Dezbateri parlamentare

Doamna Rodica Nassar:

Am să dau cuvântul în continuare domnului deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Vremea marilor privatizări a trecut".

În contextul marii crize economice, rolul activelor publice cu caracter strategic a fost regândit la nivelul logicii economice globale. De curând, o serie de miniştri au vehiculat din nou ideea perimată a privatizării marilor companii cu capital majoritar de stat din sectorul energetic, din zona transporturilor şi a utilităţilor.

Şi am să vă dau câteva exemple.

Hidroelectrica este o "acţiune de aur" a economiei româneşti, fiind principala sursă de energie ieftină pentru industria românească şi consumatorul individual. Alături de complexele energetice Oltenia şi Hunedoara, a fost victima etatismului, a căpuşării prin societăţi specializate în scos la fier vechi baza materială şi, mai ales, a fost devalizată constant de către aşa numiţii "băieţi deştepţi din energie". O privatizare în acest moment a vreunei mari companii de producţie energetică, Hidroelectrica fiind cazul cel mai reprezentativ, ar însemna o adevărată capitulare a Guvernului României în faţa jafului instituţionalizat al samsarilor de energie ieftină.

Consider, de departe, că soluţia cea mai viabilă pentru relansarea sectorului energetic românesc ar fi reprezentat-o constituirea unei mari companii energetice naţionale listate pe marile pieţe de capital occidentale şi care să-şi fi propus să devină un competitor puternic pe pieţele Europei centrale şi sud-estice. Poate juridic se va găsi această variantă şi fără ca statul român să mai fie nevoit să ceară acordul unor entităţi financiare transnaţionale precum fondul de investiţii "Franklin Templeton", care, abuzând de rolul de administrator al Fondului "Proprietatea", a încercat să monopolizeze politica de gestiune a activelor Romgaz.

De asemenea, în gestiunea marilor companii din sistemul energetic, Guvernul ar mai avea o serie de alternative la varianta radicală a privatizării: directorat privat cu mandat imperativ în vederea restructurării activelor companiei; anularea urgentă a oricărui contract păgubos pentru companie, sub pornirea unui program de investiţii pe termen lung în tehnologia de producţie compatibilă cerinţelor actuale ale pieţei, mecanisme logistice moderne şi resurse umane, iar nu în ultimul rând, listarea în mod transparent pe Bursa de Valori Bucureşti a unui pachet minoritar de acţiuni.

Aeroportul Otopeni, TAROM ori Poşta Română reprezintă, de asemenea, active strategice ale României, cu impact major asupra securităţii naţionale şi care, în caz de situaţii de forţă majoră, au importanţă capitală în apărarea ţării.

În cazul acestor companii trebuie pornit de la restructurarea politicii de personal şi de cheltuieli şi de la eliminarea externalizării excesiv de costisitoare a unor servicii pe care compania le poate executa singură. Cu investiţii în infrastructură şi cu lichidarea componentelor neproductive şi depăşite tehnologic, aceste companii pot deveni surse majore de venit la bugetul de stat. De asemenea, este valabil şi aici principiul scoaterii la vânzare a unui pachet minoritar de acţiuni pe bursa de la Bucureşti, pachet care ar trebui să susţină financiar planurile urgente de investiţii şi politică de retehnologizare.

De aceea, consider că o eventuală privatizare - în fapt externalizare - a vreunui activ economic strategic al României ar fi un gest nedemn pentru o ţară cu pretenţii de a şaptea economie a Uniunii Europene.

Sper că miniştrii noştri tehnocraţi nu sunt anexaţi în realităţile depăşite ale unei Românii dependente de orice tranşă financiară a FMI ori disperată să obţină aderarea la Uniunea Europeană şi vor înţelege că vânzarea unei companii naţionale strategice cu impact geo-economic regional şi chiar european ar reprezenta un foarte regretabil gest de trădare de ţară.

Cu stimă,

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Naţional Liberal.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.