Dezbateri parlamentare

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul Mihai Niţă. Nu este.

Domnul Constantin Avram depune.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu. Nu este.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Daniel Vasile.

Vă rog.

Domnul Daniel Vasile:

Bună dimineaţa!

"Acte de proprietate în comunităţile de romi"

Conform Analizei socio-economice pentru programarea fondurilor europene 2014-2020, în România, 90% dintre familiile de romi trăiesc în condiţii de deprivare materială severă, faţă de 54% dintre familiile nerome. Deprivarea materială este însoţită de condiţii de locuit precare.

Aproape două treimi din gospodăriile romilor nu au niciun contract al locuinţei în care stau. În cazul multor familii de romi, foarte săraci, lipsa documentelor de proprietate este o problemă comună. O mare parte din locuinţele romilor sunt construite din paiantă şi chirpici, nefiind conectate la utilităţi - apă, canalizare şi gaze.

Astfel, două treimi din locuinţele romilor nu deţin acte de proprietate, 13% dintre romi nu au electricitate, 65% dintre gospodăriile romilor nu au acces la reţeaua publică de apă, 75% nu au acces la reţeaua de canalizare

De asemenea, locuinţele sunt supraaglomerate şi slab dotate cu mobilier şi bunuri de folosinţă îndelungată.

Potrivit datelor INS, s-a constatat faptul că există populaţie romă aproape în fiecare UAT din zona rurală, datorită faptului că această minoritate a trecut, de-a lungul timpului, printr-un proces de stabilire a aşezărilor, a locuinţelor, mai ales în marginea satelor.

Terenul ocupat revine, în general, în proprietatea statului, de regulă, privată. Deşi romii au construit case pe terenurile pe care le au în posesie, autorităţile locale au acceptat, tacit, această situaţie.

În unele speţe, municipalităţile au soluţionat lipsa actelor de proprietate prin aprobarea emiterii titlurilor de proprietate, pe baza legilor funciare.

Având în vedere că există un număr mare de aşezări neoficiale în mediul rural, înregistrarea sistematică este unica soluţie pentru oficializarea acestor cazuri.

Considerăm că această prioritate de investiţii ar putea fi implementată numai prin intermediul unui proiect naţional, şi anume, Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 294/2015.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 294/2015, art. 5, "... prioritizarea unităţilor administrativ-teritoriale se realizează ţinând cont de cel puţin unul dintre următoarele trei criterii: a) UAT-uri care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură de interes naţional; b) UAT-uri care fac obiectul realizării unor proiecte de dezvoltare locală; c) unităţi administrativ-teritoriale care prezintă aşezări informale ale comunităţilor aflate în condiţii de sărăcie extremă".

Faţă de cele prezentate mai sus, consider că se impune implementarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, menit să reglementeze un mecanism coerent şi sustenabil, astfel încât persoanele din categoriile defavorizate, în special cetăţenii români aparţinând minorităţii rome, să poată beneficia de reglementarea dreptului de proprietate asupra construcţiei şi a terenului aferent, cu toate consecinţele, şi anume: obţinerea certificatelor de naştere, acte de identitate, racordarea la utilităţi - electricitate, canalizare, apă şi gaze - şi, nu în ultimul rând, plata taxelor şi impozitelor aferente.

Mulţumesc.

Deputat Daniel Vasile, reprezentantul minorităţii rome în Parlamentul României.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.