Dezbateri parlamentare

Doamna Gianina Şerban:

Dau cuvântul domnului deputat Valeriu Munteanu, Grupul AUR.

Şi se pregăteşte doamna deputat Andra-Claudia Constantinescu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Munteanu:

"27 martie 1918 - lecţia curajului naţional şi datoria reîntregirii României"

La 27 martie 1918, într-o zi de răscruce pentru destinul naţional, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat reunirea Basarabiei cu România. A fost un act de curaj, de luciditate politică şi de profundă responsabilitate istorică, prin care înaintaşii noştri au readus la sânul Patriei copilul smuls cu forţa şi ţinut, timp de mai bine de un secol, sub talpa ciubotei de iuft a imperialismului velico-rus.

Astăzi, există tentaţia de a privi acele momente într-o cheie romantică, aproape mitologică, ca şi cum Unirea s-ar fi înfăptuit într-o atmosferă idilică. Nimic mai fals. În realitate, anul 1918 a fost un timp al riscurilor existenţiale, al deciziilor asumate cu preţul vieţii. Oamenii politici de atunci, de pe ambele maluri ale Prutului, nu au ezitat să pună idealul naţional mai presus de confortul personal, mai presus de siguranţa proprie.

Se cuvine să le rostim numele cu respect şi recunoştinţă: basarabenii Pantelimon Halipa, Ion Pelivan, Ion Inculeţ, Ion Buzdugan, Pantelimon Erhan, Ştefan Ciobanu. Lor li se adaugă contribuţia decisivă a Regelui Ferdinand, a Reginei Maria şi a lui Alexandru Marghiloman, prim-ministrul României, care au înţeles miza istorică şi au acţionat cu viziune şi curaj.

Au urmat peste două decenii de Românie Mare - ani de afirmare, de construcţie şi de demnitate naţională. Însă istoria, nemiloasă, a lovit din nou: Basarabia a fost ruptă de la trupul Ţării de Rusia sovietică, în contextul unor conjuncturi tragice şi al slăbiciunii unor lideri politici incapabili să apere interesul naţional.

Astăzi, realitatea este încă dureroasă: Basarabia nu este acasă. Românii dintre Prut şi Nistru sunt ţinuţi într-o stare de insecuritate, de sărăcie şi de confuzie identitară, alimentată de propaganda rusă, dar şi de ideologia moldovenismului statalist, tot mai agresivă la Chişinău.

Mai grav este că, atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti, avem guvernanţi lipsiţi de curaj şi de viziune, care nu doresc să acţioneze în vederea realizării obiectivului reîntregirii naţionale. Frica de reacţiile externe, confortul personal şi inerţia politică nu pot justifica abandonarea unui ideal care ţine de însăşi fiinţa noastră naţională.

Ca şi în 1918, astăzi istoria ne oferă o nouă fereastră geopolitică favorabilă. Istoria este o doamnă capricioasă, care nu oferă la nesfârşit aceleaşi oportunităţi. Dacă vom rata acest moment, riscăm să condamnăm generaţiile viitoare la aceeaşi incertitudine şi dezbinare.

Reîntregirea naţională nu este un slogan politic. Este o datorie istorică.

Valeriu Munteanu, fiu al... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.