|
Domnul Mihai-Cătălin Botez: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Astăzi aş vrea să vorbesc despre situaţia cinematografelor din România. Cândva locuri de întâlnire îndrăgite, unde locuitorii veneau să se relaxeze, astăzi, multe cinemauri au ajuns să fie adevărate pericole publice. De ceva timp am început o cercetare mai atentă a situaţiei cinemaurilor. Interesul meu a fost stârnit de starea cinemaului "Modern" din municipiul Vaslui, aflat într-o stare avansată de degradare. Clădirea este un pericol public pentru cetăţeni şi nu serveşte niciunui scop, în prezent, cu atât mai puţin celui de cinema. În prezent, legea impune primăriilor, care preiau clădirile cinemaurilor din domeniul privat al statului, obligaţia de a le renova şi a difuza film. Doar o parte din cinemaurile preluate de primării mai difuzează film, anume 36, în timp ce altele au devenit centre culturale, care nu mai servesc scopului original. Alte 19 imobile, în care au funcţionat cinematografe, au ajuns într-o stare gravă de degradare, autorităţile locale neavând fonduri suficiente pentru investiţii şi reparaţii. Multe altele, chiar şi dintre cele aflate încă în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor, probabil se află într-o stare în care nu mai pot fi folosite nici pentru a difuza film, nici pentru alte scopuri. Ce este de făcut? Fiecare caz trebuie evaluat în mod particular. Multe primării se tem probabil să preia în administrare cinemaurile, obligate fiind de lege să investească fonduri în clădiri vechi şi să continue difuzarea de filme, deşi în oraşele lor nu există o astfel de cerere. În astfel de cazuri, autorităţile locale trebuie sprijinite de Guvern pentru a schimba destinaţia terenului şi a clădirii, spre a fi exploatate în beneficiul comunităţii. În alte cazuri, trebuie reevaluată utilitatea unui cinema, chiar dacă fondurile există. În ziua de astăzi, oamenii se uită la filme în confortul propriei case şi iau mai rar decizia de a merge la cinema. Statul trebuie să susţină difuzarea filmelor culturale, dar o poate face mai eficient, mai creativ, cu mijloace adaptate prezentului. Statul, prin RADEF, deţine o infrastructură care în mare parte nu mai poate servi scopului de a difuza film, dar care, valorificată, ar putea susţine acest scop. Iar eu susţin că ar trebui să privim mai mult către obiective. Având în vedere scopul RADEF, de a difuza film, dar şi al primăriilor, de a investi în obiective de interes pentru cetăţenii lor, propun ca cinemaurile degradate să poată fi preluate de primării, iar acestea să le dea o destinaţie dorită de cetăţeni, prin consultare publică. Dar, în schimb, să se oblige să cumpere spaţiu de difuzare a filmelor, într-un cinema privat din oraş. Aceasta este o propunere pe care o pun în dezbatere, din dorinţa de a găsi o soluţie pentru situaţia dezastruoasă în care se găsesc cinematografele din România. Trag un semnal de alarmă şi cer Guvernului o soluţie pentru această problemă, dar şi opinia cetăţenilor interesaţi. Vă mulţumesc. Mihai Botez, deputat al USR de Vaslui.
|