Árpád-Francisc Márton
Árpád-Francisc Márton

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 septembrie 2012

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.81/2012
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 septembrie 2012

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.3 Márton Árpád-Francisc - prezentarea cazului clădirii Colegiului Székely Mikó din Sfântu Gheorghe;

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

Domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului UDMR, şi se pregăteşte domnul deputat Firczak Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În data de 1 septembrie anul curent peste 25 de mii de persoane s-au adunat în jurul clădirii Colegiului Székely Mikó din Sfântu Gheorghe, nu numai din împrejurimi sau secuime, ci din Sighetul Marmaţiei până-n Arad, din tot cuprinsul Maramureşului, Crişanei, Banatului şi Ardealului, nu pentru a face presiuni asupra justiţiei, ci pentru a atrage atenţia asupra pericolului renaţionalizării imobilelor nu demult retrocedate.

Precedentul periculos îl constituie o hotărâre judecătorească din Buzău, prin care trei persoane au fost condamnate - doi maghiari la trei ani de închisoare cu executare şi un român la trei ani de închisoare cu suspendare - pentru că, în urma evidenţelor, au semnat actul de retrocedare al clădirii către biserica reformată.

Care sunt evidenţele:

- Conform cărţii funciare clădirea aparţinea persoanei juridice Colegiul Reformat Székely Mikó. Vă pun întrebarea: dar Colegiul Reformat cui aparţinea, dacă nu Bisericii Reformate? Pentru cei care nu înţeleg, poate fi răsfoit şi contractul dintre Biserica Reformată şi constructorul care a realizat această clădire şi, evident, el datând de la începutul anilor 1800, într-o altă perioadă. Atunci să mergem mai încoace, la perioada interbelică, când acest colegiu primeşte acordul domnului ministru Constantin Angelescu de a avea activitate, pe data de 1928, iulie 23, iar proprietarul este tot Biserica Reformată. Mai mult, contractul pentru construirea clădirii, datat în secolul al XIX-lea, se încheie între Biserica Reformată şi constructor.

- Pentru cei pentru care documentele antebelice nu au relevanţă, aduc în discuţie două acte apărute în Monitorul Oficial al României. Unul datează din 23 iulie 1928, poartă numărul 81, semnătura ministrului învăţământului, Constantin Angelescu, şi dă dreptul de funcţionare Colegiului Reformat. În acest act, ca proprietar este trecut Biserica Reformată.

Mai mult, această clădire a fost naţionalizată, cum reiese din documentul din 1948, 3 august, publicat tot în Monitorul Oficial, de la Biserica Reformată.

Cum poţi să iei ceva de la cineva căruia nu-i aparţinea?

-Există act şi postbelic, mai exact decizia prin care a fost naţionalizată clădirea. Acesta a apărut în Monitorul Oficial din 3 august 1948, şi ca proprietar de la care se naţionalizează clădirea este trecut Biserica Reformată. Vă pun întrebarea: cum poţi să iei ceva de la cineva care nu-l avea în proprietate?

Cu toate aceste evidenţe, Judecătoria din Buzău a decis că acest imobil nu aparţinea Bisericii Reformate, şi cei care au semnat această hârtie de retrocedare, supunându-se legii, sunt pasibili de închisoare.

Puteţi zice că este doar o eroare judiciară. Noi zicem că este un precedent periculos.

Este un precedent periculos nu numai pentru comunitatea maghiară, nu numai pentru reformaţi, ci pentru întreaga societate românească, mai ales într-o perioadă când acest stat a fost avertizat că trebuie să încheie această procedură de retrocedare a imobilelor naţionalizate.

Nu doresc ca prin această intervenţie să fac o presiune asupra justiţiei, ci doar să vă atrag atenţia că trebuie să adoptăm legi care să nu poată fi răstălmăcite şi să asigurăm adevărata independenţă a justiţiei, împreună cu responsabilitatea acesteia.

Judecătorul se pare că a fost independent chiar faţă de evidenţe, chiar de acte apărute în Monitorul Oficial al României şi, sub impulsul propriei convingeri, a decis renaţionalizarea clădirii într-o perioadă în care România a fost obligată să definitiveze procesul de retrocedare.

Noi, Parlamentul, trebuie să adoptăm legi care să nu poată fi răstălmăcite şi să asigurăm independenţa justiţiei faţă de cursurile politice, împreună cu includerea responsabilităţii disciplinare materiale şi, de ce nu, penale pentru cazul în care în mod evident decidentul încalcă legile ţării.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat,

Mulţumesc şi eu.