Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

Doamna Camelia Khraibani, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul Márton Árpád, Grupul UDMR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi 3 minute.

Doamna Camelia Khraibani:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Tema declaraţiei mele de astăzi este "O rezoluţie europeană nu poate restructura mineritul în România".

Restructurarea industriei extractive de cărbune a fost mereu în ultimele două decenii un punct sensibil pe agenda oricărui Guvern. Termenii "productivitate", "eficienţă", "retehnologizare" şi "poluare" au constituit periodic un cadru de negociere între conducerile administrative ale companiilor de extracţie, sindicate şi ministerele de resort.

Tot acest dialog instituţional, şi nu numai, a avut ca efect "colateral" o sensibilizare suplimentară vizavi de orice informaţie apărută în presă şi care vizează cu precădere acest domeniu.

În acest context, Rezoluţia "Un nou acord internaţional de la Paris privind schimbările climatice", adoptată recent de Parlamentul European, a devenit subiectul unei astfel de dispute interne neinspirate şi nemeritate.

Ştiu că situaţia economică a Complexului Energetic Oltenia este una dificilă, cu un echilibru financiar delicat, şi că una dintre mizele continuării activităţii este şi păstrarea celor 15.200 de locuri de muncă. Înţeleg că sursa principală de îngrijorare a echipei manageriale este preţul certificatelor de carbon care a crescut în ultimii doi ani de la 2,46 euro/tonă în aprilie 2013, la 8,43 euro/tonă în septembrie 2015 şi pe care compania este obligată să le achiziţioneze, iar o nouă majorare a costurilor legate de achiziţionarea acestor certificate de carbon ar crea dificultăţi financiare insurmontabile pentru Complexul Energetic Oltenia. Îngrijorarea devine astfel legitimă, mai ales că în România, Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul ţării şi poate genera până la 30% din consumul intern de energie electrică.

În 2014, cifra de afaceri a fost de 2,6 miliarde de lei, iar pentru acest an a prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli afaceri de 2,8 miliarde de lei, în creştere cu 7,6%. Deci în aceste condiţii miza devine din economică, strategică.

Dar rezoluţia la care ne referim nu justifică temerile, în primul rând, pentru că documentul aprobat este doar un semnal politic al forului legislativ european referitor la continuarea politicii de până acum în problema încălzirii globale şi nu are consecinţe juridice.

Parlamentul European şi-a reafirmat astfel doar consensul faţă de faptul că încălzirea climatică reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale umanităţii în ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă, sănătatea şi economia mondială. Şi, de asemenea, a confirmat încă o dată necesitatea de a da un răspuns urgent, responsabil şi global, bazat pe solidaritatea comunităţii internaţionale. Iar solidaritea înseamnă, la nivelul Uniunii Europene, asumarea a două aspecte.

Primul se referă la faptul că schimbările climatice reprezintă o ameninţare majoră şi la adresa ţărilor în curs de dezvoltare şi admite, în acelaşi timp, că emisiile de gaze cu efect de seră ale celor mai vulnerabile ţări sunt nesemnificative în comparaţie cu cele ale ţărilor puternic industrializate, iar cel de al doilea vine să propună şi o direcţie de acţiune, aceea ca Uniunea Europeană să îşi intensifice eforturile privind transferurile de tehnologie către ţările mai puţin dezvoltate, pentru că reducerile necesare de emisii depind de intensificarea dezvoltării şi folosirii tehnologiilor cu emisii reduse de carbon.

Este, de asemenea, clar că dezvoltarea acestor capacităţi tehnologice implică însă mecanisme de finanţare eficiente şi finanţări care ar trebui puse la dispoziţia ţărilor în curs de dezvoltare.

Ceea ce trebuie să facă România este să nu rateze aceste oportunităţi financiare, menite să atenueze eforturile necesare tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, aşa cum o cer normele Uniunii Europene, obiectiv ce trebuie atins într-un orizont de timp care se extinde până în 2050.

Am convingerea că vom reuşi să ne susţinem în mod coerent interesele noastre economice în faţa partenerilor noştri europeni, şi, fără nicio îndoială, avem capacitatea diplomatică de a negocia permanent ce este mai bine de făcut, astfel încât România să se dezvolte în continuare armonios şi românii să se poată bucura din plin de statutul de cetăţeni ai Europei.

Camelia Khraibani, deputat PSD, Gorj.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.