Dezbateri parlamentare

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Iane. Se pregăteşte domnul deputat Aurelian Mihai.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

M-am gândit să fac o declaraţie intitulată "Calea preşedintelui - ignoră problema până când dispare".

Este de notorietate faptul că actualul preşedinte al României este un actor politic vizibil şi implicat: ţine discursuri în Parlament, apare la televizor, oferă interviuri diferitelor publicaţii, emite opinii ori de câte ori se iveşte ocazia.

În această perioadă, însă, în care Europa se confruntă cu provocarea de a găsi soluţii cât mai eficiente pentru gestionarea valurilor de refugiaţi şi imigranţi care sosesc pe teritoriul ţărilor membre, domnul Klaus Iohannis şi-a reiterat cu vehemenţă poziţia, adică aceea de a nu accepta cotele obligatorii impuse de Comisia Europeană. Şi atât.

În politica românească ne-am obişnuit să primim răspunsuri evazive, jumătăţi de răspunsuri sau răspunsuri pe care emitentul se simte confortabil să le ofere. În această ultimă categorie se încadrează şi preşedintele ţării, care evită în mod deliberat să adopte o poziţie oficială în privinţa acţiunilor autorităţilor ungare.

La aflarea veştilor conform cărora Ungaria a decis să construiască un gard separator în interiorul Uniunii Europene, la graniţa cu Serbia, preşedintele nu a avut nicio opinie. Ungaria a continuat în această manieră, construind încă un gard la graniţa cu Croaţia, declarând că următorul va fi amplasat la graniţa cu România.

În gestionarea fluxului de imigranţi şi de refugiaţi, statele membre adoptă ce măsuri consideră de cuviinţă pentru a ţine sub control această situaţie, iar ţări precum Germania, Austria şi Cehia anunţă că vor introduce temporar controale la graniţele mai expuse.

Şi România? În România, stimaţi colegi, este o tăcere suspectă care s-a aşternut, fapt ce denotă lipsa curajului preşedintelui de a critica măsurile antieuropene iniţiate de vecini, membri ai Uniunii Europene. Acest gard, chiar dacă se află pe teritoriul Ungariei, contravine ideii fundamentale de Uniune Europeană, aceea de stat cu ţări membre, fără graniţe.

Exprimarea unei poziţii oficiale cu privire la aceste demersuri se numără totuşi printre prerogativele de politică externă ale preşedintelui ţării.

În aceeaşi manieră în care a avut o opinie susţinută cu vehemenţă în ceea ce priveşte cotele de refugiaţi, ar fi de dorit să se exprime şi pe problema gardului construit de Ungaria. Prin abţinerea sa, domnul Iohannis ne lasă să ne întrebăm care este strategia României în cazul în care gardurile construite de Ungaria vor diminua fluxul de refugiaţi din România?

De aceea, îi solicit Preşedintelui României, care, prin rolul său, ar trebui să fie apolitic şi echidistant, şi mediator, să sacrifice câteva minute din timpul dedicat intervenţiilor pentru susţinerea moţiunii de cenzură a partidului său de suflet, şi să le aloce în scopul îndeplinirii atribuţiilor din domeniul politicii externe, răspunzând la următoarele întrebări:

Care este poziţia Domniei Sale faţă de gardul construit de ţara vecină? Care este răspunsul Domniei Sale cu privire la declaraţiile oficialilor unguri? Şi care sunt propunerile concrete ale României pentru noua politică de imigraţie a Uniunii?

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu.