Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, şi se pregăteşte domnul deputat Ion Răducanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Unirea Principatelor Române - la 155 de ani."

Unirea Principatelor nu ar fi fost posibilă fără conlucrarea de la acea vreme dintre reprezentanţii tuturor forţelor politice şi intelectuale ale vremii. Sărbătorirea a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române prin alegerea, la Iaşi, la 5 ianuarie, şi la Bucureşti, a unui singur domnitor, Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, marchează începerea unor profunde reforme structurale şi legislative, fiind o etapă esenţială în cristalizarea statului naţional român.

Clasa politică de astăzi a demonstrat că nu este la înălţimea acelor vremi. Unii reprezentanţi ai opoziţiei care au fost prezenţi la Iaşi, cu prilejul acestei sărbători, nu au vrut să fie alături, pe scena din Piaţa Unirii, de cei care conduc astăzi Guvernul României. Este un semnal negativ dat de clasa politică românească pentru cetăţenii acestei ţări, în sensul că nici la sărbători opoziţia şi puterea nu sunt împreună. Mai mult, au fost organizate, de opoziţie, grupuri care au marcat aniversarea Unirii prin huiduieli. De ce nu înţeleg oamenii marcanţi din politica românească că, fie că eşti în opoziţie, fie că eşti la putere, faci parte dintre cei care conduc România şi împreună iau decizii privind starea naţiunii, mai bune sau mai rele. Dincolo de apartenenţa la un partid sau la altul, toţi trebuie să fim împreună atunci când sunt la mijloc interesele României, dar şi atunci când sunt sărbători care aniversează momente din istoria României, aşa cum a fost prilejul la aniversarea a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Unii dintre cei de astăzi au uitat scopul comun al acestei zile, acela de a sărbători împreună Mica Unire, cât şi exemplul oferit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în urmă cu 155 de ani, care a militat pentru a lăsa deoparte toate neînţelegerile politice şi de a întări astfel sentimentul de unitate.

Actul propriu-zis al Micii Uniri rămâne momentul-cheie în procesul de formare şi închegare a statului român modern, al cărui beneficiar avea să fie poporul. Ritmul, dimensiunile şi profunzimea acestui act s-au resimţit puternic în anii care au urmat, ducând la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Astfel, România s-a consolidat ca stat unitar, intrând în rândul marilor naţiuni europene definitiv şi irevocabil, îmbrăţişând valorile şi cultura europeană.

Pentru toate acestea, noi, cei care astăzi reprezentăm convingerile şi opiniile cetăţenilor care ne-au ales, avem datoria să nu uităm de trecut, să ne asumăm responsabilitatea civică prin păstrarea momentelor-cheie care definesc istoria poporului român şi să consolidăm în continuare cele trei elemente care ne definesc ca popor: limba, credinţa şi cultura.

Deputat Crăciunescu Grigore, deputat de Iaşi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult.