Dezbateri parlamentare

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Din partea Grupului USR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz, dacă este.

Dacă nu, domnul deputat Andrei-Iulian Drancă.

Doamna deputat Oana-Marciana Özmen.

Doamna Oana-Marciana Özmen:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Titlul declaraţiei mele politice de astăzi este "Decarbonizarea clădirilor - Concluzii ale Conferinţei pentru climă COP26".

Timp de două săptămâni, reprezentanţi ai celor 197 de ţări prezenţi la Conferinţa pentru climă de la Glasgow au negociat şi au agreat, la finalul acesteia, un acord. Temele care au generat cele mai multe discuţii au fost: finanţarea impactului asupra ţărilor în curs de dezvoltare şi reducerea folosirii combustibililor fosili.

Menţionez câteva dintre cele mai importante prevederi ale acordului:

• limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice;
• "Nevoia de sprijin pentru o tranziţie justă", prevedere susţinută în principal de ţările în curs de dezvoltare;
• "Revizuirea şi consolidarea" - obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârşitul anului 2022, "ţinând cont de diferitele circumstanţe naţionale". Amintesc astfel Angajamentul Global al Metanului, demers susţinut de Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii privind reducerea emisiilor provenite din metan, cu 30%, până în 2030. Prin respectarea acestui angajament putem contribui la reducerea încălzirii globale cu 0,2 grade Celsius, până în 2050.
• de asemenea, ţările dezvoltate sunt îndemnate să-şi dubleze cel puţin sprijinul colectiv de finanţare pentru climă pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice.

Ce va trebui să facă România pe termen scurt şi mediu?

În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în Componenta 5, cunoscută sub denumirea de Valul Renovării, Axa 2, este prevăzută o schemă de granturi pentru eficienţă energetică şi rezilienţă în clădiri publice, prin renovarea integrată a clădirilor publice, care are o alocare de 1.170.000 de euro.

Este extrem de important ca aceşti bani să fie cheltuiţi eficient, pentru a avea un impact solid şi pentru a replica apoi la nivelul cât mai multor instituţii şi construcţii rezidenţiale.

La fel de important este ca industria materialelor de construcţii să respecte angajamentele privind combaterea schimbărilor climatice.

Încurajarea producţiei de materiale de construcţii care să corespundă standardelor nZEB va ajuta procesul de eficientizare energetica a clădirilor.

Să nu uităm că este necesară o atenţie deosebită, pe care trebuie să o acordăm zonelor naturale protejate şi arhitecturii specifice, în procesul de eficientizare până în anul 2050.

Decarbonizarea clădirilor este benefică atât pentru mediul înconjurător, cât şi direct pentru sănătatea noastră, a tuturor. Voi urmări cu atenţie ca implementarea acestor măsuri să se realizeze potrivit calendarului propus şi voi rămâne consecventă în ceea ce priveşte respectarea recomandărilor europene.

Vă mulţumesc.

Oana Özmen, deputat al USR, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.