Dezbateri parlamentare

Domnul Petre-Florin Manole:

Domnul deputat Dănuţ Aelenei, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Paradox tipic românesc: cheltuim mai mult, dar banii nu ajung în economia noastră".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Economia românească trece printr-o perioadă paradoxală. Cu toate că, în prima jumătate a acestui an, s-a înregistrat o creştere a cererii interne, stimulată, în principal, de creşterea reală a veniturilor populaţiei, precum şi de reducerea treptată a inflaţiei, acest lucru nu este valorificat de companiile din ţară. Românii au cheltuit mai mulţi bani, dar banii nu au ajuns la companiile româneşti.

Cererea crescută este acoperită, în principal, prin importuri, ceea ce are un impact mai puţin favorabil şi indirect asupra economiei României, spun cercetătorii de la Romanian Economic Monitor.

"Datele statistice sugerează că firmele româneşti nu reuşesc să valorifice pe deplin creşterea cererii prin extinderea ofertei lor pe piaţa locală. Acest fenomen este reflectat şi de contribuţia negativă a componentei exporturilor nete la PIB-ul României, în primele două trimestre ale anului.

Soluţiile pe termen scurt sunt extrem de limitate.

Pentru a identifica soluţiile la situaţia economică actuală, trebuie mai întâi să analizăm cronologic modul în care s-a ajuns aici."

În primul rând, deciziile guvernamentale din ultima perioadă, în special cele legate de majorarea salariului minim şi a pensiilor, au condus, automat, la o creştere aproape instantanee a cererii interne.

"Această creştere a cererii este, însă, un fenomen de scurtă durată, în timp ce companiile, în general, îşi bazează deciziile de extindere a capacităţii de producţie pe aşteptările lor pe termen lung. În contextul economic actual din România aceste aşteptări sunt destul de pesimiste."

În al doilea rând, deficitul bugetar major al României, deficit ce în fiecare an ar trebui să fie 3% din PIB, cum cere Comisia Europeană, a depăşit cu mult acest prag, iar până la finalul acestui an estimăm că poate depăşi 7,5% din PIB.

În acest context, companiile anticipează efectul negativ al măsurilor fiscale iminente necesare pentru corectarea acestui deficit. "Astfel, majoritatea acestor companii amână deciziile de investiţii şi de extindere a capacităţii, pregătindu-se pentru un context economic mai dificil."

Desigur, există excepţii - companii şi industrii care au realizat investiţii semnificative chiar şi în această perioadă, însă acestea nu schimbă tendinţa generală.

"Prin urmare, având în vedere inclusiv spaţiul de manevră limitat al Guvernului din cauza deficitului bugetului de stat, soluţiile pe termen scurt sunt extrem de limitate."

În ce domenii ar trebui să investească Guvernul?

În primul rând, Guvernul ar trebui să investească în domenii precum producţia de energie în bandă ieftină şi curată, digitalizarea, inovarea, educaţia, infrastructura, care pot contribui la creşterea productivităţii companiilor din ţară, respectiv pot atrage investiţii noi, contribuind astfel la creşterea competitivităţii industriilor autohtone pe termen lung.

În al doilea rând, un alt domeniu cu important potenţial economic îl reprezintă fondurile europene.

Gradul de accesare a acestor fonduri este însă unul foarte scăzut în România, o temă intens dezbătută şi în această perioadă electorală. Este esenţial ca România să maximizeze accesarea acestor fonduri, deoarece utilizarea lor inteligentă pentru investiţii poate stimula semnificativ productivitatea mediului de afaceri.

Vă mulţumesc.

Deputat AUR de Constanţa, Aelenei Dănuţ.

Domnul Petre-Florin Manole:

Mulţumim.