Dezbateri parlamentare

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul deputat Mihail Neamţu?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

O veche poruncă spune: "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta", o poruncă care, de fapt, ne invită să practicăm ceea ce marile naţiuni ştiu să facă, anume o politică a memoriei.

Adesea trec pe aici, prin Parlamentul României, şi văd statuile unor mari oameni de stat care ne pun această întrebare: Cine şi mai ales pentru cine s-a făcut România Mare? Răspunsul îl include şi pe Iuliu Maniu, şi pe Ionel Brătianu, dar şi pe bunicul meu şi toată generaţia aceea minunată de transilvăneni care au luptat pentru dezrobirea Ardealului.

Aşa că îmi propun, în această împrejurare, să vorbesc chiar despre un om care mi-a marcat viaţa, un om care s-a născut în Ţara Zărandului, în Transilvania, care, apăsat de vremuri, şi-a pierdut tatăl şi mama la 12 ani, a rămas orfan şi de aceea a asimilat o etică a muncii incredibilă, având, pe tot parcursul vieţii, obsesia hărniciei şi a depăşirii de sine.

De la el am învăţat, de la bunicul meu, Gheorghe Neamţu, cultul muncii, care l-a făcut fruntaş în sat, deşi pornise în viaţă fără nicio moştenire. De la el am învăţat că trebuie să te trezeşti dimineaţa devreme şi să te culci seara târziu. Se trezea la 5 dimineaţa, când cântau cocoşii, punea hamul pe caii proaspăt ţesălaţi şi mergea în căutare de muşterii la Pâncota, la Dud, la Tauţ.

A trăit experienţa nedreptăţii, i-a urât pe comuniştii care au venit cu tancurile de la Moscova şi i-au luat pământul, grapa şi plugul, a dispreţuit tot timpul hoţii, activiştii şi trăncănitorii, s-a luptat cu Biblia în mână pentru o Românie creştină.

Nu se auzeau înjurături în casa bunicului meu, cel care l-a admirat pe Henry Ford şi care mi-a vorbit pentru prima oară despre Ronald Reagan.

Cânta la vioară şi se ruga în şoaptă la masă şi de la acest bunic am învăţat să merg duminica la biserică, la Sfânta Liturghie, el fiind un cantor şi un dirijor al unui superb cor bărbătesc de peste 100 de oameni.

S-a căsătorit cu o femeie simplă, cu Ana, care asculta predicile lui Iosif Ţon şi în această bibliotecă a familiei bunicului meu am găsit primele cărţi de patristică ale lui Vasile cel Mare, Origen şi Clement Alexandrinul.

Datorez şi datorăm acestor oameni minunaţi, acestor bunici, acestor ţărani incredibili, verticali, faptul că suntem în continuare o ţară creştină.

Acest om a murit la 85 de ani, aproape de pământ şi cu privirea spre cer.

Acestor oameni le datorăm tot ceea ce suntem noi astăzi, în fiecare zi.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă, în acest moment, din partea Grupului AUR, mai este cineva?

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Domnul?

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei (din sală):

Ciornei.