Dezbateri parlamentare

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

"Strategia Naţională Anticorupţie - un simplu document de intenţie"

Guvernul a adoptat recent, prin hotărâre de guvern, Strategia Naţională Anticorupţie (SNA), un demers bine-venit şi cerut de multă vreme de partenerii europeni. Din nefericire, această strategie riscă să rămână doar un document de intenţie atâta vreme cât ministerele şi autorităţile publice trebuie să lupte cu acest fenomen cu aceeaşi schemă de personal şi în lipsa unui buget dedicat.

Desigur, ideile nu sunt noi, au tot fost discutate, fie în Parlament, fie în dialogul cu societatea civilă, motiv pentru care PNL agreează strategia adoptată de Guvern, dar atrage atenţia asupra faptului că măsurile expuse nu sunt dublate şi de finanţarea necesară pentru punerea lor în practică.

Reamintesc Guvernului şi coaliţiei de guvernare faptul că PNL a cerut în repetate rânduri, în Parlament, cu precădere la dezbaterea Legii bugetului de stat, suplimentarea fondurilor Ministerului Justiţiei şi a tuturor instituţiilor cu atribuţii în domeniul luptei împotriva corupţiei, dar toate amendamentele opoziţiei, pe acest subiect, au fost respinse. Mai mult decât atât, PNL a susţinut, până la momentul revizuirii Constituţiei, toate demersurile societăţii civile privind accelerarea procedurii de ridicare a imunităţii senatorilor şi deputaţilor pentru faptele de drept comun.

Intrând pe fond, la o lectură sumară a SNA, este de observat că Guvernul a "uitat" să bugeteze, pentru suplimentarea schemelor de personal, trei actori importanţi ai luptei împotriva corupţiei - Autoritatea Electorală Permanentă, Consiliul Concurenţei şi Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Deşi suntem în an electoral, Guvernul recunoaşte în nota de fundamentare a SNA că fondurile de aproape 350.000 de lei, necesare suplimentării personalului AEP, nu erau prevăzute în proiectul bugetului pe anul 2012. În cazul AEP, Strategia "urmăreşte şi creşterea capacităţii administrative de control a Autorităţii Electorale Permanente, prin asigurarea resurselor necesare, precum şi organizarea periodică de către Autoritatea Electorală Permanentă a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politice". Ca atare a fost propusă majorarea schemei de personal a AEP cu 11 posturi, dintre care 8 la nivelul filialelor regionale şi trei la nivel central, dar acestea nu pot fi ocupate în lipsa suplimentării bugetului.

SNA prevede suplimentări bugetare şi la Consiliul Concurenţei, care ar avea nevoie de încă 1,1 milioane de lei pentru cheltuieli de personal, pentru alte zece posturi. "Consiliul Concurenţei, în cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie, necesită personal specializat având o înaltă calificare profesională, întrucât activitatea de identificare şi instrumentare a înţelegerilor anticoncurenţiale, precum şi de combaterea concurenţei neloiale este una complexă, iar la nivelul Consiliului Concurenţei se înregistrează, în prezent, un deficit de personal pentru realizarea sarcinilor asumate în cadrul SNA", se arată în nota de fundamentare. Astfel, strategia aprobată de Guvern prevede că "pentru atingerea obiectivelor specifice prevăzute (...) se apreciază ca absolut necesară suplimentarea numărului de posturi pentru personalul cu atribuţii de verificare ex-ante şi ex-post a procedurilor de achiziţie publică cu 14 posturi de consilier superior".

Or, numai pentru cheltuielile de personal la ANRMAP este nevoie de o suplimentare bugetară cu 835.536 lei. La aceştia se adaugă 107.000 de lei pentru bunuri şi servicii, în vederea achiziţionării unor servicii de pregătire. Aceste servicii costă 3.500 de euro de persoană, în condiţiile în care şapte angajaţi trebuie să intre în acest training.

Este evidentă, aşadar, lipsa de corelaţie între ceea ce scriem frumos pe hârtie şi ceea ce avem în realitate, mai ales în domenii ca justiţia, unde lucrurile nerezolvate au efecte pe termen lung (vezi recomandarea Germaniei de menţinere a MCV).

În încheiere, solicit Cabinetului Ungureanu şi ministrului de resort Cătălin Predoiu să respecte principiul transparenţei decizionale şi, pentru a obţine sprijinul opoziţiei pe astfel de măsuri cu mare impact asupra opiniei publice, să organizeze din timp dezbateri publice, înainte de adoptarea strategiilor în şedinţa de guvern.