Dezbateri parlamentare

Doamna Rodica Nassar:

Are cuvântul în continuare domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi tratează "Întâlnirea NATO de la Bucureşti în context geopolitic".

În zilele noastre, relansarea politicii externe a Rusiei, războiul din estul Ucrainei şi conflictul civil sângeros, având uriaşe implicaţii internaţionale, din lumea arabă, au schimbat total perspectiva asupra provocărilor politice majore din Europa Centrală şi de Sud-Est. Acel secol de pace deplină la care visau politologii cu decenii în urmă nu a rămas decât o teorie goală de substanţă şi fără sens real.

Din păcate, Europa occidentală, sufocată de ideologii relativiste şi apăsată de un raport de forţe tot mai nefavorabil cu Statele Unite şi Rusia, a devenit mai indecisă ca niciodată în ceea ce priveşte politica de apărare şi securitate colectivă, lucru care a potenţat necesitatea unei prezenţe atlantiste anglo-americane în regiunea noastră, deşi asistăm la un declin al rolului jucat de Statele Unite în Orient şi chiar în Europa de Est.

Este un moment extrem de dificil pentru lumea euro-atlantică, o lume care în ultimii 25 de ani s-a lăsat constant antrenată în jocuri de putere regională şi într-o strategie politică birocratizată, complicată şi greoaie care au şubrezit sistemul de apărare colectivă a spaţiului de civilizaţie europeană. Acest lucru s-a datorat în primul rând renunţării la valorile pe baza cărora a fost concepută Alianţa Nord-Atlantică: valori creştine, libertate, democraţie, respect faţă de lege şi persoană.

Orice derogare de la aceste principii, indiferent cât de mică, pe care responsabilii NATO au făcut-o de-a lungul anilor, a dus de fapt la o mai mare slăbire a conceptului strategic al NATO decât erorile politico-militare ori lipsa de inspiraţie geopolitică a actualei administraţii democrate americane, lipsă de viziune geostrategică greu de cuantificat sub aspectul stabilităţii mondiale.

În contextul acestei întâlniri la vârf la care au luat parte pe lângă România, Polonia, Cehia, Slovacia, Lituania, Letonia, Ungaria, Estonia şi Bulgaria este foarte important de spus rolul deosebit de pronunţat în Europa estică pe care îl joacă vechiul binom nord-sud - Polonia-România, ţări care au jucat în Evul Mediu cel mai important rol în apărarea Europei de ofensiva otomană şi naţiuni care au o lungă istorie de confruntări cu regimul bolşevic sovietic şi care au opus în perioada regimurilor comuniste o opoziţie dură în faţa totalitarismului impus brutal unor naţiuni iubitoare de Dumnezeu şi libertate.

Cooperarea dintre ţările est-europene în acest cadru deosebit de tensionat al ofensivei generale a Rusiei îl reprezintă premisa strategică fundamentală a menţinerii unui echilibru de forţe favorabil blocului euroatlantic în această parte de lume. Concesiile, mai mărunte ori mai adânci, pe care în ultimii ani Bruxelles-ul ori Berlinul le-au făcut Moscovei nu au avut decât un singur efect: creşterea masivă a influenţei politice şi economice a Rusiei în Europa, câteodată chiar în detrimentul principalei forţe din NATO, Statele Unite ale Americii, şi, chiar mai mult decât atât, readucerea asupra Ţărilor Baltice, Poloniei ori României a perspectivei sumbre a "cordonului sanitar".

De aceea, cred că întărirea flancului estic al NATO stă la temelia asigurării păcii, stabilităţii şi echilibrului de forţe în Europa. Ţările din Europa Centrală şi de Est, naţiuni trecute prin trauma grea a totalitarismului comunist impus de sovietici cu violenţă, sunt în măsură să devină cenzorul geopolitic al ceea ce deseori vedem a fi politica netransparentă, egoistă şi duplicitară pe care lideri politici din ţări precum Germania ori Franţa o duc în raport cu o Rusie care poartă un foarte interesant şi subtil război geopolitic bazat pe o ideologie colectivistă de tip ghiveci, denumită generic "euroasianism".

Cred că este nevoie de o redimensionare a rolului politic, militar şi strategic pe care acest relativ fragil culoar democratic balto-mediteraneean îl joacă în contextul securităţii euroatlantice. Cred că decidenţii occidentali ar trebui să înveţe a asculta mai puţin la diverse cântece de sirenă ori la necesităţi scumpe care se fac resimţite la "pompă", şi mai mult la vocile realiste şi traumatizate de experienţa ocupaţiei sovietice care se afirmă la Varşovia, Praga ori la Bucureşti.

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Naţional Liberal.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat.