Dezbateri parlamentare

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Invit la microfon pe doamna deputat Ana Birchall. Se pregăteşte doamna deputat Florica Cherecheş.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la potenţialul politic, economic şi social al României, în contextul dezvoltării unui nou proiect de ţară, care, în viziunea şi puterea sa, va servi drept un apel la unitate naţională pentru românii obosiţi de 10 ani de ură, dezbinare şi conflict politic promovat de modelul preşedintelui-jucător Traian Băsescu şi a aliaţilor săi. Împreună cu generaţia de români a cărui proiect politic de ţară a fost definit de integrarea euro-atlantică, de obţinerea siguranţei şi integrării economice mult-râvnite, sub umbrela democratică şi de securitate a Uniunii Europene şi NATO, o clasă politică responsabilă nevoilor românilor de astăzi trebuie să înceapă să construiască pe bazele deja bine înrădăcinate ale realităţilor actuale.

Mă refer aici la o Românie puternică în Europa, la valorificarea potenţialului enorm pe care România îl are, inclusiv din punct de vedere economic, la transformarea unei bune tradiţii de diplomaţie parlamentară şi executivă într-un efort accelerat de diplomaţie economică, susţinută de o coerenţă instituţională pe care o poate impune voinţa politică, pe care am speranţa că o vom avea odată cu victoria unui nou model economic, politic şi social şi a unui nou model de preşedinte, la alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Preşedintele APCE, doamna Anne Brasseur, declara săptămâna trecută la Bucureşti că nu poţi avea state puternice fără instituţii puternice, citând exemple din vecinătatea estică a României, state care acum se confruntă cu intense provocări la adresa integrităţii teritoriale, a autodeterminării şi a drepturilor omului, cu derapaje nepermise de la dreptul internaţional. Mă refer la popoare care şi-au manifestat în mod cât se poate de democratic dorinţa de a avea un viitor stabil şi paşnic în Uniunea Europeană şi pe care România le sprijină în parcursul lor european: Republica Moldova, Ucraina sau Georgia. Am votat, alături de dumneavoastră, ratificarea Acordurilor de Asociere la Uniunea Europeană ale celor trei state şi am încrederea într-un viitor în care aspiraţiile lor democratice şi europene vor prinde un contur mult mai clar.

România trebuie să fie un pilon de responsabilitate şi stabilitate într-o regiune din ce în ce mai frământată. România dă dovadă de seriozitate, profesionalism şi responsabilitate, fiind un partener de încredere, de nădejde, pentru SUA şi aliaţii noştri din NATO şi UE.

Este în interesul României, ca stat la graniţa UE şi NATO, să transmită principiile democratice, conducând prin exemplul propriu, asigurând, în acelaşi timp, contextul necesar unei bune colaborări la nivel diplomatic, politic, economic şi social cu ţările din vecinătatea estică. În paradigma actuală de securitate asigurată la nivel comun, supra-statal, nu trebuie să ignorăm datoria noastră naţională, de bază, de a continua să ne dezvoltăm ca un factor de stabilitate în regiune. România îşi asumă cu seriozitate şi profesionalism obligaţiile care decurg din calitatea de membru NATO, dar şi rolul de protector al principiilor care stau la baza Uniunii Europene. În acest context, instituţiile noastre trebuie să ne oglindească principiile democratice, dar şi potenţialul real al diplomaţiei române.

Apărarea noastră vine în primul rând din instituţii stabile, puternice, dintr-un proces democratic transparent şi reprezentativ, dar şi din principii care să ne ghideze pe termen lung, într-un proiect de ţară coerent.

Nu este destul să fim un factor de stabilitate în regiune. România, această frumoasă Grădină a Maicii Domnului, poate mult mai mult! Trebuie să privim peste provocările acestui an şi ale celui următor, la problemele cu care societatea noastră se va întâlni în 20 sau în 30 de ani. Unde va fi România atunci, când lunga sa evoluţie de la comunism la democraţie capitalistă va fi un simplu fapt istoric? Unde vor fi românii când după realităţile integrării în Uniunea Europeană şi NATO vor căuta în trecutul lor un proiect de ţară care a definit generaţia noastră? Unde veţi fi dumneavoastră când copiii noştri vor căuta valorile care să le fie temelie pentru dezvoltarea şi împlinirea lor personală şi profesională?

Stimate colege, stimaţi colegi,

Nu este normal ca bătrânii noştri să se întrebe de ce au fost umiliţi, fără vină, de fosta guvernare PDL-istă cu Băsescu în frunte, de măsurile punitive ale dreptei la care s-au raliat acum Iohannis şi ai săi colegi liberali, asumându-le!

Nu este normal ca tinerii noştri să plece din ţară, văduvind-o de minţile lor clare şi educate, fără vreo dorinţă de a se întoarce acasă, pentru că societatea chinuită de trecutul băsist nu le oferă oportunităţi şi ajutor în a-şi întemeia o familie, în a-şi construi o casă, în a oferi acestei ţări primul lor copil. Am spus-o şi voi continua să spun că România trebuie să spargă cercul vicios în care se zbate un tânăr, o familie tânără!

Clasa mijlocie, acest motor al societăţii, trebuie ajutată şi sprijinită să se întărească pentru că numai aşa avem o societate competitivă care poate privi viitorul în faţă!

Nu este normal ca noi, ca societate, să renaştem după fiecare derapaj al unor politicieni iresponsabili de dreapta, să reconstruim acolo unde alţii au dărâmat, într-un cerc vicios care asigură României doar stagnare socială, economică şi politică.

Devine clar faptul că numai o Românie democratică şi incluzivă, construită pe baza principiilor social-democraţiei progresiste va putea face faţă provocărilor secolului nostru şi nicidecum ideile deja evidente ale dreptei, reprezentată acum de PDL şi PNL, care ne-au împins spre austeritate, sărăcie, spre dictatura non-valorilor.

Voinţa electoratului român a arătat o preferinţă spre o dezvoltare economică pragmatică, dar care să nu lase în urmă pe cei mai săraci dintre noi, pe cei cu adevărat nevoiaşi, din categorii sociale care, în ciuda unor statistici reci, continuă să fie reprezentată de părinţii şi bunicii noştri şi de copii sau de tineri minţi îmbogăţite de Bunul Dumnezeu cu talent şi putere de muncă. Aceasta este realitatea unei Românii cu o profundă datorie socială, dar o Românie care, cred eu, se poate ridica şi dezvolta având la bază adevăratele valori, tradiţii şi obiceiuri pe care încă le găsim la oraş, dar în special la satul românesc.

Iar pe cei care poate ascultându-mă ridică neîncrezători o sprânceană, îi invit să vină în colegiul meu, pe Valea Tutovei, unde vor primi o adevărată lecţie de istorie şi de autentice valori româneşti!

Această Românie are potenţialul de a construi un proiect de ţară prin prisma învăţămintelor trecutului şi a experienţei date de o evoluţie comună, plină de sacrificii, spre o democraţie europeană şi capitalism responsabil.

Unitatea este cea care lipseşte ca regulă de bază a acestui deziderat, dar este speranţa mea şi a multor români că, odată cu noul an, un nou model de lider şi o coerenţă instituţională a actului politic, pe toate paliere sale, vor duce la repornirea unui proiect de ţară pe care generaţia dinaintea noastră să o aprobe, iar cele noi să o îmbrăţişeze.

Cineva mi-a spus odată că parcă de câţiva ani România nu mai are spirit! A fost momentul care m-a făcut să realizez că ceea ce a lipsit acestei ţări este nu numai un proiect de ţară coerent, care să fie pus în practică de adevăraţi oameni de stat, nu de păpuşari şi oameni mici care se credeau şi se cred "mari bărbaţi de stat", dar şi identitatea naţională, mândria de a fi român!

Stimate colege, stimaţi colegi,

Suntem în faţa unei oportunităţi nemaiîntâlnite în istoria ultimilor 25 de ani. Avem o ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, cu garanţia siguranţei şi securităţii, dar şi cu dezvoltarea economică asigurată de potenţialul enorm al acestei ţări şi al talentului românesc nativ. Poziţia geografică dată de Bunul Dumnezeu ne dă oportunitatea reprezentării valorilor europene şi atlantice, dar şi deschiderea spre răsărit, spre un Orient care ne priveşte cu încrederea unor relaţii diplomatice şi de diplomaţie economică bine înrădăcinate în tradiţie, reînnoite de eforturile actualului executiv condus de premierul Ponta. Este datoria noastră să folosim la adevăratul potenţial această oportunitate a României, să construim pe baza stabilităţii pe care o asigurăm în regiune. Acest proiect de ţară trebuie să fie construit pe baza a trei factori importanţi.

În primul rând, parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii reprezintă o garanţie decisivă pentru securitatea şi dezvoltarea noastră, în deplin respect faţă de normele şi principiile democratice. Dezvoltarea acestui parteneriat reprezintă piatra de temelie a evoluţiei noastre democratice. Recentele vizite în România ale unor înalţi diplomaţi şi oameni de stat americani, dar şi vizitele premierului Ponta în SUA dovedesc importanţa pe care SUA le oferă României, ca un partener serios şi responsabil în regiune, dar şi eforturile actualului executiv şi ale diplomaţiei române în dezvoltarea relaţiei bilaterale.

În al doilea rând, trebuie să avem în vedere vecinătatea noastră.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Doamna Ana Birchall:

În special în cazul fraţilor...

Este o declaraţie importantă, domnule preşedinte, şi vă rog să mă lăsaţi să o închei.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Regulamentul spune trei minute şi vă închid microfonul.

Doamna Ana Birchall:

În special în cazul fraţilor noştri de peste Prut, dar şi pentru ţări faţă de care statul român şi-a manifestat susţinerea în parcursul european, România are obligaţia de a-şi ţine cuvântul şi de a reprezenta principiile democratice europene. În acest sens, diplomaţia parlamentară este cheia prin care comunicarea diplomatică şi politică prinde coerenţă, dar nu trebuie să uităm de faptul că eforturile executivului condus de Victor Ponta au arătat prin fapte, nu vorbe, ajutorul pe care România îl poate asigura în independenţa energetică şi în dezvoltarea relaţiilor culturale şi economice.

În al treilea rând, România trebuie să se dezvolte ca punte spre Răsărit, în accepţiunea unui nou drum al Mătăsii care să reprezinte poarta Orientului spre Uniunea Europeană. În ciclicitatea demult identificată de cultura chineză asupra istoriei, România se poate afirma drept un hub pentru investiţiile unor mari jucători din Asia, precum China sau India, o poartă la care să bată dragonii economici ai Orientului, în drumul lor spre Uniunea Europeană.

Stimate colege, stimaţi colegi,

Închei prin a vă aminti că aceste idei, această viziune şi acţiunile pe care trebuie să le întreprindem în dezvoltarea coerentă a societăţii româneşti nu au fost făcute la timpul lor. Am pierdut 10 ani în lupte, dezbinare socială şi polarizare politică datorită unui singur om şi a proiectului său personal, nu de ţară, nu pentru România. Greşelile şi planurile politice personale ale lui Traian Băsescu şi ale regimului promovat de el au stagnat România şi dezvoltarea sa prea mult timp, impunând dictatura non-valorilor într-o societate care-şi dorea direcţie şi conducere politică, într-o societate care a cerut şi cere tot mai insistent, pe bună dreptate, să poţi să ai o şansă de realizare profesională şi personală pe baza unui sistem meritocratic.

Într-o deplină lipsă de respect faţă de regulile impuse de Constituţia României şi de protocolul şefilor de stat, Traian Băsescu a sabotat imaginea României în lume şi a susţinut valorile păguboase ale familiei sale politice, devenind campionul tăierilor de pensii, salarii şi de speranţă în Uniunea Europeană. În 10 ani de mandat, Traian Băsescu nu a venit cu nici un proiect coerent de politică externă, care să pună în valoare întreg potenţialul acestei ţări. Este de datoria noastră să repunem România pe hartă, iar eforturile Guvernului condus de premierul Victor Ponta au arătat, într-o activitate diplomatică susţinută inclusiv de diplomaţia parlamentară, că putem repara răul făcut României. Dar nu aşa trebuie să funcţionăm ca ţară, instituţii şi politicieni. Nu aceasta este normalitatea: să reparăm la infinit greşelile trecutului.

Tocmai de aceea bătălia din această toamnă este esenţială în a pune capăt odată pentru totdeauna acestui model de preşedinte, acestui model de a face politică.

Îmi exprim speranţa că, odată cu sfârşitul acestui an şi alegerile prezidenţiale, vom putea construi şi pune în practică proiectul de ţară pe care românii îl merită, având la bază principiile şi politicile social-democraţiei susţinute de coerenţa instituţională dată de un nou model de preşedinte care să reprezinte cu mândrie, demnitate şi respect interesul naţional.

Valorificarea diplomaţiei economice, în accelerarea eforturilor depuse de actuala guvernare pentru atragerea de investiţii străine, este următorul pas logic, în această viziune. Punerea în valoare a potenţialului enorm pe care România îl are, inclusiv din punct de vedere economic, trebuie să devină, alături de rolul strategic pe care îl avem în regiunea noastră, principalul nostru proiect de ţară. Un proiect de ţară în care România este poarta economică a Uniunii Europene.

Avem această şansă. Să nu o ratăm!

Vă mulţumesc.

Şi, pentru stenogramă, aceasta a fost versiunea mai scurtă a acestei declaraţii extrem de importante care vorbeşte despre proiectul de ţară al României, şi, în acelaşi timp, am depus în scris, la secretariatul de şedinţă, o altă declaraţie politică intitulată "Trilogia valorilor naţionale - Eminescu, credinţa şi folclorul".

Vă mulţumesc.

Ana Birchall, deputat Colegiul nr.5 Vaslui.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Doamnă deputat, vă reamintesc că, potrivit regulamentului, durata unei declaraţii politice este de trei minute. V-am reamintit, doar.

Doamna Ana Birchall:

Domnule preşedinte, iar eu vă reamintesc dumneavoastră că, atunci când sunt declaraţii, cum a fost aceasta, în care vorbim de proiectul de ţară al României, puteţi să faceţi îngăduinţă, mai ales că suntem la începutul sesiunii parlamentare şi ar fi păcat ca astăzi să începeţi dimineaţa, cronometrându-mă pe mine. Dacă nu, atunci, cronometraţi-i pe toţi colegii.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

O să-i cronometrez pe toţi colegii, dar aici este vorba despre consideraţia faţă de ceilalţi colegi.