Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Şi se pregăteşte domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Stimate coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iar se vorbeşte mult despre statul de drept. Permiteţi-mi să citesc prevederi din Codul penal referitoare la infracţiunile de ameninţare şi şantaj.

"Ameninţarea. Art. 206 alin. (1). Fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Şantajul. Art. 207 alin.(1). Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial pentru sine ori pentru altul se pedepseşte cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

Alineatul (2). Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia în scopul prevăzut în alin. (1)". Am încheiat citatul.

Dacă o persoană, fie şi preşedintele ţării, ameninţă pe candidaţii la prezidenţiale că îi va demasca dacă nu recunosc de bunăvoie că sunt sau au fost ofiţeri sub acoperire, atunci acea persoană comite fapta definită în alineatul 2 al articolului 207 şi trebuie să răspundă penal.

Dacă o anumită persoană îi ameninţă pe membrii unei comisii parlamentare că porneşte împotriva lor o procedură penală, dacă nu se comportă cum doreşte ea, fapta poate fi încadrată la alineatul (1) al articolului 206 sau alineatul (1) al articolului 207, în funcţie de speţă.

La fel, ar trebui să răspundă pentru faptele lor procurorii şi judecătorii care se fac vinovaţi de fapta represiunii nedrepte, art. 283, Cod penal.

Să nici nu vorbim de persoane care, în numele unor autorităţi sau asociaţii, încearcă să constrângă membrii Curţii Constituţionale să ia altfel de decizii decât cele pe care le consideră de cuviinţă.

Dacă toate aceste persoane vor fi trase la răspundere conform prevederilor penale, atunci România este un stat de drept. Dar dacă nu, atunci nu trăim într-un stat de drept.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulţumim şi noi.