bugetul nu a fost realizat în concordanţă cu bugetul Uniunii Europene, întrucât nu are avizul Uniunii Europene, una din sursele financiare pentru ţara noastră. Bugetul este calea ascunsă de a cheltui banul public pe investiţii fără miză, în avantajul clientelei politice - finanţatorul campaniei electorale din 2008. Bugetul reprezintă schimbul între bani şi abuzul de putere, o convergenţă între putere şi bani, practic esenţa corupţiei. Toate aceste motive nu pot permite invitarea partidelor din opoziţie la elaborarea strategiei bugetare pe 2012 şi pentru următorii ani. Comportamentul abuziv din partea majorităţii parlamentului şi a preşedintelui de şedinţă din Camera Deputaţilor reprezintă o altă măsură a actualei puteri, respectându-se un scenariu de compromitere a credibilităţii Parlamentului şi de obstrucţionare de către preşedintele de şedinţă, de preşedintă în special, a deputaţilor opoziţiei care au solicitat cuvântul în cadrul dezbaterilor pe fond şi nu numai. Este regretabil că realitatea prezintă anul 2011 ca fiind, în modul cel mai pregnant din cei 22 de ani de la Revoluţie, expresia unei democraţii politice şi economice înţelese original de actuala putere: reprezentanţii săi au dobândit libertatea şi dreptul de a face orice, inclusiv de a încălca orice lege; au păstrat ca societate un model economic şi social bazat pe două principii: bacşişul şi hatârul. Aceste două principii sunt motive pentru ca oamenii să fie neîncrezători şi cinici faţă de funcţionarea democraţiei româneşti, faţă de cei pe care i-au ales să îi reprezinte. Se înţelege cu uşurinţă de ce atât de multă lume se simte descurajată de prestaţia actualului guvern. Guvernanţii, partidele care susţin Guvernul, dovedindu-se incapabili să gestioneze criza economică şi, mai recent, criza din zonele calamitate, recesiunea, au trecut la măsuri extreme: restricţiile şi austeritatea, care condamnă România la o sărăcie şi mai mare, la o depresie şi mai accentuată. Istoria arată că nu măsurile austere diminuează efectele crizei economice, ci unitatea clasei politice, colaborarea între putere, opoziţie, mediul de afaceri şi mediul academic, elaborând împreună planul de dezvoltare a economiei româneşti, în noile condiţii adoptate de către statele Uniunii Europene. Depăşind diferenţele de natură politică şi socială, trebuie reunite milioane de români într-o idee despre România, într-o voinţă unitară de reformare în bine a ţării noastre. Lipsa de experienţă, de profesionalism a guvernanţilor aduce mai multe pagube decât criza economică. Elocventă în acest sens este criza din zonele calamitate de zăpadă abundentă şi viscol. Criza în care se înregistrează 74 de morţi. Morţi pe care Guvernul şi partidele din arcul guvernamental îi au pe conştiinţă. România are o climă temperat continentală. Deci trebuie acţionat în consecinţă. Se impune de urgenţă ca Guvernul Ungureanu, cu aprobarea Parlamentului României, să elaboreze o nouă strategie bugetară multianuală, în vederea eliminării efectelor distructive ale fenomenelor naturale din timpul iernii. Obligatoriu trebuie montate parazăpezi; plantate perdele vegetale de protecţie a drumurilor şi căilor ferate; plantate perdele vegetale de protecţie a localităţilor rurale; achiziţionate de urgenţă, de către Ministerul Transporturilor, utilaje speciale pentru deszăpezire. Această succintă radiografie a actualei politici româneşti de guvernământ evidenţiază o realitate de tristă amintire. Suntem martorii unei politici făcute cu patimă împotriva adversarilor politici, care nu mai sunt percepuţi de mult ca posibili colaboratori, urmărindu-se distrugerea partidelor politice indiferent de opţiunile celor care le susţin. Totuşi, în ciuda nelegiuirilor săvârşite, puterea guvernamentală ar mai putea avea un moment de reflecţie pentru a reveni la sentimente mai bune, promovând o politică pragmatică, bazată pe credinţă, moralitate şi profesionalism - valori democratice esenţiale, care pot asigura cetăţenilor speranţa promovării sociale. Singura cale prin care democraţia constituţională va avea puterea de a-i conferi omului de rând imensa onoare de a participa la guvernare este ca puterea guvernamentală să elaboreze un nou program de guvernare, cu politici publice şi măsuri publice aprobate de Parlamentul România într-un consens general, care să vizeze calitatea vieţii cetăţenilor români. Aşa participă românii la guvernare! Vă mulţumesc. Vreau să solicit spre analiză, de către Biroul Camerei Deputaţilor, ca aceste şedinţe de declaraţii politice să nu se desfăşoare în aceste condiţii şi să facă parte din plenul Camerei Deputaţilor, întrucât problemele care vin - întrucât vorbeam de participarea cetăţenilor la guvernare, toate amendamentele pe care le aducem noi aici sunt problemele oamenilor şi cred că trebuie cunoscute şi dezbătute în plenul Camerei. Vă mulţumesc.
|