|
Doamna Camelia Gavrilă: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi se referă la perspective şi oportunităţi pentru o educaţie europeană, la corelaţii şi interferenţe necesare între educaţie, politici de tineret şi formare profesională. Pentru că am parcurs recent un proces electoral, pentru că acesta înseamnă un test vital pentru valoarea democraţiei şi pentru istoria partidelor politice, este momentul să spunem că aspectul electoral trece dincolo de cheia politică şi intrăm într-o altă etapă acum, dincolo de tristeţi, de resentimente, de analize, de procentaje. Iar această etapă înseamnă deschiderea unor oportunităţi, unor perspective pe care trebuie să le ducă mai departe europarlamentarii aleşi. Iar în portofoliul acestora trebuie să se afle obligatoriu elemente care ţin de dimensiunea europeană a educaţiei, pentru că acesta este un element care uneşte şi care înseamnă şi temeiuri pentru formarea generaţiei tinere, şi responsabilitate socială, şi mandat pe care îl au în faţa Uniunii Europene. O educaţie solidă care conferă absolvenţilor cunoştinţe, un orizont ştiinţific şi cultural, competenţe utile pentru profesie, cetăţenie activă, dimensiuni culturale şi interculturale. De aceea, declaraţia politică de astăzi subliniază priorităţile, dar şi contextul dificil şi anumite elemente pe care trebuie insistat sau de la care trebuie plecat, statistici care nu sunt încurajatoare pentru educaţia românească, ca şi pentru educaţia altor state, întrucât decalaje există, numeroase. Şi aş sublinia faptul că e o rată mare a abandonului şcolar, ne situăm pe un loc puţin onorabil, legat de ponderea absolvenţilor de studii superioare; nivelul de cunoştinţe reflectat în testele internaţionale - evaluările internaţionale - este destul de scăzut în zona comunicare, ştiinţe; rată scăzută de angajare a noilor absolvenţi; participare scăzută a adulţilor la programele de formare continuă, de lifelong learning. De aceea, cred că în agenda europarlamentarilor trebuie să se afle neapărat susţinerea unui buget mult mai consistent pentru România pentru programul educaţional Erasmus; finanţare europeană pentru dezvoltarea infrastructurii şcolare şi alinierea dotării, a resurselor materiale, la standardele europene; schimburi de experienţă, formare şi dezvoltare de competenţe pentru managerii educaţionali; implementarea unor mecanisme de recunoaştere reciprocă a diplomelor în spaţiul european - pentru că proiectul Universităţii Europene este foarte important; linii de finanţare pentru programe incluzive - de exemplu, "Masa caldă", care poate rezolva şi problema abandonului şcolar. Problemele legate de educaţie se asociază şi cu cele legate de tineri, în sensul unui grad de ocupare mai ridicat, astfel încât aceştia să aibă o viaţă profesională şi personală împlinită. Însă există o formare profesională în relaţie cu piaţa muncii şi, pe lângă competenţele profesionale, să fie şi competenţe antreprenoriale, interculturale, multiculturale, pentru o Europă în care România... (Timpul s-a epuizat. Microfonul s-a întrerupt.)
|
|
Doamna Camelia Gavrilă: Da. Şi, în concluzie, să spunem că în dialog între - pe de o parte - europarlamentari, pe de altă parte, parlamentarii din Parlamentul naţional, societatea civilă, ministere, în cadrul acestui dialog se pot contura proiectele importante pentru ţară şi mai ales cele legate de educaţie, de formarea tinerilor, de politicile de tineret. Mulţumesc. Deputat al PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă.
|